Acasa in lumea Bibliei

TRAIAN ALDEA s-a născut în 1951 în satul Comișani din județul Dâmbovița, primul fiu al lui Daniel și al Carolinei Aldea. Copilăria și-a petrecut-o în Transilvania, la Aiud, la poalele munților Apuseni. După absolvirea liceului în 1970, a urmat cursurile Seminarului Teologic Adventist (1970–1974) la București, fiind angajat ca pastor-asistent la 1 noiembrie 1974, în districtul Făgăraș. În același an, s-a căsătorit cu Irina Dinu, din București. A activat ca pastor până în 1998. În perioada 1992–1996, a urmat cursurile de rang universitar ale Institutului Teologic Adventist și a obținut licența în teologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între 1998 și 2000 și-a întrerupt activitatea pastorală pentru a-și continua studiile printr-un program de masterat la Ierusalim, urmând în paralel cursuri la Hebrew University of Jerusalem, École Biblique et Archéologique Française de Jérusalem și Jerusalem University College, de unde a și obținut diploma de master în istorie biblică în anul 2000. Și-a continuat formarea academică la Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, printr-un program de doctorat, obținând titlul de doctor în istorie cu teza de doctorat „Cauzele conflictului din societatea iudaică din sec. I după Hristos”, cu mențiunea cum laude. Începând din 2001, a fost reangajat ca pastor, iar din 2003 predă, ca lector universitar, istorie biblică la Institutul Teologic Adventist din Cernica. În perioada 1998–2006 a participat pe șantiere arheologice din Israel, singur sau cu echipe de studenți din România, obținând o experiență bogată de arheolog. De peste 10 ani prezintă, la postul de radio Vocea Speranței, seriale de emisiuni la rubricile „Jurnal de studiu” și „Lecții de istorie”. De asemenea, a montat și aranjat câteva filme documentare despre Israel și activează și în calitate de ghid turistic pentru Israel.

Lucrări publicate: Scrisorile Apocalipsei, Mateus, Alba-Iulia, 1994; Candela vie, Viață și Sănătate, București, 1996; Hațor, capitala canaaniților, Viață și Sănătate, București, 2002; Comori din pământ, Viață și Sănătate, București, 2004; Povestea smochinului, Editura Academiei, București, 2005; Mielul Alb, Viață și Sănătate, Pantelimon, 2013.

Prefață de lect. univ. Florin Lăiu

© 2015. Editura Viață și Sănătate, Pantelimon, România. Toate drepturile asupra textului, hărților și imaginilor, rezervate.

Redactare: Cristinel Sava Hărți: Răzvan-Mădălin Spiridon Fotografii: Liviu Mihai, Christian Sălcianu, Traian Aldea Fotografii de stoc: www.dreamstime.com Corectură: Livia Ciobanu-Mihai Grafică, tehnoredactare și copertă: Dragoș Gârea Cărțile Editurii Viață și Sănătate pot fi achiziționate prin rețeaua sa națională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin poștă sau agenți de vânzare: Editura Viață și Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ALDEA, TRAIAN Acasă în lumea Bibliei / Traian Aldea ; pref.: lect. univ. Florin Lăiu.

- Pantelimon : Viață și Sănătate, 2014 Bibliogr.

Index ISBN 978-973-101-811-9 I. Lăiu, Florin (pref.)

281.95:913(569.4)(0:82-992) 821.135.1-992

SUMAR Prefață

7

Nota redacției

8

Acasă în lumea Bibliei

11

Diagramă cronologică

12

Berecat dereh—rugăciunea de drum

17

I. Câmpia litoralului mediteraneean

18

II. Galileea, țara lui Isus

54

III. Muntele lui Iuda și muntele lui Efraim

116

IV. Iordanul și bazinul Mării Moarte

166

V. Bună dimineața, Ierusalime!

204

Turist sau pelerin

286

Glosar

288

Bibliografie

295

Indice de nume proprii

297

Indice de referințe biblice

315

PREFAȚĂ

Traian Aldea, cunoscut ca pastor și profesor de teologie, doctor în istorie, specializat în arheologia Israelului, începând cu săpăturile de la Hațor (2003), mare iubitor al locurilor de pelerinaj din Țara Sfântă, autor al mai multor articole și cărți cu caracter academic sau de popularizare, evanghelist și predicator, este un mare iubitor de oameni și în relație cu persoane de diverse confesiuni.

A condus expediții arheologice și multe expediții turistice, având o simpatie specială pentru poporul evreu și pentru cultura iudaică. Și cum n-am putea avea simpatie pentru cultura în care S-a născut și a crescut Mântuitorul lumii?

Cartea profesorului Aldea Acasă în lumea Bibliei, ieșită de sub condeiul unui spirit nu doar profund religios, ci și de o anumită noblețe literară înnăscută, depășește ghidul turistic sau un îndrumar de pelerinaj. Ea nu ne invită să vizităm doar o țară exotică, de curiozitate sau de agrement. Suntem invitați acasă, la obârșiile sfintei noastre credințe creștine, pe prispa istoriei biblice, conduși de evidența arheologică și textuală. Pas cu pas, în fiecare regiune, la fiecare tel, în fiecare cetate uitată sau cu nume de rezonanță. Mă întreb dacă a mai rămas vreo așezare istorică nerăscolită de condeiul autorului sau vreun episod biblic necorelat cu arheologia.

Când am vizitat Éretz Israel („Țara” prin excelență), cu ocazia unei conferințe biblice internaționale, cu mulți ani în urmă, m-am pierdut de grupul turistic în care eram, fiind atras de o inscripție cu caracter istoric, în Ierusalimul vechi.

Nemaigăsindu-i pe colegi în timp util, am decis să-mi petrec ziua singur. Am ales să înconjor zidul orașului vechi, după care m-am așezat pe un zid de piatră în partea de est, în fața Muntelui Măslinilor. Zona părea pustie și îmi convenea.

Puteam simți și eu că sunt acasă, având în fața ochilor acel deal încărcat de emoții, trăind nostalgia și farmecul ultimelor cuvinte rostite de Isus, când S-a înălțat, promițând că Se va întoarce. Vizitasem multe locuri, timp de o săptămână, dar mereu în grabă, pentru că trebuia să vedem cât mai mult. Aici însă nu mai era nicio grabă. Toată ziua era a mea și am petrecut-o reținându-mi cu greu lacrimile, acolo, acasă, la poalele Muntelui Măslinilor.

Cartea profesorului Aldea vă pune la dispoziție un asemenea loc de unde să priviți atâtea situri pline de vraja istoriei biblice și a timpului. Binecuvântat fie condeiul care le-a descris și binecuvântat fie cititorul care se va apleca asupra lor din sfântă curiozitate!

Lect. univ. Florin Lăiu profesor de Biblie Institutul Teologic Adventist, Cernica

NOTA REDACȚIEI

Înainte de a parcurge paginile acestei cărți, cititorul are nevoie de câteva precizări care îl vor ajuta să fructifice mai bine tot potențialul acestei cărți.

Pe lângă conținutul propriu-zis, cartea mai cuprinde și o serie de materiale ajutătoare. În primul rând, hărțile. Pe lângă harta generală, care se poate găsi la pagina 15, la începutul fiecărei secțiuni, alături de sumar, există o hartă detaliată, pe care sunt marcate toate localitățile menționate în secțiunea respectivă. În al doilea rând, o diagramă cronologică. Aceasta îi oferă cititorului repere cronologice importante, iar utilitatea ei constă în faptul că are în centru zona geografică ce face obiectul descrierii din carte. În al treilea rând, la finalul cărții, sunt trei instrumente extrem de importante. Pentru a veni în întâmpinarea nevoii de înțelegere a textului de către cititor, am inclus un glosar al termenilor pe care i-am considerat specializați sau specifici domeniului arheologic ori Țării Sfinte. De asemenea, cartea este încheiată de un indice de nume proprii, ce se va dovedi foarte util cititorului care vrea să găsească rapid locul din carte unde sunt amintite diverse persoane, localități, monumente etc., și de un indice de referințe biblice, util pentru cei care vor să găsească rapid un citat biblic. În cazul pasajelor biblice inserate în lucrare, am folosit ca versiune de bază Biblia. Noua traducere în limba română, International Bible Society, prima ediție, 2007, deoarece este un text modernizat în spiritul limbii române actuale. În unele locuri, a trebuit să apelăm însă la o altă traducere biblică și am optat pentru Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, cu trimiteri, traducerea Dumitru Cornilescu, ediția a 2-a, revizuită ortografic, Asociația Biblică Română „Casa Bibliei”, București, 2012 (siglată Cornilescu).

Dificultățile care îl întâmpină pe redactor în cazul unei astfel de lucrări țin de transliterarea numelor proprii, întrucât limbile din care provin sunt limbi cu alfabete diferite: ebraic (în primul rând), arab, grec sau latin. De aceea, am folosit următoarele principii de transliterație: În cazul numelor proprii intrate deja în dicționarele enciclopedice ale limbii române, am folosit forma adoptată de dicționarul respectiv (este cazul în special al numelor de personaje istorice sau al localităților și regiunilor cunoscute). Întrucât am folosit ca text biblic de bază Noua traducere în limba română, am adoptat, pentru uniformitate, transliterarea numelor biblice din respectiva versiune. Amintim aici principiile de transliterare așa cum sunt enunțate în prefața traducerii biblice respective: s-a ținut cont de tehnica împrumutului numelor străine în limba română, păstrându-se un echilibru între transcrierea lor ebraică și transcrierea pe filieră grecească, încetățenită în onomastica ro-

mânească. Nu au fost modificate nume adânc înrădăcinate în uz (de exemplu: Moise, Solomon etc.). În cazul toponimelor moderne, s-a păstrat transliterarea lor internațională (de regulă, în limba engleză). În ce privește numele Mântuitorului, am adoptat transcrierea Isus Hristos.

Totuși, în citate, am păstrat opțiunea de transliterare a autorului sau a editorului.

Principiul acesta se aplică și în alte cazuri unde, în afară de îndreptarea tacită a unor grafii după normele actuale (de exemplu, nici un > niciun), am păstrat opțiunile ortografice sau de punctuație din sursele citate.

Volumul de față este o lucrare de sinteză. Informațiile sunt luate atât din experiența de pe teren a autorului, cât și din diverse alte lucrări. Întrucât modul de structurare și prezentare a materialului a impus-o, ne-am limitat la marcarea surselor doar acolo unde au fost pasaje în ghilimele, enumerând toate celelalte referințe bibliografice sub forma unei bibliografii la finalul cărții. Încheiem această scurtă notă a redacției printr-o listă de abrevieri folosite (în general, ale cărților biblice).

LISTĂ DE ABREVIERI 1 Cron. 1 Cronici 1 Sam. 1 Samuel 1 Tim. 1 Timotei 2 Cron. 2 Cronici 2 Pet. 2 Petru 2 Sam. 2 Samuel adj. adjectiv akkad. (limba) akkadiană Apoc. Apocalipsa ar. (limba) arabă Cânt.

Cântarea cântărilor cca circa cf. confer, compară cu comp. compus Deut. Deuteronomul d.Hr. după Hristos ebr. (limba) ebraică Evr. Evrei engl. (limba) engleză Ex. Exodul expr. expresie Ez. Ezechiel Fap. Faptele apostolilor fr. (limba) franceză Gen. Geneza germ. (limba) germană gr. (limba) greacă Ier. Ieremia

Ios. Iosua ins. insulă Is. Isaia it. (limba) italiană î.Hr. înainte de Hristos Jud. Judecătorii lat. (limba) latină Lev. Leviticul Mal. Maleahi Mar. Marcu Mat. Matei ngr. (limba) neogreacă Num. Numeri pen. peninsulă pl. plural pr. pronunțat(ă) Prov. Proverbele Ps. Psalmii sec. secolul (secolele) s. f. substantiv feminin s. invar. substantiv invariabil s. m. substantiv masculin s. n. substantiv neutru suf. sufix tc. (limba) turcă tranz. tranzitiv vb. verb Zah. Zaharia

ACASĂ, ÎN LUMEA BIBLIEI

Acasă este cuvântul cel mai frumos. Acasă este locul odihnei, al liniștii și al siguranței. Este locul unde ești iubit, dorit și așteptat. Oriunde ai fi și oricât de bine ți‑ar fi, nicăieri nu este ca acasă. De aceea, drumul spre casă este drumul cel mai scurt.

Ori de câte ori mergeam spre casa părintească, mașina alerga din ce în ce mai repede, iar soția mă întreba de ce accelerez tot mai tare… Brusc, în patru săptămâni, părinții au trecut la odihnă, iar acel „acasă” nu a mai existat, lăsând în urmă un gol.

Ne-am zbătut mult să avem un copil. Am ajuns până în Israel pentru tratament, dar toate încercările au eșuat. Ne-am trezit la mijlocul vieții rupți de trecut și de viitor, ca și când eram izolați într-o insulă. Atunci ne-am hotărât să mergem în Israel pentru a studia și a aprofunda Biblia—limba ei, țara și cultura ei—pentru o mai bună slujire pastorală. Așa a început un nou capitol al vieții.

Am descoperit o lume fascinantă, în care ne-am încadrat repede. Fiecare colț de stâncă, fiecare pârâu și chiar copac erau legate de un eveniment biblic. Pietrele, cărămizile, cioburile împrăștiate pretutindeni trecuseră prin mâinile oamenilor citați în Biblie. Numele localităților de astăzi și ale oamenilor locului erau aceleași cu cele din vremurile biblice. O emoție profundă m-a cuprins, ceva din adânc îmi încălzea trupul. Mă simțeam bine, fericit, descoperisem ceva: acel „acasă” biblic. Într-o dimineață devreme, m-am îndreptat spre Ghetsimani. Simțeam nevoia să mă rog acolo unde Domnul meu, Isus, a rămas singur în rugăciune. Un autobuz special ducea dimineața devreme închinătorii la Zidul Plângerii. Eu trebuia să cobor cu o stație mai devreme. Am sunat de oprire și becul autobuzului s-a aprins, dar mașina gonea fără niciun semn că oprește; am sunat din nou, dar niciun semn de oprire, apoi am strigat: — Oprește! Într-un târziu, mașina s-a oprit și, în urma mea, am auzit voci comentând: — Nu aici este locul de închinare!

Am coborât, repetând mereu în gândul meu: Nu este al vostru, dar este locul meu cel mai profund de rugăciune.

Ori de câte ori mă opream în acele locuri unde Isus S-a rugat, a predicat, a plâns, a făcut minuni, a suferit, a înviat și, în final, S-a înălțat, mă simțeam acasă, mă simțeam fericit, împlinit. Aveam parcă certitudinea că într-o zi vom termina alergarea, stresul, durerea și vom ajunge acasă. Da, în lumea Bibliei vei fi totdeauna acasă.

