BIBLIOTECATA TADIGITALĂ DIGITALĂ BIBLIOTECA cu cumii miide deebookuri, ebookuri, audiobookuri, audiobookuri,videobookuri videobookuri șișifișe fișede delucru! lucru!
TOT CE TREBUIE TOT CE TREBUIE SÃ SÃ ȘTII CA SÃ SÃ ȘTII CA FII AS LA FIIMATE AS LA MATE
Ghid de studiu complet pentru gimnaziu EBOOK Ghid de studiu complet pentru gimnaziu
EBOOK
BACALAUREAT • ISTORIE
Lucrarea Bacalaureat. Istorie. Repere teoretice. Teste și sugestii de rezolvare a fost scrisă în sprijinul viitorilor absolvenți de liceu care doresc o reușită deplină la această probă. Tinerii vor găsi în acest volum informații bogate, riguros organizate, structurate în șase capitole: I. Noțiuni introductive; II. Sinteze recapitulative și modele de teste; III. Programa de bacalaureat; IV. Sugestii de rezolvare a subiectelor; V. Teste propuse (8 teste pentru fiecare unitate de învățare și 6 teste finale care respectă structura și modelul actual al subiectelor de la această probă de examen); VI. Bareme și rezolvări – necesare conturării unei imagini de ansamblu convingătoare asupra originalității acestei cărți. Lucrarea sintetizează și argumentează, cu numeroase exemplificări, fenomenele și procesele istorice cuprinse în toate unitățile de învățare necesare pentru acest examen, fiind un instrument util, deosebit de bine operaționalizat pentru toți cei interesați de această disciplină.
REPERE TEORETICE. TESTE ȘI SUGESTII DE REZOLVARE
PAȘI SPRE SUCCES
MARIA MARIANA GHEORGHE IRINA EMA SĂVUȚĂ AUREL CONSTANTIN SOARE
ISTORIE
Tradit, ie din 1989 ISBN 978-606-33-8384-7
R E P E R E TE O R E TI C E TE STE ȘI SU G E STI I D E R E Z O LVA R E
Cuprins Cuvânt-înainte ...................................................................................................................................... 4 I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE ............................................................................................................ 5 II. SINTEZE RECAPITULATIVE ȘI MODELE DE TESTE .........................................................14 A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE .................................................................................................14 Romanitatea românilor în viziunea istoricilor ..........................................................................14 Test de evaluare 1 .................................................................................................................................17 B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR ..................................................................... 20 1. Secolul al XX-lea între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa ........................................................ 20 Test de evaluare 2 ................................................................................................................................ 31 2. Constituțiile din România ........................................................................................................... 34 Test de evaluare 3 ................................................................................................................................ 47 C. STATUL ȘI POLITICA ................................................................................................................... 50 1. Autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele IX-XVIII) ......... 51 Test de evaluare 4 ................................................................................................................................ 57 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX) .......................................................................................................................... 60 Test de evaluare 5 ............................................................................................................................... 73 3. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste .......................................................................... 76 Test de evaluare 6 ................................................................................................................................ 85 D. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE ................................................................................................ 89 1. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității .................................................................................................. 89 Test de evaluare 7 .............................................................................................................................. 107 2. România și concertul european; de la „Criza Orientală” la marile alianțe ale secolului XX ........................................................................................... 110 Test de evaluare 8 .............................................................................................................................. 117 III. PROGRAMA DE BACALAUREAT ........................................................................................ 120 IV. SUGESTII DE REZOLVARE A SUBIECTELOR .................................................................. 122 V. TESTE PROPUSE ........................................................................................................................ 126 VI. BAREME ȘI REZOLVĂRI ......................................................................................................... 144 Anexă. Repere cronologice ...................................................................................................... 190
3
Cuvânt-înainte „Înțelepciunea este a ta când o dai altora.” Nicolae Iorga Lucrarea de față se adresează, în primul rând, tinerilor iubitori de istorie, care doresc să se pregătească pentru susținerea examenului național de bacalaureat, dar și colegilor profesori, ca un instrument de lucru util, eficient și deosebit de bine organizat asupra cărora trebuie să insiste la orele de curs sau de pregătire, special pentru reușita deplină la examenul propriilor elevi. Prin această culegere propunem o cale înnoitoare de lucru, în clasă și acasă, pentru atingerea tuturor competențelor din programa școlară și de bacalaureat, asigurând consolidarea cunoștințelor necesare unei reușite deosebite prin abilitatea de a folosi toate informațiile suplimentare din această culegere pentru fixarea cunoștințelor și pentru deprinderea de a folosi acest model organizat logic pe toată durata pregătirii tematice pentru examen, concursuri și olimpiada școlară de la istorie. Lucrarea nu exclude și nici nu se substituie altor lucrări elaborate de profesori consacrați de istorie. Ea invită elevii și dascălii de istorie să se obișnuiască cu un anumit stil de predare-învățare-evaluare cu anumite tehnici de lucru intelectual, cu o anumită rigoare istorică pe care noi dorim să o promovăm. Viitorii absolvenți vor găsi, în lucrarea prezentă, informații suplimentare, riguros structurate, destinate sintetizării achizițiilor acumulate și înțelegerii mai bine a tematicii de parcurs pentru examen. Dobândirea cunoștințelor, a deprinderilor și a abilităților necesare unei reușite în domeniul studiului istoriei presupune un efort constant, într-un timp destul de lung, în care trebuie realizată o construcție solidă, cu multă osteneală și motivare a propriei gândirii istorice. De aceea, vă adresăm rugămintea să parcurgeți cu atenție capitolele propuse. Prin realizarea tuturor subiectelor propuse pentru susținerea examenului de bacalaureat veți dobândi multe și folositoare cunoștințe necesare participării cu succes la acest examen. La elaborarea lucrării, autorii au ținut seama de programa școlară actuală. Acest instrument de lucru este un sprijin important în însușirea de către elevii din clasele terminale de liceu a problematicii istorice. Prin numărul însemnat de teste model de bacalaureat, lucrarea oferă și o consolidare a bunei pregătiri pentru a obține o reușită deplină la examen. Autorii sunt conștienți că lucrarea poate fi îmbunătățită, de aceea sugestiile, propunerile și recomandările formulate din partea cititorilor ne vor fi deosebit de utile pentru o viitoare ediție a culegerii. Cu speranța că această lucrare vă va fi de un real folos, vă adresăm rugămintea să ne contactați prin intermediul Editurii Litera pentru orice informație necesară creșterii propriei voastre performanțe la disciplina istorie. Vă urăm mult succes la examen! Autorii 4
I.NOȚIUNI INTRODUCTIVE ISTORIA Noțiuni de teorie Totalitate a evenimentelor referitoare la trecutul omenirii.
