Jurnal de tabara

Jurnal de tabara Ziua 1. Luni, 02.04.1984 Noapte de nesomn. Drobeta Turnu-Severin. Despartire. Brigadieri. Parinti. Munca. Anda.

Surprize.

Nu pot sa dorm toata noaptea. Pe la 2 (AM) ma trezesc si incep sa ma gandesc la prieteni, la cele 8 (opt) saptamani, la voi, la noi, la toti. Adorm in sfarsit pe la 4:30 (tot AM).

Suna ceasul. E 5:30  scularea. Repede la baie si in minimum de timp devin fresh: spalat, pieptanat, parfumat, barbierit, etc. Iau potol ca pentru o companie intreaga (de fapt nu a ajuns decat 2 zile).

Ajung la gara impreuna cu Sorin si apoi plec cu niste baieti la transportul materialelor: mingii, sah, echipament sportiv, televizor.

Sosire pe peron: bagaje, fete (colege), parinti, maistrii, diriginti, etc.. Are loc selectia brigazii: cei slabi de inger raman la sanul mamei. Cad primele lacrimi, care de altfel se usuca repede.

Vine trenul. Ultimele priviri intre parinti si copii. Primele poante isi fac aparitia. Fetele ne promit o vizita. Le vom astepta! Gata, am plecat!

Trebuie sa fac 2 tabele cu toti brigadierii. Blatistii (Sorin si Enache) sunt cam speriati la aparitia controlului CFR, dar le trece repede. Ajungem in Bucale, ocazie cu care expediem acasa doi dintre noi care erau in plus (Simion Cristian si Olteanu Daniel).

Umbland prin imprejurimile Garii de Nord pentru a ne intipari in memorie ultimele urme de civilizatie descoperim si mascota noastra: o papusa (numita Hali, de la Halanga) cu rochie mini, cu parul lung, negru, cu ochi albastri de verzi, cu buze imbietoare si nasuc simpatic.

Impreuna cu Muse incheiem tranzactia cu “Hali” si cumparam si o sticla de brandy “Drobeta”.

Plecam in necunoscut. Pe tren se fumeaza si se bea ca la bodega comunala.

Facem repartizarea pe camere: - camera 23: Sandu Sorin (Logi), Ceacareanu Sergiu (Ceaca, Doly, Dana), Ungureanu Cristian (Sile), Dinescu George (Dine), Voinea Dan (Voinic) - camera 25: Ungureanu Dragos (Uricanu’, Uri), Anastasescu Florin (Calu’), Capraru Marius (Capra), Voicu Adrian (Adi), Voinea Constantin - camera 26: Tudor Virgil, Puscasu Daniel, Copaciu Gigi, Lazar Florin - camera 27: Istrate Cristian (Bibanu’, Bibi), Ioan Daniel (Guta), Macavei Sorin (Mac), Popescu Radu (Popeye, Papai) - camera 24: Sarbu – instructor, Matei Gheorghe, Matei Stefan – maistrii - camera 28: Voinea Dragos (Turbatu’), Manta Cristian (Mantos), Ionita Georgel (John), Stan Constantin (Stanica) - camera 29: Popescu Tudor (Baciu’), Lungu Gabriel (Negrul), Alexandru Voiculeasa (Cioc), Grosu Aurelian - camera 30: Nita Vasile, Garlea Bogdan, Duta Razvan . . .

- camera 40: Musetescu Catalin (Muse, Muie, Bambi), Ionescu Alin (Zombi), Marculescu Doru (Baba) - camera 41: Ristea Mirel (Berela), Tanase Andrei (Tasica, Gorez), Oprescu Liviu (Sugativa, Suva), Anghel Cristian (Piticul) - camera 42: Dan Cristian, Mihail Marius (Beskov), Fulgeanu Ludovic (Lulu), Mircea Ionel - camera 43: Ceausu Tiberiu (Tibi), Ghita Sorin, Nita Vasile, Bucsea Catalin (Cata), Luca Gheorghe (Lucky, Pele) - camera 44: Vasile Mircea, Cristache Marius (Cita), Cotovanu Emil, Preda Ionel, Neicu Liviu Ajungem la capatul lumii. Un peisaj dezolant: baraci de lemn, drum partial asfaltat, noroaie (unde nu s-a uscat), denivelari (unde s-a uscat), gropi, muncitori...

Suntem in comuna Halanga!

Intram in camera si ramanem inmarmuriti: 2 scaune (fara speteaza), paturi de companie (trei, dupa ce in prealabil am mai adus unul), o masa murdara, o teava de calorifer (de fapt doua  avem 1-0), o perdea murdara (cred ca a fost folosita la spalatul podelelor, care totusi au ramas murdare), o fereastra (dubla  avem 2-0) cu geamuri prea mici (rezulta o aerisire neplacuta ce se transforma in vijelie la deschiderea usii), o priza (avem 3-0) si o usa.

Muse vrea sa se aseze in pat, dar renunta. A dat cu curu’ de podea. Constatam ca perna e constituita mai mult din fata de perna si ca initiala culoare a cearsafurilor era alba. Ne-au egalat: 3-3.

Plecam la masa. Dezamagire profunda. Primul fel il inghitim cu chiu cu vai. La al doilea nu rezistam: mergem cu totii si-l depunem la oala pentru porci. Toate astea in ciuda painii negre ce ne-a fost oferita, a tacamului murdar, a mesei nespalate. Vrem sa luam apa. E salcie. Renuntam.

Dar traim cu speranta unei hepatite rapide si a scutirii de calvar.

Am uitat sa specific ca drumul pana la cantina (cam 1 km) ne-a sleit de tot la dus, insa ne consolam la intoarcere in fata potolului adus de acasa. Mancam pe sparte si pe nerasuflate.

Nu se mai poate tine scorul. Au un avantaj prea mare in fata noastra. Renuntam si aspeptam sperand.

Prima (si singura) fapta buna de azi: a bagat bere la bufet. Bem cat-o bere in camera si ascultam muzica la casetofonul lui Dine.

E ora 11. Ne pregatim de culcare. Punem becul rosu (pentru semiintuneric) si palavragim pana pe la 12 noaptea.

Inca o specificatie: avem si un bec in camera (l-am uitat la inventar) care insa nu sta prea bine in dulie.

Apare prima faza dura, la cantina - o poanta (de fapt banc sec): “Pofta buna” e considerata ca o injuratura la adresa celui caruia i-a fost adresata.

Ziua 2. Marti, 03.04.1984 Ne sculam la 5.30. De fapt suntem sculati cu fluiere si busituri in usi. Rapid inviorarea, patul, dintii, imbracamintea, etc.

Mergem la masa: 2 oua, paine, o cana de ceai (sau cam asa ceva). Se vede treaba ca vom incepe munca dupa asa un meniu consistent.

In tabara un tip ne tine o cuvantare despre protectia muncii. E primit cu mult “entuziasm”.

Apar primele divergente. Un instructor (de la Arges sau Valcea) se cearta cu Ceaca; nea Matei vrea sa-l exmatriculeze pe Dine – a fumat in timpul sedintei de N.T.S. (Normele si Tehnica Securitatii parca).

Baietii isi iau in primire echipamentul: cizme, salopeta, casca. Cizmele nu prea se potrivesc. Logi a nimerit unele 39 si el poarta 43; altul le-a luat pe amandoua pe stangul si nu stiu care a primit 2 masuri diferite. Salopetele: 17 noi, celelalte... Castile sunt prea mici, pentru prescolari sau nou-nascuti.

Din cauza stomacelor (care cer!) se mananca bine la cantina. Mancarea e digerabila: ciorba si mancare de cartofi.

Plecam in oras cu invoire aproximativ generala. Targul sarbesc ne ofera surprize: bisnitari si fraieri.

Orasul e mediocru. Ne legam de tipe, fara succes insa, Cautam bere, nu gasim. Vrem sa cumparam ceva, magazinele sunt inchise.

Luam masina (traseul 10) cu care calatorim cam pe-afara. Aglomeratie mare!

Ajungem la caminul nostru dorit si golim bufetul de bere. Intreprind prima vizita in natura.

In camera ma apuc sa scriu in sfarsit jurnalul. Sunt deranjat din cinci in cinci minute.

Rezist eroic pana cand vine “nea Gigi” care vrea sa fac programul de activitate, care vrea sa facem curatenie, care vrea cateva tabele, care vrea...

Stabilim programul AMR-ului (“A Mai Ramas”): 1. Rugaciunea individuala - pentru timpuri mai bune.

2. Numararea, cu voce tare, a AMR. 3. Taierea din “libimetru” a AMT (“A Mai Trecut”).

4. Incheierea festiva.

Se organizeaza spalarea WC-urilor, de catre noi, si chiar se reuseste desfundarea acestora.

Efectuam activitatea de AMR si apoi desfacem o sticla de Soplica si o cutie de conserve.

Cam dupa miezul noptii ne culcam. Adormim imediat – rezultatul sticlei de vodca se face simtit.

Ziua 3. Miercuri, 04.04.1984 Scularea si servitul mesei se desfasoara ceva mai rapid. Afara ploua si peste tot sunt noroaie. Incepi sa crezi ca ploua cu noroi.

Aflam o veste buna: nu vom munci azi din cauza ploii. Da, Doamne, s-o tina tot asa! Ma duc in camera si ma culc. Ceilalti joaca poker, sah, wist sau dorm.

