O DATĂ CA NICIODATĂ - piesă în 3 acte -
Motto: Mai bine să-ţi pară rău decât să regreți!
Descriere: Căsătoria este preţul pe care îl plătesc barbaţii pentru sex. Sexul este preţul pe care îl plătesc femeile pentru căsătorie.
1
Personaje: EL - Pavel – în jur de 35 de ani, început de chelie şi de burtă, sales manager EA - Mia - puţin mai tânără, şolduri generoase, foarte atrăgătoare însă, PR-istă part time Voci – MICHEL şi PETRICÃ Fondul muzical nu este obligatoriu.
ACTUL I - IUBIREA O cameră de hotel, un pat cu aşternuturi de mătase, o toaletă, un CD-player, un calorifer, o frapieră cu o sticlă de şampanie. Pavel lasă jos bagajele, Mia se aruncă pe pat. EL: (RĂSUFLÂND UŞURAT) În sfârşit, singuri… De când aşteptam clipele astea. EA: Şi eu! Cât de rar putem fi împreună şi fără să ne deranjeze nimeni. Aş vrea ca ziua asta să nu se mai termine niciodată. EL: Nu-i aşa? Aproape ca-n paradis: fără telefon şi internet, fără mailuri şi rapoarte idioate, fără violuri şi politică infectă la televizor. EA: Fără gătit, călcat, spălat, frecat, aspirat... EL: Ar trebui să profităm la maxim. EA: De ce nu putem trăi aşa? N-ar fi minunat? EL: (ÎI MÂNGÂIE PĂRUL) Ba da, iubito. Dar nu vor să ne lase. EA: Cine? EL: Societatea de doi lei în care trăim. ...de doi bani, de fapt. Până şi fericirea ne e dată în doze infinitezimale. EA: Ca să nu devenim dependenţi de ea. EL: Exact. Sau ca să devenim imuni la ea, de parcă ar fi otravă. Deci ilegală. Noroc că e atât de puţină fericire în jur, că altfel se găsea vreun idiot s-o impoziteze. EA: N-ar trebui totuşi să afle nimeni că suntem fericiţi. Invidia celor supăraţi sau trişti, ne-ar hăitui pretutindeni neîncetat. EL: Ai dreptate. Ştii ce? Ne vom preface. Că suntem nefericiţi şi trişti şi-atunci toţi ne vor compătimi şi ne vor simpatiza, nu? EA: Da, e o idee bună. Dar are doua cusururi: (ridică un deget) se vor prinde până la urmă (al doilea deget) pentru că nu vom rezista la nesfârşit. EL: (RIDICĂ AL TREILEA DEGET, CEL DIN MIJLOC) Sau mai rău: s-ar putea să ne imite şi-atunci vom fi cu toţii la fel: nişte fericiţi mediocri. (ÎNCHIDE PRIMELE DOUĂ DEGETE, RĂMÂNE RIDICAT DOAR AL TREILEA DEGET) Sau nişte mediocrii fericiţi. EA: Parcă ne bucuram că suntem doar noi doi. Văd că în cinci minute i-ai adus pe toţi aici. EL: (SE APROPIE DE EA) Ai dreptate, iartă-mă! El dă drumul la CD-player. Fond muzical: 1.1 I Can't Stop Loving You - Ray Charles - 4:13 EA: Te iert, dacă eşti tandru. EL: Pierdem timpul, iubito. Şi timpul..., ştii tu... EA: Da, înseamnă bani. EL: Nu, e singura resursă limitată. EA: Avem toată ziua la dispoziţie. Plus că la noapte se schimbă ora: ora patru devine ora trei. EL: Nasol! EA: De ce? Avem o oră în plus de somn. EL: (CU SUBÎNTELES) Sau de altceva... Că oricum mă scol la patru noaptea ca să dau ceasurile cu o oră în urmă. EA: Parcă nu poţi să le dai mâine... EL: Şi dacă uit? EA: Sau de-acuma, ca să scapi. Nu, pe bune, tu vorbeşti serios? EL: (RÂZÂND) Tu chiar credeai...? EA: Erai aşa de hotărât că te credeam în stare. La cât eşti de ciudat... EL o priveşte insistent. EA: Nu mă mai studia atât. Ce nu-ţi convine? EL: Dimpotrivă, eşti superbă! EA: (ALINTÂNDU-SE) Zău? EL: Dimineaţa eşti atât de proaspătă – ca o rază de soare primăvara.
2
EA: Numai dimineaţa? EL: (O STRÂNGE ÎN BRAŢE) Nu, în rest eşti ...o adiere înmiresmată şi ...o şoaptă catifelată... EA: (SE GHEMUIEŞTE TOATĂ ÎN EL) Îmi place, bobocel... EL: ...iar noaptea, când te strâng la piept, devii o sirenă îmbietoare. EA: Mai spune, iubiţel... Muzica se repetă (discul sare la ultimele acorduri ale melodiei). EL: Îngeraş... EA: Spune, iepuraş. EL: (MÂNGÂINDU-I GÂTUL) Păpuşică... EA: Nu te opri, ursuleţule. EL: (MÂNGÂINDU-I SÂNII) Prinţesă... EA: (ÎI IA MÂNA ÎN MÂNA EI) Da, cocoşel... EL: (COBOARĂ CEALALTĂ MÂNĂ MAI JOS) Păsărică... EA: (ÎI ÎNDEPĂRTEAZĂ MÂNA) Zi, dovlecel. Muzica se opreşte cu scârţâit. EL: Nu mai ştiu ce să zic. EA: Continuă, te roog... EL: Ştii că nu sunt priceput. Deja sunt extenuat. Era repertoriul pe-un an întreg. Ce zic eu, pe-un deceniu! EA: Păcat! Începusei atât de bine! Mai vreau… EL: Iubito, nu mă chinui! EA: Măcar acum să mă răsfeţi! De-un an de zile de când tot eşti în deplasări şi ne vedem o dată la două săptămâni... EL: Am mai discutat despre asta: stau acasă şi renunţăm la căldurică, păpică şi plimbărică sau mă duc să câştig bani şi ne permitem unele plăceri deosebite. Cum ar fi weekendul ăsta special. EA: Nu strica tot, lasă-mă să visez! EL: (DĂ UN PUMN ÎN CD-PLAYER) Bine, să continuăm! Te iubesc şi te ador... Fond muzical: 1.2 All I Have To Do Is Dream – The Everly Brothers - 2:24 EA: ... ca pe-un pui de curcă chior! Chiar mă superi... EL: Iartă-mă, dar n-am nicio inspiraţie. Uite, dă-mi tu exemplu cam ce ai vrea. EA: Aş fi vrut să fii cavalerul meu. Ştii, uneori simt că în viaţa anterioară am fost cu-adevărat prinţesă. Sunt moartă după baluri, fast şi ceremonii. EL: Eu cred că am fost un broscoi. Sărută-mă ca să devin prinţul tău. EA: (UNDUINDU-SE) Lasă-mă, tocmai visam că plutesc pe ritmul unui vals... EL: Hai, sărută-mă! Ia-mă şi pe mine! Nu mă lăsa aşa: bulbucat şi cocoşat. EA: (SEC) Bine. Îl sărută pe obraz. EL: Ăsta a fost sărut? EA: Tot broscoi eşti? EL: Păi, cu un pupic, ce vroiai? Să devin un nobil cavaler? EA: Nu, dar nici să rămâi un mic burghez. EL: Noroc că n-a funcţionat. Riscam să mă transform într-un cimpanzeu. EA: Ce-are-a face? E tot un fel de zeu, nu?. EL: Hai, încearcă şi tu un sărut adevărat. Unul franţuzesc... EA: Nu te-ai spălat pe dinţi... EL: (SE DUCE ÎN BAIE) Acu’ cinşpe ani nu te gândeai la asta. EA: Acu’ cinşpe ani erai suplu. Numai fibră. Şi-aveai nişte plete... Acuma...! EL: (FACE GARGARĂ) Acu’ ce? Calviţia e un semn de înţelepciune. EA: Da, bine... Harap-alb era mai înţelept ca zmeul cel spân. EL: (SCUIPĂ) Halal comparaţie. Uite alta: o nectarină lucioasă e mai bună decât o piersică păroasă. (IESE DIN BAIE) Gataaa... EA: Mă mângâiai si mă dezmierdai până adormeam... EL: Mai întâi ne sărutam până ni se încurcau limbile de plăcere... EA: Bine, bine... Îl sărută sec. EL: Ăsta a fost nemţesc, nu franţuzesc. EA: Satură-te aşa dacă nu vrei unul eschimos! Îl strânge de nas. EL: Te rooog... EA: Trebuie să meriţi. Spune-mi ceva frumos! EL: “Ceva frumos”!