Te invit, prietene, să parcurgi prin paginile acestei cărți câteva din locurile biblice mai importante. Vei cunoaște astfel mai bine Biblia. Vei îndrăgi și mai mult mesajul ei. Vei dori să te identifici tot mai mult cu personajele ei. Te vei apropia tot mai mult de adevărata ta casă.

Te aștept acasă, în lumea Bibliei!

Traian Aldea pastor și ghid turistic pentru Israel

DIAGRAMĂ CRONOLOGICĂ Antichitatea veche (dominația semită)

3000

Epoca bronzului timpuriu

2000

Akkadienii

Sumerienii Primele state-cetăți

2375–1950

Antichitatea clasică (dominația iafetită)

Epoca bronzului mijlociu

1550

Epoca bronzului târziu

Epoca fierului

1200

Amoriții

Asirienii

1900/Vechii babilonieni/1595

745–612

586

Imperiul Neobabilon 625–539

Canaaniții (hamiți)

Canaaniții (amoriții din vest—semiți)

Marile state-cetăți

2000

Noe

1875 Patriarhii

Sem și cei 10 patriarhi

Iafet

Ham

Apogeul dezvoltării

1550

/

Decăderea

1375

1200 /

Judecătorii

Fenicienii

1050 / Regatul lui Iuda 586

Evrei / Avraam în Canaan / Exodul 1445 / Cortul lui Moise / 966 Perioada Primului Templu /

Gutii 2200 Mitanii Hitiții

Egiptul antic

2750 Regatul Vechi 2300

2000 Regatul Mijlociu 1750

GRUPURILE RASIALE: 1. Sem: Binecuvântat să fie Sem

• Sumerieni

• Akkadieni

• Amoriți: babilonieni, asirieni, canaaniți

• Evrei 2. Iafet: Domnul să lărgească pe Iafet

• Guti, mitani, hitiți, lidieni

• Perși

• Greci

• Romani 3. Ham: Va fi robul fraților săi

• Egipteni

• Etiopeni

• Libieni

1500

Regatul Nou 1100

Antichitatea târzie

Perioada medievală timpurie

Marile imperii mondiale 539

î.Hr.

d.Hr.

324

637

1054

1200

Creștinismul din Orientul Mijlociu Epoca sinoadelor ecumenice Schismele și ereziile din creștinism

Lumea musulmană 622–632 Era hegira—Califatul musulman 637 Ocuparea Ierusalimului și a Orientului Mijlociu creștin

nian

Invazia persană din 614 (distrugerile bisericilor creștine)

Cartaginezii 146

Robia 586–516

516 Perioada celui de-al Doilea Templu 70 / Diaspora evreilor—răspândiți în spațiul mediteraneean

Civilizația orientală Medo-Perșii

Grecii

Roma

539–331

331–146

147 î.Hr.–324 d.Hr.

Imperiul Roman Bizantin 330—Constantinopol, noua capitală 394—Divizarea imperiului Imperiul Roman de Apus 394–476

Epoca cruciadelor 1054–1225

Civilizația occidentală

Decăderea

332

ISRAEL—EVREII: ÎMI VEȚI FI AI MEI DINTRE TOATE POPOARELE a) Teocrația: 1. Epoca patriarhilor, 1875–1375 2. Epoca judecătorilor, 1375–1050 3. Epoca regatului, 1050–586

• Regatul unit, 1050–930

• Regatul Israel (nord), 930–722

• Regatul lui Iuda (sud), 930–586 b) Statul Israel 1. Perioada Primului Templu, 966–586 2. Robia babiloniană (70 de ani), 586–516 3. Perioada celui de-al DoileaTemplu, 516 î.Hr.–70 d.Hr. 4. Diaspora, 70–1948

MARILE IMPERII PĂGÂNE: 1. Babilonul, 625 (605)–539 2. Medo-Persia, 539–331 3. Grecia, 331–146 4. Roma 146 î.Hr.–(324) 476 d.Hr. Ez. 21:25–27: Imperiile păgâne încep din momentul încetării regatului teocratic al Israelului și vor ține până la venirea Aceluia (Mesia) care merită coroana.

Lucrarea este concepută în cinci capitole, selectate pe criterii geografice, fiecare capitol prezentând o anumită zonă din țară. Ele sunt cuprinse în traseul turistic, fiind vizitate în una sau mai multe zile.

Primul capitol prezintă litoralul mediteraneean și culoarul Chișon–Harod și este parcurs, de regulă, în prima zi de vizitare (1). Al doilea capitol, care este și cel mai amplu, prezintă Galileea. Aici avem cele mai multe localități și cele mai multe evenimente biblice, deoarece este patria unde a trăit și a activat mult timp Isus (2).

Al treilea capitol prezintă localitățile din zona de munte, Samaria, dar mai ales zona lui Iuda, de la Betleem până la Hebron (3). Este axa poporului israelit; Calea Patriarhilor trecea pe aici, și cele mai importante localități sunt în această zonă.

Al patrulea capitol prezintă Valea Iordanului și bazinul Mării Moarte, care reprezintă granița de răsărit a țării (4). Este zona cea mai aridă, o mare parte fiind deșertică, dar și cea mai bogată în documente arheologice, mai ales manuscrise vechi. Ultima zonă este Ierusalimul cu împrejurimile lui. Este locul cu cele mai multe evenimente și monumente istorice biblice, inima turismului și a vieții spirituale din țară (5). Aici turiștii se opresc pentru mai multe zile, fiind apogeul pelerinajului.

1

CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN

2

GALILEEA, ȚARA LUI ISUS

3

MUNTELE LUI IUDA ȘI MUNTELE LUI EFRAIM

4

IORDANUL ȘI BAZINUL MĂRII MOARTE

5

BUNA DIMINEAȚA, IERUSALIME!

2

4 1

5

3

Berecat dereh—Rugăciunea de drum

Fie voia Ta, Dumnezeule, Dumnezeul nostru și Dumnezeul părinților noștri, să ne conduci în pace, să ne îndrepți pașii în pace, să ne călăuzești în pace și să ne sprijini în pace și să ne ajuți să ajungem la destinație în viață, bucurie și pace! Păzește-ne pe drum de orice dușman și de orice ambuscadă, de hoți și de fiare sălbatice și de orice fel de pedepse care vin în lume. Binecuvântează lucrarea mâinilor noastre, fă să avem parte de har, bunătate și îndurare înaintea feței Tale și înaintea tuturor celor cu care ne vom întâlni, revarsă peste noi bunătate din abundență și ascultă glasul rugăciunii noastre, pentru că Tu auzi rugăciunile tuturor!

Binecuvântat să fii Tu, Dumnezeule, care asculți rugăciunea!

Amin

I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN 1. Litoralul mării

22

2. Iafo 23 3. Cezarea 26 4. Tel Dor 33 5. Câmpia Șaronului

34

6. Muntele Carmel

36

7. Haifa 38 8. Aco 39 9. Țara Cabul 41 10. Bet-Șearim 42 11. Meghido 43 12. Culoarul Chișon–Harod

47

13. Bet-Șean 51

1. Câmpia litoralului mediteraneean

Yam, zeul mărilor și al râurilor, își construiește un palat, dorind să ajungă șeful panteonului canaanit. Baal, fratele său și zeul ve­getației și al ploii, este revoltat și vrea să-l oprească. Cu ajutorul zeului meșteșugar Kothar, își face rost de două arme teribile cu care îl învinge pe Yam și îl doboară la pământ. Un zeu însă nu poate muri, așa că lupta între torenții de apă, valurile înfuriate și pământul plin cu vegetație continuă. Vă invit în țara lui Yam pentru a vedea ruinele palatelor zeilor. Nu veți regreta!

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

22

1. LITORALUL MĂRII I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN Țara Sfântă se mărginește la apus cu Marea Mediterană, de la capul Rosh Haniqra în nord și până la sud de Așchelon, la granița cu Gaza, pe o distanță de aproximativ 180-200 km. În vremurile antice, acest litoral era deosebit de important pentru circulația corăbiilor dinspre Egipt spre Fenicia, deoarece acestea nu se depărtau de țărm și în fiecare noapte trebuiau să ancoreze într-un port. Astfel, de-a lungul litoralului erau o serie de porturi foarte dese: Gaza, Așchelon, Iafo, Tel Quasile, Dor, Aco. Egiptenii, apoi fenicienii, asirienii, perșii, grecii, romanii și bizantinii au stăpânit aceste porturi. Foarte rar evreii au fost stăpânii lor. Ei nu au iubit marea și nici nu s-au aventurat pe mare. De regulă, erau asociați cu fenicienii: evreii le procurau produsele, iar fenicienii erau marinarii și negustorii lor.

Era un drum care parcurgea același traseu și care se numea Drumul Mării (Via Maris, în limba latină). Acest drum urmărea litoralul mării până la Așchelon, iar de acolo se depărta de țărmul mării și trecea prin marile cetăți de coastă (Ghezer, Afek, Meghido, Hațor), deoarece acolo erau resurse de apă și de hrană. Cetățile din interior aveau datoria să aprovizioneze porturile cu alimente și să păstreze în siguranță căile de circulație. Cetățile-port au fost, în general, cetăți păgâne. Urmele templelor se văd în ruinele antice. Creștinii bizantini și cruciații au construit de multe ori pe ruinele templelor mari biserici și catedrale. Și acestea s-au plecat în ruine făcând loc minaretelor moscheilor. Astăzi încearcă să-și facă simțită prezența—și unele, și altele—prin sunetul clopotelor sau strigătul muezinului.

Plaja din Tel Aviv

I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN

23

2. IAFO: ORAȘUL FRUMOS I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN Era cel mai cunoscut și mai important port maritim al iudeilor din Antichitate. Numele lui vine de la Iafet, fiul lui Noe, deoarece se credea că el a fost întemeietorul cetății, și înseamnă „Orașul frumos”. Este așezat pe un promontoriu, oferind posibilitatea a două porturi, în partea de sud și în cea de nord, folosite în funcție de cum bat vânturile. O stâncă se află în partea de nord, la ieșirea din port, și se numește Stânca Andromedei. Mitologia greacă a împodobit-o cu un mit care spune că Andromeda, fiica regelui etiopian Cefeu, a fost legată de un monstru de această stâncă, fiind eliberată de eroul Perseu.

Primele ruine din Iafo le aparțin egiptenilor, care au fortificat acest port și l-au inclus în lanțul de porturi ce formau calea maritimă din Egipt până la Byblos, în Fenicia. Primele documente egiptene sunt din timpul lui Tutmes al III-lea (circa 1450 î.Hr.), iar din timpul lui Ramses al II-lea (1295–1230 î.Hr.) ne-a rămas o frumoasă poartă de intrare. După 1200 î.Hr., Iafo a devenit cetate filisteană.

Cetatea a intrat în componența regatului israelit în timpul lui David și a fost folosită ca port de Solomon. Aici au fost aduse, pe plute, lemnele de cedru din Liban folosite pentru construcția templului și a palatelor de la Ierusalim. De la Iafo a plecat cu corabia spre Tarșiș profetul Iona, ca să fugă departe de fața Domnului. Un pește de bronz ridicat în apropiere comemorează evenimentul.

Iafo a fost cucerit de asirieni și mai apoi de perși, care l-au folosit ca port. În perioada regatului seleucid al Ptolemeilor, a primit statutul de oraș liber, având dreptul să bată monedă. Simeon Macabeul l-a cucerit în 144 î.Hr., încorporându-l în noul regat al Iudeei. A continuat să aparțină Iudeei și în timpul lui Irod, fiind o cetate prosperă. În perioada primului secol creștin, Iafo era împărțit între iudei și populația păgână, ceea ce mărea conflictul dintre cele două grupuri de populații.

Biserica „Sfântul Petru”, Iafo

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

24

Monumentul credinței

Apostolul Petru a venit la Iafo, chemat de creștinii de aici, și a înviat-o pe Tabita (Fap. 9:40). Peste ceea ce se crede că a fost casa unde a locuit Tabita s-a construit, în 1895, monumentala biserică „Sfântul Petru”. Apostolul a locuit pentru un timp la Iafo. Gazda lui de aici era Simon Tăbăcarul, pe acoperișul casei căruia a avut viziunea cu fața de masă, care a deschis calea primirii păgânilor în rândul creștinilor.

Tot aici au venit oamenii lui Corneliu, care l-au chemat să plece cu ei la Cezarea. O inscripție de pe una din porțile caselor medievale ne amintește de acest eveniment. În perioada cruciată și la începutul epocii moderne, Iafo a fost unul din porturile unde ancorau corăbiile cu pelerini veniți din Europa și America. Din acest motiv s-au construit o mulțime de hanuri pentru a-i găzdui și a-i conduce mai departe, la Ierusalim. În timpul campaniei lui Napoleon în Orientul Mijlociu, orașul i-a opus rezistență, iar francezii l-au cucerit, înecându-l într-o baie de sânge.

Vechiul Iafo, cu o populație preponderent arabă, s-a unit cu noul oraș

israelian Tel Aviv, formând în prezent un singur oraș: Tel Aviv-Iafo.

Vechea citadelă este dominată de Monumentul Credinței, o sculptură asemeni unei porți din marmură albă. Pe pilonii porții sunt încrustate „Visul lui Iacov” și „Jertfa lui Avraam”, iar pe partea superioară „Cucerirea Ierihonului”. Un pod care face trecerea peste calea de acces și care este împodobit cu însemnele zodiacului poartă numele Podul Dorințelor.

Pe strada principală a orașului se află Turnul Ceasului, ridicat de

sultanul Abdul-Hamid al II-lea în anul 1906. Puțin mai departe se află renumita plăcintărie a lui Abul Afia și alte clădiri vechi, care adăpostesc magazine, restaurante și obiecte vechi de artă.

Peștele lui Iona

I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN

25

Podul Dorințelor

În Iafo era o ucenică, pe nume Tabita, care tradus înseamnă „Gazelă” (sau Dorca).

Viața ei era plină de fapte bune și de milosteniile pe care le făcea. În zilele acelea, ea s-a îmbolnăvit și a murit. Au spălat-o și au pus-o în camera de sus. Lida este aproape de Iafo; prin urmare, când au auzit că Petru este în Lida, ucenicii au trimis doi bărbați să-l roage: „Nu ezita să vii până la noi!” Petru s-a sculat și a plecat împreună cu ei. Când a ajuns, l-au condus în camera de sus. Toate văduvele au venit lângă el, plângând și arătându-i tunicile și hainele pe care le făcea Dorca pe când era cu ele. Petru i-a scos afară pe toți, a îngenuncheat și s-a rugat; apoi s-a întors spre trup și a zis: „Tabita, scoală-te!” Ea a deschis ochii și, când l-a văzut pe Petru, s-a ridicat. El i-a dat mâna și a ridicat-o; apoi i-a chemat pe sfinți și pe văduve și le-a înfățișat-o vie. Acest fapt a devenit cunoscut prin tot Iafo și mulți au crezut în Domnul. Petru a rămas mai multe zile în Iafo, la un anume Simon, un tăbăcar.