Pe la 10 plecam sa vedem locul unde o sa muncim. Crunta deziluzie: vom sapa santuri (3x1x1)! Un maistru de pe santier ne tine un discurs despre protectia muncii si despre accidentele de munca, expunandu-ne nu stiu cate cazuri mortale.

Primul potol mai rasarit: ciorba de cartofi si fasole. Farfuriile sunt curate dupa ce mancam. Linse!

Dupa masa dorm vreo patru ore, apoi ma duc la cina.

Muse a fost in oras si a venit pe la 9 lihnit de foame. Dinescu, Logi, Sergiu si Sile spala WC-ul si nu ne dau voie sa intram in “camera obscura”, asa ca mergem in natura.

Taiem AMR 56 si ne pregatim de hibernare. Frigul ne intra in oase. Alin se culca, eu si cu Muse scriem scrisori. De fapt numai eu, Muse a adormit. Noape buna!

Ziua 4. Joi, 05.04.1984 Pentru inceput cateva intamplari retro pe care nu le-am semnalat ieri. O cugetare a lui Luca in timp ce inaintam cu greu prin noroaie: “Ce curios si cu pamantul asta, vrea sa vada cum e-n cizme!”. Oricum, nu cred ca mai e cazul sa completez ca dupa marsul respectiv cizmele cantareau 2-3 kilograme. Fiecare! Asa ca putem zice c-am avut parte de efort.

Tot ieri Fulgeanu a cazut frumusel in noroi, iar Uricanu’ s-a pisat in chiuveta.

De dimineata am avut oua ochiuri, cate doua de caciula. Pardon, de casca! Stateam la masa cu Alin, Muse si cu Adi si ne-am servit cu inca o portie de ochiuri. De fapt nu am fost singurii. A iesit un scandal monstru: pe de o parte bucataresele, pe cealalta maistrii si activistii. Nu stiam cum sa scapam de farfuria tradatoare. Pana la urma am sters-o bine cu paine si am bagat-o in combinezon, ca o platosa. Am iesit bine-mersi afara si am aruncato intr-o ghena de gunoi. Tot acolo a aruncat-o si Sile pe a lui, dupa ce ne-am convins ca amandoi aveam acelasi scop.

Faza dura a fost in timpul certei de la cantina: cand poluarea fonica ajunsese la un grad de maxima periculozitate s-a auzit un racnet: “Hai Petrolul” si apoi un val de rasete. Fusese Muse!

Dupa masa ne-am luat uneltele de munca si ne-am oprit in dreptul unui sant gata facaut ce ne-a fost pontat noua, asa ca timp de 5 ore am stat degeaba. Am descoperit preocupari noi: tintirea castilor, care se aflau pe cap, cu pietricele mai mici sau mai mari, turnarea de noroi in cizme, stropirea cu noroi a salopetelor, ruperea cozilor lopetilor, etc.

Dupa masa de pranz am plecat in oras, am dat un telefon acasa, apoi am venit pe jos pana la Halanga, cale de vreo 6 kilometri, din cauza traseului 10 (“sa te fxxx cine trece!”) si am reusit sa mananc si eu ceva la cantina, spre final.

In tabara curentul era oprit si am asteptat vreo ora pana ne-am luminat. Dupa ce i-am speriat din nou pe toti cu AMR-ul nostru, Muse s-a dus la poker, inca mai sunt fraieri cu bani, iar eu m-am apucat de scris.

Pe curand...

Ziua 5. Vineri, 06.04.1984 Muse s-a intors de la poker pe la patru dimineata. A jucat cu Sandu, Dine si Tibi. La cinci si jumatate cand s-a dat scularea erau cu totii morti de oboseala. Dine si cu Muse, ca sa-si revina, s-au dus pe la opt, cand ceilalti munceau, la dormitor si s-au culcat. Sarbu s-a ginit si i-a prins in camere. Ce-a urmat nu e greu de imaginat: urlete, spalarea WC-urilor, cearta, etc.

Fiindca au vrut sa ma scoata si pe mine vinovat, pe motiv ca am stiut unde sunt si nu i-am parat am facut un scandal monstru. Asta cu toate ca-l trimisesem pe Gica sa-i scoale si sai aduca la munca. Dar sunt acuzat ca le-am luat apararea justificandu-le lipsa printr-o

plecare “in natura” din motive de indigestie. Pana la urma totul s-a aplanat si ne-am impacat.

Tot azi Muse gasind un pachet de scobitori a facut constatarea ca i-a gasit pe fratii lui Logi. Eu iesind in oras si apeland la doua tipe prin “Pss, pss” am primit drept raspuns: “Ham, ham”.

Masa de seara nu am apucat-o, asa ca am luat-o prin vecini. Nu c-ar fi fost o mare pierdere.

Am facut AMR 53 cu multa veselie si o sticla de Soplica alaturi.

Suntem obositi si ne culcam...

Ziua 6. Sambata, 07.04.1984 Dimineata normala: sculat, spalat, mars, masa, etc. Am mai mers un kilometru sa luam sculele si inca unul pana la locul de munca. Am umplut un sant cu nisip si apoi ne-au dus sa curatam curtea unui atelier de reparatii. Imputita treaba.

Intre timp, Uricanu s-a dus si a gaurit niste monede ca sa le avem de rezerva pentru telefonul public. Din pacate nu am reusit sa vorbim cu niciuna.

Din incinta atelierului de reparatii am sutit cateva lucruri : becuri, faruri, sarma, etajere, etc. N-ai de unde sa stii cand ne vor fi de folos. A fost un jaf ! Cu sarma si etajerele « imprumutate » vrem sa facem rafturi in camera. Spirit tehnic intreprinzator, nu?

Am iesit de la munca franti si am intrat la masa unde, impreuna cu Muse, am mancat cate doua portii de fiecare.

Pe la 14.30 am plecat in oras si ne-am oprit direct la baia publica unde, dupa un dus fain, am dat jos cateva kile de namol si praf ce se depusesera pe noi.

Apoi am mers la targul sarbesc de unde am luat un pachet de trabucuri, o ciocolata si un calendar sexy. A propos de “sexy”, ieri am cumparat din targ un pachet de carti de joc (nuduri).

Apoi am fost cu Muse si am cumparat 1 sticla de Soplica si 3 conserve si am « imprumutat » 2 sticle si o conserva.

Astfel dotati, ne-am oprit la Casa de cultura a tineretului in asteptarea discotecii. In timp ce asteptam, unul din grupul nostru s-a legat de doua tipe. Cand am vazut m-am baga si eu rapid intre ei trei. Mi-am dat seama ca pe una din ele o cunoasteam. Dupa e ne-am privit indelung ne-am recunoscut. Era o veche “iubita” de-a mea dintr-o tabara de instruire UTC. Am condus-o cativa pasi si am aranjat o inalnire ulterioara. Pe drum mi-a mai facut cunostinta cu vreo patru tipe cu care apoi am plecat la discoteca Patria impreuna cu sase alti colegi.

Nu am stat prea mult la discoteca: toti erau niste tarani si nu stiau sa danseze, iar cativa tigani ne promisesera o bataie. Din cauza fecioarelor!

Am plecat de-acolo si am prins masina de Colibasi care ne-a dus pana la Halanga. In camera am mancat, am facut AMR-ul si apoi ne-am culcat in asteparea orei unu noaptea.

Explicatii – maine. Inca ceva: maine sunt de serviciu la cantina in locul lui Sergiu.

Ziua 7. Duminica, 08.04.1984

N-am mai putut astepta ora unu cand ar fi fost posibil sa se transmita programul sexy sarbesc. Am dormit bustean. Oricum, tot nu s-a transmis nimic, dupa cate ziceau cei ce au stat treji.

Vom aveatrei televizoare: unul al scolii, de fap al maistrilor, unul al lui Gica si unul al lui Uricanu. Al lui Gica a venit astazi impreuna si cu un achet pentru mine de la ai mei.

Astazi am fost de serviciu la cantina. Am mancat pe sparte: 6 portii de mic dejun si doua de pranz. Mai aveam putin si plesneam. Masa de seara s-a dat la pachet. Pe langa astea am mai adus in camera vreo patru paini, 10 carnati, 15 oua, 5 eugenii si un pachet de margarina. Alta viata!

Dupa serviciul de la cantina am plecat in oras pe jos. Duminica nu circula autobuze in Drobeta, magazinele nu sunt deschise (se explica proviziile, nu?).

M-am oprit la Telefoane unde am vorbit vreo jumatate de ora cu Anda si un sfert de ora cu altcineva, cu numai 4 lei.

La barul hotelului Parc ne-a facut cinste Sergiu la vreo 10 oameni cu cate un Florio. In drum spre discoteca am zarit niste trasuri-taxi in care m-am urcat impreuna cu Dine si am mers pana la Casa de cultura, la discoteca. Dupa vreo doua ore de asteptare pana sanceapa distractia propriu-zisa m-am agatat de o tipa cu care am dansat vreo patru bluesuri. La al cincilea l-am lasat pe Dine s-o ia. Am aranjat si o intalnire pe maine, pe la cinci dupa masa, la Posta. Si Dine i-a aranjat o intalnire. Sunt curios la care din noi se va prezenta.

Pe la zece seara am ajuns la baraca, am taiat AMR-ul, ceea ce s-a lasat cu scandal din pricina maistrilor care ne-au auzit strigatele de bucurie si apoi m-am apucat de jurnal.