3
EA: Haide, fii romantic! EL: (CADE ÎN GENUNCHI, IMITĂ OFERIREA UNEI FLORI DIN INIMĂ) Ceva frumooos! EA: Văd că trebuie să te ajut! Mă iubeşti? EL: Da. EA: Muult ? EL: Da. EA: Cât de mult? EL: (DEPĂRTEAZĂ BRAŢELE) Enooorm! EA: “Enorm” e parcă ai avea o greutate în braţe. Cât de mult mă iubeşti? EL: De tot. EA intră în baie, dă drumul la duş, aruncă în cameră rochia şi lenjeria. EA: E banal, dar e frumos. EL: Nuu? EA: Ok, renunţ. Faci şi tu duş? EL: Mai târziu, poate. EA: Atunci fă un ceai, te rog. EL: Sunt obosit. EA: Plătesc în natură. EL: Fă-l tu şi plătesc eu, ce zici? EA: (SE FACE CÃ NU A ÎNŢELES) Nu, nu de urzici. De muşeţel. EL: (APARTE) Mda, şi de tei mie. EA: Da, da, cu lămâie, iubiţel. Fond muzical: 1.3 What A Wonderful World – Louis Armstrong - 2:17 EL pune într-un pahar apă şi un plic de ceai şi apoi îl pune pe calorifer. EL: (APARTE) Cât plăteşti - atâta face. EA (din baie): Ai văzut că am slăbit? Două kilograme într-o săptămână. EL: Şi eu, am dat ieri jos mai bine de-un kil, cred! EA: Ei, na! Ai fost la sală? EL: A, nu, după ce mi-am băut cafeaua de dimineaţă! Ştii ce efect are... Mai ales după ce-am fost constipat toată săptămâna. EA: Nu fi mojic! EL: Scuze, glumeam. Ştii cum se zice: Viaţa-i plină de rahat. Noi suntem plini de viaţă. EA: (APARTE) Poate tu... EL ia un ziar, citeşte, apoi ia o poziţie strategică şi trage un pârţ. Dă cu mâna prin aer ca să-l risipească. EL: (APARTE) Dupa cum spuneam. EA: Norocul tău că aseară m-am simţit bine! EL: În sfârşit... EA: Abţine-te să nu strici totul. EL: (APARTE) Acuma spui? EA: (INTRÂND IAR ÎN CAMERA, CU UN PROSOP PE EA ŞI CU FEONUL ÎN MÂNĂ) Miroase urât! EL: Ei na! EA: Dacă-ţi spun... EL: Până să vii tu nu mirosea. Aşa că... EA: Şi te-am rugat. Eşti măgar, puteai să ieşi pe balcon, măcar. EA deschide uşa, geamul, dă drumul la ventilator şi bagă feonul în priză. EL: Exagerezi..., de ce nu porneşti şi aspiratorul? EA: De ce nu poţi fii ca aseară: tandru, pasional, senzual, sexual? EL: (ÎŞI DĂ PANTALONII JOS ŞI RĂMÂNE ÎN BOXERI) Înţeleg! Al tău sunt, iubire! EA: Vezi că ţi-ai pus chiloţii invers: cu maro în faţă şi galben la spate. EL: Aşa-i modelul. Dar îi scot de tot dacă te deranjează. EA: Sex, sex, sex! Voi bărbaţii vreţi doar sex. Noi, fetele, vrem doar puţină atenţie. EL: Ok, atenţie, în curând o să facem sex. EA: Tine-o tot aşa şi-o să ai parte de muuultă dragoste... EL: De-abia aştept. EA: ...Platonică. EL: Asta ce-nseamnă? E cumva sex anal? EA: Bună glumă. Rimeaza cu sex banal. EL: Iubito, sexul e sănătate curată. EA: Ti se pare c-aş fi bolnavă? EL: Nu, dar puţină mişcare nu strică nimănui.
4
EA: Atunci mişcă-te şi dă-mi un pahar de şampanie. EL: Ok, dar promiţi să te mişti şi tu? EL DESFACE ŞAMPANIA. EA ÎŞI DESFACE UN NASTURE. EA: Gata, m-am mişcat. EL: Ţine-o-aşa în continuare şi-o s-ajungi paraplegică. EA: Ce-i aia? EL: Nu ştiu, da’ sună bine. (ÎI DĂ O CUPĂ DE ŞAMPANIE) Ce mai doreşti? EA: (IGNORÂNDU-L) Aş vrea să mă alinţi... EL: (APARTE) Iar începem. EA: ...Să mă ocroteşti, să mă protejezi… EL: (SCOATE UN PREZERVATIV DIN BUZUNAR) De ce nu spui aşa? Uite, cu aromă de şniţel vienez. EA: Mi-e greaţă! EL: (SCOATE ALTUL) Se rezolvă. Salată de crudităţi. EA: Termină! Vreau să vorbeşti cu mine! EL: Dar vorbesc! EA: Da, monosilabic... EL: Iubito, dacă întrebările pe care le pui tu nu pot avea răspunsuri largi! EA se aşează la toaleta din cameră, în faţa oglinzii şi se aranjează. EA: Adică? EL: Foloseşti doar întrebări ascuţite. Cu răspuns impus. EA: Teoriile astea foloseşte-le la tine la birou! Sunt frumoasă? EL: Vezi, ce aş putea să zic? EA: Să-ncercăm altfel: Nu-i aşa că sunt frumoasă? EL: Ba da, da’ tot aia e: ascuţită. EA: Bine, uite una rotundă: cât de frumoasă sunt? EL: (AVÂND O TENTATIVĂ DE A-I ATINGE SÂNII) Eeeşti ! EA: Nu te mai juca, te rog. EL ia din nou ziarul. EA: Iar nu mă bagi în seamă! EL: Am crezut că vrei să te las în pace! EA: Prostuţ mai eşti ! Ce, acum vrei să citeşti? EL: E un articol interesant despre globalizare. EA: Şi... globalizarea ta o să-mi aducă mie fericirea? EL: N-ai idee cât de important e! Ce ştii tu ce-i aia Globalizare...! EA: Vă pierdeţi vremea cu mărunţişuri în timp ce apogeul globalizării e în faţa voastră. Ştii tu, de pildă, ce-i ăla punctul G? EL: De fapt există? L-a văzut cineva? Mai sus, mai jos? Puţin la stânga, mai la dreapta! Mai în faţă, mai înăuntru? Nu cumva e o invenţie de-a voastră? EA: Ştii ce? Câteodată mi se mută în dreptul cotului. Şi mă doare în el de fraier ce poţi să fii! EL: Da, iar cel mai adesea e aproape de Venus. Nu muntele lui Venus, ci planeta! (APARTE) Nu m-ar mira să-l descopere careva până la urmă în cerul gurii. EA: Poftim? EL: Nu, nimic... EA: Măi..., Globalizare, foarte rar, odată la un mileniu, sunt toată punctul G. Şi tocmai atunci lipseşti de lângă mine! Sau eşti absent! Fond muzical: 1.4 Will you love me tomorrow - The Shirelles - 2:40 EL: (ÎŞI DĂ TRICOUL JOS ŞI IA POZIŢIA DE DREPŢI) Iubito, acum sunt prezent. EA: Măi, vijelie, ai auzit tu de preludiu? Că doar eşti băiat citit, nu? EL: Alta acum, preludiu! Asta ce mai e? Obligaţie sau blestem? EA: Nu e o obligaţie, ci o datorie. Şi, cum adică blestem? Ce vrei să spui? EL: Mă gândeam şi eu: de ce bărbaţii mor înaintea femeilor? Adică, fără preludiu, mă-nţelegi ? EA: Poate că trăiesc mai intens. EL: Nu, nu, ci fiindcă consumă mai multe resurse: pândă, cucerire, aşteptare, refuz, atac, efort... EA: Şi vă senilizaţi înaintea noastră pentru că pierdeţi constant din creier. EL: Cum aşa? EA: Păi, de fiecare dată când ejaculaţi. EL: De-aia sunteţi voi tot mai deştepte, nuu? EA: Te-ai prins! Tu ai zis-o! EL: Bine, cedez. E şi ăsta un semn de inteligenţă, nu? EA: Mda, nu eşti chiar varză. Încă te ţii bine. Cel puţin la mansardă...