(Fap. 9:36–43)

Stradă din Iafo

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

26

3. CEZAREA: POARTA MARITIMĂ A PALESTINEI I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN Cezarea a fost capitala Palestinei timp de șase secole, de la începutul ocupației romane și până la finalul perioadei bizantine. A fost primul oraș roman (ca urbanism și arhitectură) ridicat în Orient și primul port artificial din Mediterana de Răsărit. S-a dorit a fi un model de arhitectură și civilizație romană în lumea elenistică. Oraș cosmopolit, locuit de iudei și de greci, de creștini și de mahomedani, a fost un centru de cultură și religie, datorită spiritului de toleranță și libertate. A fost numită Cezarea de ctitorul ei, Irod cel Mare, în cinstea împăratului roman Caesar Augustus. Pentru a se deosebi de numeroasele orașe cu același nume, s-a numit pe rând: Cezarea Palestinei, Colonia Prima Flavia Augusta Caesariensis și, mai târziu, Caesarea Maritima. Aici s-a convertit primul păgân la creștinism, sutașul Corneliu, și tot aici marele apostol Pavel a stat în arest doi ani și a ținut în apărarea sa câteva cuvântări ilustre.

ISTORICUL CETĂȚII Începând cu anul 6 d.Hr., Cezarea a devenit capitala prefecților și a procuratorilor romani din Iudeea, iar din sec. al II-lea a fost capitala provinciei Palestina. În primul secol, populația orașului era formată jumătate din iudei, jumătate din greci veniți din Siria. Între cele două grupuri era un conflict continuu, iar masacrarea populației evreiești în anul 66 d.Hr. a dus la izbucnirea războiului cu romanii. Împăratul Vespasian a ridicat orașul la rangul de colonie romană, iar împăratul Alexandru Sever i-a oferit (232 d.Hr.) titlul de metropolă.

Cezarea a fost un avanpost al culturii romane în Orient, majoritatea inscripțiilor găsite fiind în limba latină. În anul 306 d.Hr., împăratul ro­man Maximinus a executat un număr de creștini, chiar în fața lui, într-unul din teatrele din Cezarea. Mai târziu, creștinii au îndepărtat și pietrele pe care a curs sângele lor. În perioada bizantină,

Apeductul din Cezarea

I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN

orașul a continuat să se extindă și să prospere.

Iudeii au dezaprobat succesul orașului, numindu-l „fiica Edomului”, înțelegând prin aceasta „fiica Romei”.

Atrași de prosperitatea economică, ei s-au stabilit însă în oraș împreună cu mulți samariteni. În perioada bizantină, a existat un continuu conflict între iudei și samariteni, de o parte, și creștini, de cealaltă parte. Bisericile creștinilor au fost incendiate de două ori în această perioadă.

La Cezarea a funcționat o vestită școală rabinică, înființată de Rabi Qappara la începutul sec. al III‑lea, care a atins apogeul în sec. al IV-lea, prin Rabi Abbahu, cel mai renumit gânditor, care avea relații bune cu păgânii, dar încordate cu creștinii.

MONUMENTELE CETĂȚII

Ruinele portului din Cezarea

Cezarea se află pe malul Mediteranei, în Câmpia Șaronului, la jumătatea distanței dintre Iafo și Haifa. Înainte se numea Turnul lui Straton, dar în anul 31 î.Hr. teritoriul a fost donat evreilor. În locul acestuia, cu ajutorul arhitecților și inginerilor romani, Irod a construit Cezarea între anii 22 și 10 î.Hr. A devenit capitala provinciei pe toată perioada ocupației romane

și a ajuns la o populație de până la 40 000 de locuitori. A fost o bijuterie de arhitectură și inginerie romană ridicată în lumea răsăriteană elenistică. În perioada bizantină (324–637 d.Hr.), orașul s-a extins, atingând dezvoltarea maximă și o populație de aproximativ 100 000 de locuitori. Tot în această perioadă a fost înconjurat cu ziduri, ca urmare a atacurilor barbare și a nesiguranței politice. Principalele clădiri din perioada romano-bizantină sunt: Portul artificial cu trei dane, format din diguri de piatră și lemn.

Avea două coloane înalte cu statui și un lanț gros care îl închidea. Arheologia marină a scos la iveală digurile respective. Templul lui August, ridicat pe o platformă înaltă chiar în fața cheiului, domina portul și marea. Un impozant edificiu din trepte conducea de la chei la platformă. Creștinii au demolat templul și au construit o elegantă biserică octogonală în sec. al VI-lea. Pe aceeași platformă, arabii au construit o moschee; când au venit cruciații, au construit în locul ei măreața catedrală dedicată Sfântului Petru, ale cărei ruine se văd și astăzi.

O ultimă biserică cruciată a fost construită în sec. al XIII-lea.

27

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

28

Teatrul din Cezarea. Este primul teatru după model roman construit în Orient. În spatele scenei se aflau camere pentru artiști și coloane ornamentale, care închideau integral complexul amfiteatrului. Teatrul avea 5 000 de locuri și era folosit doar pentru reprezentații artistice. Acum este aproape complet renovat, fiind folosit pentru spectacole nocturne.

Hipodromul, construit de-a lungul țărmului, având dimensiunile de 320 × 50 m, cu o capacitate de 12 000 de persoane. Aici a organizat Irod jocuri olimpice din patru în patru ani. La finalul războiului iudeo-roman (66–70 d.Hr.), aici s-au organizat

spectacole cu robi evrei aruncați fiarelor sălbatice. În perioada bizantină s-a construit un nou hipodrom (450 × 90 m), cu 30 000 de locuri, dovedind marele interes pentru sport și divertisment.

Palatul lui Irod. A fost construit pe un promontoriu și avea două aripi: una administrativă, legată de hipodrom, cu un pretoriu în care a vorbit și apostolul Pavel, și una privată, care înainta mult în mare, fiind mai jos cu câțiva metri față de prima. În mijloc era un bazin-piscină de 35 × 18 × 2 m, cu o statuie în mijloc.

Depozitele de alimente, un corp masiv de clădiri, cu camere

Teatrul din Cezarea

Hipodromul din Cezarea

I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN

foarte lungi și tavane din boltă de piatră; la etaj era administrația cetății. Mai târziu, în sec. al III-lea, una din aceste camere a fost transformată în mithraeum, un templu dedicat zeului Mithra, singurul de acest fel din Israel.

Printr-o mică nișă făcută în tavan, cădea perpendicular pe altar o rază de soare doar în ziua de 22 iunie, la sol­ stițiul de vară.

Baia bizantină, cardoul roman, nimfeumul, ruinele bisericilor și o mulțime de frânturi de coloane, mozaicuri și capiteluri întregesc tabloul bogat al perioadei antice.

Cheiul original încă se păstrează, dar în fața lui se ridică o dună uriașă de nisip, care a colmatat portul. De aici se îmbarcau călătorii spre oricare port din Mediterana. Pavel și mulți alți misionari creștini au călătorit de aici, acesta fiind principalul port care deservea Ierusalimul.

Aproape de port era nimfeumul, castelul de apă al orașului. Era

alimentat printr-un apeduct, lung de 17 km, care aducea apa de la muntele Carmel. O parte din acest apeduct poate fi văzută la peste 1 km spre nord.

Orașul cruciat, ultima fază a orașului. A fost mult mai restrâns și puternic fortificat cu ziduri și șanț de apă de jur împrejur. Saladin l-a cucerit în 1187 și l-a demolat. A fost recucerit de cruciați și refortificat, începând cu 1228. Regele francez Ludovic al IX-lea a reconstruit fortificația cetății între anii 1251 și 1252, dar pe o suprafață mult mai mică. Populația orașului cruciat era în jur de 12 000 de locuitori, de opt ori mai mică decât în perioada bizantină, de glorie.

Fortificațiile cruciaților constituie cea mai monumentală imagine a sitului arheologic. Orașul a fost definitiv cucerit de musulmani în 1265 și distrus, iar populația a plecat în diferite alte părți.

29

Palatul lui Irod

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

30

Apeductul din Cezarea

PERSONALITĂȚILE CETĂȚII Cezarea se înscrie în istoria creștinismului cu primul convertit păgân, sutașul Corneliu, care a primit botezul cu apă și cu Duh Sfânt și darul limbilor, convingându-l pe apostolul Petru că „Dumnezeu nu este părtinitor” (Fap. 10:34). Aici s-a dezvoltat o comunitate creștină, care a devenit în timp un puternic centru de cultură creștină timpurie.

Origene, strălucit scriitor creștin, atras de atmosfera de toleranță și libertate religioasă, a locuit aici, mutându-se din Alexandria, între anii 231 și 250. A fost cel mai prolific scriitor creștin. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Hexapla, un exemplar de Biblie pe șase coloane, fiecare reprezentând o versiune greacă sau ebraică a Bibliei în diferite traduceri, așa cum circulau atunci. Elevul său, Pamphilius, a amenajat o mare bibliotecă, a doua după cea din Alexandria, cu peste 30 000 de volume.

Intrarea în teatrul din Cezarea

I. CÂMPIA LITORALULUI MEDITERANEEAN

31

Cheiul portului antic din Cezarea

Eusebiu de Cezarea (260– 340), episcop și scriitor, avea să devină una din cele mai importante personalități ale orașului. Lucrarea Istoria bisericească l-a consacrat ca primul istoric al creștinismului, iar lucrarea Onomasticon, prima carte de geografie biblică, ne oferă datele de identificare ale principalelor localități antice.

Ultimul reprezentant de seamă este Procopiu din Cezarea, din sec. al VI-lea, de asemenea un istoric al creștinismului.

GLORIA TRECĂTOARE ȘI PRAFUL UITĂRII Cezarea a atins apogeul dezvoltării în sec. al VI-lea d.Hr., când a cunoscut extinderea maximă și a avut cele mai mărețe construcții. Tot atunci a devenit un centru

metropolitan pentru toți epis­ copii din zonă. Din această perioadă datează ruinele bisericii bizantine ridicate pe locul fostului templu al lui August.

După invazia persană din 614 și ocupația arabă din 642, orașul a intrat într-o perioadă de declin, fiind în mare parte părăsit. Portul fusese colmatat și devenise impracticabil, iar arabii nu i-au acordat importanță. A cunoscut o nouă înflorire odată cu venirea cruciaților (1199–1265), care au amenajat un nou port și au fortificat cetatea, dar la dimensiuni mai mici. În această perioadă s-a ridicat ultima biserică creștină, peste ruinele celei bizantine, dedicată Sfântului Petru.

Orașul a fost cucerit de mameluci în 1265 și făcut una cu pământul în 1291, intrând în noaptea istoriei. În 1878, turcii au colonizat aici un grup

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

32

Ruinele portului din Cezarea

de musulmani bosniaci, de la care ne-a rămas o moschee. În 1948, satul lor a fost nivelat de nou-veniți, care au readus la viață antica Cezaree și au construit în apropiere un mic orășel pentru elita societății. În urma numeroaselor expediții arheologice care au contribuit la aducerea ruinelor antice la o nouă viață, ne-a survenit un document de o rară importanță. O inscripție pe piatră, o pisanie, care spune: „[Templu pentru] Tiberiu [de către Pon] tius Pilatus, [pref]ectul Iudeei”. Este documentul care atestă istoricitatea personajului de tristă faimă care a rostit condamnarea prin crucificare a Domnului Isus Hristos.

Nimic nu se pierde și nimic nu se uită. „Atunci cei ce se tem de Domnul au vorbit unii cu alții, iar Domnul a luat aminte și a ascultat. Înaintea Lui a fost scrisă o carte de aducere-aminte…” (Mal. 3:16). Nu uitați: tot ce facem, bine sau rău, se înregistrează!

Numele noastre sunt săpate adânc în

registrele cerului, consemnând atât faptele bune, cât și pe cele rele. Într-o zi, ne vom întâlni cu ele, le vom vedea în sala de judecată a sanctuarului ceresc. Inscripția lui Pilat, din Cezarea, ne amintește acest aspect. Să lăsăm în urmă fapte care să ne facă cinste, ca să fim bine primiți la judecata de apoi!

Moscheea bosniacă din 1878

BIBLIOGRAFIE

LUCRĂRI CITATE A History of Israel—Bright, John, A History of Israel. With an Introduction and Appendix by William P. Brown, ediția a 4-a, Westminster John Knox Press, Louisville (Kentucky), 2000.

Calea către Hristos—White, Ellen G., Calea către Hristos, ediția a 10-a, Viață și Sănătate, Pantelimon, 2013.

Patriarhi și profeți—White, Ellen G., Patriarhi și profeți, ediția a 4-a, Viață și Sănătate, București, 2011.

Războiul iudeilor—Josephus Flavius, Istoria războiului iudeilor împotriva romanilor, prefață de Răzvan Theodorescu, traducere de Gheneli Wolf și Ion Acsan, cuvânt asupra ediției și note explicative de Ion Acsan, Hasefer, București, 1997.

The Annals of Sennacherib—Luckenbill, Daniel David, The Annals of Sennacherib, The University of Chicago Oriental Institute Publications, Chicago (Illinois), The University of Chicago Press, 1924.

The Dead Sea Scrolls Today—VanderKam, James C., The Dead Sea Scrolls Today, William B. Eerdmans, Grand Rapids (Michigan), 1994.

The Holy Land—Murphy-O’Connor, Jerome, The Holy Land: An Oxford Archaeological Guide from Earliest Times to 1700, ed. a 5-a, revizuită și adăugită, Oxford University Press, Oxford/New York, 2008.

The Legends of Jerusalem—Zeev Vilnay, The Legends of Jerusalem, Jewish Publications Society of America, Philadelphia, 1973.

The New Encyclopedia of Archaeological Excavations in the Holy Land—Stern, Ephraim (ed.), The New Encyclopedia of Archaeological Excavations in the Holy Land, vol. I, Israel Exploration Society & Carta, Ierusalim/Simon & Schuster, New York, 1993.

Tragedia veacurilor—White, Ellen G., Tragedia veacurilor, ediția a 12-a revizuită, Viață și Sănătate, București, 2011.

Viața lui Iisus—White, Ellen G., Viața lui Iisus, ediția a 8-a, Viață și Sănătate, Pantelimon, 2014.

295

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

296

LUCRĂRI DE REFERINȚĂ Alexander, Michael, Israel, Insight compact guides, Apa Publications, Boston (Massachusetts), 1995.

Avraham, Biran, Biblical Dan, Israel Exploration Society, Jerusalem, 1994.

Bahat, Dan, The Illustrated Atlas of Jerusalem, Carta, Jerusalem, 1990.

Cohen, Albert, Talmudul, Hasefer, București, 2000.

Connolly, Peter, Living in the Time of Jesus of Nazareth, Steimatzky, Israel, 1983.

Dimont, Max I., Evreii, Dumnezeu și istoria, traducere de Irina Horea, ediție revizuită și adaptată, Hasefer, București, 1997.

Eban, Abba Solomon, Heritage: Civilization and the Jews, Summit Books, New York, 1984.