Povestire a evenimentelor importante, a trecutului și a evoluției unuia sau a mai multor popoare.
Încurcătură. ISTORIE
Întâmplare. Știință care studiază dezvoltarea și schimbările succesive dintr-un anumit domeniu.
Povestire (documentată) a unei epoci sau a unui eveniment.
Știință care studiază dezvoltarea treptată a societății omenești. Povestire a faptelor din trecutul unei persoane remarcabile. Totalitate a faptelor trecute din viața unui individ.
Aplicații 1. Plecând de la imaginile A, B, C și de la citatele de mai jos, formulați puncte de vedere personale și opinii referitoare la importanța studierii istoriei.
A Herodot şi Tucidide, „părinții” istoriei
B
C Frederick Dielman, „Istoria”, 1896
Ban Zhao, prima femeie istoric din China, cca 1665
„După priveliștile lumii, după minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreţ, mai vrednic de luarea noastră aminte decât Istoria.” – Mihail Kogălniceanu „Devenim înțelepți nu datorită amintirii trecutului, ci grație responsabilității pe care o presupune viitorul.” – George Bernard Shaw „Vine o vreme, care vine, dar mai rar în istorie, când pășim din lumea veche în cea nouă, când o epocă se sfârșește, și când sunetul unei națiuni, de mult oprimate, își găsește forța de expresie.” – Jawaharlal Nehru „Istoria omenirii este istoria ideilor.” – Luigi Pirandello „Istoria este învățătoarea vieții.” – Marcus Tullius Cicero 5
2. Citiți cu atenție sursa, apoi completați pe baza sursei citate schema alăturată. „Istoria este știința care studiază evoluția societății omenești din trecut până în prezent. Obiectul istoriei nu se limitează la evenimentele politice, cum ar fi, de exemplu, bătăliile sau faptele conducătorilor. El cuprinde și aspectele economice, sociale și culturale (uneltele, ocupațiile și organiObiectul zarea oamenilor, creațiile araspecte istoriei tistice și credințele religioase, economice cuprinde: viața de zi cu zi etc.). Istoria este o relatare, o construcție a unei imagini a trecutului făcută de oameni care încearcă să descrie, să explice sau să facă înțelese timpurile care s-au scurs.” (Philippe Aries, Timpul istoriei)
3. Stabiliți domeniul căruia îi aparțin noțiunile și expresiile de mai jos, notând în dreptul acestora litera corespunzătoare. Exemplu: Ocupațiile oamenilor – b) Creațiile artistice Uneltele Viața de zi cu zi Bătăliile Organizarea oamenilor Credințele religioase Faptele conducătorilor
a) politic; b) economic; c) social; d) cultural.
4. Matricea conceptuală constituie modalitatea de a reprezenta conținutul unui termen necunoscut. Structura unei astfel de matrici poate include: noțiunea (cuvântul), explicația înțelesului acelei noțiuni, un exercițiu de utilizare corectă a semnificației noii noțiuni într-un context și un desen care să ilustreze sensul noțiunii nou învățate.
6
Realizați matricea conceptuală pentru noțiunea istorie. ISTORIE
UN ENUNȚ ________________________________ ________________________________ ________________________________
DEFINIȚIE ________________________________ ________________________________ ________________________________
REPREZENTAREA VIZUALĂ
TIMPUL ISTORIC Noțiuni de teorie TRECUTUL OMENIRII Epoca Epoca veche străveche (Antichitatea)
Epoca Epoca Epoca medievală modernă contemporană (Evul Mediu)
Acum
VIITORUL
Prezentul istoric
Dicționar TIMP ISTORIC
CRONOLOGIE
INSTRUMENTE DE MĂSURARE A TIMPULUI CALENDAR UNITĂȚI DE MĂSURĂ A TIMPULUI EPOCĂ ISTORICĂ
Perioadă măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment. Știință auxiliară a istoriei care are ca obiect stabilirea epocilor și a datelor; succesiune în timp a evenimentelor istorice. Ceas, clepsidră, calendar etc. Sistem de împărțire a timpului în ani, luni și zile, bazat pe fenomene astronomice periodice. An, deceniu, secol (veac), mileniu, epocă, eră. Perioadă de timp marcată prin anumite evenimente importante. Epoca străveche (Preistoria), Epoca veche (Antichitatea), Evul Mediu, Epoca modernă, Epoca contemporană.