5
EL: Trebuie să recunosc că e şi meritul tău. EA: Poţi s-o mai spui o dată. EL: Mă refeream la faptul că m-ajuţi să-mi păstrez materia cenuşie. Cum ne vedem din an în paşte, nu prea am ocazia s-o risipesc. EA: Păi nici să n-o faci, să fii băieţel cuminte. EL: Aş fi, dac-ai fi şi tu. EA: Dar eu sunt cuminte, prea cuminte chiar. Cand te-am cunoscut eram virgină... EL: (SE UITĂ SPRE SALĂ): N-o mai spune că râde lumea de tine. EA: Ai ceva să-mi reproşezi? EL: Nu, doar că nu se mai poartă. EA: Mda, fraieră am fost, trebuia să-mi fi făcut de cap atunci. Iar după aia ţi-am fost fidelă, deşi îmi dădeau târcoale atâţia bărbaţi. EL: Normal, femeie căsătorită, nu tu complicaţii, nu tu cheltuieli... EA: Dac-ai şti de câte ori am avut ocazia... EL: Tocmai de-aia nu cred. EA: Ce nu crezi? EL: Că nu m-ai înşelat. EA: Şi de ce nu crezi? EL: Urmăreşte-mă cu atenţie ca să vezi dacă n-am dreptate: se ştie că încornoraţii află ultimii, nu? EA: Aşa se zice. Şi...? EL: Iar eu până acum n-am aflat nimic. Ceea ce înseamnă că toată lumea ştie, mai puţin eu. Logic, nu? EA: Daa, o să iei premiul Nobel pentru deducţiile tale absurde. De-aia te iubesc eu pe tine: că eşti deştept... EL: Mersi! EA: ...nevoie mare. EL: Nu ocoli raţionamentul meu. EA: Ştii ce, dacă tot crezi aşa, înseamnă că am dreptul s-o fac. Măcar scapi de banuială. Certitudinea e de preferat îndoielii şi nesiguranţei, logic, nu? EL: Bine, bine, te cred. EA: Mai bine să regreţi decât să-ţi para rău! EL: Gata, nu mai insista. Doar că, nefiind lângă tine, îmi trec prin minte tot felul de gânduri. Uneori îmi vine să mă sui pe pereţi... sau să dau o fugă pân’la toaletă. EA: (NELUÂND ÎN CONSIDERARE ULTIMA LUI REPLICĂ) Câteodată te doresc atât de mult încât m-aş sui în maşină ca să vin până la tine. Chit că mi-ar lua vreo 5-6 ore. M-am săturat de despărţirile astea atât de lungi... EA, terminând machiajul, se aşază pe pat. EL: Iubito, iar începem...? EA: Bine-bine, ştiu. Dar măcar dă-mi voie să încerc o dată! EL: Ce? EA: Să văd cum e cu un alt bărbat. EL: E la fel! EA: Ai încercat tu? EL: Cu alt bărbat? Niciodată. EA: Nu glumi. EL: Dacă-ţi spun! EA: Ei bine, eu n-am de unde să ştiu! Tu ai fost primul şi singurul. EL: Crede-mă pe cuvânt! EA: Parc-ai fi Papa! Crede şi nu cerceta! EL: Parca erai bisericoasă… EA: Iar tu nu erai împotriva dogmelor? Liberal-cugetător...! EL: Liber-cugetător. EA: Da, da, cu năravuri fascisto-comuniste. EL: Iubito, m-ai înnebunit! Ce vrei de la mine? EA: Mă laaaşi? EL: Ce? EA: (DE SUB CEARŞAFUL DE MĂTASE ÎŞI ARUNCĂ PROSOPUL) S-o fac o dată ! EL: Mă laaaşi? Dacă mai zici o dată ţi-o cos. EA: Gura sau păsărica? EL: Mmm, mă mai gândesc. EA: Haide, mă laşi? Căţeluşul meu mic şi scump.
6
EL: Nu, căţeaua mea dragă. Scuteşte-mă! EA: (ÎŞI SCOATE BIKINII ŞI-I FLUTURĂ ÎN AER AMENINŢĂTOR) Te rooog... EL: (ÎŞI DĂ MAIEUL JOS) Bine-bine! O dată. EA: (STRÂNGÂNDU-ŞI CEARŞAFUL ÎN JUR, ALINTÂNDU-SE) Doar o daatăăă? EL: O singură dată! Ai o săptămână la dispoziţie. EA: (ÎNTINZÂND MÂNA DUPA BIKINI) Ce? Păi săptămâna asta suntem în concediu împreună. EL: (PRINDE BIKINII) Ghinioon! EA: (RENUNŢĂ LA BIKINI ŞI SE DĂ JOS DIN PAT CU CEARŞAFUL PE EA) Nu mă face că iau şampania şi-ţi las doar frapiera, ca să te răcoreşti. Găsesc eu pe cineva în tot hotelul care să aprecieze... EL: Biineee. O lună, na. EA: Eşti un dulce! EL: Până la ziua ta. Nicio secundă în plus. EA: Cel mai dulce bărbăţoi din lume! EL: (DE SUB CEARŞAF ÎŞI ARUNCĂ BOXERII) Eh, acum sper că nu suferi de diabet! Cortina.
7
Actul II - URA O cameră de pensiune utilată minimal. EL se scoală din pat cu mare grijă să nu facă zgomot. EL: (CA PENTRU SINE, ÎMBRĂCÂNDU-SE: ŞORT, TRICOU, SANDALE) În sfârşit singuri: fără gălăgie, fără invitaţi, fără deranj. Aseară nu mai plecau. Parcă era ziua lor, nu a mea. Gata, urmează o duminică de vis, ca acum două săptămâni. Până se scoală o să ies să iau câte ceva pentru micul dejun. Şi să-i pregătesc o surpriză. EL: (UITÂNDU-SE LA EA) Doarme ca un îngeraş! Aer tare, de munte! Prinţeso, într-o oră sunt înapoi! (O SĂRUTĂ UŞOR PE FRUNTE) Şi poate primesc si eu o atenţie, ceva. ... În drum spre pensiune, întorcându-se de la cumpărături, cu o plasă într-o mână şi telefonul în cealaltă. EL: (VORBIND SINGUR, FRĂMÂNTÂNDU-SE) O să-l sun şi o să-i spun: Ai cinci minute disponibile?, desigur că o să-mi zică: "Da, pentru tine oricând.", Dar o oră liberă? "Depinde." Niciun "depinde", da sau ba? O să-mi zică: "Desigur, bre." şi-apoi îl atac: Ştii cât de mult o iubesc pe Mia! Buun, acum taci şi ascultă-mă. Mia nu a cunoscut în viaţa ei niciun alt bărbat. Şi, fiindcă e complexată pe chestia asta, vreau ca de ziua ei să fie fericită! Aşa că într-una din zilele următoare viziteaz-o sub pretextul că trebuia să-mi aduci ceva – de exemplu filmul ăla pe dvd pe care ţi l-am împrumutat – şi oferă-i o oră de plăcere, aşa cum ştii tu, craiule, da? Ia telefonul, formează şi aşteaptă. EL: Ar trebui să fie simplu. După vreo zece sonerii: EL: Alooo! Servus, Michel! MICHEL: (SOMNOROS) Care eşti, mă, cu noaptea-n cap? EL: Hai, fă un efort, e miezu-zilei! MICHEL: Care, bre, că-i doar zece dimineaţa!? EL: Eh, aproape. Să te sun mai târziu? MICHEL: Acu' tot m-ai trezit. Ia zi, unde arde? EL: E un pas important pe care nu ştiu dacă e bine să-l fac. Adică, acum cred că e bine. Dar consecinţele ulterioare... MICHEL: Să nu-mi spui că te-ai îndrăgostit de mine! EL: Lasă mă, gluma, e ceva serios! MICHEL: Bine, atunci dă-i drumu-odat’! EL: Aş vrea să-mi promiţi mai întâi că discuţia asta va rămâne numai între noi. MICHEL: Şi dacă ne-ascultă careva pe fir? EL: Îl bag în mă-sa. Te-am rugat să fii serios. MICHEL: Chiar eram. În fine, îţi promit! EL: Sper să nu-mi pară rău vreodată! Să-ncepem! Da’ nu ştiu cum? MICHEL: De-a dreptu’! Intră-n subiect! EL: Mai degrabă pe ocolite. Să nu te şochez. MICHEL: (PLICTISIT) Bineee ! Cum vrei tu! EL: (DUPĂ O PAUZĂ DE 5 SECUNDE) Ştii cât de mult o iubesc pe Mia... MICHEL: Desigur, ăsta nu-i un secret. EL: Şi ea pe mine, nu? MICHEL: Evident, toţi vă invidiază pe chestia asta. EL: Lasă, mă, că nu suntem singurii care se iubesc! MICHEL: Bă, sunteţi singurii pe care-i ştiu şi care se mai ţin de mână după cinşpe ani. Dar nu cred că m-ai sunat şi m-ai tocat până acum doar pentru asta! EL: Ei bine, în curând e ziua ei şi vreau să-i fac un cadou. MICHEL: Până aici e ok. Chiar nu-nţeleg ce e cu toată introducerea asta! EL: Stai, că de-abia acum urmează. Eşti sigur că vrei să merg mai departe? MICHEL: Daa, ce poate fi aşa fatal? EL: Nu te pripi! MICHEL: Sunt numai ochi şi urechi. Pardon, numai urechea dreaptă, de fapt. EL: (SPERIAT) Sper că eşti singur! MICHEL: Vorbim de-un secol şi-abia acu’ te-ntrebi? Da, sunt solo. EL: Minune! Ce-i cu tine? Sper că n-ai devenit vaginofob tocmai acum.