Geva, Hillel, Ancient Jerusalem Revealed, Society of Biblical Literature, Israel Exploration Society, Jerusalem, 1994.

Gonen, Rivka, Biblical Holy Places: An Illustrated Guide, Palphot, Jerusalem, 1987.

Hoffmeier, James K., Arheologia Bibliei, traducere de Antonela Buligă, Casa Cărții, Oradea, 2009.

Jeremias, Joachim, Jerusalem in the Time of Jesus, Fortress Press, Philadelphia (Pennsylvania), 1969.

Josephus Flavius, Antichități iudaice, vol. I, Cărțile I–X: De la Facerea lumii până la captivitatea babiloniană, vol. II: Cărțile XI-XX: De la Refacerea templului până la Răscoala împotriva lui Nero, prefață de Răzvan Theodorescu, cuvânt asupra ediției, traducere și note de Ion Acsan, Hasefer, București, 1999–2001.

Pixner, Bargil, With Jesus through Galilee According to the Fifth Gospel, Corazin Publishing, Rosh Pina, 1992.

Pixner, Bargil, With Jesus in Jerusalem. His First and Last Days in Judea, Corazin Publishing, Rosh Pina, 1996.

Ritmeyer, Leen și Ritmeyer, Kathleen, From Sinai to Jerusalem: The Wanderings of the Holy Ark, Carta, Jerusalem, 2000.

Schoville, Keith N., Biblical Archaeology in Focus, Baker Book House, Grand Rapids (Michigan), 1978.

Stern, Ephraim, Dor, Ruler of the Seas: Twelve Years of Excavations at the Israelite– Phoenician harbor town on the Carmel Coast, traducere din ebraică de Joseph Shadur, Israel Exploration Society, Jerusalem, 1994.

Yadin, Yigael, Masada: Herod’s Fortress and the Zealots’ Last Stand, traducere din ebraică de Moshe Pearlman, Random House, New York, 1966.

INDICE DE NUME PROPRII Indicele de față este unul exhaustiv, cuprinzând toate antroponimele și toponimele (în sens larg, incluzând atât nume de locuri, cât și nume de monumente, străzi etc.) existente în corpul lucrării. Aceasta înseamnă că au fost excluse de la indexare paginile liminare (de la începutul și sfârșitul cărții). De asemenea nu am prins în indicele nostru fragmentele de text repetitive (cum ar fi titlul secțiunilor, repetat la fiecare capitol și pe fiecare pagină de dreapta).

Cuvintele-titlu au fost ordonate alfabetic și au fost făcute trimiteri de la o intrare la alta, acolo unde pentru aceeași entitate geografică sau pentru aceeași persoană s-au folosit mai multe nume. În aceste cazuri, toate numele sub care apare o persoană, cetate etc. sunt grupate sub o singură intrare considerată principală și formatate cu litere cursive. Când cuvântul-titlu coincide cu o secțiune de text care se întinde pe mai multe pagini, a fost dat intervalul, și nu paginile separate. În ce privește grafia numelor, ne-am ghidat în general după dicționarele enciclopedice existente, însă acolo unde toponimele sau antroponimele apar și în dicționare, și în versiunea biblică folosită (NTR), am optat, din considerente de uniformitate, pentru grafia din versiunea biblică.

Am simplificat transcrierea, folosind doar litere și diacritice românești și eliminând transcrierea pentru caracterele ebraice alef și ain, precum și marcarea vocalelor lungi.

A

Aaron , fratele mai mare al lui Moise , 246 ; v. și Consacrarea lui Aaron.

Abd al-Malik , al cincilea calif (685–705 d.Hr.) al dinastiei Omeiazilor , 278, 281.

Abdi-Heba , rege al Ierusalimului în jurul anilor 1330 î.Hr. , 208.

Abdul-Hamid al II-lea , sultan otoman (1876– 1909) , 24.

Abel-Bet-Maaca , cetate antică din N Palestinei , 73.

Abia , unul din fiii profetului Samuel , 132.

Abimelek , fiul lui Ghedeon , 151.

Abimelek , regele Gherarului , 131.

Abinadab , levit în casa căruia a stat 20 de ani chivotul , 146.

Absalom , al treilea fiu al lui David , 83, 129 ; v. și Mormântul lui Absalom.

Abu Ghosh , oraș arab din Israel , 145 ; Chiriat-Iearim , 145, 147 ; Qaryat al’Inab , 145 ; v. și Emaus.

Abul Afia , 24.

Aco , cetate feniciană , 22, 34, 36, 38, 39–40, 68, 177 ; Ptolemaida , 34, 39, 40 ; Sf. Jean de Acra , 39 ; v. și Golful Aco. Adormirea Maicii Domnului , denumire tradițională pentru evenimentul morții și al înălțării la cer a Fecioarei Maria , 228 ; v. și Biserica „Adormirea Maicii Domnului”.

Adrian , împărat roman (117–138 d.Hr.) din dinastia Antoninilor , 52, 103, 212, 268.

Aelia Capitolina , denumirea orașului păgân ridicat de romani pe locul Ierusalimului ; v. Ierusalim.

Afek , cetate canaanită antică , 22, 34, 149, 162 ; Antipatris , 34, 35.

Africa , 173.

Afula , oraș actual în N Israelului , 47.

Agamon Hula , rezervație în N Israelului , 75.

Ahab , al șaptelea rege al regatului Israel (cca 874–853 î.Hr.) , 33, 44, 47, 69, 78, 183.

Ahava , fabrică de cosmetice din Israel , 202.

Ahazia , al șaselea rege al regatului Iuda (841) , 45.

Ahiman , un uriaș din Hebron , 127.

Ahmad Pașa al-Jazzar , conducător al Palestinei și al unei părți din Siria (1775–1804) , 39 ; Măcelarul , 39 ; v. și al-Jazzar.

Ai , cetate antică din centrul Palestinei , 120.

Al-Azaria ; v. Betania , veche localitate din apropierea Ierusalimului.

Albright, William F. , arheolog american (1891– 1971) , 190.

Al-Buraq , calul care l-a purtat pe Mahomed la Mecca și înapoi , 278. al Doilea Templu , 210, 247.

Alep , oraș în NV Siriei , 89.

Alexandria , oraș și port în N Egiptului , 30 ; v. și Filon din Alexandria.

Alexandrion , veche fortăreață în Israel , 178 ; Sartaba , 178.

Alexandru ; v. Alexandru Macedon.

Alexandru al III-lea , , împărat rus (1881–1894) din familia Romanov , 230.

Alexandru Jannaeus , rege al Iudeei din dinastia Hașmoneilor (103–76 î.Hr.) , 110, 178, 179, 180, 192.

297

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

298

Alexandru Macedon , rege al Macedoniei (336–323 î.Hr.) , 161 ; Alexandru , 161.

Alexandru Sever (Marcus Aurelius Severus Alexander Augustus) , împărat roman (222–235 d.Hr.) , 26.

Al-Hakim , al șaselea calif fatimid (996–1021) , 269. al-Jazzar , moschee din Aco , 39.

Allenby, Edmund Henry Hynman, viconte de ~ (1861–1936), mareșal britanic , 43. al-Qubeiba , orășel palestinian , 145.

Al-Quds ; v. Ierusalim.

Al Sahra ; v. Even HaȘetiah. al-Walid , fiul califului Abd al-Malik , 281.

America (de Nord) , 24.

Amud , torent , 58, 113.

Ana , mare-preot evreu (6–15 d.Hr.) , 261.

Anastasis , rotondă (Ierusalim) , 272.

Andrei , fratele lui Simon Petru, apostol al lui Isus Hristos , 103.

Andromeda , în mitologia greacă, fiica lui Cefeu, regele Etiopiei, și a Casiopeei , 23 ; v. și Stânca Andromedei (Iafo).

Antichitate , epocă din istoria omenirii (cca mileniul al III-lea î.Hr.–47 d.Hr.) , 23, 33, 34, 48, 73, 84, 113, 120, 122, 125, 155, 211, 216, 240, 265.

Antichitatea clasică , denumire dată în special civilizației greco-romane , 45.

Antigonus al II-lea Mattathias , ultimul rege hașmoneu al Iudeei († 37 î.Hr.) , 111.

Antioh al III-lea cel Mare , rege elenistic al Siriei (223–187 î.Hr.), din dinastia Seleucizilor , 110.

Antioh al IV-lea Epifanul , fiul lui Antioh cel Mare, rege elenistic al Siriei (175–164 î.Hr.), din dinastia Seleucizilor , 188.

Antipater I , fondatorul dinastiei palestiniene a Irodienilor (d. 43 î.Hr.), tatăl lui Irod cel Mare , 35.

Antipater al II-lea , fiul lui Irod cel Mare (cca 46–4 î.Hr.) , 180.

Antipatris ; v. Afek.

Antonia , fortăreață , 249, 253, 258, 265, 266 ; Baris , 249, 253, 258.

Arabia , peninsulă în SV Asiei , 120, 160, 161 ; v. și Deșertul Arabiei , deșert în V Asiei.

Arad , oraș canaanit din Pustiul Iudeei , 126, 153.

Ara , torent , 43.

Ara , vale , 47.

Arbel , moshav în N Israelului , 111.

Arbel , munte în N Israelului , 73, 111, 112, 113.

Archelais , veche fortăreață în Israel , 179 ; Khirbet el Beiyudat , 179.

Arcul lui Robinson , 252, 258.

Arcul lui Wilson , 252, 258.

Arhelau , rege al Iudeei (4 î.Hr.–6 d.Hr.), fiul lui Irod cel Mare , 179.

Aristobul al II-lea , rege al Iudeei (66–63 î.Hr.) din dinastia Hașmoneilor , 140.

Armaghedon , toponim din Apocalipsa , 43, 45, 46, 50.

Arugot , torent , 197, 202.

Asa , al treilea rege al regatului Iuda (cca 911– 870 î.Hr.) , 78.

Asia , 173.

Asiria , imperiu antic din SV Asiei , 164, 165.

Astarte , zeiță antică din Orientul Mijlociu , 36.

Așchelon , una din cele cinci cetăți care formau Pentapolisul filistean , 22, 50, 159, 160, 161, 162.

Așdod , una din cele cinci cetăți care formau Pentapolisul filistean , 160, 162, 163.

Așer , seminție israelită descinsă din al optulea fiu al lui Iacov , 58.

Atlit , port la Marea Mediterană , 35.

August (Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus) , primul împărat roman (27 î.Hr.–14 d.Hr.) , 27, 31, 81, 163 ; Caesar Augustus , 26.

Aurelia Bossi, principesă de La Tour d’Auvergne , 234.

Avraam , patriarh biblic, strămoșul evreilor , 77, 120, 122, 123, 124, 126, 127, 129, 130, 131, 151, 208, 209, 221, 246 ; Avram , 120, 126 ; v. și Capela lui Avraam ; Fântâna lui Avraam (Beer-Șeba) ; Jertfa lui Avraam ; Stejarul lui Avraam .

Avram ; v. Avraam.

Ayun , afluent al Iordanului , 74, 171.

Azariahu ; v. Azaria.

Azaria , preot, fiul lui Hilchia , 244 ; Azariahu , 244.

Azazel, țapul pentru ~ , țapul alungat în pustiu în Ziua Ispășirii , 225.

Azeka , cetate din Iudeea , 154, 158, 163.

B

Baal-Berit , zeu canaanit , 151.

Baal , zeu venerat în multe comunități antice din Orientul Mijlociu , 21, 36.

Baana , ofițer de intendență în vremea lui Solomon , 44.

Bab , lider religios iranian, întemeietorul babismului , 38, 222.

Babata , femeie iudaică , 197.

Babilon , cetate antică în Mesopotamia și capitala statului cu același nume , 43, 75, 77, 120 ; Babilonia , 161.

Bab Nabi Daud ; v. Poarta Sionului.

Baccides , general seleucid , 111.

Baeșa , al treilea rege al regatului Israel (909– 886 î.Hr.) , 79.

INDICE DE NUME PROPRII

Balduin I , primul rege cruciat al Ierusalimului (1100–1118 î.Hr.) , 138.

Balduin al II-lea , al treilea rege cruciat al Ierusalimului (1118–1131 î.Hr.) , 229.

Banias , afluent al Iordanului și loc în N Israelului , 74, 80, 81–82, 171, 172 ; Cezarea lui Filip , 80, 81.

Barachiahu ; v. Baruc .

Barak , fiul lui Abinoam din Kedeș Neftali (cca 1291–1251) , 36, 44, 59, 69, 73, 110.

Baris ; v. Antonia.

Bar-Kochba, Simon , conducătorul răscoalei iudeilor împotriva romanilor (132–135 d.Hr.) , 140, 197.

Barluzzi, Antonio , călugăr franciscan și arhitect italian (1884–1960) , 227, 230.

Bartimeu , un cerșetor orb din Ierihon vindecat de Isus , 183, 186.

Bartolomeu , unul din cei 12 ucenici , 64 ; Bartolomeu Natanael , 67 ; Natanael , 64.

Baruc , fiul lui Neria, prieten și ajutor al profetului Ieremia (603 î.Hr.) , 244, 245.

Bașan , 83 ; v. și Platoul Golan.

Bavaria , land în SE Germaniei , 267.

Bazinul Siloamului , 240, 241.

Beca , vale , 77.

Beer-Șeba , cetate antică și oraș modern în Israel , 76, 77, 122, 124, 126, 129, 130–134 ; v. și Tel Beer-Șeba.

Beer-Șeba , fântână , 131.

Beer-Șeba , torent , 130.

Belvoir , fortăreață din N Israelului , 177.

Beniamin din Tudela , călător medieval evreu (1130­1173) , 127, 237.

Beniamin , seminție israelită descinsă din ultimul fiu al patriarhului Iacov , 209 ; v. și Platoul lui Beniamin.

Berenice de Cilicia , prințesă iudaică, fiica lui Irod Agrippa I (28–post 81 d.Hr.) , 42.

Besor , torent , 130.

Bet-Alfa , kibbutz în N Israelului , 50, 60.

Betania , veche localitate din apropierea Ierusalimului , 114, 141–142, 224, 225, 228, 235 ; Al-Azaria , 141.

Betel , veche cetate din centrul Palestinei , 78, 80, 120, 122, 123, 150 ; Casa Domnului , 123.

Betesda , bazin din Ierusalim , 218, 248 ; Scăldătoarea Oilor , 248.

Betfaghe , localitate de pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania , 233, 235.

Bet-Guvrin , kibbutz din centrul Israelului , 156, 159 ; Eleuteropolis , 159.

Bet-Horon , veche localitate din zona centrală a Israelului , 148, 150.

Betleem Efrata ; v. Betleem .

Betleem , urmașul lui Salma , 135.

Betleem , veche cetate și oraș modern în zona centrală a Cisiordaniei , 119, 123, 135–139, 140, 154, 179 ; Betleem Efrata , 135 ; v. și Grota Betleemului.

Bet-Netofa , vale în Galileea Inferioară , 58.