Mi-e somn, ma culc.

Intermezzo 1. Scuzati-mi scrisul. Stiu ca e oribil, dar nu am ce face. Sunt dezavantajat si din cauza luminii produse de becul rosu de camuflaj si din pricina grabei cu care scriu (mi-e somn!)

Pana il voi transcrie sau bate la masina multumiti-va cu acest jurnal asa cum este el.

Inca o data, scuze.

2. Nu rupeti foi din caiet.

3. Nu scrieti nimic in acest caiet.

Ziua 8. Luni, 09.04.1984 Muse a jucat iarasi poker pana la cinci dimineata impreuna cu John.

In afara de faptul ca cineva mi-a furat cutitul, micul dejun nu a prezentat evenimente deosebite.

La munca nu am muncit decat vreo jumatate de ora. Restul timpului am dormit.

Dupa masa de pranz – ciorba si tocanita cu mamaliga – am fost pe la Directorul adjunct de aici, dl. Micu, cu care sunt ai mei prieteni de familie.

Pe la doua si-un sfert a venit unul – comandantulMolnar – pentru deschiderea oficiala a taberei de munca.

Dupa eveniment am avut munca patriotica pana pe la patru si jumatate. La ora cinci eram deja in oras impreuna cu Muse. Am intrat in Posta, am blocat telefonul si am vorbit alternativ cu Muse pana la opt si-un sfert, cand ne-a dat portarul afara. Am vorbit doua ore si jumatate si am cheltuit doar treizeci de lei. La un moment dat se instaleaza unul in

fata cabinei noastre telefonice, credea ca o sa-i mearga si lui, dar i s-au epuizat repede fisele. Tipul a iesit injurand.

Neavand ce face am intrat cu Muse in cofetarie si am luat de fiecare cate o inghetata dubla, o prajitura si o citronada. Cand sa plecam din cofetarie am ochit doua tipe. Am mai luat doua citronade si am vrut sa ne asezam la masa lor dar ne-au refuzat. Pana la urma ne-au primit, de fapt ne-au chemat, la masa lor. Pe la noua si jumatate, dupa ce le vrajiseram destul, am luat masina spre Halanga. Am ajuns fara niciun incident in tabara.

Dupa AMR 50 am mancat trei conserve si apoi ne-am culcat.

Iarasi mi-e somn...

Ziua 9. Marti, 10.04.1984 O zi foarte agitata.

Dimineata a plouat si am crezut ca nu mai mergem la munca, asa ca am ramas toti trei in camera sa ne continuam somnul.

Pe la sase si jumatate a sosit mama lui Alin si i-a adus potol si toale.

I-am cerut voie lui Sarbu sa mancam in camera, desi mai tarziu ne-a facut cu ou si cu otet ca de ce nu am fost la cantina sa mancam.

Pe la noua si jumatate Muse s-a dus la WC cu invoire de la maistru. Din cauza ca a intarziat pana pe la unspe era sa iasa foarte nasol penru el, adica sa fie trimis acasa si apoi exmatriculat din liceu. Dupa mari insistente am reusit sa-l facem pe maistrul Matei Gheorghe sa renunte la ideea de a-l trimite la Ploiesti.

Dupa cina au venit niste “destepti” de la revista Stiinta si tehnica si Tehnium si au tinut un dialog cu noi pe diferite teme : cima, poluare, automobilism, fizica, etc. La un moment dat intreaba unul din sala: “Ce este o gaura neagra si cum se manifesta?” Raspuns: “O gaura neagra te atrage.” De acord!

Dine a facut urat azi. Vrea, mai mult ca sigur, sa plece acasa. S-a luat in gura cu Sarbu.

Dupa cina am mancat in camera, apoi AMR, apoi jurnal, apoi spalare de rufe.

Moralul oamenilor este foarte scazut, starea de incordare foarte ridicata. Ne enervam din orice: din cauza mancarii de la cantina, fie prea putina, fie prea proasta, a dormtului pe sponci, a muncii de ocnas, a programului liber care nu prea e liber...

Sper intr-o calmare a spiritelor. Sa asteptam...

Ziua 10. Miercuri, 11.04.1984 Zi relativ normala.

Dimineata: scularea, micul dejun, munca, etc.

La munca am dormit intre 10 si 12.30.

Bibi si Capra s-au pocnit azi si era sa iaa bataie in toata regula.

Dupa masa de pranz am plecat in oras. Maistrul Matei (ala chelu’) a plecat pana duminica la Ploiesti.

Dupa ce am facut rost de bani am fost la Posta si am vorbit la telefon, desigur dupa ce lam blocat, cu Sorin o ora si cu mama o jumatate de ora. Ceva mai tarziu i-am telefonat si Andei, insa nu am conversat prea mult din cauza ca m-a deranjat un papagal de la Telefoane dupa vreun sfert de ora si mi-a zis sa inchid. Ce l-am mai injurat!

Adi mi-a facut cinste cu un Florio pentru ca i-am spus secretul blcarii telefoanelor.

Cand am ajuns in tabara toti baietii erau la televizor si urmareau meciul de fotbal dintre FC Liverpool si Dinamo. De altfel s-au facut si pariuri. Muse a castigat toti banii pentru ca a ghicit scorul de 1-0.

Am stat pana la unu si jumatate noaptea si am compus o scrisoare intr-o stare de nervi si oboseala. Alin face urat ca de ce fumeaza Muse si de ce tinem lumina aprinsa. Uite d-aia, ca-ma-s pe ea de lumina.

Ziua 11. Joi, 12.04.1984 Baietii s-au bucurat tare de plecarea lui Nea Matei. A fost o zi mai blanda.

La munca am sapat cat am sapat, apoi pe la 11 am luat o pauza si am asteptat sa vina ora mesei.

Astazi a venit si ma-sa lui Muse impreuna cu un coleg de-al nostru. E de la sine inteles ca seara am mancat ca niste sparti. Cred ca o sa plecam de-aici cu o greutate dubla celei de la sosire.

In oras am facut o baie buna impreuna cu Logi in aceeasi cada, am mai dat niste telefoane, am baut un Florio, am incercat sa intram la discoteca, fara succes insa. La una din cele trei discoteci existente era s-o luam pe cocoasa, la alta nu am gasit decat trei tipe si alea urate, intr-o sala destul de incapatoare, iar in ultima nu s-a tinut disco din cauza unui spectacol de muci.

Brela a incurcat-o la o autoservire in timp ce sutea o conserva.

Desi am asteptat pana la doua noaptea televiziunea sarba iar n-a dezamagit. Niciun film porno.

Ziua 12. Vineri, 13.04.1984 O zi obisnuita.

Astazi am terminat santul inceput acum doua saptamani. Am iesit peste norma, asa ca s-ar putea sa luam vreo sapte-opt foi de fiecare pe luna asta. A vorbit cu baietii sa-i dam o sticla celui ce ne ponteaza si inca una excavatoristului care ne va ajuta la sapatul gropilor de maine incolo. Incet-incet ne prindem cum sta treaba si cum ne putem face viata mai usoara.

Baietii s-au culcat dupa masa, asa ca am fost acoperit cand m-am dus in oras pentru aprovizionare.

Am primit a doua scrisoare, de la Sorin, dupa ce prima a fost de la Anda, pe data de 11.

Cina a fost mizerabila. Pe seara au sosit niste parinti, iar doua mame au ramas peste noapte in baraca.

Si in noaptea asta vom ramane sa vedem daca se confirma sau nu sperantele noastre sexy.

Am uitat sa va anunt componenta Biroului UTC al organizatiei de brigadieri: - Secretar – eu - Secretar adjunct cu propaganda – Logi - Secretar adjunct cu organizatoricul – Bibanu’ - Responsabil sport-turism – Baciu’ - Responsabil cultural-artistic – Lulu - Responsabil cu munca patriotica – Lucky

- Casier – Turbatu’ In locul lui Baciu’ fusese ales la inceput, acasa, Virgil Dragomir, dar a fost schimbat din cauza ca nu s-a prezentat la recrutare.

Comandantii brigazii Prahova sunt: eu si adjunct Cotovanu. Inaintea lui Emil fusese Muse, dar a fost inlocuit din motive disciplinare. De ce oare...?!

Au aparut primele articole la Gazeta: Munca pe santier, Ghimpele si Ruga pentru brigadieri. Ultimul ca o parafrazare a cantecului deja celebru Ruga pentru parinti: Enigmatici si cuminti / mizeri Terminandu-si rostul lor Langa noi se sting si mor Dragii nostri, dragi parinti... / brigadieri...

Cheama-i Doamne inapoi Ca si-asa au dus-o prost, Fa-i mai liberi decat noi Fa-i mai liberi daca poti.

Intr-o zi de primavara Ne-au suit pe toti in tren Si-am ajuns in fapt de seara Cei cincizeci pentru infern.

Cheama-i Doamne la Ploiesti, Cheama-i la iubita lor, De munca sa-i miluiesti, Da-le frau placerilor Dimineata pe la cinci Cand de-abia noi ne culcam Somnul nostru tu ni-l strici Si pe tine te-njuram.

La cantina cand sosim Morti de somn si-nfometati Ceaiul cu drag il sorbim Si ramanem nemancati.

Noi cu drag muncim de zor Cand sapam si cand chiulim, La WC cand noi plecam Cate-o ora poposim.