Înainte de era noastră/ Înainte de nașterea lui Iisus Hristos
Era noastră/ După Iisus Hristos
7
DECENIUL = 10 ani 1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
1-10
11-20
21-30
31-40
41-50
51-60
61-70
71-80
81-90
91-100
MILENIUL II
MILENIUL I d.Hr. î.Hr.
Preistoria
MILENIUL I
Sec. I
Sec. II
1-100
Sec. III
Sec. IV
Sec. V
Sec. VI
Sec. VII
Sec. VIII
Sec. XII
Sec. XIII
Sec. X
101-200 201-300 301-400 401-500 501-600 601-700 701-800 801-900 901-1000
Epoca antică (Antichitatea)
Epoca medievală (Evul Mediu)
MILENIUL II Sec. XI
Sec. IX
Sec. XIV
Sec. XV
Sec. XVI
MILENIUL III Sec. XVII
Sec. XVIII
Sec. XIX
Sec. XX
1001-1100 1101-1200 1201-1300 1301-1400 1401-1500 1501-1600 1601-1700 1701-1800 1801-1900 1901-2000 Epoca medievală (Evul Mediu)
Epoca modernă
Sec. XXI 2001-2100
Epoca contemporană
X = 10, L = 50, C = 100, D = 500, M = 1000.
Aplicații 1. Completați spațiile lacunare cu informațiile corecte: Am ___ ani. M-am născut în anul ______ care face parte din secolul ___, mileniul ___, epoca istorică ___, era ___. 2. Stabiliți legătura corectă dintre elementele celor două coloane. Uniți printr-o săgeată anul din prima coloană cu secolul căruia îi aparține. 106
secolul al V-lea
476
secolul al XIII-lea
900
secolul al XXI-lea
1204
secolul al II-lea
2021
secolul al IX-lea
3. Precizați: o un an din deceniul șapte al secolului al XIX-lea; o un an din secolul al XX-lea; o un an din prima jumătate a mileniului III d.H. 4. Scrie cu cifre romane: o vârsta pe care o ai; o vârsta părinților tăi; o vârsta bunicilor tăi:
5. Construiți și completați o matrice conceptuală pentru noțiunile: secol, cronologie, epocă istorică.
8
SPAȚIUL ISTORIC Noțiuni de teorie • Dicționar SPAȚIU ISTORIC
Loc, suprafață, întindere limitată. Limitele între care se desfășoară o acțiune. Întinderea de pământ pe care omul a cunoscut-o și a luat-o în stăpânire de-a lungul timpului (continent, țară, regiune). Spațiul istoric poate fi definit prin mediul natural – forme de relief, ape, climă etc. și evenimentele, faptele, procesele istorice legate de viața oamenilor desfășurate în acel loc.
Spațiul istoric românesc are o individualitate geografică cu un caracter unitar, de întreg, care se înscrie între marile unități geografice europene ca o entitate spațială de sine stătătoare. Din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei, la o distanță aproximativ egală de Munții Ural și Oceanul Atlantic. Prezența Carpaților, adevărată coloană vertebrală inelară a teritoriului României, completată de larga desfășurare a bazinului Dunării, ce strânge laolaltă peste 95% din apele ce brăzdează teritoriul românesc, precum și de vecinătatea Mării Negre constituie coordonatele specifice de care depinde modul de înfățișare și de evoluție a spațiului istoric românesc. De aici, caracterizarea acestuia de țară carpato-ponto-danubiană.
Aplicații 1. Plasați (desenați) pe harta mută a României: a) principalele elemente de relief: Munții Carpați, Dunărea, Marea Neagră; b) provinciile românești.
9
2. Analizați cu atenție sursele A-F și formulați cinci întrebări ale căror răspunsuri se regăsesc în aceste surse. Redactați apoi răspunsurile la întrebările formulate.
A. România, harta reliefului
C. România, harta administrativă
B. România, harta fizică
D. România, harta provinciilor
E. „S-a spus de multe ori, cu drept cuvânt, că pământul locuit de români se poate asemăna cu o cetate: Ardealul cu podișul înconjurat de munți, apoi șesurile de jur împrejur până la șanțurile cetății, care sunt formate de Dunăre, Nistru și Tisa. Această țară formează o unitate armonioasă, putem spune, așadar că pământul locuit de români are o structură unitară.” (P. P. Panaitescu, Istoria românilor) F. „Istoria unui popor este în mare parte determinată de natura în sânul căreia este așezat. […] Natura reprezintă, în formele ei neclintite și înțepenite, elementul statornic în viața poporului. […] Poporul român […] locuiește astăzi o întinsă regiune […] cuprinsă între trei ape curgătoare mari, care mărginesc între ele o formă triunghiulară. Aceste ape sunt fluviul Dunărea la sud, fluviul Nistru ca latură răsăriteană și marele afluent al Dunării, Tisa, ca latură apuseană. În această regiune, românii alcătuiesc mai pretutindeni o poporație compactă. […] În mijlocul acestui triunghi de ape se ridică un alt triunghi de munți, alcătuit din puternicele lanțuri ale Carpaților.” (A.D. Xenopol, Istoria românilor) 10
SURSELE (IZVOARELE) ISTORICE Noțiuni de teorie • Dicționar SURSE (IZVOARE) ISTORICE
reprezintă dovezile (documente scrise sau obiecte) care s-au păstrat în timp, pe baza cărora se pot reconstitui anumite aspecte ale trecutului. Dovezi
Izvoare istorice scrise
nescrise
documente
locuințe
inscripții
arme
hărți
unelte
Surse istorice primare
secundare
monede
SURSELE PRIMARE
sunt acele mărturii apropiate de faptul, evenimentul despre care se vorbește și pe care îl descriu în mod direct, de la „fața locului”.
