44
Constela\ii diamantine diamantine Constela\ii
relatarea naratorului omniscient afl m de ascensiunea lui Klotz. Dup experien a câ tigat în Turcia, unde particip la pogromul împotriva armenilor, se întoarce a Berlin, intrând în gra iile lui Ohledorf, general al lui Hitler, ini iatorul comandourilor. Klotz devine pies important în aplicarea politicii de deratizare i igienizare a Europei. Întocmind fi a biografico-profesional a lui Werner Klotz, scriitorul consemneaz , pe de o parte, situa ia din Germania de dup Primul R zboi Mondial, care a adus la putere pe Hitler, iar pe de alt parte, consemneaz activitatea lui Klotz în România i rela ia lui cu Nicu P nceanu. Paginile despre Werner Klotz, implicit i despre Germania nazist , nu sunt propriu-zis epice, ci mai de grab o diserta ie de filosofie a istoriei, de geopolitic , de psihologie, specialit ile doctorului în istorie Werner Klotz. Este expus , prin repeti ie, politica antievreiasc a nazi tilor, misiunea de deratizare i igienizare a Europei de c tre unit ile speciale. i lui Nicolai Cr ciun îi face fi a biografic . Acesta e un personaj „f vârst , întunecat i ciupit de v rsat”. În „lunga sa carier ” a supravie uit tuturor serviciilor secrete, pentru nu a avut niciodat probleme de con tiin , i-a f cut doar „datoria pân în ultima clip a contractului”. Liber de „contract” putea s lucreze „chiar împotriva vechilor interese” pe care le-a slujit uneori cu riscul vie ii. Nicolai Cr ciun, zice naratorul omniscient, avea o presim ire întunecat . Avea sentimentul c germanii se aruncaser într-o aventur care nu se va sfâr i bine.” Despre Nicu P nceanu afl m c este un ziarist f con tiin care joac la dou capete. În articolele sale propag idei legionare, dar nu ezit s tr deze pe C pitan. În final ajunge criminal. Capitolul doi e dens în evenimente, dar, din p cate, ele sunt mai mult furnizate ca tiri nu printr-un scenariu epic specific unui roman. Capitolul III con ine dou nuclee evenimen iale. Primul e sosirea lui Mendel Haim i a Marioarei la Piatra Neam , unde sunt g zdui i de prietenul Isac Brociner, „paznicul” Sinagogii. M rioara, fiind cre tin e ad postit în grajdul prim riei aflat al turi de Sinagog . Aici, Marioara, sub r suflarea i privirea urei, calul b trân al lui Haim, na te un b iat. Haim i Isac îl vor trece pe copil la evrei cu numele Ieu a, îndeplinind ritualul „t ierii împrejur”. Al doilea eveniment este „pogromul spontan” preg tit de Werner klotz, Nicolai Cr ciun i Nicu P nceanu, „trei crai”… pe dos. În noaptea premerg toare declan rii pogromului, Nicu P nceanu p trunde în grajd i ucide pe micu ul Ieu a, tiind c este cre tin, astfel
va „demasca” pe „jidovii” care s vâr esc ritualuri sângeroase împotriva cre tinilor. Pogromul planificat e ueaz , deoarece cei asmu i descoper c Ieu a nu e cre tin, ci evreu. Aceste ultime pagini, cu e ecul pogromului, sunt pagini cu adev rat epice. În fa a ecului, Werner Klotz, spunând cu dispre „treab româneasc ”, pleac în tromb la Ia i, unde a doua zi izbucne te pogromul planificat. Romanul se încheie cu raportul Sub. Lt. Triandaf Aurel c tre Inspectoratul de jandarmi Ia i în care relateaz drumul trenului cu evrei, de la Ia i la C ra i. Textul romanului e structurat pe trei paliere de semnificare, care pe m sur ce nara iunea înainteaz spre deznod mânt, interfereaz tot mai mult. Primul este cel narativ al unor evenimente istorice i a unor biografi implicate în respectivele evenimente. Al doilea este cel al reflec iilor asupra istoriei pentru a g si cauzele ideologico-politice i psihologico-morale care au preg tit al Doilea R zboi Mondial. Al treilea palier al semnifica iilor este cel simbolic, care închide lumea romanului într-o ram biblic . Componentele acestui plan simbolic sunt: jertfa „mielului”; Ieu a, copilul „f tat ”, e scut în „grajd”, e Iisus, lumea nou n scudup Primul R zboi, dar omorât în fa de cei trei crai veni i cu „daruri”, urmând nu calea stelei str lucitoare, ci calea unei stele negre. Simbolic este i drumul trenului, cu evrei, de la Ia i la C ra i. În acest plan simbolic, Dun rea e Styxul, fluviul care duce „Palestina din suflet” în Hades. Palierul simbolic e pecetluit de avertismentul din ultima pagin a romanului, înfrico toare prin cinismul ei.
Anul XII, nr. 2(126)/2021
George FILIP (Canada)
Venim din timp, b tu i de patru vânturi i ne-am oprit - ca daci i ca romani Pe-un col de rai cât inima de mare, Unde trudim de dou mii de ani. Am pus Carpa ii piept c tre vântoase. Tisa i Nistrul - leag n de p mânt. Ceahl ul demn vegheaz c tre Mare Iar plaiul l-am stropit cu mirul sfânt. ... i curse Dromihete printre Cri uri, Iar Decebal s-a dus la zei - neviu, Gelu i Glad... Menumorut, zidir Cet i de m rturii, spre mai târziu. L-am dat pe Doja, împ rat gheenei, Români, ca Horea, Clo ca i Cri an. tefan, Mihai i epe ne-nduratul, Urcat-au demni pe-al timpului noian. Pe Cuza l-am dorit, i-am vrut Regatul. Când Eminescu spunem - rostim steag. În Vorone ul nostru cânta cerul i e B lcescu tunet - nu pribeag. To i str -str bunii no tri-au ars în tor e Pe-altarul demnit ii de români. Noi nu cu arma crimei sau cu intrigi Destinului de neam i-am fost st pâni. Dar n-au tiut, s rmani... str bunii no tri s-or corci-ntre noi... progenituri, Care ne vând oricând, pe-argin ii Iudei, Iudeo-democra ii cei sperjuri. De-o vreme ara- i rostuie destinul. Cei bravi transpir , la ii trag de sfori. De prin clopotni i Domnul cerne pacea i-o vând la negru - fo tii vânz tori. Chiar printre cei departe de obâr ii Se poart hâzi, români ce-au fost frumo i. Ei duc s rutul Iudei pân -n cruce i-i iart lumea... pe ace ti lepro i i p catu-i din Dumnezeire, Mileniu-acesta nou ne vrea de fra i, Deci s ietr m gre ilor - gre eala, C-au fost cu semn sperjur, stigmatiza i.
Octav B ncil - Dezertorul
UNIREA, oameni - crucea demnit ii, Ne face sa-i fim rii un prinos. Români rostim, livezi vedem, în pârguri; UNIREA noastr e UN VIS FRUMOS! Sec?iunea pentru ata?amente