Pe la unu, pe la doua Mai servim o masa noua Si apoi voiosi plecam

In oras sa ne distram Prin oras cand ne plimbam Noi cu sarbii ne tocmim, Telefoanele blocam Si c-o vodca ne pilim.

La baraca de ramai WC-uri tu ve spala, Libertate nu gasesti La munca e vor chema.

Si cand seara a sosit Fiindca stim ce-avem la masa Si stomacul e golit Potolim ce-avem de-acasa.

Obositi si enervati Terminandu-si munca lor Brigadierii se intorc La baraca-n patul lor.

Muzica: Ruga pentru parinti Versuri: Ceaca, Logi si cu mine Incheiere: Foaie verde sos de peste LMV-ul o plateste, Lasa, lasa, lasa, lasa Ca ajungem noi acasa, Laaaaasa!

Mai jos cateva selectii din Gazeta: Stiati ca: - de maine se vor instala in camere dulapuri, cuiere, covoare si recamiere? Lux, nu?

- aceasta noapte va fi alba? Pregatiti-va banii si Soplica pentru marea gala de poker.

- Maine vom munci de la 9 la 8?

- Discoteca gratuita promisa va avea loc maine la ora 19 la Casa Tineretului din Drobeta. Intrarea: 10 lei. Iesirea: gratis sau singur Va informam ca bolnavii nostri sunt pe cale de recuperare, asa ca ne rugam pentru sufletul lor. Ar fi cazul ca maine sa sapati niste gropi mai estetice.

Speram totusi sa ramanem un colectiv unit. Nu ne lasati aici!

Coliva de redactie: eu si Bibanu’ Ziua 13. Sambata, 14.04.1984 Zi lejera din toate punctele de vedere. A fost prima zi de munca in care soarele a reusit sa incalzeasca atmosfera.

Am inceput treaba pe la 8.30 si am terminat-o pe la 11.30. Dupa masa de pranz am facut careu si Sarbu ne-a spus ca nu pleaca nimeni in oras. Cu toate astea am fost destui care am taiat-o.

Pentru inceput am fost in targul sarbescde unde am cumparat diverse pentru bisnita: guma, ciocolata, tigari, etc.

La telefon am cheltuit vreo 40 de lei. Cu parintii am vorbit de-un leu. Cand am incercat sa-i dau telefon lui Sorin am irosit restul pana la 40 si tot nu l-am blocat.

La baraca am mai facut rost de cativa gologani. Baietii, unii joaca poker, altii pierd vremea la TV asteptand si sperand.

Ziua 14. Duminica, 16.04.1984 Zi de hodina. Am dormit 12 ore: de la unspe la unspe.

Dupa ce am luat mancarea rece la pachet pentru pranz si pentru seara si dupe ce am vizionat Pantera roz am plecat in oras. Am luat-o de-a dreptul pe camp si ne-am oprit intro berarie pentru inceput.

Apoi, dupa ce am dat un telefon la Ploiesti am intrat in cofetarie si m-am luat de 2 tipe, Lucica si Lili.

Deoarece vorbisem cu toti baietii sa iesim cu tricouri Tricolorul LMV fetele au crezut ca suntem voleibalisti. Cand ne-am mai intalnit pe strada si cu altii in aceleasi tricouri au devenit sigure. Fraiere, voleibalisti (unii!) pitici si rotofei!

La despartire am fixat o noua intalnire pentru marti la ora 17 sau miercuri la aceeasi ora.

La discoteca era s-o luam pe coaja. Tase a facut pe ciumecu’ si chiar a incasat-o: doi pumni in gura, unul in barbie si inca unul in plin ochi. Pana a urma ne-am impacat cu atacatorii.

Liviu s-a facut muci din sase sticle de bere si-o suta de coniac. Ne-am distrat de minune pe seama lui.

Ne-am intors pe la unspe seara din oras. Desi dormisem cu ghiotura ne-a cuprins totusi oboseala si-am picat lati...

Ziua 15. Luni, 17.04.1984 Au inceput sa apara efectele psihice.

Dupa o masa imbelsugata (datorita celor primite de acasa) am plecat la munca. A fost o zi obositoare: un soare arid, lipsa de apa, pamantul dur, plin de pietre sau prea moale ca un mal, indispozitia generala, starea de somnolenta – toate astea au dus la o stare de iritare generala. La pranz baietii au refuzat masa vreun sfert de ora, sfidand parca totul in jur, intr-o atitudine de jemansfis total.

Astfel ca ni s-a promis ca vom merge la munca si dupa-amiaza. Pana la urma nu am mai mers. Sarbu a propus sa dam vot de blam – penultima sanctiune prevazuta in statut inaintea excluderii – lui Duta in primul rand si inca catorva. Maine von avea Adunarea generala.

Dupa amiaza a fost mai linistita. S-a dormit in bloc. Dupa o bere si AMR ne vom culca din nou. S-a dat stingerea la ora zece. Acum este 10 si jumatate si scriu la lumina lanternei. Inca o scrisoare si ma culc. Muse si Alin scriu si ei.

Sper ca maine sa se potoleasca spiritele.

Inca o poanta: “La baie frig, la WC frig, in camera frig. Iti multumim, Doamne, pentru frigiderul gratis oferit” Pana la urma m-am culcat la doua si jumatate. Am fost pana la maistrii de la Valcea impreuna cu Baciu’ si ne-au cinstit cu niste coniac (super!) dupa care ne-am dres cu un vin de Dragasani (beton!)

Ziua 16. Marti, 18.04.1984 O zi fara de rost.

Am fost dusi la sapat gropi. Dimensiuni: 5/2/2,30 – un fel de gropi comune. Am intrat cate sase la groapa si tocmai cand incepusem si noi sa obosim, dupa 2-3 lopeti de pamant, a venit si omu’ cu excavatoru’ si ne-a facut cat ai clipi toata treaba. Am mai tras la urma putin pentru a finisa peretii, dar nu se pune. Treaca de la noi.

Sarbu a plecat pentru cateva zile la Craiova. Cel putin asa zice el. Noi credem ca s-a dus acasa. Am aranjat cu el pana sa plece sa fim liberi de 1 Mai. Muncitoresc.

La intalnirea programata pentru azi am ramas cu buza umflata. Oricum am ajuns cu intarziere. Sa speram ca maine o sa iasa.

Muse si Dine au facut cinste cu cate o citronada, o prajitura si o inghetata dubla de fiecare. Sata a fost cina noastra.

La agatat nu am avut succes. Papagalu’ de Dine nu se baga, crede ca o sa-i pice vreun haram la picioare.

Era sa uit: azi am stabilit poreclele celor care nu aveau si care apar prin paginile de inceput.

Ziua 17. Miercuri, 19.04.1984 Am muncit in acelasi loc ca si acum doua zile cand a iesit scandal. Astazi a fost insa o zi lejera.

Dupa amiaza baietii au jucat fotbal, au dormit, s-au autogospodarit, etc.

Eu am fost in oras. Dezamagire profunda: telefoanele nu se mai blocheaza, la sarbi nu am gasit nimic, la intalnire am intarziat din nou.

Dupa ce am vorbit acasa cu taxa inversa am intrat in cofetarie singur si am iesit cu trei tipe. Din cauza timpului inaintat am scapat repede de ele si am luat-o pe jos spre Halanga.

Cam atat...

Ziua 18. Joi, 19.04.1984

Am uitat sa va spun ca ieri ni s-a confirmat una din minciunile de acum trei saptamani: ni s-au schimbat asternuturile. E adevarat ca nu dupa doua saptamani, ci dupa 17 zile. Dar ne obisnuisem cu duhoarea lor.

Ziua a inceput rau.

In timp ce ne deplasam spre cantina pentru micul dejun pe Suva il ia gura pe dinainte: “ Unde dracu o fi grasu’ ala?”, iar Bibanu ii raspunde: “Cred ca e beat”. Asta in timp ce Grasu’, alias Umflatu’, respeciv maistrul Matei se afla chiar in spatele lor.

Asta a fost intriga.

Dimineata ni s-a servit o simpla bucata de margarina de 3*3*3, aprox. 30 cm cubi, o cana de ceai si un sfert de paine. Ghiftuiti si satui am plecat la sapat de gropi. Grasu’ ne-a intaratat zicand ca nu vom mai putea iesi in oras astazi. Din moment ce aceasta este singura placere ce ne-o mai putem permite, interdictia a picat cum nu se putea mai rau.

Bibanu i-a aruncat din greseala lui Grasu o lopata de pamant in cap si ala a crezut ca a fost cu intentie. Oricum, nu i-a aruncat si lopata, ci numai pamantul pe care-l luase in lopata. De fapt erau la trei metri adancime si nu aveau cum sa vada ce se intampla la suprafata.

Grupa cealalta cica a muncit la greu. Matei (ala chelu’) a venit a mine si mi-a spus sa-i evidentiez la “ modul cel mai exceptional” pe Grosu, pe Stanica si pe Nita. Uite ca am facut-o. Basta! Mama lor de gropari tocilari!

Inca una de la ei: l-au lasat pe Duta sa doarma intr-un sant atunci cand ei au plecat spre cantina. Pana la urma a venit si el la felul doi. Norocul lui ca nu s-au pisat pe el. Fraieri!

Inca o poanta, de la noi de data asta, Adi catre Suva « Esti mai urat ca limba rusa ». Dar mai destept, cu IQ-ul tau de 20.

