REȚELE DE UTILITĂȚI PENTRU: GAZE, ENERGIE TERMICĂ, TELECOMUNICAȚII

Observăm și discutăm

 Prin conductele de culoare galbenă din imaginea a se transportă gaze. Există și la voi pe stradă sau la intrarea în clădirile locuințelor astfel de conducte? La ce se folosesc gazele în gospodării?

 Cum se încălzește caloriferul din imaginea b? Dar apa din mașina de spălat rufe?

 Ce fac copiii din imaginea c? Cum se numesc aparatele electronice pe care le au? Pentru ce le utilizează? Era mai bine să poarte o discu ție față în față decât să folosească aceste aparate? Motivați răspunsul.

Citim și descoperim

Rețeaua de gaze prezintă o importanță deosebită atât pentru localită țile urbane, cât și pentru cele rurale.

Gazele naturale se găsesc în scoarța Pământului, de unde se extrag prin forare, cu ajutorul sondelor.

În țara noastră, primul depozit de gaze naturale a fost descoperit în anul 1909, în județul Mureș (zona Sărmășel); cinci ani mai târziu a început transportul gazelor de la Sărmășel la Turda, oraș în care s a folosit pentru prima dată în Europa iluminatul cu gaz natural.

Sistemul de alimentare cu gaze are mai multe componente (fig. 23):

1 – sonda de extracție;

2 – stația de curățare unde are loc îndepărtarea impurităților existente;

3 – stația de tratare (prin odorizare), în care se introduc în gaz anumite substanțe care permit detectarea eventualelor scurgeri de gaz în instalații;

CT – conducta (magistrala) de transport (aeriană sau subterană) prin care se transportă gazele la presiune înaltă;

4 – stația de reglare măsurare, unde gazul este adus la presiunea nece sară consumatorilor, care este mai mică decât cea din conducta magistrală;

5 – rețeaua de distribuție.

De la rețeaua de distribuție, prin branșamente, gazul ajunge la instala țiile interioare de gaze din clădiri și apoi la aparatele consumatoare (fig. 24).

Rețeaua de energie termică asigură alimentarea cu agentul termic necesar la încălzirea spațiilor interioare ale clădirilor și a apei calde mena jere folosite în locuințe și în spații publice (școli, spitale, birouri etc.).

În țara noastră, încălzirea locuințelor se face cu sobe, care folosesc com bustibili solizi, cu centrale individuale (de regulă, cu gaze naturale), dar și cu sisteme centralizate de furnizare a energiei termice (de exemplu, apar tamentele din blocuri).

Un sistem centralizat de alimentare cu energie termică cuprinde un an samblu de instalații și echipamente destinat producerii, transportului, dis tribuției și furnizării energiei termice într o localitate.

Acesta cuprinde (fig. 25):

CT – centrală termică sau centrală electrică de termoficare care pro duce apa caldă necesară;

MT – magistrale de transport (conducte subterane sau supraterane izo late termic), care formează rețele de transport;

RD – rețele de distribuție formate din conducte care fac legătura între magistrale și punctele termice;

PT – puncte termice, utilizate în scopul transmiterii apei calde către in stalațiile consumatorilor (C), ele reprezentând elementele de legătură dintre acestea și rețeaua de distribuție.

Rețeaua de telecomunicații este un ansamblu de echipamente și mij loace de comunicare prin care se realizează transmisia și recepția la dis tanță a informațiilor (materiale scrise, imagini, sunete) și a datelor.

Prin comunicare se face cunoscută o anumită informație. Realizarea co municării necesită existența unui emițător (cel care transmite informația) și a unui receptor (cel care primește informația).

Oricare ar fi tipul de rețea de telecomunicații, ea este formată din căi de comunicație, noduri de comutație și terminale.

Căile de comunicație pot fi unde radio sau fire (cabluri).

Nodurile (centrele) de comutație asigură conectarea sau deconectarea liniilor care sunt legate la ele (de exemplu: centrala telefonică, stația de control în rețele de telefonie mobilă, servere în rețeaua internet).

Terminalele sunt aparatele cu ajutorul cărora se transmit și se recepțio nează informațiile și datele.

Principalele rețele de telecomunicații sunt:

• de telefonie fixă, prin care se transmit numai mesaje sonore;

• de telefonie mobilă; cea mai extinsă rețea este GSM (Global System Mobile for Communications – Sistemul Global de Comunicații Mobile) care oferă diferite servicii: comunicații de sunete, voce, imagini, text, legătură la internet, e mail etc.;

• de radio, prin care sunt difuzate programele radio;

• de televiziune, sunt folosite pentru difuzarea și recepționarea la distanțe mari a imaginilor în mișcare și a sunetelor;

• informatică, care asigură utilizatorilor rețelei folosirea tuturor progra melor informatice, accesul la informații, comunicații interpersonale, activități interactive etc.