8
MICHEL: Ai zis ceva? Că mi-am pus bluetooth-ul. Mi-a amorţit mâna şi simt că mai durează până ejaculezi. EL: Nu, suntem aproape de final. Te-am plictisit? MICHEL: (DISPERAT) Vreau doar să aflu cum pot să te-ajut. EL: (DUPĂ O PAUZĂ DE 5 SECUNDE) Ei bine, eu am fost primul şi singurul bărbat din viaţa Miei. MICHEL: Bravo ţie! Felicitări! De fapt, m-aşteptam. ... MICHEL: Hei, ai amuţit? EL: Nu, îmi căutam cuvintele. MICHEL: Mă omori. EL: Aşteaptă puţin. ... EL: (DUPĂ 5 SECUNDE, LUÂNDU-ŞI INIMA-N DINŢI) De ziua ei aş fi vrut să-i ofer o dovadă supremă de iubire. MICHEL: Şi stai prost cu banii! Nu era nevoie de atâta tam-tam! De cât ai nevoie? EL: Nu, nene, banii nu au nicio legatură. MICHEL: (BĂNUITOR) Şi cum te pot ajuta eu? EL: (DUPĂ 5 SECUNDE) Vroiam să-i fac cadou o experienţă după care tânjeşte de mult. MICHEL: Cred că am auzit destul! EL: Te-am oripilat? MICHEL: Nu, dar trebuie să închid. Prefer să nu aflu finalul. EL: Crezi că sunt dereglat? MICHEL: (FERM) Nu, Pavel. Chiar deloc. Te respect în continuare, poate chiar mai mult, dar subiectul ăsta îl încheiem acum. EL: Ştiam eu: preabinele poate fi duşmanul binelui. Trebuie să te las. Mă sună fi-miu. MICHEL: Ok, ne-auzim! Ah, a propos, La mulţi ani! EL: Mersi, pa! ... EL: Alo? PETRICÃ: (SEC) Bună dimineaţa, tată! La mulţi ani! EL: Mersi, Petrică! Da' eşti matinal, nu glumă! PETRICÃ: Tată, trebuie să-ţi spun ceva... EL: Ia zi. PETRICÃ: Azi noapte ne-au spart casa. EL: Ce? Faci glume de ziua mea ? E-ntâi aprilie cumva? PETRICÃ: Nu, tată! Chiar ne-au spart casa. EL: Cum aşa? Dar tu unde erai? PETRICÃ: Dormeam, la mine în dormitor ! EL: Băi, nu mă omorî ! Eşti ok? PETRICÃ: Da, dar au dispărut câteva lucruri: laptop-ul tău, camera video şi banii din sufragerie. EL: Dă-le-ncolo! TU eşti bine? Ai păţit ceva? PETRICÃ: Ţi-am spus că dormeam! EL: Dar cum naiba? Au forţat uşa, au intrat pe geam? PETRICÃ: Nu ştiu. EL: Şi n-ai auzit nimic, niciun zgomot? PETRICÃ: Nu. Dimineaţă am găsit uşa deschisă şi în sufragerie sertarele răscolite. EL: Şi altceva? PETRICÃ: Nu cred, la voi în dormitor nu s-a intrat. EL: Bine că nu ai păţit nimic! Sună la poliţie! PETRICÃ: O să sun. EL: Bine, spune-le că venim cât putem de repede. Într-o oră suntem acasă. ... Ajunge la pensiune. Intră în cameră. EL: Miaa, scoală-te! EA: Nuu, mai vreau să dorm. Pregăteşte micul dejun şi adu-mi-l la pat! EL: (TRAGE DRAPERIA) Scoală-te repede, trebuie să plecăm. EA: (ÎŞI TRAGE PĂTURA PE CAP) Nu mă dau jos din pat până-n prânz! EL: Mia, ne-au spart casa şi trebuie să mergem acasă. EA: Faci nişte glume macabre...
9
EL: Crede-mă, e-adevărat. EA: (SE SCOALĂ BRUSC) Cum aşa, de unde ştii? EL: M-a sunat Petrică, adineauri. EA: Cum s-a întâmplat? EL: De unde naiba să ştiu? EA: Ziceai c-ai vorbit cu Petrică. EL: A găsit uşa deschisă când s-a trezit şi sufrageria vraişte. EA: Să vezi că mi-au luat bijuteriile. EL: Nu, stai liniştită! Nu au intrat nici în dormitorul nostru şi nici la Petrică. EA: Eşti sigur? EL: Da, şi dă-le în mă-sa de bijuterii. De-asta-ţi pasă ţie? EA: Diamantele şi colierul... EL: Te-ai gândit că la ora asta puteam să fim disperaţi dacă Petrică păţea ceva? EA: Dar zici că n-a păţit nimic... EL: Nu ţi-am zis! Acum îţi zic: da, n-a păţit nimic. Eu tremur însă numai când mă gândesc la ce s-ar fi putut întâmpla. EA: Bine, într-o juma’ de oră sunt gata... EL: Nu cred. EA: ...m-aranjez... EL: Nu e cazul. EA: ...luăm o gustare... EL: Mănânci în maşină. EA: Măcar un duş. EL: Nu, plecăm în momentul ăsta. EL aruncă totul în genţi în grabă, ea se îmbracă. EA: De ce nu vorbeşti ? EL: Ce să-ţi spun ? Ţi-am zis de trei ori să chemi pe cineva să instaleze o nenorocită de alarmă. EA: Ce alarmă? EL: Dacă ai fi mai atentă când vorbesc cu tine... EA: Am uitat! EL: Ce grijă ai tu? EA: Acum mă scoţi pe mine vinovată... EL: Trebuia să te ocupi de casă. EA: Tu eşti bărbatul. EL: Eu sunt plecat aproape tot timpul. EA: Bine, mâine o să pun alarma. EL: (IRONIC) M-am liniştit. EA: Şi-mi iau un seif pentru bijuterii. EL: Cred că şocul ţi-a-ntunecat raţiunea. EA: Mă doare capul! EL: Nimic nou. EA: Zău. EL: Şi azi e aniversarea mea! EA: La mulţi ani! EL: Las-o moartă! Hai acasă! EA: Dar... EL: Taci, sau plec singur! Cortina.
10
MULTIMEDIA sau Mesagerie vocala Fond muzical: 2.1 The Sounds Of Silence – Simon & Garfunkel - 3:03 Marţi, ora 18:41, SMS EA către EL De ce nu raspunzi? Petrica mi-a spus k esti suparat k nu ti-am facut niciun cadou dar stii k ramasese pe duminica iar spargerea a dat totul peste cap. Te razbuni degeaba pe mine. Joi, ora 20:09, SMS EA către EL Nu inteleg tacerea ta. Nu am facut nimic intentionat si nimic rau iar acum dai dovada de lasitate. Nu poti spune k ti-am stricat eu ziua... Nu te inteleg poti sa te bucuri in fiecare zi k e ziua ta. Sâmbătă, ora 17:13, SMS EA către EL Sincer nu te inteleg. Ce ti-am facut de te comporti asa cu mine? Cred ca merit macar o explicatie. Razbunarea ta nu da dovada decat de orgoliu. Daca asa vrei tu nu o sa mai fiu insistenta. Luni, ora 10.17, email EA către EL IMI CER SCUZE fiindca am fost rece cu tine si vad ca nu ma poti ierta orice as face, sincer nu pot sa incetez sa te iubesc si sa ma gandesc la tine si ma roade gandul ca iti sunt indiferenta. crede-ma nu a fost nimic cu intentie si nu merit sa fiu astfel pedepsita. Deschide-ti macar telefonul. Marţi, ora 17.23, email EA către EL chiar nu stiu ce vrei de la mine, de la casnicia noastra, cred ca orice se poate rezolva prin discutie TREZESTE-TE este vorba de noi macar spune ceva da sau ba nu suntem casatoriti de ieri te iubesc nU RENUNT LA TINE Miercuri, ora 20.52, email EA către EL DOAR SPUNE DRAGOSTE CU SILA NU SE POATE EU NU MI-AM INCHIS TELEFOANELE, nu te-am tradat niciodata te rog gandeste-te macar la ce a fost frumos intre noi si poate te mai imbunezi Joi, ora 9.25, email EA către EL imi inchipui ca te-ai simtit oribil duminica dar cat te mai razbuni pe mine nu stiu cum poti sa fi asa de rece eu fierb nu am chef de munca de ...............nimic unde este sensibilitatea ta sau orgoliul este mai puternic Vineri, ora 9.25, email EA către EL maine vin la tine ca sa discutam, asa ca te rog nu pleca din hotel, macar tine cont ca avem un copil impreuna Vineri, ora 19.48, email EA către EL ne comportam ca doi straini sau ca doi parteneri care si-au tradat legamantul vreau sa se termine cosmarul acesta nu stiu daca mai pot ajunge la tine, la sufletul tau te simt departe Sâmbătă, SMS ora 7.55 EL către EA Fie, pace. Sau armistitiu. Si asta doar pentru ca maine e ziua ta. Dar tine cont ca si eu simt nevoia de caldura, intelegere, tandrete si protectie. Sâmbătă, SMS, ora 7.59 EA către EL Fii fara grija, te protejez: folosesc prezervative :)))))))) Sâmbătă, SMS ora 8.01 EL către EA :(Iau primul tren si vin acasa.