Muse si Dinie au plecat in oras desi nu aveau voie. Sa vedem cum o sa iasa.

Ziua 19. Vineri, 20.04.1984 A iesit bine, nu s-a ginit nimeni.

Cateva intamplari retro : In ziua a cincea va spuneam ca ne-am limbat cu niste trasuri-taxi. Una dintre ele avea ca mjloc de locomotie un cal pe nume Bruce Lee. Din injuraturile noi: “Pofta buna”, “Noapte buna” si cea mai dureroasa “Brigadierule”.

Adi a scos o formula pe care o folosim tot timpul: “Baga-i, ba, mintile-n cap si lopata-n pamant” pe care o folosim ca pe o deviza, iar Muse a ilustrat printr-un cuvant, care a devenit repede popular, tot ceea ce ne impresioneaza sau ne uimeste: “Meserie!”

In timp ce se certa cu Sarbu, un maistru de la Valcea, pe nume Ciobanu, a inceput sa strige: “Auzi, chiar daca sunt urat, sa stii ca sunt destept! Ce vina am eu ca mama m-a facut urat?”

Acum cateva clipe Bibanu l-a ciupit de sunci pe Sergiu. Replica lui: “Ciupeste-l ba si pe Logi... de oase!”

Sa revenim.

Zi ploioasa.

Cand am ajuns la munca, pe la sapte jumate, a inceput sa ploua. Am astepat o vreme si pana la urma, pe la opt jumate, ne-am intors la baraci.

Eu mi-am aranjat plecarea acasa.

Am plecat impreuna cu Uricanu’, care s-a scos definitiv pe motiv de “astenie nervoasa”, si cu tatal lui Capra. Pe la ora 14 paraseam Drobeta si la noua seara am ajuns in Ploiesti.

Am stat acasa pana luni.

Intre timp baietii s-au odihnit, s-au distrat si s-au cinstit.

Ziua 20. Sambata, 21.04.1984 Azi e Pastele.

Dimineata s-a muncit lejer. Pe la 12 baietii s-au intors la baraca si s-au apucat de chef.

Dupa o “introducere” la camera 41 in compania catorva lazi de bere si cartuse de tigari au plecat la inviere pe la unspe seara. Ceaca ii da o tarca lui Garla in timpul ceremoniei, astfel ca sunt nevoiti sa plece cu totii din biserica de gura babelor evlavioase. In drum spre casa Dine a dat la boboci.

Era sa uit: inainte de plecarea la biserica Luca, convins de lama unui cutit si de oftica din jur a fost nevoit sa danseze din buric.

La biserica Suva a incasat cativa pumni, ceea ce l-a mai trezi putin din mahmureala.

Berela a avut o surpriza. A venit ma-sa neanuntata si l-a prins fumand. Era ora patru dimineata. A urmat o repriza prelungita de morala si palme indurate cu stoicism.

Ziua 21. Duminica, 22.04.1984 Zi de refacere.

Dupa ce s-au sculat baietii au ramas linistiti in camere si au asteptat transmiterea etapei de fotbal. Suparare mare : Petrolul a luat bataie cu 4-2 de la Corvinul.

Muse, Tase si Baciu au avut intalniri cu niste fetite (pe naiba « fetite » !) de pe-aici.

Seara a avut loc un bal in Halanga. Cativa au fost la bal si apoi, cand s-au intors, s-au culcat. Dine a fost calcat in picioare in timp ce se executa o hora locala.

Sile a fost iarasi un izvor de buna-dispozitie pentru camera 23.

Ziua 22. Luni, 23.04.1984 Zi de chiul in masa.

Baietii au dormit in gropi si apoi s-au culcat in camere.

Astazi m-am intors si eu. Nimic deosebit.

I-am sarbatorit pe maistrii (Sf. Gheorghe). Am baut si ne-am distrat.

Muse, suva si Tase au avut intalniri romantioase si s-au intors pe la zece seara.

M-am culcat pe la doua noaptea dupa ce in prealabil le-am povestit lui Muse si lui Alin ispravile din timpul voiajului de la Ploiesti.

Ziua 23. Marti, 24.04.1984 Dimineata a plouat tot timpul asa ca pe la unspe ne-am intors la cabana. Eu si cu Muse am scapat de munca pe motiv ca ne ducem sa reparam si sa inlocuim lopetile, cazmalele sau tarnacoapele bulite sau rupte de-atata efort. Am ezolvat-o repede: am plecat cu vreo78 unelte, le-am lasat in baraca celeilalte grupe si apoi am tras un pui de somn sanatos sub cerul liber.

Dupa-amiaza am iesit in oras impreuna cu Muse si Tase. Ceilalti s-au odihnit Dpa ce am reusit sa blochez telefonul, desi nu a tinut mult a fost totusi un succes, am vorbit cu ai mei cu taxa inversa.

Lui Muse i s-a pus pata si a trimis-o pe fetita lui inapoi la Halanga. Ii era cam tarsa sa se plimbe cu ea prin oras. Daca-l vedea cineva?!

Dupa aceea ne-am legat de niste turisti straini – finlandezi – si Muse a facut prostia sa injure doua gagici ce se indreptau spre autocar. Cand ne-am dat seama ca una din ele era translatoarea grupului ne-am tirat rapid.

Am intrat apoi in cofetarie unde ne-am distrat copios pe seama tipelor ce intrau sau ieseau. La un moment Muse vrea sa-mi arate o taranca borata si zice: “Uita-te ba o tipa misto!”. Eu insa m-am uitat la o alta masa la care chiar era o tipa “beton” , pe care insa Muse nu o putea observa din locul sau. Ne-am certat vreo cinci minut: eu ca-i faina, el ca e nasoala. Pana la urma ne-am dat seama de confuzie si am iesti razand in lacrimi din cofetarie.

Am luat masina de sase jumate, ocazie cu care am agatat o tipa din Dudasi, un satuc de pe langa Halanga. Cand am ajuns in Halanga am fost la masa si apoi Muse s-a dus la intalnire in locul meu.

Liviu si-a batut joc de tipa pe care o agatase, pe nume Dora, iar Tase se pregateste sa iasa la o plimbare sub clar de luna in noaptea asta pe la ora unu.

Eu am dormit intre 8.30 si 11.30, asa ca acum, la 12.30 stau si astept sa plece astia.

Ceilalti baieti au fost mai putin consemnati in cele de fata pentru simplul motiv ca nu prea au iesit in evidenta cu ceva notoriu. Dar mai au timp...

Astazi se zvonise ca am putea petrece zilele de 1 si 2 Mai (Ziua Muncii si Ziua Tineretului) la Ploiesti sub forma unei excursii organizate. Ar fi perfect. Sa asteptam.

Ziua 24. Miercuri, 25.04.1984 Zi de sperante.

Dimineata am fost numit seful unei grupe de 24 de oameni. La munca a trebuit sa ne agitam cat de cat. Un dobitoc de inginer statea pe langa noi si ne pazea. Cand ne era lumea mai draga si luam o mica pauza aparea si el si trebuia sa punem mana pe lopeti.

Dupa-amiaza a fost si relaxanta si enervanta in acelasi timp. Ne facem cu totii planuri despre cum o sa petrecem la Ploiesti daca o sa ni se implineasca sperantele. Am jucat sah, table tintar, am ascultat muzica, am urmarit meciul Dinamo-Liverpool. Am fost niste ingerasi.

Ne facem si planuri: sa plecam in trei serii: prima intre 29 si intai, a doua intre intai si trei mai, a treia intre cinci si sapte mai.

Sile a decretat ca in prima serie merge personalul TESA. Ziua 25. Joi, 26.04.1984 Sperante desarte. Nu vom putea pleca si nu ni se aproba nicio varianta. Vom ramane ca idiotii la capatl lumii si al civilizatiei. Vestea am aflat-o pe la unspe jumate. A fost doliu general. Toate sperantele si planurile noastre naruite. Cred ca le-a fost teama ca nu se mai intoarce nimeni.

Dupa masa baietii au iesit in oras. Cei care am ramas am fost chemati sa facem galerie cu ocazia meciului dintre echipele locale, Uzina si Cenusa. Cenusa e oarecum echipa noastra. Am castigat cu trei la unu.

Seara am scris. Impreuna cu Bibanu i-am scris Danei Candea, o colga traznet de-a noastra. Tot azi i-am scris si Andei o scrisoare de adio si lui Sorin.

Ne-am culcat pe la doua noaptea intr-o dezamagire totala.

Ziua 26. Vineri, 27.04.1984 Dimineata baietii au tras tare primele trei ore si apoi am frecat-o pana la 12 cand am plecat la masa, apoi ne-am retras la baraca pentru odihna.

N-am fost decat vreo 4-5 in oras.

Dup ace am dat telefon acasa am aranjat cate ceva prin targul sarbesc si apoi mi-am aranjat viitoarele intalniri, cu trei fatuci deosebite, in trei locuri diferite si in zile diferite.

Am ce face saptamana viitoare.

La baraca am incheiat afacerea cu excursia pe Dunare pe care urmeaza sa o facem de Intai Mai. Am iesit cu Logi, Dine, Ceaca si Piticu pe camp si ne-am certat tot timpul.

Muse a primit o telegrama ce-l anunta de moartea bunicii sale. Sarbu nu-l lasa deocamdata sa plece acasa.

Se apropie zilele de sarbatori oficiale.

Ziua 27. Sambata, 28.04.1984 Confirmarea sperantelor.