✓ În încăperea unde se găsește un aparat casnic consumator de gaz metan (aragaz, cen trală termică etc.) este nece sară montarea unui detector de gaze care sesizează even tualele scăpări de gaze astfel încât acestea să nu atingă valori care pun în pericol sănătatea oamenilor sau se curitatea încăperii. Astfel, în cazul prezenței scurgerilor de gaze în bucătărie, când aragazul este aprins, alimen tarea cu gaz este întreruptă automat.

În tabelul de mai jos sunt precizate componente ale principalelor tipuri de rețele de telecomunicații.

Tipul de rețea Căi de comunicații

Rețea de telefonie fixă Cabluri, unde radio (pentru telefon fără cordon)

Rețea de telefonie mobilă

Noduri de comutație Terminale (exemple)

Centrale telefonice Telefon (fig. 26a), fax (fig. 26b), telefax

Unde radio Antene de emisie recepție (fig. 27), stații de control

Telefoane mobile

Rețea de radio Unde radio Stație radio Aparate radio

Rețea de televiziune Unde radio, cabluri Stații de televiziune (fig. 28), antene de emisie recepție

Antene de recepție, televizoare

Rețea informatică (fig. 29) Unde radio, cabluri Servere Computere

De reținut!

• Rețeaua de gaze are rolul de transport și distribuție a gazelor, care sunt apoi consumate de diferite aparate (aragaz, centrală termică, boiler, șemineu etc.) existente în clădiri.

• Prin rețeaua de energie termică circulă apa caldă necesară pentru încălzirea spațiilor interioare în anotimpul rece și pentru consum (apa caldă menajeră).

• Transmiterea informațiilor la distanță se realizează prin intermediul rețelelor de telecomunicații, care sunt de mai multe tipuri; fiecare dintre ele are în componență căi de comunicații, noduri de comu tație și terminale.

Aplicații practice

Activitate individuală

Identifică acasă și precizează pe o fișă care sunt rețelele de utilități (sau sursele, unde este cazul) folosite pentru: funcționarea aragazului, încălzi rea camerelor în timpul iernii, transmiterea și primirea informațiilor între/ de către membrii familiei.

Activitate în perechi

Compară informațiile notate de tine pe fișa de la activitatea individu ală cu cele notate de colegul de bancă. Propuneți împreună soluții pentru îmbunătățirea serviciilor de furnizare a gazelor, a energiei termice și a tele comunicațiilor în localitatea voastră.

Această fișă (care include și soluțiile propuse) face parte din portofoliul personal.

Activitate în echipe

TEMA: REȚELE DE UTILITĂȚI

Aplicați metoda Ciorchinele pentru tema dată, parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• formați 6 echipe din colectivul de elevi al clasei;

• scrieți tema în centrul tablei din clasă;

• fiecare echipă primește o foaie de flipchart pe care este scrisă tema, într un cerc situat în centru, astfel: echipa 1: Rețea de apă; echipa 2: Rețea de canalizare; echipa 3: Rețea de energie electrică; echipa 4: Rețea de gaze; echipa 5: Rețea de energie termică; echipa 6: Rețea de telecomunicații;

• membrii fiecărei echipe trasează pe foaie săgeți, de la cercul central, spre alte cercuri în care notează su biecte legate de tema dată;

• după expirarea timpului stabilit de profesor, câte un reprezentant al fiecărei echipe prezintă la tablă rezul tatul activității acesteia;

• pe baza rezultatelor echipelor, se întocmește la tablă „ciorchinele” clasei pentru tema propusă (ca în exem plul de mai jos).

Ce știm?

• Acasă, dar și la școală, ne place să fie curat, liniște, iar obiectele folosite frecvent sau cele care înfrumusețează încăperile să fie așezate în ordine.

Ce vom afla?

• Care sunt factorii ce determină confortul ambiental.

• Elementele de confort caracteristice pentru fiecare tip de factori.

Ce vom reuși?

• Să identificăm tipuri de elemente care determină confortul într-o clădire.

• Să caracterizăm influența diferiților factori asupra confortului în spațiile unei clădiri (casă, școală, spital etc.).

Comparați cele două bucătării din imaginile următoare privind componentele din dotare (tipuri, aranjare), ma teriale folosite pentru fini saje, iluminat.