Betsaida vechi sat de pe malul Lacului Galileei , 59, 92, 103, 104.

Bet-Șean , veche cetate și oraș modern în N Israelului , 49, 50, 51–53, 177 ; Scythopolis , 51, 52, 53; v. și Tel Bet-Șean .

Bet-Șearim , veche localitate în Galileea Inferioară , 42, 68.

Bet-Șemeș , veche cetate și oraș modern în apropierea Ierusalimului , 146, 163, 165.

Bețalel , artizan israelit talentat, fiul lui Uri (1490 î.Hr.) , 148.

Biblia , cartea sacră în iudaism și creștinism , 30, 34, 42, 46, 69, 75, 85, 88, 89, 104, 105, 113, 125, 126, 128, 133, 138, 143, 151, 185, 190, 197, 223, 249, 264, 265, 271, 276, 283 ; Cuvântul (lui Dumnezeu) , 65, 190 ; Scriptură , 42, 64, 66, 83, 109, 111, 155, 187, 243, 263 ; v. și Biblia de la Qumran ; Biblia ebraică ; Biblia Hebraica Stuttgartensia ; Vulgata .

Biblia de la Qumran , traducere publicată a manuscriselor de la Qumran , 189.

Biblia ebraică , Vechiul Testament cu o aranjare și împărțire diferită a cărților , 89 ; Biblia Vechiului Testament , 211.

Biblia Hebraica Stuttgartensia , ediție a textului masoretic al Bibliei ebraice așa cum este conservată în Codexul de la Leningrad , 89.

Biblia Vechiului Testament ; v. Biblia ebraică.

Binyamina , localitate în apropiere de Haifa, astăzi Binyamina-Givat Ada , 34, 35.

Birket el-Jiljuleh , rezervor de apă din apropierea Ierihonului ; v. Ghilgal .

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Ierusalim) , 257.

Biserica Agoniei ; v. Biserica Tuturor Națiunilor.

Biserica Anglicană , 276.

Biserica Betesda , 213.

Biserica „Buna Vestire” (Nazaret) , 62, 63, 136.

Biserica Catolică , 98, 138.

Biserica Condamnării (Ierusalim) , 265, 267.

Biserica Doamnei Noastre , fostă biserică din Ierusalim , 281.

Biserica Emausului (Emaus) , 146.

Biserica „Fecioara Maria, păzitoarea chivotului” (Emaus) , 146, 147.

Biserica Fecioarei Maria ; v. Biserica Nea. Biserica Fericirilor ; v. Monumentul Fericirilor.

Biserica Flagelării (Ierusalim) , 220, 265, 266, 267.

299

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

300

Biserica Ghetsimani (Muntele Măslinilor) , 226, 228.

Biserica Izvorului ; v. Biserica „Îngerul Gabri­ el”.

Biserica „Îngerul Gabriel” (Nazaret) , 62 ; Biserica Izvorului , 62.

Biserica Înmulțirii (Tabgha) , 96.

Biserica Martirului ; v. Biserica Mormântului Sfânt.

Biserica Martorului ; v. Biserica Mormântului Sfânt.

Biserica Mormântului Sfânt (Ierusalim) , 213, 221, 223, 259, 268, 269, 270–275 ; Biserica Martirului , 136, 213, 272 ; Biserica Martorului , 272.

Biserica Nașterii Domnului (Betleem) , 135, 136, 137, 138.

Biserica Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul (En-Karem) , 143.

Biserica Nea , fostă biserică în Ierusalim , 213, 256 ; Biserica Fecioarei Maria , 256.

Biserica Ortodoxă a Greciei , 175.

Biserica Rusă a Înălțării (Muntele Măslinilor) , 235.

Biserica Schimbării la Față (Muntele Tabor) , 110.

Biserica „Sfânta Maria Magdalena” (Muntele Măslinilor) , 229–230.

Biserica „Sfânta Maria Verde” , fostă biserică din Așchelon , 162.

Biserica „Sfântul Iacov” (Ierusalim) , 259, 260.

Biserica „Sfântul Iosif” (Nazaret) , 63, 64.

Biserica „Sfântul Petru” (Iafo) , 23, 24.

Biserica „Sfântul Petru la Gallicantu” (Ierusalim) , 258, 259, 260, 261.

Biserica „Sfântul Samuel din Șilo” (Rama) , 150.

Biserica „Sfântul Ștefan” (Muntele Măslinilor) , 213, 230.

Biserica Siloamului , fostă biserică în Siloam , 213.

Biserica „Tatăl nostru” (Muntele Măslinilor) , 233–234.

Biserica Tuturor Națiunilor (Muntele Măslinilor) , 226, 227 ; Biserica Agoniei , 226, 227.

Biserica Vizitării (En-Karem) , 143–144.

Boaz , străbunicul regelui David , 135 ; v. și Câmpul lui Boaz.

Buna Vestire , sărbătoare creștină care comemorează anunțarea nașterii lui Hristos , 61, 62, 63 ; v. și Biserica „Buna Vestire”.

Byblos , oraș fenician , 23, 33.

C

Cabul , regiune în NV Galileei, în apropiere de Tir , 41, 58.

Caesar Augustus ; v. August.

Caesarea Maritima ; v. Cezarea (Caesarea Palestinae).

Caiafa , marele-preot (18–36 d.Hr.) care L-a judecat pe Hristos , 260, 261, 262.

Caleb , fiul lui Iefune, unul din cei 12 israeliți trimiși ca iscoade în Canaan (cca 1600 î.Hr.) , 127, 128, 129, 135.

Calendarul de la Ghezer , mică tabletă de calcar descoperită la Ghezer , 155.

Camera Arestului (Ierusalim) , 259, 261, 262.

Camera arsă , vestigiu arheologic de lângă Ierusalim , 243.

Camera de Sus (Ierusalim) , 259, 260, 261, 263 ; Cenaclul , 259, 260–261.

Camera Pătrată , reședința Sanhedrinului (Ierusalim) , 264.

Cana (Galileei) , târg antic în Israel , 60, 61, 64, 66–67.

Canaan , în Antichitate, regiune din Asia Mică, între Mediterană și Iordan , 51, 53, 120, 122, 123, 127, 151, 160, 172, 182, 183.

Canalul lui Solomon ; v. Canalul Siloamului .

Canalul Siloamului (Ierusalim) , 239, 240 ; Canalul lui Solomon , 239.

Capela Arestului (Ierusalim) , 275.

Capela Așezării pe Cruce (Ierusalim) , 269, 274.

Capela Găsirii Crucii (Ierusalim) , 275.

Capela Înălțării Crucii (Ierusalim) , 274.

Capela lui Adam , capelă din cadrul Bisericii Mormântului Sfânt (Ierusalim) , 273.

Capela lui Avraam , fostă biserică în Ierusalim , 219.

Capela „Sfânta Elena” (Ierusalim) , 275.

Capernaum , veche localitate pe malul vestic al Lacului Galileei , 59, 60, 92, 94, 97, 99–102, 103.

Cardo Prima , stradă în Ierusalimul antic , 219.

Cardo Secunda , stradă în Ierusalimul antic , 219.

Carmel , munte în Palestina , 29, 34, 35, 36–37, 38, 41, 42, 43, 45, 47, 296.

Carrara , oraș în Italia centrală (Toscana), cunoscut pentru prelucrarea marmurei , 281.

Casa-Biserică , biserică din Capernaum , 101 ; Domus Ecclesia , 101.

Casa Domnului , altă denumire pentru sanctuarul sau templul israelit , 80, 243 ; v. și Betel.

Casa Laptelui (Betleem) , 139.

Casa lui Ahiel , vestigiu arheologic de lângă Ierusalim , 243.

Casa lui Marcu (Muntele Sionului) , 262, 262– 263.

Casa Sigiliilor , vestigiu arheologic de lângă Ierusalim , 243–244.

INDICE DE NUME PROPRII

Castellion , mănăstire ridicată pe ruinele fostei fortărețe Hyrcania , 180.

Catolicon , capelă din Ierusalim , 273, 274.

Cărarea Șarpelui (Masada) , 191.

Câmpia Esdraelonului ; v. Câmpia Izreelului.

Câmpia Filistenilor , câmpie pe coasta de E a Mediteranei , 160.

Câmpia Ginosarului , câmpie în NV Lacului Galileei , 73, 86, 111 ; v. și Ginosar.

Câmpia Harodului , 47.

Câmpia Izreelului , câmpie în N Israelului , 43, 46, 47, 61, 64, 110 ; Câmpia Esdraelonului , 36, 42, 43, 47, 61.

Câmpia Litoralului Mediteraneean , câmpie pe coasta de E a Mediteranei , 155, 160.

Câmpia Șaronului , câmpie pe coasta de E a Mediteranei , 27, 34–35 ; Șaron , 34, 35.

Câmpia Yardenitului , câmpie în S Lacului Galileei , 86 ; v. și Yardenit.

Câmpul lui Boaz , vale în apropierea Betleemului , 135, 136, 140.

Câmpul Păstorilor , grotă în apropierea Betleemului , 136, 138.

Cea Binecuvântată ; v. Maria , mama lui Isus Hristos.

Cefeu , în mitologia greacă, rege al Etiopiei și tată al Andromedei , 23.

Cel Atotputernic ; v. Dumnezeu.

Cel Preaînalt ; v. Dumnezeu.

Cenaclul ; v. Camera de Sus. Centrul Creștin Evanghelic (Ierusalim) , 221.

Centrul Protestant (Ierusalim) , 263.

Cetatea lui David ; v. Ir David (Cetatea lui David).

Cetatea Sfântă , altă denumire pentru Noul Ierusalim amintit în Apocalipsa , 215.

Cetățuia , fortăreață în Ierusalimul antic , 256, 258.

Cezarea (Caesarea Palestinae) , oraș antic în Palestina, astăzi Qisarya , 24, 26–32, 33, 34, 35, 39, 68, 75, 264, 265 ; Caesarea Maritima , 26 ; Cezarea Palestinei , 26 ; Colonia Prima Flavia Augusta Caesariensis , 26 ; Turnul lui Straton , 27, 34 ; v. și Eusebiu de Cezarea ; Procopiu din Cezarea .

Cezarea (Caesarea Philippi) , oraș roman antic situat la baza muntelui Hermon ; v. Banias.

Chidron , torent care se varsă în Marea Moartă , 224, 244 ; v. și Valea Chidronului.

Chineret ; v. Lacul Galileei.

Chiriat-Arba ; v. Hebron.

Chiriat-Iearim ; v. Abu Ghosh.

Chiriat-Șmona (Orașul celor Opt) , cel mai nordic oraș din Israel , 73, 75.

Chiril al Ierusalimului (315–386), episcop de Ierusalim , 110.

Chișon , râu care se varsă în Mediterană , 36, 47, 58 ; v. și Culoarul Chișon–Harod .

Chivotul Cărții , clădire specială din cadrul Muzeului Israelului , 190.

Cina Domnului , cina pe care Isus și ucenicii au luat-o în Joia Mare , 260, 262, 276.

Cincizecime , evenimentul și sărbătoarea coborârii Duhului Sfânt la 50 de zile după învierea lui Hristos , 250.

Cipru , stat și insulă în E Mediteranei , 39.

Cirena , colonie grecească din N Africii (Libia) , 267, 268.

Coarnele Hattinului , vulcan stins, cu două vârfuri gemene, din Galileea Inferioară , 68, 111, 112, 177.

Codexul de la Alep , manuscris medieval (sec. al X-lea) al Bibliei ebraice , 89 ; Keter Aram Tzova (Coroana Alepului) , 89.

Codexul de la Leningrad , cel mai vechi manuscris complet al Bibliei ebraice (1008 d.Hr.) , 89.

Colonia Prima Flavia Augusta Caesariensis ; v. Cezarea (Caesarea Palestinae).

Consacrarea lui Aaron ,tablou din mozaicul sinagogii din Țiporis , 68.

Constantin al IX-lea Monomahul , împărat bizantin (1042–1055) , 272.

Constantin (cel Mare) (Flavius Valerius Constantinus) , împărat roman (306–337 d.Hr.) , 136, 137, 213, 233, 269, 271, 272.

Coran , cartea sacră a religiei musulmane , 278, 279, 281.

Core , urmaș al lui Levi și tatăl autorilor câtorva psalmi , 198.

Corneliu , centurion roman din cohorta Italiană, staționată la Cezarea , 24, 26, 30.

Cortul Întâlnirii , numele tabernaculului, cortul sfânt al lui Dumnezeu, 148.

Crăciun , sărbătoarea creștină a nașterii lui Hristos , 137, 138, 139.

Cucerirea Ierihonului , sculptură (Iafo) , 24.

Culoarul Chișon–Harod , vale pe cursul râurilor Chișon și Harod, între Mediterană și Iordan , 43, 47–50, 58, 59.

Culoarul Harodului , partea estică a Culoarului Chișon–Harod , 48, 49, 51.

Cuvântul (lui Dumnezeu) ; v. Biblia.

Cypros , veche fortăreață în Israel , 180.

D

Dagon , zeul național al filistenilor , 160, 162, 163.

Daher el-Omar , conducător arab autonom în N Palestinei (1730–1775) , 39.

Daliyot , torent din V Lacului Galileei , 107.

Dalmanuta , loc pentru servicii de cult amenajat la Tabgha , 95.

301

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

302

Dalmanuta , platou în Galileea Inferioară , 109, 110, 177.

Damasc , oraș străvechi, întemeiat în sec. al XVI‑lea î.Hr., astăzi capitala Siriei , 43, 77, 120, 189, 219, 257, 282 ; v. și Nicolaus din Damasc ; Poarta Damascului.

Damasus I , papă (366–384) , 138.

Dan , cea mai nordică cetate israelită în Antichitate , 59, 75, 76–80, 130, 162 ; Laiș , 77 ; v. și Stela de la Dan ; Tel Dan .

Dan , cel mai mare afluent al Iordanului , 74, 76, 77, 80, 81, 171.

Dan , seminție israelită descinsă din al cincilea fiu al patriarhului Iacov , 59, 77.

David , al doilea rege al regatului nedivizat al Israelului (cca 1013–973 î.Hr.) și autor al unor psalmi , 23, 38, 49, 79, 80, 83, 128, 129, 132, 135, 147, 148, 154, 156, 165, 195, 197, 198, 209, 210, 211, 212, 224, 236, 242, 245, 246, 248, 256 ; v. și David (statuie) ; Ir David ; Mormântul lui David ; Poarta Profetului David ; Turnul lui David ; Valea Ela ; Valea lui David .

David , statuie de Verrocchio, epoca Renașterii , 211.

Dealurile lui Neftali , munți în Galileea Superioară , 73, 74.

Debora , profetesă biblică (sec. 13 î.Hr.) , 36, 44, 59, 69, 73, 110.

Decapolis , confederație de 10 cetăți la granița estică a Imperiului Roman, în Iordania, Palestina și Siria , 52, 53.