Azi a fost o zi de munca model. S-a tras ca niciodata. Aceasta va conta in pontarea noastra.

Muse a reusit sa plece acasa. Si-asa o freca pe-aici.

Dupa masa de pranz Sarbu ne-a adunat la iarba verde, bine, aproape verde, hai, cenusie, si a inceput sa ne intrebe ba de una, ba de alta, pana cand, dupa o lunga introducere ne zice: “Care dintre voi are probleme deosebite acasa?” S-au ridicat vreo cinci. La insistente s-au mai ridicat inca cinci. Am fost intrebati daca suntem de acord ca acestia sa plece acasa pe neve. Toata lumea a aprobat. Ceilalti pana la 21 au fost pusi pe lista de rezerve.

Ne-am intors la baraca si cei zece au inceput pregatirile de plecare. Unii au luat trenul de doua, altii pe cel de cinci si ultimii pe cel de 1 noaptea.

Am plecat si eu in oras cu Suva si Tase. Dupa ce am intrat la Ada Kaleh si ne-am ospatat pe gratis ne-am intalnit cu « fericitii », ne-am luat ramas bun si ne-am intors la baraca.

Vazand ca nu prea a mai amas nimeni rin zona, din cei mai de gasca, m-am hotarat sa plec si eu. L-am chemat pe Sarbu in camera, i-am spus hotararea mea, i-am bagat pastila ca vorbisem cu directorul Micu, i-am dat o sticla de Soplica si, in fine, la ora 1 eram in gara asteptand trenul care a intarziat circa o ora.

Ziua 28. Duminica, 29.04.1984

Impreuna cu ceilalti am ajuns in Ploiesti pe la 11.

A fost o escapada de pomina. Seara ne-am intalnit la Bulevard si am facut-o lata. Dsigur ca toti eram imbaiati, aranjati si ferchezuiti de nici nu ziceai ca ieri fusesem in groapa.

Numai daca priveai de aproape observai ochii incercanati, mainile batatorite si tenul ceva mai tuciuriu.

Ziua 29. Luni, 30.04.1984 Dimineata ne-am intalnit la agentie pentru a ne lua bilete, insa totul s-a amanat pana seara la ora cinci cand ne puteau spune daca mai au sau nu locuri pentru un bilet de calatorie in grup.

Dupa aceea am fost pe la scoala unde am stat de vorba cu directorii Comaniciu si Ducesa (d-na Duca) si cu Piedone, dirigintele nostru. Erau cu totii foarte entuziasmati de efortul nostru.

Seara ne-am intalnit la agentie si am rezolvat problema biletului comun. Apoi, impreuna cu Sergiu, Bibi, Dine si Dan G am fost la un ceai la Sorin. In lipsa de ceai am dat-o pe alcoale.

Unu’mai tare ca altul.

Ziua 30. Marti, 01.05.1984 Am continuat-o pana pe la cinci dimineata la mine acasa, dupa care ne-am culcat, ne-am sculat pe la zece si am reinceput petrecerea.

Tot azi m-am certat si cu Anda. Deocamdata ne-am despartit. Nu stiu ce naiba urmareste.

In jur de cinci jumate am plecat la gara, mi-am lasat bagajul si apoi am dat o fuga pana la Bulevard unde nu am mai dat decat de Sergiu.

Pe la opt ne-am intalnit la gara mai multi, am hotarat sa plecam cu zece si-un sfert, si-au lasat cu totii bagajele si ne-am intors la Bulevard unde am facut-o iarasi lata.

Pe la noua jumate am pornit cu alai spre gara, cantand pentru a ne alunga tristetea.

Am ajuns la Bucale pe la unspe si am luat legatura spre Drobeta la ora 11.40. Mai tot drumul am dormit.

Ziua 31. Miercuri, 02.05.1984 Am ajuns la Drobeta pe la patru jumate in zori, iar la baraca pe la sapte. Ne-am culcat din nou, ne-am trezit pentru micul dejun, iarasi ne-am culcat, iar pe la sapte seara am inceput sa facem ceva curatenie prin camere. Acum asteptam sa ne vina iarasi somnul.

Ziua 32. Joi, 03.05.1984 La munca a fost mai greu deoarece au cam venit toti sefii prin sectorul in care lucram si ca urmare trebuia sa ne agitam si noi cat de cat.

Dupa-amiaza cei care au avut proasta inspiratie sa ramana in tabara au fost luati cu japca si dusi la munca. Cei care eram deja plecati in oras am scapat.

In afara de faptul ca ne-am mai certat cu sarbii si ca am cumparat ultima sticla de Soplica, altceva nimic deosebit prin oras.

Seara am fost cu Dine, Ceaca, Bibi si Logi sa cautam locul unde o sa venim cu tipele care vor sosi de la Ploiesti pe data de 5 mai.

La intoarcere ne-am hotarat sa-l sarbatorim pe Ceaca, implineste maine 17 ani. Am inceput pe la noua seara, dar elanul ne-a fost repede stins de catre comandantul adjunct Janosh (Janos sau Janosz) pe la ora zece. In aceasta prima repriza s-a apucat Bibanu de fumat.

Dupa ce am inceput sa redactez o scrisoare (catre C.M.M.) si ajunsesesm pe la jumatate, am adormit pana pe la ora 0.30 cand...

Ziua 33. Vineri, 04.05.1984 ...baietii au venit la noi in camera intr-o liniste asurzitoare. Am pus-o in stil mare: sampania curgea pe jos, Ceaca si Berela se spalau pe cap cu Soplica, Mus fuma in somn, etc.

Somnul pierdut noaptea l-am recuperat ziua la munca. Am dormit de ne-am spetit.

Dupa-amiaza am fost foarte putini in oras. Majoritatea na avut voie pe motiv de munca patriotica: vopsit gardu’, spalat WC...

Intalnirea pe care trebuia sa o am astazi cu o drobetanca a fost exacta. Dar scurta, din motive obiective??????????????. In cofetarie am mai agatat o tipa cu care ma voi intalni duminica. Cu cea dintai ma voi mai intalni luni. Amandoua sunt ca niste papusele.

Dupa ce am servit masa in camera (supa, ceai, conserve) ne-am vazut fiecare de ale lui: eu de jurnal, Muse de poker, Alin de palavre.

Ziua 34. Sambata, 05.05.1984 Azi am tras chiulul. Impreuna cu alti noua am fost trimisi la plantat de puieti si amenajat curtea interioara, plus spalaul terenului de fotbal. Pe la unspe eram deja gata si ne-am odihnit pana au venit ceilalti.

Peste pranz am sarit pentru ca am plecat in oras si ne-am dus la baia comunala. In sfarsit curati am plecat spre gara pentru a-i intampina pe colegii si colegele noastre care veneau de la Ploiesti ca sa ne viziteze. Pe langa doi profesori, indrumatoarea UTC Staneasca si profu’ de fizica Mandrutiu, au mai sosit: Madi Calin, Simona Munteanu, Dana Beschea, Radulscu Ruxandra – Lake, Mirela Matache, Anda Butnaru, Mihaela Guta, Virgil Grigorescu (care va ramane la noi, era rezerva), Lili Petre, Iulia Marcuseanu, Nicki, Mihai, State si altii.

I-am plimbat prin oras pana i-am obosit, i-am dus prin targ, la cofetarie si apoi in statie.

Cu chiu cu vai ne-am bulucit in autobuz si am ajuns in cele din urma la tabara. Cativa au pierdut rata asa ca au luat-o pe jos.

La intrare in tabara i-am pus sa se stearga pe picioare ca sa nu ne altereze jegul local. Au facut cunostinta cu farmecul vietii de santier din primele clipe. A fost un calvar pentru ei timpul petrecut aici. Cum au ajuns s-au apucat sa manance. Pentru ca i-am ajutat si noi li s-au usurat bagajele in mod simtitor.

Desi aranjasem o camera special pentru o mini-discoteca, aceasta s-a dovedit neinacapatoare, asa ca am continuat-o si pe hol.

Fetelor le-am pus la dispozitie trei camere, iar tovarasei Stanescu camera 40, dupa ce miam scos eu patul de acolo.

Superstitiile au inceput din clipa in care perechi-perechi dispareau din baraca. A iesit primul scandal. Dupa ce s-a mai potolit am continuat distractia.

Ziua 35. Duminica, 06.05.1984 Pe la unu jumate, mai de voie, mai de nevoie, ne indreptam cu totii spre dormitoare. Dupa ce s-au facut toate aranjamentele si combinatiile cu fetele venite foiala si agitatia de pe culoar s-au mai potolit.

In afara de camerele 40 si 26 unde stateau tipele de la C (Anda, Mirela, Daniela Oancea si sora-sa, Alexandrina Barbuceanu si Valerica Barac) celelalte camere de fete erau completate corespunzator si cu baieti. La 26 s-a impotrivit Barbuceanca. Ca urmare m-am instalat la 29.

Pe la cinci dimineata a venit in razie Staneasca insotita de maistrii, care erau tare suparati pentru ca ii incuiase cineva in camera. Mucles, Cicanu fusese cu ideea!

