ELEMENTE DE CONFORT AMBIENTAL

Observăm și discutăm

 Ce credeți că reprezintă fiecare din imaginile a, b și c? Ce s a avut în vedere la împărțirea spațiilor respective? Dar la dimensionarea lor?

 Ce utilități sunt necesare în laboratorul școlar din imaginea c?

 De ce este deschisă fereastra din imaginea d? De ce deschideți feres trele acasă? Dar la școală?

 Caracterizați elevul a cărui cameră este redată în imaginea e.

 Care este motivul acoperirii cu plăci din polistiren a blocului din ima ginea f? Precizați și alte astfel de materiale.

Citim și descoperim

Oricare ar fi destinația unei clădiri, aceasta trebuie să asigure adăpost, securitate și confort oamenilor care desfășoară activități în interiorul ei. Confortul ambiental reprezintă totalitatea condițiilor materiale exis tente într o clădire care o fac plăcută, comodă și igienică.

Principalii factori care determină confortul ambiental într o clădire sunt: spațiali, fiziologici și psihologici.

Factorii spațiali privesc alcătuirea constructivă a clădirii și existența uti lităților; aceștia sunt:

• împărțirea optimă a spațiului clădirii astfel încât să corespundă scopului și nevoilor celor ce locuiesc sau își desfășoară activitatea;

• forma și dimensiunile spațiilor interioare, precum și modul de aranjare a elementelor de mobilier și a obiectelor decorative; se au în vedere numărul persoanelor, nevoile utilizatorilor, dar și estetica interioarelor;

• finisajele interioare, care creează aspectul estetic plăcut și condiții igie nice; sunt realizate în funcție de destinația încăperilor: pentru pereți se folosește vopsea lavabilă (fig. 30a), tapet, faianță; pardoselile pot fi din scânduri, parchet, mochetă, gresie etc.; plafonul este zugrăvit, vopsit sau este acoperit cu plăci de ghips carton (fig. 30b);

• existența instalațiilor interioare pentru alimentarea cu apă, canalizare, utilizarea gazelor naturale, alimentarea și distribuția energiei electrice.

Factorii fiziologici și psihologici privesc microclimatul (caracteristicile aerului), iluminatul, culorile finisajelor, zgomotul.

Caracteristicile aerului influențează confortul din încăperile unei clădiri. Temperatura are valori cuprinse între 18 și 22 °C, în funcție de anotimp, umiditatea optimă este de 50 60%, iar compoziția se poate îmbunătăți printr o bună ventilație, realizată natural (prin deschiderea ferestrelor) sau artificial (cu ajutorul aparatelor de aer condiționat, ventilatoarelor – fig. 31 etc.).

Iluminatul încăperilor este, cu precădere, natural, iar pentru anumite activități, acesta poate fi suplimentat cu iluminat artificial, realizat local, în zona de lucru.

Culorile finisajelor vor fi armonizate cu orientarea către punctele cardi nale a încăperilor, cu forma, dimensiunile și utilitatea lor, dar și cu preferin țele celor care își desfășoară activitatea în spațiile respective.

Zgomotele din exterior își reduc efectul negativ asupra oamenilor din interiorul clădirii prin folosirea materialelor de construcții fonoizolante (fig. 32a și 32b) pentru pereți, acoperișuri, ferestre etc.

De reținut!

• Confortul ambiental al unei clădiri asigură o existență comodă, plă cută și igienică pentru cei ce locuiesc (în cazul locuințelor) sau își desfășoară anumite activități în interiorul acesteia.

• Factorii care determină confortul ambiental sunt: spațiali, fiziolo gici și psihologici.

Aplicații practice

Activitate în perechi

Pentru fiecare din imaginile următoare precizați care sunt elementele care determină confortul ambiental și grupa de factori din care fac ele parte.

Ce știm?

• Urbanizarea a avut ca efecte extinderea localităților, reducerea suprafețelor acoperite cu plante, creșterea numărului clădirilor pentru locuit și pentru desfășurarea de activități economice, intensificarea traficului etc.

Ce vom afla?

• Care sunt măsurile de protejare a mediului și de combatere a poluării.

• Tipuri de spații verzi existente în localități.

• Lucrări de amenajare a spațiilor verzi și de întreținere a acestora.

Ce vom reuși?

• Să precizăm care sunt măsurile de protejare a mediului și de combatere a poluării.

• Să identificăm tipuri de spații verzi din localitate și lucrări de întreținere efectuate.

• Să participăm la activități de întreținere a spațiilor verzi din localitate.