SURSELE SECUNDARE
sunt acele texte care colectează și sintetizează informații din alte surse. Prin urmare, ele prezintă opinii ale unor persoane ce nu au participat la evenimentul despre care relatează.
Aplicații În cadrul examenului de Bacalaureat două dintre subiecte presupun analiza de surse istorice. Subiectul I ____________________________________________________________ Citiți cu atenție sursele de mai jos. A. „Art. 5. Românii se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. Art. 7. Însușirea de Român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai străinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea.” (Constituția din 1866) 11
B. „Art. 5. Românii, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, se bucură de libertatea conștiinței, de libertatea învățământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asociație și de toate libertățile și drepturile stabilite prin legi. Art. 7. Deosebirea de credințe religioase și confesiuni, de origine etnică și de limbă, nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile și politice și a le exercita.” (Constituția din 1923) Pornind de la aceste surse, răspundeți la cerințele de mai jos. 1. Numiți persoanele care pot dobândi împământenirea precizate în sursa A. 2 puncte 2. Precizați legea fundamentală la care se referă sursa B.
2 puncte
3. Numiți două drepturi și libertăți cetățenești precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. 6 puncte 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține egalitatea drepturilor politice. 3 puncte 5. Scrieți, pe foaia de examen, două informații aflate în relație cauză-efect, selectate din sursa B. 7 puncte Subiectul al II-lea ______________________________________________________ Citiți cu atenție sursele de mai jos. „La Congresul de la Berlin, care s-a deschis la 13 iunie 1878, puterile occidentale au impus o revizuire a Tratatului de la San Stefano pentru a diminua influența Rusiei în Europa de Sud- Est, dar nu s-au atins de prevederile referitoare la România. Astfel, tratatul final, la 13 iulie, recunoștea independența României, dar impunea două condiții: eliminarea restricțiilor religioase în ceea ce privește exercitarea drepturilor civile și politice din articolul 7 al Constituției din 1866 care îi afecta în primul rând pe evrei, și acceptarea „înapoierii” sudului Basarabiei către Rusia. Drept compensație, România primea înapoi Delta Dunării și Dobrogea de la est de Silistra, pe Dunăre, până la sud de Mangalia, la Marea Neagră... Cel mai important rezultat al Congresului de la Berlin pentru România a fost cu certitudine recunoașterea independenței. Aceasta a retezat în cele din urmă legătura juridică cu Imperiul Otoman de aproape patru secole. Deși suzeranitatea otomană devenise în mare măsură formală începând cu 1829, încetarea ei oficială a întărit mândria națională. În mod practic, independența le-a permis politicienilor și intelectualilor români să se concentreze asupra construirii națiunii.” (K. Hitchins, Scurtă istorie a României) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți un spațiu istoric precizat în sursa dată. 12
2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată.
2 puncte
3. Menționați evenimentul diplomatic internațional și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la prevederile tratatului final din 13 iulie 1878. 6 puncte 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la importanța recunoașterii independenței României, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 4 puncte
Rezolvări Subiectul I ____________________________________________________________ 1. Numai străinii de rituri creştine pot dobândi împământenirea. 2. Constituția din 1923. 3. libertatea conştiinței, libertatea învățământului, libertatea presei, libertatea întrunirilor 4. B 5. Cauză: deosebirea de credințe religioase şi confesiuni, de origine etnică şi de limbă Efect: nu constituie în România o piedică spre a dobândi drepturile civile şi politice şi a le exercita. Subiectul al II-lea ______________________________________________________ 1. Berlin, San Stefano, Europa de Sud-Est, România 2. Secolul al XIX-lea 3. Congresul de la Berlin: – s-a deschis la 13 iunie 1878; – puterile occidentale au impus o revizuire a Tratatului de la San Stefano pentru a diminua influența Rusiei în Europa de Sud-Est; – puterile occidentale nu s-a atins de prevederile referitoare la România. 4. Prevederile tratatului final: – recunoştea independența României; – eliminarea restricțiilor religioase în ceea ce priveşte exercitarea drepturilor civile şi politice din articolul 7 al Constituției din 1866; – acceptarea „înapoierii” sudului Basarabiei către Rusia. 5. Recunoaşterea independenței îi permitea României să se poată dezvolta în mod liber. Două informații în acest sens sunt: „Aceasta a retezat în cele din urmă legătura juridică cu Imperiul Otoman de aproape patru secole.” „A întărit mândria națională.” „În mod practic, independența le-a permis politicienilor şi intelectualilor români să se concentreze asupra construirii națiunii.” 13
III. PROGRAMA DE BACALAUREAT ISTORIE COMPETENȚE DE EVALUAT 1. Utilizarea eficientă a comunicării și a limbajului de specialitate 1.1. Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric 1.2. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări scrise 1.3. Evidențierea relației cauză-efect într-o succesiune de evenimente sau procese istorice 1.4. Formularea, în scris, a unor opinii referitoare la o temă de istorie 2. Exersarea demersurilor și acțiunilor civice democratice 2.1. Extragerea informației esențiale dintr-un mesaj 2.2. Descoperirea constantelor în desfășurarea fenomenelor istorice studiate 3. Aplicarea principiilor și a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice 3.1. Selectarea și comentarea surselor istorice pentru a susține/combate un punct de vedere 3.2. Descoperirea în sursele de informare a perspectivelor multiple asupra evenimentelor și proceselor istorice 3.3. Analiza diversității sociale, culturale și de civilizație în istorie pornind de la sursele istorice 4. Utilizarea surselor istorice, a metodelor și a tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme 4.1. Utilizarea adecvată a coordonatelor temporale și spațiale relative la un subiect istoric 4.2. Construirea de sinteze tematice