Cand i-am auzit si la noi la usa eu si cu Baciu am iesit pe fereastra, pe pervaz. Ceilalti sau bagat sub pat dar au fost repede giniti. Ghinionul a fost ca Baciu nu a mai rezistat sa se tina si a cazut in niste cioburi facand ceva zgomot. Auzind ca vine cineva spre fereastra m-am aruncat si eu, cu spatele insa si in intuneric. Am aterizat in picioarele goale, pe calcaie, direct pe ciment. Pe moment nu am simtit durerea, dar in urmatoarele ore dĂŠjĂ nu mai putea sa pun niciun picior in pamant.

Dupa ce am petrecut ceva timp la niste argeseni in camera (ei stau la parter) si mi-am facut rost de niste tenesi si-un tricou am incerat sa ajung la etaj. Pana la urma am intrat prin forta, m-am oprit in dreptul primei usi, am impins, am deschis-o, am inchis-o la loc si m-am culcat.

Cand m-am sculat excursionisti se pregateau deja de plecare, iar cadrele didactice erau sucarite de ceea ce se intamplase noaptea. Cativa de-ai nostri i-au condus la gara iar ceilalti ne-am odihnit.

Dupa-amiaza m-am sculat pe la doua jumate si mi-am amintit brusc ca la trei am o intalnire in fata Liceului Agricol cu o pustoaica buna-rau. M-am imbracat si m-am barbierit pe rapid si am ajuns in timp util. Eram asteptat. Impreuna cu Muse si cu Nina am colindat orasul pana seara: prin targul sarbesc, pe la cofetarie, si-apoi doar in doi pe malul Dunarii si prin parc. Mozoale, la greu. Mi se umflasera fuduliile de numa-numa.

Pe drum, ironia soartei, dam nas in nas cu tipa cu care aveam intalnire maine. Cred ca pica...

Dupa ce am scapat de Nina am mai pierdut timpul pana la miezul noptii si apoi ne-am culcat.

Ziua 36. Luni, 07.05.1984 Am scapat de munca din cauza piciorului stang care se umflase, fraierul de mine in loc sa stau linistit ieri m–am fortat ca un idiot, si nu prea puteam merge decat sarind sau tarandu-ma.

De planton a fost Virgil. Am mancat amandoi ca niste sparti ce am gasit prin camere si am juca carti pana a venit gasca. I-a intarziat Dine pentru ca a trebuit sa dea o declaratie privind faptul ca Cicanu i-a inchis pe maistrii.

Majoritatea s-a culcat, mai putin pokeristii. Am intrat si eu la o masa cu Capra, Voinic, schimbat apoi cu Virgil, dupa ce si-a terminat banii, si Bibanu, schimbat cu Adi. N-am pierdut decat 5 lei fata de altii care au ramas faliti.

Ziua 37. Marti, 08.05.1984 M-am sculat si m-am imbracat de munca, cu ideea totusi de a nu ma duce. Sarbu, care s-a intors azi-dimineata si nu stia care e smecheria, nu m-a crezut ca nu pot sa merg. Asa ca pana la unspe cand m-am intors la baraca m-am tot plimbat pe santier de colo-colo.

Dupa ce am mancat cu Logi, care era de planton, ne-am asezat la un joc mic si apoi am trecut la septica. Dupa o scurta munca patriotica unii au plecat in oras, altii la fotbal. Eu m-am dus la intalnire cu Nina de la Liceul Agricol.

Pe la 12 noaptea ne-am culcat. Mor de somn.

Ziua 38. Miercuri, 09.05.1984 Toate zilele incep sa se asemene. S-ar putea ca taman peste 17 zile sa ne “eliberam”. Ar fi durere. Dimineata la camntina a trebuit sa bem ceaiul cu canile cu care bausera altii inainte.

Seara am avut proiectie de film: Punga cu libelule – productie RSR 1980.

Trebuie sa ne apucam de jurnalul oficial, de procese-verbale, de planuri de activitate, etc.

Azi-napte s-a jucat poker la Sarbu in camera pana la trei noaptea. Participanti: Sarbu, Matei, Grasu’, Tibi si Nita, ultimii doi au pierdut tot ce aveau. Sarbu nu a mai jucat in camera la Tibi pentru ca dimineata Berela i-a reprosat.

Ziua 39. Joi, 10.05.1984 Astazi a plouat, asa ca am fost liberi.

Era sa luam o plasa...! Cand am fost sculati afara ploua, asa ca ni s-a spus ca nu o sa iesim. Cand am plecat spre cantina ploaia s-a oprit. Dezamagire maxima!

Insa in timpul micului dejun a inceput o rapaiala de ziceai ca s-a spart teava Dunarii. Uzi pana la piele am ajuns la baraca unde ne-am continuat somnul. Pe la zece ploaia a stat dar tot nu am fost scosi la munca.

Pe la 12 se da verdictul: Coboati in 10 minute in salopete! Ne-am conformat si am pornit spre cantina, am mancat si apoi am iesit si ne-am aliniat pentru ‘Nainte, mars! Doar ca ne aliniaseram spre dirctia dormitoare. Sarbu, derutat, a ordona un Stanga’mprejur. Dupa ce l-am executat, induiosat probabil de mutrele noastre a mai dat un Stanga’mprejur s apoi un Liber, dupa ce l-am asigurat ca o sa facem curatenie si o sa spalam WC-urile. Pe naiba!

Impreuna cu Muse am fost in oras si am facut baie. Am fost singurii. Am vorbit cu ai mei la telefon si le-am spus ce sa-mi trimita prin parintii lui Voinic. Apoi ne-am intalnit cu Sile si Voinic care erau uzi leoarca. Venisera cu caruta, pe ploaie.

Seara ne-am culcat devreme.

Ziua 40. Vineri, 11.05.1984 Astazi Sarbu ne-a lasat liberi fiindca a venit nevasta-sa.

Dupa ce am fost pana la cantina a trebuit sa mergem sa luam sculele, le-am adus la baraca pe cee stricate si apoi am fost dusi langa Liceul Agricol la sapat santuri, vreo 7-8 kilometri. Dar s-a cam tras chiulul.

Seara s-a jucat septica pe porunci. Cum ar fi: mersul cu nasul pe tavan sau doi oameni intr-un pantalon, recitare de poezii, colectionare de lamai, dulceata, conserve si altele, mersul in carca celuilalt, baut de apa – 3 litri la doi oameni, etc Distractie mare!

Ziua 41. Sambata, 12.05.1984 Dimineata a plouat, pana pe la pranz. Nu m-am sculat pentru cantina. Am dormit.

Am fost cu Dine la dispensar, dar nu am reusit sa facem rost de scutiri. Cativa dintre noi au plecat, pe sustache, la Ploiesti, insa i-a depistat comandantul Molnar.

Dupa-amiaza am fost majoritatea in oras. Am asteptat, dupa o vizita oficiala la terasa “Marinarul”, sa vina baietii la discoteca, dar... degeaba. Autobuzul n-a circulat, asa ca am luat-o pe jos spre Halanga, unde am ajuns pe la unspe noaptea, mort de obosela, foame si sete. Baietii erau deja spre finalul chefului: Turbatu’ si-a sarbatorit majoratul. Nu prea am mai gasit nimic de infruptat. Am adormit imediat. Desigur, dupa ce am mancat resturile.

Ziua 42. Duminica, 13.05.1984 Zi de somn. Nici sa mancam nu am mai fost, limitandu-ne la ceea ce am putut prepara in camera. Dupa-amiaza, din nou in oras. In statie, asteptand autobuzul, am juat telefonul nebunilor. La un moment dat apare o tipa cu parul prins intr-un coc enorm.

Sergiu: Nu va suparati, de unde ati cumparat palaria asta?

Virgil: Taci, ba, nu vezi ca e o umbrela!

Faza nr. 2: La trecerea unei patrule cei 4 s-au aliniat in spatele acesteia, urmand-o o buna bucata de drum, pana s-a oprit. Moment in care au rupt simultan si spontan randurile.

La baraca am inceput sa depanam amintiri de-acasa. Seara cativa muncitori beti s-au luat de unii baieti. Nu a iesit cu oase rupte, dar totusi... Lumea s-a baricadat in camere.

Ziua 43. Luni, 14.05.1984 Grupele nu s-au schimbat, a mea a ramas tot langa Liceul Agricol. Azi-dimineata a venit Plesuvu’ de la Ploiesti si Muse de la Craiova.

Eu am ramas in camera. Di cauza durerii care persista m-am dus la dispensar, unde doctorita mi-a dat trimitere catre policlinica (ortopedie, radiografie, neurologie).

Pe la opt seara vine Sarbu furios nevoie-mare si ne cheama pe mine si pe Muse la el in camera. Cei din camerele alaturate s-au lipit imediat de perete ca sa asculte. Dupa ce l-a facut pe Muse omleta cu ou si cu otet a trecut la mine. A fost un spectacol gratuit si amuzant pentru cei ce ascultau.

Pe la unu noaptea Muse s-a apucat de scrisori

Ziua 44. Marti, 15.05.1984 Azi a fost o zi cu soare. Baietii de langa liceu au facut plaja. Ceilati au facut gropi.

Am reusit sa-mi fac radiografia. Acum astept (pana maine) rezultatul.

Ajuns acasa am iesit cu Logi pe deal.

Seara obisnuita, fara incidente.

E ora 12 si cred ca ne vom culca.

Ziua 45. Miercuri, 16.05.1984 Zi de incordare.

Baietii au muncit pana pe la unu-doua.