Ce credeți că re prezintă spațiile verzi din imaginile urmă toare? Ce rol au ele pentru sănătatea oamenilor?

Care este scopul plăcuței din imaginea b?

SOLUȚII DE PROTEJARE A MEDIULUI.

SPAȚII VERZI (AMENAJARE ȘI ÎNTREȚINERE)

Observăm și discutăm

 Ce credeți că reprezintă, pentru mediul înconjurător, situațiile din imaginile a, b și c?

 Spuneți vă părerea privind efectele pe care gunoaiele aruncate la în tâmplare (în parc, în pădure, pe luciul lacului etc.) le produc asupra mediului.

 Pentru imaginea c, precizați un efect pozitiv și unul negativ, care tre buie evitat.

Citim și descoperim

Protejarea mediului este una dintre temele actuale importante atât pentru noi, cât și pentru generațiile viitoare. Pentru a proteja mediul trebuie să cunoaștem factorii care îl afectează negativ.

Poluarea este procesul prin care se introduc în mediu materiale care au efecte dăunătoare asupra plantelor, animalelor și sănătății oamenilor. În funcție de componentul mediului asupra căruia acționează, se poate vorbi despre poluarea aerului, a apei și a solului.

Poluarea poate fi produsă de resturi ale unor procese industriale, gaze de eșapament, pesticide, îngrășăminte chimice, virusuri sau bacterii, zgo motele produse de circulația rutieră sau aeriană, de executarea unor con strucții etc.

Pentru protejarea mediului, în funcție de componentul care poate fi afectat, se iau măsuri de combatere a poluării

Pentru combaterea poluării aerului: utilizarea energiei obținute prin procedee nepoluante (în centrale eoliene, fotovoltaice etc.), dotarea cu instalații de purificare a aerului a echipamentelor industriale poluante, re ducerea defrișărilor și protejarea pădurilor, plantarea de puieți, extinderea și protejarea spațiilor verzi, folosirea carburanților nepoluanți sau a auto vehiculelor electrice, interzicerea claxonatului, a circulației pe anumite tra see sau intervale orare etc.

Pentru combaterea poluării apei: construirea de stații de epurare a ape lor uzate, eliminarea unor procese tehnologice poluante (de exemplu, în locuirea evacuării dejecțiilor lichide de la fermele zootehnice cu sisteme de evacuare uscate), menținerea curată a apelor (din parcuri, lacuri, ștran duri), din zone de agrement și de interes turistic (fig. 33a) etc.

Pentru combaterea poluării solului: administrarea de îngrășământ natural, menținerea suprafețelor împădurite, protecția terenurilor față de inundații, alunecări de teren și eroziune, prin îndiguiri și baraje, colectarea selectivă a deșeurilor menajere în recipiente speciale (fig. 33b) și reciclarea lor.

O soluție importantă de protejare a mediului o reprezintă crearea spa țiilor verzi.

Spațiile verzi sunt reprezentate de terenurile acoperite cu diferite plante, care există în localități sau în apropierea acestora.

Prin diversitatea și multitudinea plantelor care le compun, dar și prin poziția acestora pe teritoriul localităților, spațiile verzi îmbunătățesc con dițiile de desfășurare a unor activități sau de recreere a oamenilor. Spațiile verzi îndeplinesc mai multe funcții: sanitară, recreativă și decorativă.

În funcție de tipurile de teren pe care sunt amenajate, aceste spații pot avea diferite forme: parcuri, grădini, scuaruri, grădini botanice, spații din dotarea unor instituții publice (școli, unități sanitare, edificii de cult etc.), baze sportive, spații pentru agrement etc.

Pentru a îndeplini funcțiile pentru care au fost create, plantele de pe terenurile spaţiilor verzi trebuie să existe o perioadă cât mai mare a anului; de aceea este necesară amenajarea și întreținerea acestor spații.

Amenajarea spațiilor verzi constă în executarea de lucrări prin care sunt dispuse plantele pe terenul respectiv.

Indiferent de forma pe care o are un spațiu verde, după conceperea și proiectarea schiței de amenajare a acestuia se pregătește și se nivelează terenul, se delimitează suprafețele, se plantează arbori și arbuști ornamen tali, diferite specii de flori (fig. 34a), se seamănă gazon sau se montează rulouri de gazon (fig. 34b).

Pentru a se păstra și a se dezvolta, spațiul verde are nevoie de întreți nere corespunzătoare.

Întreținerea spațiilor verzi cuprinde un ansamblu de lucrări prin care acestea se mențin în condiții bune, corespunzătoare scopului pentru care au fost amenajate.