Delta Dunării , deltă formată la vărsarea Dunării în Marea Neagră , 173.

Delta Nilului , deltă formată la vărsarea Nilului în Mediterană , 95.

Deșertul Arabiei , deșert în V Asiei , 170.

Deșertul Paran , zonă din pen. Sinai , 170.

Diana , în mitologia romană, zeița vânătorii, a pădurilor și a lunii , 212, 270, 271.

Dioclețian (Caius Aurelius Valerius Diocletianus) , împărat roman (284–305 d.Hr.) , 278.

Dionysos , în mitologia greacă, zeul vinului și al viței-de-vie , 52.

Documentul Damasc , unul din manuscrisele de la Marea Moartă , 189.

Dodekalithon , biserică din Ghilgal , 182.

Dominus Flevit (Lacrima Domnului) , capelă de pe Muntele Măslinilor , 230–232.

Domnul ; v. Dumnezeu.

Domnul ; v. Isus Hristos .

Domul Stâncii , sanctuar de pe Muntele Templului (Ierusalim) , 231, 278–280, 282.

Domus Ecclesia ; v. Casa-Biserică.

Dor , veche cetate pe coasta de E a Mediteranei , 22, 33, 34, 35 ; v. și Tel Dor.

Dorca ; v. Tabita.

Doros , fiul zeului Poseidon , 33.

Dotan , veche localitate în centrul Israelului , 122.

Drumul Împărătesc , rută comercială antică în Orientul Apropiat , 120, 121, 122.

Drumul Mării , rută comercială antică pe coasta de E a Mediteranei , 22, 34, 43, 120, 121, 122, 155, 162 ; Via Maris , 22, 34, 75, 94, 99.

Drumul Patriarhilor , rută antică ce traversa Israelul pe direcția nord–sud , 120–125, 151.

Duhul Sfânt , în religia creștină, a treia persoană a Sfintei Treimi , 143, 216, 229 ; Duhul , 82, 106, 176 ; Duhul Domnului , 61, 154 ; Duhul lui Dumnezeu , 46.

Duminica Floriilor , ziua intrării triumfale a lui Isus în Ierusalim și sărbătoarea creștină care o comemorează , 141, 216, 225, 235, 248.

Dumnezeu , în religia creștină, prima persoană a Sfintei Treimi , 17, 30, 36, 37, 45, 46, 48, 49, 53, 75, 80, 82, 93, 96, 98, 119, 122, 124, 125, 126, 128, 131, 132, 142, 148, 152, 156, 165, 172, 174, 176, 181, 184, 186, 187, 190, 194, 195, 198, 208, 215, 219, 221, 228, 236, 245, 246, 248, 280, 283 ; Cel Atotputernic , 195 ; Cel Preaînalt , 181 ; Domnul , 23, 32, 35, 49, 75, 111, 120, 126, 128, 129, 146, 147, 148, 162, 165, 181, 183, 195, 198, 224, 236 ; Dumnezeul Atotputernic , 46 ; Dumnezeul cel Viu , 198 ; Iehova , 36, 208 ; Tatăl , 82, 228.

E

Ebal , munte din Cisiordania , 122, 151.

Ecce Homo , arc de pe Via Dolorosa , 264, 268. École Biblique de Jérusalem , instituție academică franceză din Ierusalim, întemeiată de dominicani , 190, 230.

Edom , regiune istorică situată la sud de Iudeea și de Marea Moartă , 27, 153, 160.

Efraim , porțiune din Canaan numită după al doilea fiu al lui Iosif , 219 ; v. și Poarta lui Efraim.

Efrata , soția lui Caleb , 135.

Egeria , femeie care a făcut un pelerinaj în Țara Sfântă în 381–384 , 101, 227.

Egipt , formațiune statală antică și stat modern în NE Africii , 22, 23, 39, 75, 78, 80, 95, 120, 139, 155, 158, 160, 161, 162, 182, 183 ; v. și Pârâul Egiptului.

Eironopolis Neronias ; v. Țiporis.

Ekron , una din cele cinci cetăți care formau Pentapolisul filistean , 160, 163, 164, 165. el-Aksa , moschee arabă din Ierusalim , 249, 280, 281, 282 ; Templul lui Solomon , 281.

Elat , oraș în Israel , 153, 160, 199.

INDICE DE NUME PROPRII

Eleazar ben Iair , revoluționar evreu, conducător al sicarilor în timpul răscoalei împotriva romanilor , 108, 194.

Elena (cca 257–336), mama împăratului Constantin cel Mare , 136, 213, 271, 272.

Eleuteropolis ; v. Bet-Guvrin.

Elisabeta Fiodorovna (1864–1918), cumnata țarului Alexandru al III-lea , 230.

Elisabeta , soția preotului Zaharia și mama lui Ioan Botezătorul , 143, 144.

Elisei , discipolul și succesorul profetului Ilie (cca 900 î.Hr.) , 36, 45, 47, 175 ; v. și Fântâna „Izvorul lui Elisei”.

Emaus , oraș antic din apropierea Ierusalimului , 145–147 ; v. și Biserica Emausului.

En-Boqeq , localitate turistică de pe malul israelian al Mării Moarte , 199.

En-Dor , kibbutz din N Israelului , 109.

En-Eglaim , localitate menționată doar de profetul Ezechiel, aparent pe malul Mării Moarte , 198.

En-Ghedi (Izvorul Iedului) , oraș pe malul de V al Mării Moarte , 196–198 ; v. și Parcul Național En-Ghedi.

En-Ghev , kibbutz de pe malul de E al Lacului Galileei , 105.

En-Harod (Izvorul Harodului) , kibbutz din N Israelului , 48.

En-Karem (Izvorul Viei) , vechi sat în apropiere de Ierusalim, astăzi un cartier al acestuia , 143–144.

En-Noit , izvor din apropierea localității turistice En‑Boqeq , 199.

En-Roghel , vechi izvor din apropierea Ierusalimului , 238.

Epopeea lui Ghilgameș , poem epic din Mesopotamia antică , 45.

Er-Ram , sat din Israel, în apropierea locului fostei cetăți Rama , 150.

Esek , fântână săpată de slujitorii patriarhului Isaac în Valea Gherarului , 131.

Eșcol , vale în apropierea Hebronului inspectată de iscoadele trimise de Iosua , 128.

Eudoxia (Aelia Eudoxia) (d. 404) soția împăratului bizantin Arcadius , 161.

Europa , 24, 173.

Europa de Vest , 139.

Eusebiu de Cezarea (cca 260–cca 340 d.Hr.), istoric grec, episcop al Cezareii , 31, 110, 159, 197, 233.

Even HaȘetiah , stânca centrală de pe Muntele Templului , 246 ; Al Sahra , 246, 278.

Evul Mediu , perioada cuprinsă între Antichitate și Epoca Modernă , 35.

Ezechia , al 13-lea rege al regatului Iuda (716– 687 î.Hr.) , 153, 164, 165, 240, 254 ; v. și Tunelul lui Ezechia.

Ezechia , preot ucis de Irod cel Mare , 107.

Ezechiel , unul dintre cei patru mari profeți evrei (sec. al VII-lea–al VI-lea î.Hr.) , 198.

Ezra , preot și cărturar evreu (sec. al V-lea î.Hr.) , 211.

F

Familia sfântă , grup statuar (Nazaret) , 63.

Fântâna „Izvorul lui Elisei” (Ierihon) , 183, 184.

Fântâna lui Avraam (Beer-Șeba) , 134.

Fântâna lui Isaac (Beer-Șeba) , 134.

Fântâna patriarhilor (Beer-Șeba) , 132.

Fenicia , denumirea antică a coastei de E a Mării Mediterane , 22, 23.

Filip Tetrarhul , numit și Irod Filip al II-lea, fiul lui Irod cel Mare și tetrarh de Batanaea (4 î.Hr.–34 d.Hr.) , 99 ; Filip , 103 ; Irod Filip , 81, 82 ; v. și Cezarea (Caesarea Philippi).

Filon din Alexandria , filozof grec, șeful școlii iudeo-alexandrine (10/15–40/45 d.Hr .) , 265.

Fiul lui Dumnezeu ; v. Isus Hristos.

Fiul Omului ; v. Isus Hristos.

Flavia Neapolis ; v. Nablus.

Florus (Gessius Florus) , procurator roman al Iudeei (64–66 d.Hr.) , 265.

G

Gabbatha , locul unde a fost judecat Isus , 265 ; Lithostrotos , 253, 265, 266 ; Pavajul de piatră , 265.

Gabinius (Aulus Gabinius) , om de stat roman (d. 48/47 î.Hr.) , 163, 179, 180.

Gabriel , îngerul care a anunțat-o pe Maria că va naște un fiu de la Duhul Sfânt , 61, 62, 64 ; v. și Biserica „Îngerul Gabriel” ; Îngerul Gabriel și Fecioara Maria (grup statuar).

Gadara , veche cetate din apropierea Lacului Galileei , 105, 106 ; Gherghesa , 106.

Galenus , medic grec (130–200/210 d.Hr.) , 200.

Galileea , regiune și provincie istorică în N Israelului , 36, 41, 42, 43, 47, 52, 57, 58, 59, 60, 61, 64, 68, 72, 85, 87, 88, 89, 92, 98, 99, 103, 105, 110, 172, 224 ; v. și Cana Galileei ; Lacul Galileei. Galileea Centrală , 112.

Galileea de Nord , 90.

Galileea Inferioară , regiune în V Lacului Galileei , 109.

Galileea Superioară , regiune în NV Lacului Galileei , 72–73, 74.

Gamla , veche cetate în platoul Golan , 59, 60, 107, 108.

Garizim , munte din apropierea orașului Nablus (Cisiordania) , 122, 151.

303

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

304

Garstang, John , arheolog britanic (1876–1956) , 184, 185.

Gat , una din cele cinci cetăți care formau Pentapolisul filistean , 50, 160, 163, 165.

Gat Hefer , localitate din Israel , 64.

Gaulanitis , veche regiune, parte din teritoriul lui Filip Tetrarhul , 99.

Gaza , cetate antică și oraș modern în regiunea cu același nume , 22, 160, 161.

Gaza , regiune în NE pen. Sinai, pe țărmul Mării Mediterane , 162.

Germania , țară în Europa central-nordică , 221.

Ghedeon , judecător israelit , 43, 48, 49 ; v. și Grota lui Ghedeon.

Ghemaria , fiul scribului Șafan , 244 ; Ghemariahu , 244.

Ghemariahu ; v. Ghemaria .

Ghenezaret ; v. Lacul Galileei.

Gherghesa ; v. Gadara.

Gheșur , mică principalitate din Siria , 83.

Ghetsimani , veche grădină de pe Muntele Măslinilor unde a fost prins Isus , 218, 226, 259 ; Grădina Ghetsimani , 225–228, 236 ; v. și Biserica Ghetsimani ; v. și Grota Ghetsimani.

Gheva , veche cetate beniamită , 133.

Ghezer , veche cetate canaanită , 22, 34, 44, 155, 162 ; v. și Calendarul de la Ghezer ; Tel Ghezer.

Ghihon , izvor din apropierea Ierusalimului , 209, 236, 238, 239.

Ghilad , lanț muntos la E de Iordan ; v. Țara Ghiladului.

Ghilboa , lanț muntos pe partea estică a Câmpiei Esdraelonului , 43, 47, 48, 49, 50, 177.

Ghilgal , locul pe unde au trecut israeliții Iordanul , 182 ; Birket el-Jiljuleh , 182 ; Tel Jaljul , 182.

Ghivon , cetate a hiviților , 145, 148–149, 149, 150 ; Gibeon , 148 ; Jib , 148.

Ginosar , kibbutz din NV Lacului Galileei , 58, 87, 94, 113–114 ; v. și Câmpia Ginosarului.

Giscala , veche cetate în Galileea Superioară , 59, 72 ; v. și Ioan de Giscala.

Golan ; v. Platoul Golan.

Golful Aco , 36, 39.

Golgota , colină de lângă Ierusalim pe care a fost răstignit Hristos , 46, 123, 212, 213, 264, 267, 269, 270, 271, 273, 274 ; v. și Grota Golgotei.

Goliat , uriaș filistean ucis cu praștia de David , 135, 154, 156, 164, 165.

Gomora , cetate antică de lângă Marea Moartă distrusă de Dumnezeu prin foc , 187, 201.

Gordon, Charles George , ofițer britanic (1833– 1885) , 276 ; v. și Grădina Mormântului.

Grajdurile lui Solomon (Ierusalim) , 247.

Grajdurile lui Solomon (Meghido) , 44, 45.

Grădina Ghetsimani ; v. Ghetsimani.

Grădina Mormântului , altă variantă a locului răstignirii și îngropării lui Isus , 276–277 ; Grădina lui Gordon , 276.

Grădinile bahá’í (Haifa) , 38.

Grecia antică , teritoriul civilizației vechi grecești (Grecia peninsulară, insulele din Marea Egee și regiunile de coastă ale Asiei Mici) , 161.

Grota Betleemului , 137, 233.

Grota Fecioarei Maria (Muntele Măslinilor) , 228–229, 230.

Grota Ghetsimani (Muntele Măslinilor) , 225, 226, 228, 230.

Grota Golgotei (Muntele Măslinilor) , 233.

Grota Harodului , 49.

Grota lui Ghedeon , 49, 50.

Grota lui Pan (Banias) , 81, 82, 171.

Grota Mariei (Nazaret) , 62, 63.

Grota „Tatăl nostru” (Muntele Măslinilor) , 225, 233.

Gumran ; v. Qumran.

Guvrin , cetate în Șefelah , 156.

Guvrin , torent , 156.

H

Hadera , 34, 35.

Haifa , oraș în NV Israelului, port la Mediterană , 27, 35, 36, 38, 40, 47 ; Shikmona , 38 ; v. și Universitatea din Haifa.

Hamas , organizație integristă palestiniană înființată în 1987 , 162.

Hamat Tiberias , 87.

Haram esh-Sharif (Sanctuarul Nobil) , 246, 281.

Haran , loc din Mesopotamia , 120.

Harod , 47, 48, 58, 171 ; v. și Câmpia Harodului ; Culoarul Chișon–Harod ; Culoarul Harodului; En-Harod; Grota Harodului; Valea Harodului .

Hasbani , afluent al Iordanului , 171.

Hașmonei , dinastie regală din Iudeea (140– 37 î.Hr.) , 33, 59, 110, 126, 140, 159, 163, 178, 179, 180, 183, 185, 192, 199, 249, 255, 258 ; v. și Regatul Hașmoneilor.

Hatzor HaGlilit , 75.

Hațor , cetate antică din N Lacului Galileei , 22, 44, 59, 69, 70, 71, 75, 155, 162.

Hebron , oraș antic și modern în Cisiordania , 73, 119, 122, 126–129, 130, 135, 151, 179, 221 ; Chiriat-Arba , 126.

Heptapegon ; v. Tabgha.