DOMENII DE CONȚINUT/CONȚINUTURI (clasa a XII-a) A. POPOARE ȘI SPAȚII ISTORICE 1. Romanitatea românilor în viziunea istoricilor. 120
B. OAMENII, SOCIETATEA ȘI LUMEA IDEILOR 1. Secolul XX – între democrație și totalitarism. Ideologii și practici politice în România și în Europa. 2. Constituțiile din România. C. STATUL ȘI POLITICA 1. Autonomii locale și instituții centrale și în spațiul românesc (secolele IX-XVIII). 2. Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari (secolele XVIII-XX). 3. România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă. Construcția democrației postdecembriste. D. RELAȚIILE INTERNAȚIONALE 1. Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității. 2. România și concertul european; de la „criza orientală” la marile alianțe ale secolului XX – cu excepția aspectelor referitoare la faptele istorice desfășurate după 1920 din acest conținut. NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor școlare în vigoare pentru învățământul liceal. Variantele de subiecte pentru examenul național de bacalaureat evaluează competențele și conținuturile din prezenta programă, iar baremele de evaluare și de notare prevăd acordarea punctajelor pentru orice modalitate corectă de rezolvare a cerințelor. Variantele de subiecte nu vizează conținutul unui manual anume.
121
IV. SUGESTII DE REZOLVARE A SUBIECTELOR Subiectul I • Are în structură două surse istorice, notate A și B. • Conține 7 cerințe care trebuie analizate și rezolvate. Cerințele 1-5 sunt formulate pe baza surselor, cerințele 6 și 7 sunt independente de sursele A și B. • Atenția trebuie să fie concentrată pe verbele din cerințe. Verbele de tipul precizați, menționați, indicați presupun un răspuns scurt, strict pe baza sursei. De exemplu: 1. Numiți domnul Țării Româneşti, precizat în sursa dată. 2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 3. Menționați principatul din spațiul intracarpatic. • Răspunsurile corecte conțin doar numele și secolul, fără niciun altfel de detaliu. • Verbul de tipul prezentați de la cerința 6 presupune un răspuns detaliat în afara sursei. De exemplu: Prezentați două acțiuni militare/diplomatice la care participă românii în secolul al XIV-lea. Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic din secolele al XIV-lea – al XV-lea/al XVI-lea – al XVIII-lea. Prezentați două practici politice specifice regimurilor totalitare/democratice Prezentați două acțiuni de politică internă desfăşurate în statul român, în perioada 1948-1965. Răspunsul pentru acest tip de cerință are două părți: a) menționarea a ceea ce se cere; De exemplu: două acțiuni militare la care participă românii în secolul al XIV-lea sunt Bătălia de la Posada și Bătălia de la Rovine. b) prezentarea a ceea ce s-a menționat într-o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la subiectul cerinței. De exemplu: Politica antiotomană a domnului Țării Româneşti, Mircea cel Bătrân (alipirea Dobrogei Țării Româneşti), declanşează riposta Imperiului Otoman. Astfel, în 1395, o armată otomană condusă de sultanul Baiazid I va fi învinsă de oastea lui Mircea cel Bătrân la Rovine. Locul bătăliei nu a fost localizat cu exactitate, „rovină” însemnând un loc mlăştinos, o mlaştină. Ceea ce înseamnă că Mircea cel Bătrân a ales cu grijă locul bătăliei pentru a nu permite unei oşti mai numeroase 122
cum era cea otomană să se desfăşoare. Mircea cel Bătrân a reuşit la Rovine o victorie răsunătoare pe care însă n-a putut să o fructifice. El a fost nevoit să se retragă păstrând stăpânirea doar unei părți din țară. Subiectul al II-lea • Are în structură o singură sursă istorică. • Conține 6 cerințe. Cerințele 1-5 sunt formulate pe baza sursei, cerința 6 este în afara sursei. • Atenția trebuie să fie concentrată pe verbele din cerințe. La fel ca și la subiectul I, verbele de tipul precizați, menționați, indicați presupun un răspuns scurt, strict pe baza sursei. • Acolo unde cerința presupune două informații, se separă cele două informații fie prin ghilimele, fie prin precizare: o informație este..., a doua informație este..., sau sunt scrise una sub alta. • Cerința 5 presupune formularea unui punct de vedere pe baza sursei și susținerea lui cu două informații din sursă. Se citește cu atenție sursa și se identifică pasajul în care se face referire la cerință. Se formulează punctul de vedere. Apoi, sunt selectate din sursă informațiile necesare susținerii punctului nostru de vedere. Punct de vedere + informație 1: „...” + informație 2: „...”. Sau punct de vedere + informațiile care susțin punctul de vedere sunt: „...”. • Cerința 6 implică construirea unei argumentații. Algoritmul de rezolvare al cerinței 6 este: afirmația (premisa) + faptul istoric relevant + două informații despre faptul istoric + conectori + concluzia (care este afirmația pe care trebuia să o demonstrăm). De exemplu: Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia.) Afirmația: Statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Fapt istoric relevant: Adoptarea de reforme în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; de exemplu, Legea secularizării averilor mănăstirești. Informații despre faptul istoric: Legea secularizării averilor mănăstirești a fost una dintre reformele fundamentale adoptate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Potrivit acesteia, proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate din țară și neînchinate au fost trecute în proprietatea statului. Astfel, prin legea secularizării averilor mănăstirești, adoptată în anul 1863, intrau în proprietatea statului aproximativ 25% din terenurile arabile care aparținuseră până atunci 123