Lucrările de întreținere a spațiilor verzi pot fi: comune mai multor specii de plante (eliminarea manuală a buruienilor, combaterea bolilor și a dău nătorilor, administrarea periodică a îngrășămintelor, udarea etc.) sau spe cifice anumitor plante sau grupe de plante (de exemplu: pentru arbori și arbuști – modelarea prin tăiere de igienizare sau tundere – fig. 34c, pentru plante cățărătoare – dirijarea și stimularea creșterii, pentru gazon – tunde rea și reglarea înălțimii etc.).

✓ Eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptarea teh nologiilor și proceselor in dustriale curate și ecologice.

✓ Reducerea efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătății umane și a mediului prin acordarea unei atenții deosebite calită ții aerului.

(Obiective cuprinse în Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030)

ECONOMISIREA RESURSELOR.

CASA „INTELIGENTĂ”. LOCALITĂȚI „VERZI”.

Reutilizarea De Eurilor

Citim și descoperim

O altă măsură de reducere a poluării și de protejare a mediului o repre zintă economisirea resurselor, cu precădere a celor naturale; acestea sunt regenerabile, care se pot reface în timp (de exemplu, apa), și neregenera bile, care nu se pot reface în timp.

Fiecare dintre aceste resurse are importanță economică deosebită; o parte din resursele neregenerabile (cărbuni, gaze naturale, petrol, ura niu) este folosită pentru obținerea energiei electrice și energiei termice, utilizate în desfășurarea activităților umane.

Indiferent de tipul resurselor, atât agenții economici, cât și fiecare din tre noi trebuie să fim responsabili în privința utilizării și economisirii lor. Măsuri de economisire a apei:

• verificarea robinetelor, înșurubărilor, furtunurilor (din grădină) și repa rarea (dacă este cazul) a celor neetanșe (care au pierderi);

• înlocuirea băii în cadă cu utilizarea dușului;

• spălarea legumelor și a fructelor în vas cu apă și nu sub jet; reutilizarea apei folosite astfel pentru udarea plantelor;

• udarea grădinii numai dimineața sau seara, folosind instalație prin pi curare (fig. 35a);

• acoperirea solului din jurul pomilor și a altor plante cu resturi vegetale, pentru a le menține mai mult timp umiditatea;

• captarea apei de ploaie, stocarea și utilizarea ei pentru udatul grădinii (fig. 35b).

Măsuri de economisire a energiei electrice:

• utilizarea luminii naturale cât mai mult timp din zi;

• înlocuirea becurilor clasice cu cele economice (cu halogen, tip LED –fig. 36a etc.);

• folosirea becurilor de iluminat cu senzori de mișcare;

• achiziționarea de aparate electrocasnice care au un consum redus de energie (fig. 36b);

• scoaterea aparatelor electronice din priză când nu sunt folosite sau când bateria este încărcată (pentru telefon, laptop etc.).

Măsuri de economisire a gazelor și a energiei termice:

• acoperirea cu capac a vaselor în care se prepară alimentele, pe aragaz;

• folosirea de vase cu diametre potrivite față de cele ale flăcării de la ochiul de gătit pe care se așază (fig. 37);

• evitarea deschiderii ușii cuptorului de la aragaz în timpul funcționării lui;

• izolarea țevilor instalației termice interioare care trec prin încăperi ne încălzite iarna (garaje, cămări etc.);

• reducerea temperaturii mediului ambiant iarna, la plecarea de acasă mai mult de 24 de ore;

• iarna, menținerea liberă a zonei din apropierea caloriferului;

• izolarea termică a clădirilor.

Tot mai mulți oameni își pun problema economisirii energiei electrice și a resurselor naturale. O soluție este realizarea unei case „inteligente” (smart home), care asigură optimizarea consumurilor energetice, dar și si guranța, securitatea și confortul locatarilor.

Într o clădire inteligentă (fig. 38), aparatele și instalațiile existente pot fi controlate de la distanță, printr o simplă comandă transmisă prin telefon sau tabletă; astfel, pot exista automatizări pentru pornirea instalației de încălzire sau de condiționare a aerului, dirijarea luminii naturale cu ajutorul draperiilor sau al jaluzelelor acționate electric, aprinderea/închiderea becurilor la intrarea/ieșirea din casă sau din încăpere printr un sistem de lumini programat, supravegherea securității și a siguranței accesului în clădire folosind sisteme de alarmare și detecție etc.