Heraclius , împărat bizantin (610–641) , 100, 217.

INDICE DE NUME PROPRII

Hermon , masiv în S munților Antiliban (Siria și Liban) , 59, 74, 75, 76, 77, 81, 82, 83, 86, 110, 170, 171, 177.

Herodion , veche fortăreață în Israel , 140, 179.

Herzliya , localitate în Israel , 34.

Hever , torent , 196, 197, 202.

Hexapla , Biblie pe șase coloane copiată de Origene , 30.

Hezbollah , mișcare șiită libaneză fundată în 1982 , 73.

Hezir , preot , 238 ; v. și Mormântul fiului lui Hezir.

Hilkiahu , 244.

Hippicus , unul din cele trei turnuri ridicate de Irod cel Mare în colțul de NV al zidului Ierusalimului , 256, 258.

Hippodamos din Milet , arhitect grec (498– 408 î.Hr.) , 158.

Hiram (I) , rege al Tirului (969–936 î.Hr.) , 41.

Holon , localitate în Israel , 35.

Horazin , veche cetate pe malul Lacului Galileei , 59, 60, 92, 103, 104.

Hula , vale în N Israelului , 59, 69, 72, 73, 74–75, 77, 81, 169, 171, 173 ; Emek HaHula , 74 ; v. și Agamon Hula .

Hula , lac în N Israelului , 74, 170, 171, 172, 173.

Hulda , profetesă evreică , 248.

Hur , bunicul lui Bețalel ,148.

Hurva , fostă sinagogă în Ierusalim , 256.

Hyrcania , veche fortăreață în Israel , 179.

I

Iacob , fiul lui Iuda Galileeanul , 108.

Iacov , patriarh biblic, fiul lui Isaac și nepotul lui Avraam , 77, 122, 123, 126, 127, 130, 151, 152 ; v. și Visul lui Iacov.

Iacov , unul din cei 12 apostoli, fratele mai mare al apostolului Ioan (d. 44 d.Hr.) , 260 ; v. și Biserica „Sfântul Iacov”.

Iafet , al treilea fiu al patriarhului Noe , 23.

Iafo , veche cetate pe coasta de E a Mediteranei , 22, 23–25, 27, 34, 143, 162, 221 ; v. și Poarta Iafo.

Iair , 101.

Idumeea , fostă provincie romană în Palestina , 158.

Iebus ; v. Ierusalim.

Iefune , tatăl lui Caleb , 128.

Iehova ; v. Dumnezeu.

Iehu , al 11-lea rege al regatului Israel (841– 814 î.Hr.) , 48.

Ieremia , unul din cei patru mari profeți evrei (cca 650–580/570 î.Hr.) , 244.

Ierihon , oraș antic și modern în Iordania , 141, 172, 175, 176, 178, 179, 182, 183–186, 187,

218, 224, 225 ; v. și Cucerirea Ierihonului ; Valea Ierihonului.

Ieroboam I , primul rege al regatului Israel (931–910 î.Hr.) , 76, 77, 78, 80.

Ieroboam al II-lea , al 14-lea rege al regatului Israel (793–753 î.Hr.) , 45, 69.

Ieroșolaima ; v. Ierusalim.

Ierusalim , oraș în zona centrală a Israelului, la NV de Marea Moartă , 23, 24, 29, 34, 35, 40, 59, 68, 78, 80, 88, 89, 103, 108, 114, 119, 126, 129, 133, 135, 136, 138, 140, 141, 143, 145, 146, 147, 148, 150, 151, 153, 154, 155, 164, 165, 175, 177, 179, 183, 185, 188, 190, 192, 193, 199, 207, 208–215, 216–223, 224, 225, 229, 230, 231, 232, 233, 235, 236, 237, 238, 241, 242, 243, 245, 246, 248, 249, 250, 251, 252–257, 258–263, 264, 266, 268, 269, 270, 271, 272, 273, 276, 278–282, 283–284 ; Aelia Capitolina , 212, 219 ; Al-Quds , 213 ; Iebus , 208, 236, 238 ; Ieroșolaima , 213 ; Noul Ierusalim , 213 ; Urușalaim , 208 ; v. și Chiril al Ierusalimului; Poarta Ierusalimului ; Regatul Latin al Ierusalimului .

Ilie , profet evreu (sec. al IX-lea î.Hr.) , 36, 37, 45, 47, 175, 217 ; Sfântul Ilie , 37 ; v. și Peștera lui Ilie ; Statuia lui Ilie Imperiul Arab , 282.

Imperiul Roman , unul dintre cele mai mari și mai puternice imperii antice, stăpânind un imens teritoriu în jurul Mării Mediterane (27 î.Hr.–395 d.Hr.) , 59, 163.

Imwas , localitate în Israel , 145.

India , stat și peninsulă în S Asiei , 160.

Institutul Tehnologic Israelian (Tehnion) , 38.

Institutul Templului , 215.

Ioab , general al regelui David , 148.

Ioan , apostol al lui Isus Hristos și unul din cei patru evangheliști (d. cca 100 d.Hr.) , 45, 228, 260.

Ioan Botezătorul , profet iudeu (sec. I î.Hr.– sec. I d.Hr.), care L-a botezat pe Hristos , 143, 172, 180, 186 ; Ioan , 174, 175 ; v. și Biserica Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul ; Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” .

Ioan de Giscala , unul din conducătorii răscoalei evreilor împotriva romanilor , 72.

Ioan Hyrcanus , rege hașmoneu (134–104 î.Hr.) , 152, 159, 179.

Iocneam , veche fortăreață în Israel , 36, 47.

Ioel , unul din profeții mici, activând probabil în jurul anului 800 î.Hr. , 236.

Ioel , cel mai mare fiu al profetului Samuel , 132.

Iona , unul dintre profeții mici (sec. al IX-lea–al VIII-lea î.Hr.) , 23, 64 ; v. și Peștele lui Iona.

Iona , tatăl lui Petru , 82 ; Ioan , 97, 98.

305

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

306

Ionatan , (cca 1095–1056) cel mai mare fiu al lui Saul, primul rege al Israelului , 50.

Ioram , al 10-lea rege al regatului Israel (852– 841 î.Hr.) , 45.

Iordan , râu în Orientul Apropiat, pe teritoriul Libanului, Siriei, Israelului și Iordaniei, care se varsă în Marea Moartă , 43, 47, 50, 52, 57, 58, 74, 76, 77, 80, 81, 82, 85, 99, 103, 122, 169, 170–172, 174, 175, 177, 178, 182, 183, 187, 200, 218 ; v. și Lunca Iordanului ; Poarta Iordanului ; Valea Iordanului .

Iordania , stat în V–SV Asiei, în Orientul Apropiat , 85, 171, 175, 190, 224 ; v. și Platoul Iordaniei.

Iosia , al 16-lea rege al regatului Iuda (641–609 î.Hr.) , 45, 50, 78, 133, 153, 246.

Iosif , al 11-lea fiu al patriarhului Iacov , 151, 152.

Iosif , soțul Mariei, mama lui Isus Hristos , 63, 139, 143 ; v. și Biserica „Sfântul Iosif”.

Iosif , evreu creștinat din Tiberiada , 94, 95.

Iosif din Arimateea , membru al Sanhedrinului din vremea lui Isus , 264, 275.

Iosua , conducătorul israeliților după moartea lui Moise și cuceritor al Canaanului , 59, 69, 72, 75, 76, 77, 122, 127, 128, 133, 148, 151, 160, 172, 175, 183, 184, 185, 186, 196, 209.

Ir David , 209, 223, 245 ; Cetatea lui David , 215, 223, 245.

Irod ; v. Irod cel Mare .

Irod ; v. Irod Antipas.

Irod Agrippa I , rege al Iudeei (41–44 d.Hr.) , 260.

Irod Agrippa al II-lea , ultimul rege din dinastia irodiană (55–70 d.Hr.) , 68.

Irod Antipas , tetrarh al Galileei și al Pereei (4 î.Hr.–39 d.Hr.) , 59, 61, 68, 88, 108, 180, 220 ; Irod , 59 ; v. și Poarta lui Irod .

Irod cel Mare , rege al Iudeei (37–4 î.Hr.) , 26, 34, 35, 68, 81, 82, 108, 111, 126, 140, 159, 162, 163, 179, 180, 185, 192, 193, 211, 219, 247, 249, 253, 258 ; Irod , 23, 27, 28, 29, 35, 140, 178, 179, 180, 183, 194, 247, 248, 256, 257, 258, 260, 264, 265, 281, 282 ; v. și Templul lui Irod .

Irod Filip ; v. Filip Tetrarhul.

Isaac , patriarh biblic, fiul patriarhului Avraam , 77, 122, 123, 126, 127, 130, 131, 132, 134, 246 ; v. și Sacrificiul lui Isaac.

Isahar , seminție israelită descinsă din al 9-lea fiu al patriarhului Iacov , 58.

Isaia , primul dintre cei patru mari profeți biblici (sec. al VIII -lea î.Hr.) , 61, 143, 156, 189, 240, 254.

Israel , denumire sub care a fost cunoscut poporul israelit , 102, 124, 125, 128, 154, 246, 262, 276.

Israel , teritoriul ocupat de israeliți în Palestina înainte de organizarea lor ca regat , 48, 76.

Israel , regatul iudeo-israelit (1050–930 î.Hr.) în timpul monarhiei unite , 128, 129, 132, 135, 155, 210.

Israel , regat antic (cca 930–722 î.Hr.), constituit în N Palestinei în urma descompunerii regatului iudeo-israelit , 43, 45, 47, 49, 75, 77, 78, 79, 157.

Israel , stat modern în Asia Occidentală, în Orientul Apropiat, cu largă ieșire la Marea Mediterană , 29, 36, 38, 51, 58, 69, 70, 76, 83, 85, 130, 133, 162, 171, 173, 193, 213, 263, 278.

Israel’s National Water Carrier , societate care administrează alimentarea cu apă a Israelului , 85.

Istoria bisericească , lucrarea care l-a consacrat pe Eusebiu de Cezareea ca istoric al creștinismului , 31.

Isus adolescentul , liceu din Nazaret , 62.

Isus Hristos , în religia creștină, a doua persoană a Sfintei Treimi , 211, 214, 262 ; Cristos , 82 ; Cuvântul , 63 ; Domnul , 25, 87, 92, 97, 98, 143, 147, 186, 223, 226, 234, 235, 270 ; Domnul Hristos , 59, 64, 68, 87, 92, 94, 98, 99, 103, 110, 111, 123, 145, 151, 172, 174, 175, 176, 183, 186, 190, 216, 225, 226, 228, 235, 241, 248, 253, 255, 256, 258, 259, 260, 261, 263, 264, 270, 283 ; Domnul Isus , 64, 123 ; Domnul Isus Hristos , 32, 262 ; Dumnezeu , 262 ; Fiul lui Dumnezeu , 123, 139, 176 ; Fiul Omului , 64 ; Hristos , 46, 50, 80, 82, 91, 98, 102, 106, 147, 214, 232, 236, 271 ; Iisus , 60, 65, 96, 98, 102 ; Isus , 57, 58, 60, 61, 63, 64, 65, 66, 67, 82, 87, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 100, 101, 102, 103, 104, 105, 106, 108, 109, 114, 119, 129, 136, 137, 139, 141, 142, 145, 146, 147, 152, 174, 175, 176, 185, 186, 211, 215, 225, 226, 227, 228, 229, 230, 232, 233, 235, 249, 254, 257, 259, 261, 262, 264, 265, 266, 267, 268, 269, 270, 271, 273, 274, 275, 276, 277, 280 ; Mântuitorul , 60, 90, 92, 93, 95, 96, 101, 102, 103, 104, 135, 136, 137, 141, 172, 175, 198, 211, 214, 223, 226, 227, 232, 235, 249, 272, 276 ; Mesia , 64, 139, 143, 186, 217, 280 ; v. și Biserica Nașterii Domnului ; Isus adolescentul; Isus și durerea umană ; Isus și Petru—înmânarea toiagului.

Isus și durerea umană , tablou de pe frontispiciul Bisericii Tuturor Națiunilor , 228.

Isus și Petru—înmânarea toiagului , grup statuar , 98.

Iuda , seminție israelită descinsă din al 4-lea fiu al patriarhului Iacov și teritoriu ocupat de ea în Palestina , 128, 135, 160, 196, 209.

INDICE DE NUME PROPRII

Iuda , regat antic (cca 930–586 î.Hr.), constituit în S Palestinei în urma descompunerii regatului iudeo-israelit , 45, 78, 80, 126, 133, 216, 248.

Iuda Galileeanul , conducătorul unei revolte împotriva recensământului lui Quirinius (6 d.Hr.) , 108.

Iuda ha-Nasi , erudit evreu (sfârșitul sec. al II‑lea–începutul sec. al III-lea d.Hr.) , 42, 68.

Iuda (Iscarioteanul) , unul dintre cei 12 apostoli și cel care L-a vândut pe Isus, 141, 226.

Iudeea , regat apărut după divizarea regatului unit (cca 930–586 î.Hr.) și teritoriul ocupat de acesta , 120, 156, 158 ; v. și Munții Iudeei ; Pustiul Iudeei.

Iudeea , regat hașmoneic (140–37 î.Hr.) , 23, 111 ; Regatul Hașmoneilor , 164.

Iudeea , provincie romană (6–135 d.Hr.) , 23, 26, 32, 59, 185, 262.

Iustinian (I) , împărat bizantin (527–565) , 136, 137, 256, 281.

Izabela , soția păgână a regelui Ahab , 48.

Izreel , veche cetate importantă în Israel , 47 ; v. și Câmpia Izreelului .

Î

Înălțimile Golanului ; v. Platoul Golan. Îngerul Gabriel și Fecioara Maria , grup statuar (Nazaret) , 65.

J

Jertfa lui Avraam , sculptură (Iafo) , 24.

Jib ; v. Ghivon.

Josephus Flavius , istoric evreu (cca 37–100 d.Hr.) și conducătorul evreilor din Galileea în răscoala împotriva romanilor , 52, 61, 68, 194, 195, 213, 265.

Jupiter , în mitologia romană, divinitatea supremă , 212.

K

Kadeș-Barnea , loc unde a poposit tabăra israeliților la intrarea în Canaan , 124.

Karmiel , vale în Israel , 58.

Katzrin , oraș actual și sat antic din Israel , 83–84.

Kedeș Neftali , veche localitate evreiască în N Israelului , 72–73.

Kenyon, Kathleen Mary , arheologă britanică (1906–1978) , 185.

Keter Aram Tzova ; v. Codexul de la Alep.

Khirbet el Beiyudat ; v. Archelais.

Kilimanjaro , masiv muntos vulcanic în E Africii (Tanzania) , 170.

Kohl, Heinrich , arheolog german (1877–1914) , 100.

Kothar-wa-Khasis , zeu canaanit , 21.

Kursi , fost complex mănăstiresc bizantin din platoul Golan , 105, 106.