mănăstirilor. Legea prevedea compensații pentru călugării greci, însă a generat numeroase nemulțumiri. Așadar, cu ajutorul acestor terenuri intrate în proprietatea statului se va realiza în anul următor o altă mare reformă, cea agrară. Conectori: astfel, aşadar. Concluzia: În concluzie, prin măsurile adoptate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Subiectul al III-lea • Presupune realizarea unui eseu structurat, despre o anumită temă istorică. • În fapt, se reiau cerințele din subiectele I și al II-lea într-o structură de tip eseu, care presupune: introducere, cuprins, concluzii. • Cerințele de tipul menționarea/precizarea trebuie rezolvate prin răspunsuri scurte. • Cerința de tipul prezentarea unui fapt istoric/a unui aspect/caracteristici se rezolvă în două etape și este punctată astfel: a) 2 puncte pentru menționarea faptului istoric/aspectului/caracteristicii; b) 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric/aspectului/caracteristicii – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la acest fapt istoric/aspect/caracteristică și se utilizează relația cauză-efect c) 1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la aspectul menționat. • Ultima cerință a eseului este formularea unui punct de vedere și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Rezolvarea acestei cerințe este o combinație între punctele 5 și 6 ale subiectului al II-lea. De exemplu: formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada stalinistă şi susținerea acestuia printr-un argument istoric. Se acordă 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada stalinistă. De exemplu: practicile politice utilizate în România în perioada stalinistă sunt de tip totalitar. Se acordă 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (aşadar, astfel etc.). De exemplu: Deoarece comuniștii au preluat în totalitate puterea în România la 30 decembrie 1947, practicile politice utilizate în România în perioada stalinistă sunt de tip totalitar. Un fapt istoric relevant în acest sens, este înființarea poliției politice la 30 august 1948 sub denumirea Direcția Generală a Securității Poporului. Astfel, „sabia ascuțită a partidului” avea rolul „de a apăra cuceririle democratice și de a asigura securitatea R.P.R. împotriva uneltirilor dușmanilor interni 124
și externi”. De fapt, rolul acestei instituții era acela de a impune teroarea. Prin intermediul acestei instituții de represiune, populația era controlată, erau urmărite persoanele considerate suspecte, și înăbușită orice rezistență față de măsurile regimului, precum colectivizarea, confiscarea de bunuri și proprietăți. Prin urmare, orice opoziție și rezistență sunt reprimate și zdrobite fără cruțare. • Atenție! Eseul se încheie cu o concluzie, alta decât cea a punctului de vedere anterior. • Rezolvarea cerințelor se va face în ordinea dată. Se punctează: – utilizarea limbajului istoric adecvat; – structurarea eseului; – respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice; – respectarea limitei de spațiu. Modele de conectori premisă
Conectori de: susținere
concluzie (de încheiere)
a explicației, de exemplificare, a comparației, a cauzalității: în primul rând
din această cauză
în concluzie
în al doilea rând
în această privință
prin urmare
pe de o parte
în ceea ce priveşte
de aceea
pe de altă parte
din acest motiv
aşadar
pentru început
de asemenea
ca atare
de exemplu
în consecință
pentru că deoarece fiindcă spre deosebire de precum la fel ca
125
V. TESTE PROPUSE Test final 1 Probă scrisă la istorie Examenul de bacalaureat național Proba E. c) Istorie Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările. • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. SUBIECTUL I
(30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursele de mai jos: A. „Apelând la cele mai diverse modalități de expresie, umanismul țărilor române ilustrează [...] o tematică distinctă, filozofică, istoriografică și juridică care echilibrează din punct de vedere cantitativ literatura religioasă. Îndeosebi istoriografia rămâne și în a doua jumătate a secolului un gen amplu cultivat, întrucât, cantitativ și calitativ, este principalul domeniu al activității intelectuale. Diversitatea genurilor la care aderă autorii (cronici, istorii, jurnale, memorii sau istorii în versuri) și în mod special cultivarea acelora specifice istoriografiei umaniste [...] atestă o evoluție spre istoriografia modernă. Autorii secolului al XVII-lea, Grigore Ureche în Letopisețul Țării Moldovei, Miron Costin în De neamul moldovenilor și stolnicul Constantin Cantacuzino în Istoria Țării Româneşti, datorită dezvoltării ideilor perioadei precedente, așază istoria românilor pe fundalul originii sale latine. [...] Istoriografia românească exprimă argumentat și la nivelul unei continuități remarcabile, de la Grigore Ureche și Miron Costin la stolnicul Constantin Cantacuzino și principele Moldovei, Dimitrie Cantemir, prin genuri proprii umanismului cu un corespunzător spirit critic, ideile originii comune latine a românilor, unității lor în spațiul Daciei de odinioară, susținute de o activă conștiință de sine.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României) B. „Dimitrie Cantemir [...] vădea la începutul secolului al XVIII-lea preocupări concordante cu valorile preiluministe. În această sferă de interese a iluminismului timpuriu se înscrie lucrarea geografică a învățatului principe, Descriptio Moldaviae, redactată în spiritul școlii germane de cunoaștere a statelor [...]; aceleiași sensibilități culturale îi aparține opera lui Johann Filstich, Tentamen Historiae Vallachicae, 126