11
ACTUL III - CANCERUL Fond muzical: 3.1 When A Man Loves A Woman - Percy Sledge - 2:58 EL în trening, EA în pat, în pijama de mătase. EL: (SEC, AVÂND ÎN MÂNĂ UN BUCHET DE FLORI DE CÂMP PROASPĂT CULESE) La mulţi ani, Mia! EA: (SEC) Mersi! EL: Ce faci azi? EA: Nimic, stau în casă şi închid toate telefoanele. Nu vreau să primesc niciun mesaj de la nimeni. EL: Ieşim la un spectacol? EA: Nu. EL: Sau invităm câţiva prieteni şi mergem la un restaurant... EA: Nu vreau. EL: Dar ce vrei să facem? EA: Nimic! Nu vreau nimic. EL: Încerci cumva să te răzbuni pentru cele întâmplate? EA: Faptul că nu ai vorbit cu mine două săptămâni crezi că n-a fost destul? EL: După atâta timp tot n-ai înţeles? EA: Ce, că orgoliul tău de mascul feroce a fost atacat? EL: Nu dragă, era vorba că de ziua mea nu m-ai onorat cu niciun cadou, nici măcar cu unul care nu te-ar fi costat nimic: te îmbrăcai doar cu inelul cu diamant pe care ţi l-am făcut cadou înainte de ziua mea şi ar fi fost destul. EA: Tu nu faci cadouri decât cu speranţa că cele pe care le vei primi şi tu vor fi mai valoroase. EL: Dar aşa fac toţi. Tu eşti doar excepţia care confirmă regula. Adică nu faci deloc. Parc-ai fi soră cu Moş Nicio-laie sau cu Moş Cră-ciu-ciun. EA: Adu-ţi aminte că nici nu m-ai lăsat să mai zic ceva. EL: Nu la asta mă refeream. Sâmbătă seara, după ce am scăpat de invitaţi, la pensiune, m-ai refuzat. EA: Era aproape dimineaţă, eram obosită! EL: A doua seară, după şocul primit dimineaţa, cu spargerea, fiind tensionat la maxim şi având nevoie de o eliberare, m-ai ignorat. EA: Mă durea capul! EL: Dimineaţa următoare ştiai că plec în deplasare... EA: Ştii că nu-mi place dimineaţa! EL: Şi aseară? EA: Trebuie să-mi vină ciclul! EL: Mă-ntreb ce scuză o să mai găseşti la menopauză? EA: Ceva nou? Asta e fumată! M-am săturat de ironiile tale. EL: Eu, ironic? Dac-ar fi după tine ar fi de-ajuns aşa: pe 29 februarie şi, eventual, doar dacă pică duminica. Fond muzical: 3.2 Bonson Hurst Blues – Oscar Benton – 3:53 EA: Exagerezi. EL: Şi vă mai plângeţi că sărim garduri pe la 40 de ani. EA: Dac-aţi şti cum să procedaţi nu cred c-aţi avea nevoie de o altă grotă în care să vă retrageţi. EL: Poate că-i vorba de o gaură neagră care te absoarbe şi căreia nu i te poţi opune. EA: Sau vreo gură de canal care vă înmoaie simţurile. EL: Aş mai avea o şansă, totuşi: dacă te-ai hotărî s-o facem măcar în ziua în care China va intra în Uniunea Europeană. EA: Nu, iepuraş! Degeaba eşti sarcastic. E vorba de plăcerea actului, de momentele sublime care trebuie să-l preceadă şi de vraja ulterioară. EL: Da, la teorie eşti bună, practica te omoară! Ia-o ca pe o problemă de statistică: din zece încercări dacă una e orgasmică… EA: Rară, dar bună. Nu multe, scurte şi dese. EL: Ţi-ar place să-ţi primeşti leafa o dată pe an în loc de două ori pe lună? EA: Nu, ... mi-ar place să câştig la Loto. Şi ştii ce: m-am săturat de axiomele tale! EL: Nu e axiomă, e teoremă! Nu mai trebuie demonstrată. Ţine de rata succesului: dacă vrei zece euforii şi ai o rată de una la zece partide, înseamnă ca ai nevoie de o sută de partide. EA: Ţie-ţi convine: tu termini în zece cazuri din zece! EL: Eşti invidioasă acum! Sunt eu vinovat pentru diferenţele anatomice dintre sexe? EA: Nu, dar ai putea să ţii cont de ele. Să te gândeşti şi la mine. Nu una-două, hop-ţop şi gata, somn uşor, scumpişor. Rata aia de care vorbeşti ar putea fi mai bună dacă ai fi mai înţelegator, mai iubitor, mai darnic.
12
EL: Lasă că nici cu tine nu mi-e ruşine: Noapte bună, peste-o lună! Te-ai gândit vreodată că preludiul şi postludiul de care vorbeşti ar trebui să fie biunivoce? De ce crezi că numai tu ai nevoie de ele? EA: Pentru că sunt femeie… EL: Şi prinţesă! EA: N-ai uitat. EL: Da’ eu ce sunt? Un bou, care după ce e regulat toată ziua de şefi idioţi şi de clienţi imbecili trebuie ca seara să devină un taur tandru şi răbdător care să se lipsească de 2-3 ore de somn revigorant în schimbul prestării unei serii de masaje tantrice acompaniate de minciuni macaronare, arome franţuzeşti, lumânări chinezeşti şi senzualitate latino, nu? EA: Nu, dovlecel, mă omor după rigiditatea englezească, sudoarea mediteraneană, înjurăturile ruseşti... EL: Mai rar, că nu pot să te urmăresc. Mă uimeşti… EA: N-am terminat, bobocel. Toate astea condimentate cu eructaţii nemţeşti şi flatulaţii de yankeu. EL: Acu' văd la ce ţi-a ajutat MBA-ul ăla: eructaţii, flatulaţii… EA: Adică râgâituri şi băşini, bre! Ce naiba, ar trebui să ştii, doar eşti as în astea. EL: O-ho-ho, ce spirituală eşti, soro! EA: Abia acu’ descoperi tu! Dacă mi-ai fi acordat mai mult credit te-ai fi convins mai demult. EL: Poate debit, că de credite sunt sătul. EA: Pe debit eşti tu cu pesimismul şi paranoia ta. EL: Bineee! EL ia un ziar. EA: Te supără adevărul? ... EA: Zi ceva. EL: Te-ascult, dragă. EA: Cum poţi, când e demonstrat că nu aveţi atenţie distributivă? Nu puteţi face doua lucruri deodată. EL: Îţi dai seama ce efort imens ne e necesar ca să surmontăm handicapul ăsta? EA: Şi de ce nu reuşiţi? EL: (LASĂ ZIARUL) Mă dezamăgeşti! Eram convins că femeile sunt mai inteligente decât noi! Şi nu ne scot ochii cu asta. EA: Ce? Poţi să repeţi? EL: (RAR) Da, sunteţi mai inteligente cel puţin pentru faptul că nu ţineţi cu tot dinadinsul să ne-o dovediţi! EA: Eşti mitocan! EL: Nu, dragă, sunt misandru! Adică urăsc imbecilitatea macho masculină care crede că noi dictăm! Nu ieşiţi în faţă tocmai pentru a ne controla mai bine! Aţi renunţat la privilegiile rare ale eternităţii pentru mici victorii efemere, dar