Am luat radiografiile. Diagnostic : fisura la calcaneul stang. Recomandari: Repaus la pat sapte zile, cu comprese reci si evitarea mersului si ortostatismului timp de 21 de zile. Plus scutire de practica. Pacat ca mai sunt doar 10 zile.

Dupa ce-am trecut prin targ m-am indreptat apid spre Halanga. Durerile revin dramatic.

Molnar a aflat ca Sarbu a plecat la Ploiesti. Ca sa-l scoatem, am maturat si trasat terenul de fotbal. Dupa aceea ne-am chinuit sa gasim o solutie pentru a-l chema de la Ploiesti.

Posibilitatile au cazut rapid: cheile de la comandament nu le-am gasit, prin centrala nu am reusit sa sunam, plus ca nu gaseam un numar de telefon valabil.

Pe la opt jumate a plecat Umflatu’ in oras si s-a intors cu un rezultat aproximativ pozitiv.

Am asteptat...

Ziua 46. Joi, 17.05.1984 …si Sarbu a aparut.

La prima ora din zi (ziua de munca) m-a convocat la o sapuneala urgenta si furioasa provocata de faptul ca maistrii erau inchisi in camera (iarasi!) cand a venit el. Misiunea mea e sa aflu cine-a fost faptasul. De-acum ii zicem Scarbu. Pen’ca e o scarba de om: oportunist si cacacios.

Dupa ce-au venit baietii de la munca Scarbu ne-a scos afara in careu si ne-a facut din nou scandal. Pe scurt: cine i-a inchis pe maistrii, muncim dupa-amiaza, cine a spart chiuveta, cum ca eu trebuie sa plec acasa, etc. Pana la urma spiritele s-au calmat: nu muncim, Muse a spart chiuveta, eu nu mai plec acasa...

Seara am vrut sa merg cu Dine la camin la Agricol dar s-a luat pedagoga de noi, paznicul de fete, inca un prof de noi si tot asa. Parc-ar fi fete mari la manastire. Pardon, asta-i un paradox. Sau oximoron.

Noaptea, iarasi poker.

Ziua 47. Vineri, 18.05.1984 Am ramas de planton.

Alin a aflat ca are apendicita acuta si trebuie sa plece acasa. Dupa-masa am fost scosi la munca patriotica. Seara am jucat vreo patru ore rent. De poker nici nu mai are rost sa tot amintesc, face parte din rutina.

Plictiseala e la cote maxime. De maine incepe AMR 10 – The Final Countdown.

Ziua 48. Sambata, 19.05.1984 Dimineata, dupa micul dejun, am plecat la munca. Eu si Sergiu ne-am oferit voluntari (ce-o fi fost in capu’ nostru sec?!) sa descoperim o conducta. Mai tarziu ni s-a alaturat si Bibanu’. S-a muncit pana la zece si jumatate dupa care s-a impus, in mod necesar, o pauza obiectiva – care a durat pana la plecarea catre cantina.

Dupa masa majoritatea a plecat in oras. Dupa ce m-am oprit, ca de obicei, in targul sarbesc, am plecat spre “Marinarul” si mai apoi la “Parc”. La intoarcere ne-am pregatit de discoteca. O dadeau cei din Valcea, in cantina. Acum venisera tipele lor.

Ne-am distrat “de minune”: dansuri, dansatoare..., muzica poasta, scurt-circuite, statie si boxe rablagite, dume si balarii. Toate pana a venit muzica noastra. Tipele nu si-au tradat insa compatriotii.

Ziua 49. Duminica, 20.05.1984 Ajungand acasa ne-am pus pe golit sticle. Pe la 2-3 ne-am culcat.

A urmat o zi de relache. Ne-am sculat (de-a binelea) pe la pranz.

Am descoperit un “basin” de inot super (groapa ordinara umpluta de ploi). Am bagat un polo, ne-am distrat, ne-am bronzat.

La baraci dupa o seara normala a urmat o noapte aidoma.

Ziua 50. Luni, 21.05.1984 Excelent! Cineva acolo sus ne iubeste. Dimineata a plouat pana pe la zece. In rest, program fix: cantina, oras, baraca.

Seara, campionat de skandenberg. Oaptea am stat cu Sergiu si cu Muse si am scris. Ne-a intrerupt Nea Matei de vreo doua ori pentru spovediri.

Ziua 51. Marti, 22.05.1984 Dimineata – munca lejera. Dupa-amiaza – munca patriotica si activitate scriptica. Seara – plictiseala.

Eu am fost cu Sarbu in oras, ca sa aranjam intoarcerea acasa. S-a stabilit: plecam marti, pe 29, la ora 14.

Noaptea am stat iarasi pana pe la doua ca sa ne scriem ultimele epistole.

Nebunul de Oprescu a inceput sa se manifeste: pune pasta de dinti pe clante, magiun in cizme, apa in pat...

Orele fiind inaintate, ma culc. Noapte buna!

Ziua 52. Miercuri, 23.05.1984 Astazi s-a tras. Am primit norma personala. Cu toate astea, in jur de 12.30 am terminat.

Incepem sa ne pregatim de lichidare. Am predat paturile, am facut curatenie in camere.

Cred ca dupa noi vin alti fraieri.

Eu am iesit in oras.Trebuia sa pun un pachet pentru acasa, chestii din targ. Coletul l-am invelit intr-o juma de cearsaf. “Imprumutat” de la altii. Cealalta jumatate e la Muse.

Ziua 53. Joi, 24.05.1984 Iarasi munca. Asa, ca de adio. Si totusi la 12.30 eram la cantina.

Dupa masa am maturat terenul de fotbal. Maine il vom tusa.

Noaptea a fost de pomina: Muse fuma in somn, Luca a fost ras pe piciorul drept, Garbea a “primit” un tub de pasta in cap.

Pe la doua maistrii au impus program de liniste.

Ziua 54. Vineri, 25.05.1984 Se anunta ca ar fi ultima zi de munca. Pe la zece jumate eram deja inapoi la dormitoare.

Dupa-amiaza am tusat terenul.

Am aflat ca vom primi banii tocmai luni. Iar sambata, duminica, luni si marti vom sta degeaba.

Nopatea au urmat alte distractii. Logi si Sergiu joaca table. E ora 4 si ei inca joaca. Eu scriu, liviu a fost in colonie. Si tot asa... Fiecare o freaca cum poate.

Ziua 55. Sambata, 26.05.1984 Dimineata, cu totii la munca in tinuta lejera. Adica fara salopetele alea imputite de transpiratie si praf. Revenim la baraca pentru a lua sculele si echipamentul ce trebuie predate. Pe la 10 scapam de ele fara nicio lipsa si niciun regret. Ba, dimpotriva, cu scule in plus.

Sedinta ad-hoc: fiecare isi da calificativul pe care crede ca il merita, intre satisfacator si FB. Se da citire sumelor de bani pe care le vom primi, conform pontajelor, undeva intre 175 si 250 de lei. Nu e rau, ne-ajunge de-o masa la Bulevard cand ajungem acasa.

Era sa uit: dimineata Luca ne-a distrat facand poante, dansand, spunand glume AM TERMINAT CU MUNCA Azi iesim in oras. Program liber Maine iesim in oras. Program liber.

Poimaine, la fel...

Raspoimaine: ACASA Cine a avut bani s-a dus in oras. Cine nu, a ramas la baraca.

Ziua 56. Duminica, 27.05.1984 Ne-am sculat mai tarziu ca de obicei. Cativa am plecat in oras. Am fost in targ, am urmait un concurs de motociclete, am dat telefoane.

Totusi ne-am intors pentru masa de pranz. Nu mai vin pachete de-acasa.

Dupa care am fost la plaja. S-a jucat iarasi polo.

Seara si noaptea, entuziasmul in scadere Ziua 57. Luni, 28.05.1984

Azi s-au cam servit toate mesele de catre toti. A dat foamea in noi. Dimineata am facut curatenie in camere, pe hol, in baraca, la WC, la baie.

Ne-am facut valizele.

Un incident ne-a stricat buna-dispozitie: Cioc, dupa ce copiaza de la mine din jurnal “Ruga...” se apuca sa scrie pe o foaie poreclele tuturor. Scarbu ii ia foaia si se supara foc.

Ii rupe carnetul de brigadier si continua seria masurilor “radicale” luandu-ma pe mine la tavaleala.Eu ma usurez pe Cioc. Care se porneste pe mine. Inchei iesindu-mi din tatani si dand cu el de pereti.

Scarbu il trimite pe Luca la comandant ca sa semneze si sa puna stampila pe arnetul meu si al lui Cioc cu calificativul Satisfacator.

Vad negru in fata ochilor dar ma calmez si-i dau jurnalul sa-l citeasca pentru a vedea ca nu l-am poreclit. Face scandal din cauza zilei 38 (cand juca poker cu baietii) si, pana la urma, rupe carnetul si mi-l inapoiaza pe cel cu FB. M-am mai calmat. Pana la urma s-a calmat si el. O sa-i faca si lui Cioc alt carnet, maine.

Nu prea s-a iesit in oras din lipsa de bani. Ni s-a promis ca ii vom primi azi. Ciu-ciu!

Seara, alta pacaleala. Anunt: mare spectacol de comedie pe stadion. Cativa au crezut si sau dus. Surpriza era ca spectacolul n era gratuit, dupa cu se intelesese initial. S-au intors cu buza umflata dupa ce au facut drumul dus-intors si pe jos.

Ziua 58. Marti, 29.05.1984 AM PLECAT ACASA