precum și lucrarea lui Köleséri consacrată mineritului din Transilvania, Auraria Romano-Dacia (1717). Făcând cunoscute cercurilor științifice realitățile țărilor române, această pleiadă de cărturari evidențiază originea latină a românilor, expunând-o unor mai largi cercuri intelectuale europene. Dimitrie Cantemir, animat de ideea emancipării politice a țărilor române, consacră în Historia moldo-valachica și Hronicon a vechimii romano-moldo-vlahilor pagini semnificative despre latinitatea poporului român și a limbii sale, subliniind ideea apartenenței acestuia la aceeași civilizație. [...] Principele Moldovei continua, la nivelul unei savante argumentații, opțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea, conferind ideii de latinitate o formă doctrinară.” (M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ș. Papacostea, P. Teodor, Istoria României) Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți lucrarea scrisă de Miron Costin, precizată în sursa A. 2 puncte 2. Precizați, din sursa B, o informație referitoare la poporul român. 2 puncte 3. Menționați statul român și conducătorul acestuia la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte 4. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că opțiunile umaniștilor din secolul al XVII-lea sunt continuate în secolul următor. 3 puncte 5. Scrieți o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). 7 puncte 6. Prezentați două aspecte din secolul al XVIII-lea referitoare la romanitatea românilor. 6 puncte 7. Menționați o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea românilor în secolul al XIX-lea. 4 puncte SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
Citiți, cu atenție, sursa de mai jos: „La preluarea puterii, Ceaușescu era hotărât să meargă mult mai departe decât predecesorul său în distanțarea de Moscova. De la prima vizită la Moscova (1965), spre surprinderea gazdelor [...] Ceaușescu a cerut restituirea tezaurului dus la Moscova în 1916-1917 [...] Individualizarea României în cadrul blocului sovietic s-a conturat și mai viguros în 1967, datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul atenției internaționale. Primul a fost refuzul de a se conforma consemnului Moscovei – urmat de toate celelalte țări ale Pactului de la Varșovia – de a rupe relațiile diplomatice cu Israelul în urma [...] «Războiului de șase zile» din iunie 1967. Cel de al doilea a fost recunoașterea RFG – Republica Federală Germania și vizita lui Willy Brandt, pe atunci vicecancelar și ministru de externe, în România, în timp ce țările subordonate Uniunii Sovietice nu recunoșteau decât RDG – Republica Democrată Germană. [...] Mai puțin spectaculoase, dar tot atât de 127
importante, au fost progresele intervenite în raporturile româno-americane. În timp ce fostul vicepreședinte al SUA, Richard Nixon, fusese tratat cu ostentativă nepăsare la Moscova fiindcă era considerat un exponent al antisovietismului, Ceaușescu l-a primit la București cu toate onorurile [...].” (Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român) Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe: 1. Numiți conducătorul român, precizat în sursa dată. 2 puncte 2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte 3. Menționați o acțiune desfășurată în 1965 și rolul conducătorului român, la care se referă sursa dată. 6 puncte 4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la anul 1967. 6 puncte 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la relațiile româno-americane, susținându-l cu două informații selectate din sursă 10 puncte 6. Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în perioada totalitarismului în România au fost elaborate noi acte fundamentale. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia). 4 puncte SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre acțiunile militare şi diplomatice desfăşurate de români în Evul Mediu şi la începuturile modernității, având în vedere: – precizarea unei forme de organizare politică din spațiul românesc din secolul al XIV-lea; – menționarea a două acțiuni militare la care participă românii în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – prima jumătate a secolului al XV-lea, a unei asemănări și a unei deosebiri între acestea; – prezentarea unei acțiuni militare desfășurate în spațiul românesc, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea; – formularea unui punct de vedere referitor la diplomația promovată de români la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității și susținerea acestuia printr-un argument istoric. Notă! Se punctează și utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidențierea relației cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea și concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice și încadrarea eseului în limita de spațiu precizată.
128
VI. BAREME ȘI REZOLVĂRI Examenul de bacalaureat național Proba E. c) Istorie BAREM DE EVALUARE ȘI DE NOTARE Clasa a XII-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocațională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activități extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările. • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerințelor. • Nu se acordă fracțiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărțirea la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare.