continue. Milenare! EA: Acu’ mă uimeşti tu! Ţi-ai luat doctoratul in matriarhat şi nu ştiam eu? De fapt, nu-nţeleg ce vrei să spui? EL: Ne faceţi să credem că suntem suverani şi invincibili, mânuindu-ne de fapt ca pe nişte marionete cretine şi neputincioase pe care, aidoma călugariţelor-insecte, le devoraţi după ce v-aţi satisfăcut poftele. Ne stoarceţi de toată vlaga pentru a vă asigura un cămin liniştit în care progeniturile voastre să evolueze şi să procreeze în continuare fiinţe superioare ca voi sau idioţi ca noi. Şi care să vă ajute să ne faceţi nişte pomeni dumnezeieşti! EA: Încetează, eşti sinistru. EL: Eu? Poate Dumnezeu pentru că l-a făcut pe om după chipul şi asemănarea sa şi pe diavol după chipul şi asemănarea Femeii. De fapt, dacă mă gândesc mai bine, suntem trei specii distincte: oamenii, adică noi, apoi puturoasele, fiindcă put a candoare şi a gingăşie şi sunt atât de inocente încat cred că lumea e condusă de bărbaţi; şi ticăloasele, care ştiu cum stă treaba şi-i regulează la sânge pe toţi bărbaţii care le pică in mână sau în subordine. Nişte excremente care put a Canal nr.5 sau a Dihor şi care fac carieră sugând mădulare non-stop, douăşpatru-pe-şapte, trei-sute-şaişcinci pe an. Curvele astea împart bărbaţii în două categorii: cei pe care-i exploatează şi-i umilesc, cu atât mai mult cu cât sunt mai competenţi, şi cei pe care-i păcălesc şi-i jefuiesc, cu atât mai mult cu cât sunt mai sus în ierarhie şi deci mai retardaţi. EA: E clar, iar s-a luat directoarea de tine… EL: S-o fut! Pardon, Doamne, iartă-mă, să rămân singur pe lume cu ea, să mă roage în genunchi şi să mi se usuce de dorinţă şi mai bine mi-o tai. EA: Eşti monstruos… EL: Monstruos e modul în care ne manipulaţi. EA: Hai, termină, parc-ai fi o bocitoare. Toată lumea e-mpotriva ta, tu nu vezi? Şeful tău este un prost, şefa lui e fără rost, colegii-s invidioşi, subalternii-s puturoşi, guvernu-i incompetent, parlamentu-i impotent, preşedintele – un pericol iminent, birocraţii-s avortaţi, fotbaliştii leşinaţi, contabilii sunt vinovaţi, şoferii
13
handicapaţi, poliţiştii sunt rataţi, poeţii – nişte blazaţi, negrii sunt prea bronzaţi, franţujii un pic ciudaţi, britanicii sunt cam plouaţi, americanii – mult prea bogaţi, soţii sunt încornoraţi, eroii prea adulaţi, cu toţii suntem stricaţi. EL: Bravo! N-ai priceput nimic. Tu eşti obsedată de teatrul de revistă care ne înconjoară, eu mă refer la teatrul de păpuşi din care facem parte. Suntem nişte păpuşi mânuite agil de alte păpuşi, adevărate de data asta. Nu, păpuşă? Fond muzical: 3.3 It's A Man's World - James Brown - 2:47 EA: Da, iubiţel, începem să ne înţelegem, noi suntem slabe, frumoase, sensibile şi gingaşe. EL: Da, asta e definiţia canibalului! De-aia trăiţi mai mult ca noi! EA: Ba nu, dragule! Femeile se îngrijesc, nu fumează, nu beau, nu se ceartă... EL: ...nu muncesc, nu au griji... EA: Ce vrei să spui? Că voi faceţi totul, nu? Vezi că eşti misogin? EL: Îngeraş, la un exemplu de celebritate feminină pe care mi-l dai, una care a descoperit ceva major, nu care şi-a pus curu’ la bătaie, îţi dau zece exemple de bărbaţi celebri. Ba nu, o sută! EA: Şi eu îţi dau exemplele femeilor care au stat în spatele lor! EL: (APARTE) Sau sub ei... EA: (NU-L BAGÃ ÎN SEAMÃ) Sau care le-au dat viaţă! Două sute şi mai bine... EL: Vezi că-ncepem să ne-nţelegem? Aţi renunţat să culegeţi lauri în schimbul protecţiei şi siguranţei în care huzuriţi! EA: Bla-bla-bla! Superspiderbatman – buricul pământului – asta sunteţi! Cei mai tari şi cei mai mari! Cu sula sau cu suliţa! EL: Şi voi cu meliţa! EA: Cum altfel putem face faţă forţei brute? EL: Nu-nţeleg ce vrei. EA: Linişte. EL: Adineauri voiai să vorbim. EA: Mi-a trecut. Debitezi nişte aberaţii... EL: (ÎNCERCÂND O APROPIERE) Mă mai iubeşti? EA: (RESPINGÂNDU-L) Asta înseamnă să nu-ţi spun defectele? EL: Dar ce, eu îţi spun că ai curu’ mare? EA: Dar de burta ta ce zici? EL: Exagerezi: nu sunt gras, sunt doar solid. EA: Daa, nouăşcinci de kile la un metru şaptezeci. EL: Pardon, nouăşpatru şi-un metru şapteşcinci. EA: Pe măsurate? EL: Pe... Cine ştie, poate că din cauză că m-am tuns... EA: Hai, las-o moartă. Chiar şi-aşa, la unu şapteşcinci, normal era să ai maxim optzeci de kile. EL: Ţi-am mai spus: la mine nu greutatea e problema. Greutatea e perfectă, înălţimea nu e potrivită. Nu sunt obez. Sunt prea scund. Daca-ş mai creşte zece centimetri ar fi numa’ bine. EA: Îhî, te-ai apropia de ideal: 90-60-90. Greutate, vârstă şi IQ. (SE-NTOARCE CU SPATELE.) EL: Daa...? La tine ştii ce-ar fi sexi? Să-ţi pui sutienul pe buci. Întoarce-te, te rog, că o sa visez urât la noapte. EA: La tine e dramatic şi din faţă şi din profil. EL: (SUGE BURTA) Măcar eu pot să-mi sug burta. Dar tu n-ai cum să-ţi sugi fundul. EA: Da? Vezi că-ţi pute gura... EL: (FĂCÂND MÂINILE CĂUŞ, SUFLÂND ŞI MIROSIND) Minţi! EA: ...pentru că mănânci căcat. Sau eşti plin de viaţă? EL: Vezi că... EA: Nu cumva iar ai tras una? EL: (SE MIROASE LA SUBŢIORI ŞI APOI ÎŞI MIROASE CIORAPII) Pe cuvânt că nu. Şi de ce zici iar? După o lună...? EA: Ah, de ce n-o fi făcut Dumnezeu băşinile colorate? EL: Cum ar fi galbene pentru fasole bătută şi verzi pentru iahnie? EA: De exemplu, doar sunt atâtea culori în lume. EL: Păi ce-ar mai fi? Albastru pentru mazăre şi roşu pentru varză... şi cam atât! EA: Uiţi de portocaliu, roz, argintiu, auriu, violet... EL: Şi alb, şi negru. Gata. EA: De ce oare procesul evolutiv s-a oprit în cazul bărbaţilor? Mai sunt o mulţime de culori: bleumarin, bej, indigo, kaki, piersică... EL: Asta-i fructă, nu se pune.