Localitățile „verzi” reprezintă și ele modalități prin care se economi sesc resursele și se protejează mediul. O astfel de localitate trebuie proiec tată sau transformată din una existentă cu aportul edililor localității, dar și al fiecăruia dintre noi.

Câteva caracteristici importante ale acestor localități sunt următoarele: spații verzi amenajate sau extinse pe suprafețe cât mai mari (fig. 39a), iriga rea spațiilor verzi prin picurare cu sisteme de irigat automate, deplasarea pietonal, cu biciclete (fig. 39b), cu trotinete sau cu mijloace de transport public electrice, existența stațiilor de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice, parcări (subterane și etajate) la intrarea în oraș, extinderea loca lității prin construirea clădirilor pe verticală, sisteme de iluminat public cu LED (fig. 39c) etc.

În strânsă legătură cu economisirea resurselor este reutilizarea deșeurilor, adică folosirea lor ca resurse pentru obținerea altor produse, astfel încât să se reducă necesarul de resurse noi care trebuie extrase.

Pentru că nu orice tip de deșeu poate fi reutilizat, trebuie să ținem seama de natura și proveniența acestuia.

Diferențiem următoarele categorii:

• deșeuri menajere, provenite din activități casnice, restaurante, instituții etc.;

• deșeuri stradale: hârtii, ambalaje, iarbă cosită, frunze uscate, crengi etc.;

• deșeuri industriale: metale, sticlă, materiale textile, plastice etc.;

• deșeuri din construcții: cărămizi, moloz, beton, lemn, sticlă etc.;

• deșeuri din echipamente electrice și electronice etc.

În fig. 40 sunt ilustrate câteva posibilităţi de reutilizare a deșeurilor din diferite materiale.

Dicționar

• deșeu – obiect pe care deți nătorul îl aruncă.

• optimizare – aplicarea solu ţiei (economice) mai avanta‑ joase.

De reținut!

• Pentru a proteja mediul, este necesar să se aplice măsuri de combatere a poluării aerului, a apei și a solului.

• Soluții importante de protejare a mediului sunt: întreținerea și extinderea spațiilor verzi, economisirea resurselor, cu precădere a celor neregenerabile, și reutilizarea deșeurilor; aceste soluţii sunt aplicabile la nivelul localităţilor și cu aportul fiecăruia dintre locuitorii acestora.

Aplicații practice

Activitate în perechi

Identificați soluții prin care localitatea voastră să devină o localitate „verde”. Propuneți activități la care să participați și voi, alături de alți membri ai comunității, în scopul realizării acestui deziderat. Invitați la școală un membru cu responsabilități la nivelul comunității (primar, viceprimar, consilier local); prezentați i soluțiile voastre și rugați l să ia în considerare și participarea voastră la activitățile propuse.

Activitate în echipe

TEMA: SOLUȚII DE PROTEJARE A MEDIULUI

Aplicați metoda Cubul parcurgând etapele de lucru indicate.

Etape de lucru:

• împărțiți colectivul clasei în 6 echipe;

• folosiți un cub pe ale cărui fețe sunt scrise cuvintele: Descrie, Compară, Analizează, Asociază, Aplică, Argumentează;

• un reprezentant al fiecărei echipe rostogolește cubul și comunică celorlalți colegi cerința scrisă pe fața cubului;

• îndepliniți sarcinile de lucru pentru tema dată, pe o foaie de flipchart de formă pătrată (cu aceleași dimensiuni pentru toate echipele), astfel:

– Descrieți: Prezentați factorii care determină poluarea mediului.

– Comparați: Stabiliți asemănări și deosebiri între măsurile de combatere a poluării aerului și a solului și efectele lor asupra plantelor și oamenilor.

– Analizați: Precizați în ce constau lucrările de amenajare și întreținere a spațiilor verzi.

– Asociați: Scrieți pe o foaie, pe o coloană, tipuri de resurse (energie electrică, apă, gaze, energie termică) ce trebuie economisite pentru reducerea poluării și pe altă coloană, măsuri de economisire a lor. Asociați elementele din cele două coloane.

– Aplicați: Prezentați efectele produse de o casă „inteligentă” asupra consumului energetic, siguranței, securității și confortului locatarilor ei.

– Argumentați: Necesitatea reutilizării deșeurilor și exemplificați posibilități ale diferitelor tipuri de deșeuri.

• afișați pe tablă forma finală a desfășuratei cubului, pe ale cărui fețe ați completat rezolvarea cerințelor.

După expirarea timpului stabilit pentru rezolvarea sarcinilor, un elev din fiecare echipă prezintă în fața clasei rezolvarea sarcinii.