Teste unități de învățare Test de evaluare 1 – Romanitatea românilor SUBIECTUL I
(30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Traian. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). 2. 2 puncte pentru răspunsul: secolul al VII-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț). 3. Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns. Exemple: sursa A: atraşi, desigur, de o civilizație superioară. Sursa B: atraşi de farmecul Imperiului Roman, de vechea Romă şi de cea nouă (Constantinopolul), de marile bogății de acolo. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3p x 2 = 6p) 4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care menționează numele poporului român în izvoarele istorice. 5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilite între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informații (cauză, respectiv efect). Exemple: cauză – instabilitatea internă şi de luptele pentru tronul imperial și efect – Ca urmare, slăbiciunea Bizanțului a fost agravată. 144
6. Câte 1 punct pentru menționarea oricăror două constante în abordarea ideii romanității românilor în scrierilor istoricilor. (1p x 2 = 2p) Exemple: susținerea continuității, vechimii, latinității poporului român, dovezilor lingvistice, arheologice etc. Câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei constante menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la aceste constante. (2p x 2 = 4p) 7. 4 puncte pentru menționarea oricărei cauze a politizării romanității românilor în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea. Exemple: unirea Țării Românești cu Transilvania sub Mihai Viteazul, politica duplicitară dus de Imperiul Romano-German etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). SUBIECTUL al II-lea
(30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Locul de formare este un spațiu larg, situat deopotrivă la nordul şi la sudul Dunării: Dacia Romană, teritoriile dacilor liberi, Moesia şi alte regiuni vecine. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). 2. 2 puncte pentru răspunsul: în secolele al VIII-lea – al IX-lea. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). 3. 3 puncte pentru răspunsul: slavii. 3 puncte pentru menționarea rolul pe care l-a avut acest popor față de poporul român. Exemple: Slavii au jucat pentru români rolul pe care l-au avut elementele germanice în cazul popoarelor romanice din apusul şi sudul Europei. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț). 4. Câte 3 puncte pentru menționarea, din sursa dată, a oricăror două informații referitoare la mecanismul formării poporului român și a limbii sale. (3p x 2 = 6p) Exemple: Mecanismul formării poporului român şi a limbii sale se cheamă romanizare şi presupune adoptarea treptată de către băştinaşi a limbii, datinilor şi credințelor romane. Până în secolul al VI-lea, populația celor două Moesii a fost un puternic focar de romanizare, dar invazia slavilor şi mutarea centrului lor de greutate la sud de Dunăre au făcut ca nucleul romanității dunărene să rămână în fosta Dacie Traiană şi în zonele vecine. Slavii reprezintă un al treilea element, secundar, cu un anumit rol în formarea personalității românilor, deşi influența lor a fost târzie, în momentul când formarea poporului român era în faza de sfârşit etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
145
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la numele primit de români. Câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informații care susțin punctul de vedere formulat. (3p x 2 = 6p) Exemple: „Românii, cum arătam mai sus, s-au numit întotdeauna pe sine rumâni sau români, din termenul latin Romanus, dar străinii i-au numit pe români, până în secolul al XIX-lea, cu un termen apropiat de formele Valachus, Vlahus sau Blacus, care are sensul general de vorbitor al latinei. Astfel, românii sunt amintiți de sursele scrise ca existând prin secolele al IX-lea – al X-lea, iar aceste surse sunt străine (latine, bizantine, rusești), pentru că românii nu aveau încă istorici și cronicari și nici cancelarii (locuri în care se scriau documente).” Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația. 6. 4 puncte pentru argumentarea afirmației date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: perioada totalitarismului în România a adus o nouă viziune în abordarea romanității românilor, Mihai Roller, istoricul de casă al perioadei staliniste a orientat cercetarea spre evidențierea rolului statului kievean în formarea statelor medievale românești etc.) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) și concluzia (aşadar, ca urmare etc.). SUBIECTUL al III-lea
(30 de puncte)
Informația istorică – 24 de puncte, distribuite astfel: Câte 3 puncte pentru precizarea oricărei cauze a abordării romanității românilor în istoriografia universală (de exemplu: necesitatea cunoașterii românilor, interesul pentru stăpânirea asupra spațiilor românești de către statele vecine etc.), cât și a oricărei consecințe a acestei teme în istoriografia universală (de exemplu: scrierile și cronicile maghiare, bizantine etc.). (3p x 2 = 6p) Câte 3 puncte pentru menționarea oricăror două caracteristici ale scrierilor care susțin romanitatea românilor în secolul al XV-lea; (exemple: reflectă preocuparea occidentalilor pentru cunoașterea românilor, preocuparea pentru Antichitatea clasică, pentru argumentarea latinității limbii române inclusiv prin folosirea unor probe culese direct din spațiul românesc etc.). (3p x 2 = 6p) 2 puncte pentru precizarea unui cronicar din secolul al XVII-lea care a abordat tema romanității românilor; (exemple: Ioan Lucius sau Grigore Ureche, Miron Costin etc.). 2 puncte pentru precizarea unei asemănări între scrierile istoricilor din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (exemple: despre latinitate sau faptul că dacii nu au pierit; explicarea etonogenezei românești ș.a.; scrierile lui Mihai Kogălniceanu, B.P. Hasdeu, A.T. Laurian etc.). 146