14
EA: ...lila, crem, oliv, muştar, caramel... EL: Acu’ o dai pe potol. EA: ...cărămiziu, ruginiu, abanos, petrol, maro, gri. EL: Căcăniu, cenuşiu... EA: Vernil, turcoaz, grena, siclam. EL: Băşinuţe siclam, asta da invenţie! Merită chiar să bei un pahar de lapte după o iahnie cu varză acră. EA: Îţi dai seama că v-aţi fi făcut de râs? Vă dădeaţi de gol imediat. Orice porc care nu s-ar abţine in metrou, de exemplu, ar fi linşat pe loc. N-aţi mai putea să vă dezumflaţi oriunde şi oricând. EL: Ba eu cred că lumea ar deveni un curcubeu perpetuu, o simfonie de culori. EA: Da, o cocină universală. EL: Şi, nu-i aşa? Ce altceva decât o cocină e lumea asta? EA: (DESCHIDE GEAMUL) Nu e de la tine, vine de-afară. (ÎNCHIDE GEAMUL) EL: Vezi? M-ai acuzat pe nedrept. Cere-ţi scuze! EA: Lasă, că-ţi iei tu revanşa, n-am eu grijă. Fond muzical: 3.4 More and More – Joe Dolan - 3:42 EA răsfoieşte o revistă. EA: A propos de cocină, ia uite-aici: pata de petrol a ajuns din Mississippi în Marea Neagră. EL: Ce prostii poţi să spui... EA: Aşa scrie, uite... EL: Unde e dragă, Mississippi? EA: În... America. EL: Ei, şi... EA: Şi ce? EL: Care Americă? EA: (NESIGURĂ) De Sud...? EL: Iar începi? De unde... EA: Da, de Sud. EL: ...pană unde? EA: Păi, aşa scrie: coasta de sud... EL: Ce tot spui acolo? EA: ...a SUA. EL: Şi unde-s SUA? EA: (TOT NESIGURĂ) În Nord...? EL: Daaa, în America de Nord. EA: Păi şi ce treabă are Marea Neagră cu America de Nord? EL: Exact, asta te întreb şi eu. EA: Nu vezi că sunt proşti? (CU DISPREŢ) EL: Ziarişti! EA: În loc să ocrotim pădurile, tipărim toate inepţiile unor tâmpiţi. EL: Stai liniştită că nu mai durează mult, presa e pe ducă... EA: Ducă-se... în Marea Neagră! N-om muri fără ziare. EL: Nu ziarele sunt problema, măcar că ne ştergem cu ele la fund, ci aberaţiile care apar în ele. Ia dă să văd: (CITEŞTE) Pata de petrol de pe Mississippi se întinde. Mareea neagră ameninţă coasta de sud a SUA. EA: Vezi, ce ţi-am zis? EL: Mareea neagră, nu Marea Neagră. EA: Aah..., da’ tot sunt niste proşti. EL: Bine, sunt, acu’ ne-mpăcăm? EA: Acu' citesc. EL: Dar tu poţi face două lucruri deodată! EA: Poţi fi sigur. Dar al doilea este că ascult o melodie frumoasă. EL: Hai să-ţi spun ultima noutate. Bombă, nu altceva. EA: (PLICTISITĂ, RĂSFOIND REVISTA) Ce? EL: Mai tare ca aia cu copiii lui Isus cu Maria Magdalena. EA: Nişte prostii. EL: Fii atentă, s-a descoperit că o femeie nu poate face decât fetiţe sau băieţi cu un bărbat. EA: Normal. Doar n-o să facă avioane sau cartofi. EL: N-ai înţeles. O femeie nu poate face decât fetiţe sau băieţi cu acelaşi bărbat. EA: (DEVENIND CURIOASĂ) Nu zău? Asta de unde ai mai luat-o?
15
EL: A fost ieri dimineaţă pe Discovery. Un grup de medici au dovedit că un cuplu nu poate avea decât copii de acelaşi sex. Îţi dai seama ce şoc o să fie? EA: (SURPRINSĂ) Nu cred! Nu poate fi adevărat! EL: Aşa am zis şi eu! Cică au făcut experimente pe o mie şi ceva de cupluri şi-apoi au demonstrat organic şi genetic că aceeaşi femeie cu acelaşi bărbat au fie fetiţe, fie băieţei. EA: Hai, fugi de-aici, baliverne. Doamne, ce aberaţii inventezi! EL: Pe bune, de la ADN, cică. Era o chestie cu cromozomii şi timpul de-njumătăţire al lor, n-am înţeles prea bine. EA: Pavele, sunt lucruri cu care chiar nu se glumeşte... EL: Dacă-ţi spun... EA: Adică dacă eu îţi torn o fată înseamnă că nu-i a ta? EL: Întocmai. EA: Nu pot să cred. EL: Ei, o să vezi şi tu cu ochii tăi. EA: Dacă-i aşa, proast-o fi aia care să facă mai mult de-un copil. EL: O să fie în reluare săptămâna viitoare la o oră de maximă audienţă. EA: Ma gândesc la Tudor-i, săracii! Ăştia se iau la bătaie dacă află. EL: Poate-i scoatem în oraş în timpul emisiunii şi-i luăm pe departe... EA: Tot or să afle! Trebuie să vorbesc cu Diana, neapărat. Care-o fi fost al lui Cezar: aia mică sau... EL: Eu am cunoscut-o pe Diana de-abia după ce l-a născut p-ăla mare! EA: Păi, tocmai asta e... EL: Pardon, p-aia mică. Hai, fii serioasă, doar mă cunoşti! EA: Nu de tine mi-e, ci de săracu’ Cezar. EL: De ce? EA: Ai uitat că fraierii află întotdeauna ultimii? EL: Şi crezi c-ar fi mai fericit dacă i-am spune mai devreme? EA: Tu n-ai vrea să ştii? EL: Mai bine nu. EA: Deci ai vrea să afli ultimul? EL: Cu cât mai târziu, cu atât mai bine. EA: Aha, e bine de ştiut. Auzi, dar ieri dimineaţă tu nu erai în tren? EL: (NU SE MAI POATE ABŢINE) Ba da! EA: Şi-atunci cum ai văzut emisiunea? EL: (RÂZÂND) La vagonul multimedia. EA: Hai, fugi de-aici! Doamne, ce imaginaţie bolnavă ai! EL: Da’ nu-i aşa c-ai pus botu’? EA: Cee? Nu fii măgar. N-am crezut nimic, dar te-am lăsat să-ţi faci numărul. EL: Daaaa.... Ai luat-o din plin! Am vrut să-ţi dau un exemplu de manipulare. EA: Ei, de manipulare o să ai tu parte! Până faci băşici în palmă. EL: Bine, iartă-mă! Dar îţi dai seama ce-ar fi fost... EA: De ce atunci când o femeie greşeşte e blamată, iar un bărbat imoral e ridicat în slăvi şi adulat? EL: Suntem sclavii vechilor prejudecăţi. Tu singură ai spus că femeia greşeşte, iar bărbatul e doar un pic imoral... EA: În cazul ăsta, ca oameni moderni, hai să ne adaptăm. Să fim egali în drepturi. Să împărţim echitabil fotoliile prezidenţiale, onorurile politice, ierarhia militară sau amvonul bisericesc… EL: Hai-ho! DE ACOORD! Drepturile vă plac. Şi deşi beneficiaţi de ele mai mult decât lăsaţi să se vadă, văicărindu-vă tot timpul de nedreptatea, chipurile, care vi se face, problema este de fapt a obligaţiilor. La astea nu prea vă-nghesuiţi! De fapt le urâţi! Fond muzical: 3.5 That’s amore – Dean Martin – 3.24 EA: Da? Cine ţine casa, face mâncare, spală şi calcă rufe, creşte copii? EL: Tu, dragă, dar cu ce? Cu fluturaşi şi inimioare? Nu, zeiţo, cu banii pe care-i aduce bou’… EA: Uiţi că şi eu aduc bani în casă? EL: Ba nu, doar că banii tăi sunt ai tăi şi ai mei sunt ai noştri. EA: Ce vrei să spui? Că sunt cheltuitoare? EL: A, nu, în niciun caz. Doar că tu ai două şifoniere pline ochi şi eu unul aproape gol-puşcă. EA: Şi ce, e vina mea? O femeie trebuie să fie tot timpul strălucitoare. EL: Exact pe prostia asta mizează şi creatorii de modă. Exploatează ambiţia voastră de a nu ieşi de două ori în public cu aceeaşi rochiţă. Plus pantofii... şi geanta asortată... EA: Şi nu e normal? Totul e pentru voi: ca să nu vă distragă atenţia alte fufe trebuie ca mereu să fim originale. Coafate, epilate, rujate, machiate, parfumate...
16
EL: Asta înseamnă original? EA: Ei bine, atunci aranjate cât de cât. EL: Poate pentru ceilalţi. Mie îmi placi naturală. Şi goală. EA: Dar pentru felul în care arăt eşti invidiat de cei din jur. EL: De fapt e o păcăleală. O femeie frumoasă nu are nevoie de minciuni cosmetice. EA: Aşa crezi tu. De ce nu ţi-ai luat o maşină standard, ci una cu opţionale, ai? Ca să fii deosebit, nu? Şio speli periodic şi-o ceruieşti şi-i schimbi uleiul şi... EL: Ce mai comparaţie ai găsit? Maşina e maşină... EA: Da, exact şifonierul care nu-ţi ieşea la numărătoare. EL: Ah, nu. Aici chiar ai dat-o-n bară. Nici cu două maşini nu te-ajung. Să luam pantofii, de exemplu: cei mai buni ai mei nu costă nici pe jumătate cât cei mai banali ai tăi. EA: Dar tu îi strici mai repede. Apropo, vezi că trebuie să-i lipeşti teneşii lui Petrică. EL: (SE SCOBEŞTE ÎN NAS) Nu mai am aracet. EA: Cumpără. EL: (APARTE, ÎŞI POCNEŞTE DEGETELE) De ce n-or face ăştia lipici de muc? Se lipeşte-al dracu’. Şi mai e şi ecologic. Degradabil, chiar. EA: Ai spus ceva? EL: Nu, mă gândeam la pantofi: ai tăi au doar două-trei cordeluţe, iar ai mei au la piele că s-ar putea face o duzină de pantofi de damă din ei. EA: N-oi vrea să umblu-n bocanci ca să fii tu mulţumit! EL: Nu, nu voi sunteţi de vină, ci nenorociţii ăştia care vă speculează poftele fără limită. Şi mai schimbă ai dracu’ şi moda, ba chiar de trei-patru ori pe an, torturându-ne sistematic. EA: Pe voi? EL: Da, pe mine. Când mă cari prin sute de magazine ca să cauţi o pereche de pantofi care nici măcar nu s-au fabricat încă. EA: Credeam că-ţi face plăcere. EL: Ce, să pierd ore întregi în chinurile shoppingului modern? EA: Chiar mă enervezi! Dar cine s-a chinuit nouă luni şi apoi la naştere? TU? EL: Aici sunt de acord: copiii nu s-au putut opune când au venit pe lume, însă soţul şi soţia şi-au însuşit sfânta taină a căsniciei: civilă, morală sau religioasă. EA: Dar când zice preotul că femeia e roaba bărbatului nu săriţi niciunul să-l corectaţi... EL: Lasă că aveţi voi grijă ulterior să puneţi lucrurile în ordine! EA: ...iar ceea ce ar fi trebuit să fie cea mai frumoasă zi din viaţă devine de fapt ultima: începutul coşmarului... EL: Mie-mi spui? EA: Mai degrabă ne-ar fi întrebat, la biserică sau la Oficiul Stării Civile, dacă ne putem imagina cum vom arăta peste 20 de ani. EL: (DĂ DIN MÂNĂ A LEHAMITE) Nu s-ar mai căsători nimeni, cu siguranţă! EA: Atâta pagubă. La câte îndurăm din partea voastră... EL: Ce să-ţi spun? Dar noi? Ne puneţi cătuşe pe deget şi-apoi, ca la închisoare, ne scoateţi la aer o dată pe lună, câte-o oră-două. EA: Ar fi bine, doar că cinci minute vă sunt mai mult decât suficiente. În schimb la noi pot trece ani până la urmatoarea gură de aer. EL: Şi fără căsătorie crezi c-aţi respira mai adânc? Sau mai regulat? EA: Îţi dai seama ce-ar fi? Fără proprietatea asupra femeii, bărbaţii ar urina pe unde ar apuca ca să-şi marcheze teritoriul. EL: Ai făcut o cacofonie. EA: Tocmai. Ce fericire pe voi: să nu mai fiţi nevoiţi să ridicaţi colacul de pe WC. EL: Vezi, tot voi ieşiţi în avantaj: n-aţi mai fi scârbite de el. EA: De colac? EL: Nu, de bărbat. Fond muzical: 3.6 Love is all around - The Troggs - 2:41 EA: Noroc că nu e permanentă. EL: Ce, scârba? EA: Nu, robia. EL: Ce vrei să spui? EA: Ai zis că-mi dai voie s-o fac cu alţii. EL: (IRITAT) Hooo, am zis că ai voie o dată. Cu unul. Până la ziua ta. ŞI-ATÂT! EA: Nu... EL: N-ai fost în stare, să fii sănătoasă!
17
EA: Păi... EL: Dar asta nu înseamnă că nu mai am eu voie! Cu tine! EA: Dar... EL: (NERVOS) ORICÂND! Pricepi? EA: (NERVOASĂ) Nu sunt proprietatea ta! EL: Nu, iubito, eşti soţia mea. EA: Şi pentru asta trebuie să stau crăcănată când ai tu chef? EL: Nu, prinţeso, ci măcar când ne întâlnim. EA: Ştii ce? De azi îţi bag tarif. EL: Cee? EA: Da, dragule. Măcar atât să-mi iasă şi mie. EL: Fii serioasă. EA: Tocmai asta e, că sunt. Cincizeci de euro numărul. EL: Aloo! Vrei să zici „cinci”, poate. EA: Nu, cincizeci. Cinci doar dacă am orgasm. EL: Ok, dar în cazul ăsta începi tu. Că eu oricum termin. EA: Păi vezi? EL: Da’ de unde ştiu eu că tu ai avut sau nu orgasm? EA: Eu n-aş pune problema aşa. În locul tău m-aş mobiliza să ies mereu cât mai ieftin. EL: Atunci dă-mi TU când ai orgasm. EA: Nu zău! Fii mulţumit că nu fac licitaţie. EL: Asta mai lipsea. EA: Eu zic să te gândeşti bine, că sunt atâţia doritori. EL: Fă şi tu măcar o oferta specială: de două ori la preţ de una. EA: Din luna de miere n-ai mai putut de două ori. EL: Mă jigneşti. EA: OK, de ziua ta vei primi bonus. EL: Ce mărinimoasă eşti. EA: Bine, şi de onomastică. EL: Când e sfântul Pavel? EA: Nu-ţi face griji, o să fii tu primul, îngeraş, că tot eşti ateu. EL: OK, dacă mă convertesc primesc şi-o primă, când n-ai programare la stomatolog? EA: Ia vezi, că măresc tariful. EL: În cazul ăsta chiar că va fi doar la aniversări. EA: Puţin, da’ bun. EL: Credeam că ai aflat că e benefic pentru sănătate. EA: Parc-aveai altă teorie, cum că sexul creează dependenţă… Mă mir că nu te-ai înscris la Futăcioşii anonimi. EL: Nu, asta-i veche, am una şi mai nouă: ce ne-am face dacă s-ar dovedi ştiinţific că sexul e cancerigen? EA: Mai ştii, poate chiar e. EL: Ştiu că ţi-ar plăcea: ai scăpa de corvoada refuzului şi a inventării de noi metode de evitare. Oricum, perimate deja! EA: Scuteşte-mă! Gata, cedez! EL: De când aşteptam vorbele-astea... EA: Sună-i pe Tudor-i ca să mergem la un restaurant. EL: Ah, asta era. (LUÂND TELEFONUL ÎN MÂNĂ) Bine, şi eu sunt sătul şi mi s-a făcut o foame... Fond muzical: 3.7 The Beatles - With A Little Help From My Friends 2:44 Îi sună telefonul. EL: Care-o fi, măi, duminica? EA: N-am chef de felicitări. Zi-le că sunt sub duş. Pleacă la duş. EL: (STRIGĂ) Nu, e altcineva. Da, familia Angelescu. …Da, Pavel la telefon…. Bună ziua, domnule comisar! …Aţi găsit o pistă privind spargerea de luna trecută?…Mă bucur, în sfârşit o veste bună….Răbdare? Bine….Aţi recuperat doar laptop-ul? Tot e bine….Cum?…Cel la care l-aţi găsit a declarat că l-a cumpărat de la fiul meu? Da, o să vin. EL: (LASĂ TELEFONUL ÎNCET ÎN JOS ŞI ÎNCEPE SĂ TREMURE) De ziua mea… EA: (IEŞIND DIN BAIE, NU-L OBSERVĂ) I-ai sunat? EL: (LUÂNDU-ŞI CĂMAŞA) Trebuie să ies. Unde sunt cheile maşinii? EA: (AŞEZÂNDU-SE PE PAT) Pe hol, la intrare.
18
EL: (PIERDUT, CĂUTÂND CHEILE) Aici sunt cincizeci de euro şi DVD-ul La vita e bella. De unde au apărut? EA: (ÎŞI DESFACE HALATUL DE BAIE PENTRU A SE SCHIMBA, RĂMÂNE ÎN LENJERIA INTIMĂ) Ai uitat că i-l dădusei mai demult lui Michel? Ţi l-a adus ieri… EL: Când? EA: (PUNÂNDU-ŞI DRESURI) Dimineaţă. EL: (APARTE, SE CLATINĂ) De-aia m-a sunat, ca să mă-ntrebe pe unde sunt. EA: Spunea că l-ai rugat tu să-l aducă până la ziua mea. (ÎN SFÂRŞIT ÎL VEDE) Dar ce s-a întâmplat? EL: (CADE ÎN GENUNCHI, ÎN FAŢA EI) Am sperat c-a uitat. EA: Pavel, ce ai, ţi-e rău? EL: (CAPUL ÎI CADE ÎN POALA EI) Sunt obosit, mă doare capul... EA: Iubitule... EL: (RIDICÂNDU-ŞI CAPUL ŞI PRIVINDU-ŞI MÂNA ) ...şi-mi curge sânge din nas. EA (VOIOASĂ, RASUFLÂND UŞURATĂ) Nu, dragă, mi-a venit ciclul... Cortina.
19
O dată ca niciodată - piesă în 3 acte -
Motto: Mai bine să-ţi pară rău decât să regreți!
Autor: Doru Razvan Adresa: Ploieşti, str. Lupeni, nr.89, jud. Prahova Data naşterii: 5 martie 1967 Telefon: 0740.308.600 Mail: marcadoru@hotmail.com 03.04.2008 Text revizuit 30.04.2012
20