L

Lachiș , veche cetate în Israel , 156, 157, 158.

Lacul Galileei , lac situat la granița dintre Siria, Iordania și Israel, în N Mării Moarte , 57, 58, 59, 73, 85–87, 88, 89, 90, 99, 103, 105, 107, 108, 111, 113, 169, 170, 171, 172, 174, 177 ; Chineret , 85 ; Ghenezaret , 85 ; Marea Galileei , 85 ; Marea Tiberiadei , 85.

Laiș ; v. Dan .

Latrun , 145.

Lazăr , fratele Mariei și al Martei , 114, 141 ; v. și Mormântul lui Lazăr.

Lege , denumire sub care mai este cunoscut Decalogul , 245.

Legiunea a VI-a Ferrata , legiune din armata imperială romană activă din 65 î.Hr. până după 215 d.Hr. , 52.

Legiunea a X-a Fretensis , legiune din armata imperială romană activă din 41 î.Hr. până după 410 d.Hr. , 212.

Leningrad , fostul nume al orașului Sankt-Petersburg, din V părții europene a Rusiei , 89 ; Sankt Petersburg , 89 ; v. și Codexul de la Leningrad.

Lepădarea lui Petru , grup statuar (Ierusalim) , 261.

Levant , veche denumire a litoralului estic al Mării Mediterane (Asia Mică, Siria, Liban, Egipt) , 280.

Lewittes, Mendell , rabin al tineretului israelian din Montreal (Canada) , 246.

Liban , culme muntoasă în V Asiei, paralelă cu țărmul Mediteranei , 23, 58, 77, 164, 171.

Liban , stat în Asia Occidentală, în Orientul Apropiat, cu ieșire la Mediterană , 58, 69, 171.

Libna , veche cetate canaanită , 156.

Lida , denumirea grecească a vechii cetăți beniamite Lud , 25.

Limes Palaestinae , linie de fortărețe de graniță stabilită de Imperiul Roman în Palestina , 199.

Locul Preasfânt , 246, 249, 250 ; Sfânta Sfintelor , 246, 249.

Locul Sfânt , 181, 249 ; Sfânta , 249.

Londra , capitala Marii Britanii, pe Tamisa , 157.

Lot , fiul lui Haran și unul din nepoții lui Avraam , 123.

Luca , apostol creștin, autorul celei de-a treia evanghelii și al Faptelor apostolilor (d. cca 70 d.Hr.) , 106, 228, 263.

Ludovic (al IX-lea) cel Sfânt , rege francez (1226–1270) , 29.

Lunca Iordanului , 50.

307

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

M

308

Maale Amos , localitate în Israel , 140.

Macabei , familie de sacerdoți iudei care a format o dinastie de regi (167–37 î.Hr.) , 33, 111, 211.

Machaerus , veche fortăreață în Iordania , 180.

Magdala , localitate în N Israelului , 59, 113, 114; Taricheae , 113.

Mahomed , reformator religios arab, considerat profet, fondatorul islamismului (cca 570– 632 d.Hr.) , 214, 229, 246, 278, 280, 284.

Mahpela , peșteră , 126.

Maleahi , unul dintre profeții mici (sec. al IV-lea î.Hr.) , 143.

Mamila , 221.

Mamre , 125 ; v. și Stejarii lui Mamre.

Manuscrisele de la Qumran , 189, 201 ; Manuscrisele de la Marea Moartă , 190, 201.

Marcu , unul dintre cei patru evangheliști , 228, 262 ; Ioan Marcu , 262 ; v. și Casa lui Marcu .

Marcus Antonius , general roman, locotenent al lui Cezar și membru al celui de-al doilea triumvirat (cca 82–30 î.Hr.) , 253.

Marcus Aurelius Antoninus , împărat (161– 180 d.Hr.) și filozof roman , 42.

Marea de Asfalt ; v. Marea Moartă.

Marea Diavolului ; v. Marea Moartă.

Marea Egee , mare între Pen. Balcanică, Asia Mică și ins. Creta , 160.

Marea Galileei ; v. Lacul Galileei.

Marea Mediterană , mare intercontinentală între Europa, Africa și Asia , 22, 33, 34, 35, 39, 43, 47, 50, 58, 130, 153, 154 ; Mediterana , 29, 38, 150, 160.

Marea Moartă , lac în Orientul Apropiat, între Israel și Iordania, la 392 m sub nivelul mării , 153, 169, 170, 171, 172, 180, 181, 183, 187, 191, 193, 195, 196, 199, 200–202, 224 ; Marea de Asfalt , 200 ; Marea Diavolului , 200 ; Marea Sărată , 169, 200 ; v. și Manuscrisele de la Qumran.

Marea Sărată ; v. Marea Moartă.

Marea Tiberiadei ; v. Lacul Galileei.

Marele Rift Siro-African , șanț lung de cca 6 000 km, care merge din Asia până în SE Africii , 169, 170 ; Marele Rift , 170.

Mareșa , veche cetate în Israel , 156, 158, 159.

Maria , mama lui Isus Hristos , 63, 64, 139, 143, 144, 229, 262, 263, 266, 280 ; Cea Binecuvântată , 229 ; Fecioara Maria , 62, 64, 143, 146, 229, 262, 263 ; v. și Biserica „Fecioara Maria, păzitoarea chivotului” ; Biserica Fecioarei Maria ; Grota Fecioarei Maria ; Grota Mariei ; Îngerul Gabriel și Fecioara Maria ; Transitus Mariae .

Maria , sora Martei și a lui Lazăr , 114, 141.

Maria Alexandrovna , (1824–1880) mama țarului Alexandru al III-lea , 230.

Mariamne I , a doua soție a lui Irod cel Mare (d. 29 î.Hr.) , 179.

Mariamne , unul din cele trei turnuri ridicate de Irod cel Mare în colțul de NV al zidului Ierusalimului , 256, 258.

Maroc , stat în NV Africii , 283.

Marta , sora Mariei și a lui Lazăr , 114, 141.

Masada , fortăreață în Pustiul Iudeei, pe țărmul vestic al Mării Moarte , 108, 140, 178, 180, 181, 191–195, 199.

Matei , apostol creștin, unul dintre cei patru evangheliști , 35, 94, 228.

Maximinus al II-lea (Gaius Valerius Galerius Maximinus Daia Augustus) , cezar (305– 308) și ulterior august (310–313) , 26.

Mazar, Eilat , arheologă israeliană (n. 1956) , 245.

Măcelarul ; v. Ahmad Pașa al-Jazzar.

Mănăstirea Mar Saba , 179.

Mănăstirea Quarantal , 176.

Mănăstirea „Sfântul Gherasim” , 175.

Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” , 175.

Mântuitorul ; v. Isus Hristos.

Mecca , oraș în V Arabiei Saudite, cel mai important centru de pelerinaj al musulmanilor , 229, 279, 280.

Medina , oraș în V Arabiei Saudite , 280.

Mediterana de Răsărit , 26.

Meghidon , 46.

Meghido , oraș-stat în NV Palestinei , 22, 36, 43–46, 47, 155, 162.

Melhisedek , împărat al Salemului și preot al lui Dumnezeu , 208, 209.

Melisande , fata cea mai mare al lui Balduin al II‑lea și regină a Ierusalimului (1131–1153) , 229.

Menahem , nepotul lui Iuda Galileeanul, unul din liderii răscoalei împotriva romanilor , 108.

Mensa Christi (Masa lui Hristos) , 97.

Merom , lac în N Israelului , 75.

Meron , munte în N Israelului , 58, 72, 113.

Meron , torent , 58.

Mesia ; v. Isus Hristos .

Mesopotamia , regiune din V–SV Asiei, în Orientul Apropiat și Mijlociu, cuprinsă între Tigru și Eufrat , 75.

Metula , localitate în N Israelului , 73.

Mica , unul din profeții mici (sec. al VIII-lea î.Hr.) , 156.

Micmetat , 151.

Migdal , localitate în Israel , 113.

Milo , 223, 242.

Mithra , zeu al luminii, al soarelui, al purității și al adevărului, la vechii perși și indieni , 29.

INDICE DE NUME PROPRII

Moise , conducător al poporului evreu, fondatorul mozaismului (sec. al XVI-lea–al XV-lea î.Hr.) , 89, 104, 127, 148 ; v. și Scaunul lui Moise.

Monumentul Credinței , sculptură (Iafo) , 24.

Monumentul Fericirilor , 92 ; Biserica Fericirilor , 93.

Monumentul Înălțării (Muntele Măslinilor) , 234.

Monumentul Patriarhilor (Hebron), 128 ; Mormântul Patriarhilor , 126 ; Peștera Patriarhilor , 126.

More , 120, 122.

Moreh , 43, 47, 48 ; Muntele Învățătorului , 47.

Moreșet-Gat , 156.

Moria , 122, 123, 210, 224, 242, 247.

Mormântul din grădină , 277.

Mormântul fiicei lui Faraon (Valea Chidronului) , 237.

Mormântul fiului lui Hezir (Valea Chidronului) , 237, 238.

Mormântul lui Absalom (Valea Chidronului) , 236, 237.

Mormântul lui David , 222, 257, 259, 260.

Mormântul lui Lazăr , 141, 142.

Mormântul profetului Samuel (Rama) , 150.

Mormântul profetului Zaharia (Valea Chidronului) , 237.

Mormântul Rahelei (Betleem) , 123.

Mormântul Sfânt ; v. și Biserica Mormântului Sfânt.

Mormântul Sfânt (Ierusalim) , 269, 272, 273, 275.

Moscheea Albastră ; v. Moscheea de Stâncă.

Moscheea de Stâncă , 246, 249 ; Moscheea Albastră , 247, 278 ; Moscheea lui Omar , 246, 278.

Moscheea lui Omar ; v. Moscheea de Stâncă.

Mubarak , torent , 202.

Muhraqa , mănăstire carmelită de pe muntele Carmel , 37, 47.

Muntele de Vest , munte lângă Ierusalim , 258.

Muntele Fericirilor , 90, 91, 93, 94.

Muntele Furioșilor (Nazaret) , 64.

Muntele Ispitirii (Qasr al Yahud) , 176, 186.

Muntele Învățătorului ; v. Moreh.

Muntele Măslinilor , munte lângă Ierusalim , 42, 98, 136, 141, 216, 224–235, 236.

Muntele Sionului , colină fortificată din vechiul Ierusalim , 222, 252, 254, 256, 257, 258, 259, 261, 262, 264, 265.

Muntele Templului , 214, 216, 245, 246–251, 258, 278, 282.

Munții Iudeei , 119, 120, 126, 130, 135, 143, 145, 153, 154, 178, 191.

Mussolini, Benito , om politic italian și dictator fascist (1922–1943) , 281.

Muzeul Britanic , 157.

Muzeul de Arheologie din Istanbul , 241.

Muzeul Éretz Israel , 35.

Muzeul Ierusalimului , 211, 221, 256.

Muzeul Institutului Templului , 215.

Muzeul Israelului , 190, 253, 257.

Muzeul Rockefeller (Ierusalim) , 190.

N

Nablus , oraș în NV Iordaniei, la V de Iordan , 151 ; Flavia Neapolis , 151.

Nabot , 47.

Nahal Arbel , torent, 111.

Naharia , 41.

Nain , 109, 110.

Napoleon (I) Bonaparte , împărat al Franței (1804–1814 și 1815) , 24, 33, 39.

Natanael ; v. Bartolomeu.

Nazaret , 43, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 66, 67, 68, 99, 136, 143.

Nazaretul de Sus , 61.

Nebucadnețar (Nabucodonosor al II-lea) , rege al statului caldeo-babilonian (605–562 î.Hr.) , 243.

Neco (Nechao) , faraon egiptean (609–594 î.Hr.) din dinastia a 26-a , 45.

Neemia , 189, 211, 243.

Neftali , seminție israelită descinsă din al 6-lea fiu al patriarhului Iacov și teritoriul ocupat de ea în Palestina , 57, 58, 73, 99 ; v. și Dealurile lui Neftali.

Neghev , regiune deșertică în S Israelului, între Marea Moartă (la N) și golful Aqaba (la S) , 120, 126, 130, 134, 153, 160.

Nemesis , în mitologia greacă, zeiță a răzbunării și a justiției divine , 81.

Neriahu , 244.

Nero (Tiberius Claudius Drusus Germanicus) , împărat roman (54–68 d.Hr.) , 68.

Netanya , 34, 35.

Neve Zohar , 202.

Nicodim , membru al Sanhedrinului în timpul lui Isus , 264.

Nicolaus din Damasc , istoric și filozof grec (n. cca 64 î.Hr.) , 257.

Nicopole , fostă cetate în apropiere de Ierusalim , 145.

Nil , fluviu în Africa, cel mai lung din lume, vărsându-se în Mediterană , 171 ; v. și Delta Nilului.

Ninive , oraș antic în N Mesopotamiei , 157.

Nobel, premiul ~ , cel mai prestigios premiu internațional, instituit de Alfred Nobel (1833– 1896), chimist și industriaș suedez , 124.

Noe , patriarh biblic, reîntemeietorul neamului omenesc după potop , 23.

Noul Ierusalim ; v. Ierusalim.

309

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

310

Noul Ierusalim , cetate amintită în Apocalipsa , 215, 232, 283.

Noul Testament , a doua secțiune a Bibliei , 35, 39, 114, 229.

O

Ofel , 208, 210, 238, 240, 242–245.

Omar I (Omar ibn-al-Khattab) , al doilea calif arab (634–644), cuceritorul Siriei și al Palestinei , 39, 246, 273, 278.

Omeiazi , dinastie de califi arabi (661–750) , 282.

Omphalos , 273.

Onomasticon , 31, 159.

Orașul de Sus (Ierusalim) , 252, 263.

Orient , denumire uzuală pentru regiunea de la răsărit, în special pentru Asia și Africa de Est , 26, 28, 34, 84, 259 ; Răsărit , 138.

Orientul Mijlociu , regiune care cuprinde Iranul, Irakul și Afghanistanul , 24, 62, 77, 155, 164.

Origene , apologet creștin (185–254), născut la Alexandria , 30.

Ornan Iebusitul , 246.

P

Padan Aram , 122.

Padi , conducător al cetății Ekron , 164, 165.

Palaestina Secunda , provincie bizantină (390– 634/636) , 52.

Palestina , regiune istorică din Orientul Apropiat, cuprinsă între Marea Mediterană și Deșertul Siriei , 26, 85, 171, 219, 221.

Pamphilius , prezbiter de Cezarea și cărturar (d. 309) , 30.

Pan , în mitologia greacă, zeu al turmelor și al păstorilor, mai târziu, zeu al naturii în genere , 81 ; v. și Grota lui Pan .

Parcul Național En-Ghedi , 197.

Pardes Hana , 34.

Paște , sărbătoare iudaică ce comemorează eliberarea din robia egipteană , 182, 253, 257, 260, 262.

Paște , sărbătoare creștină care comemorează moartea și învierea Domnului , 152.

Pausanias , istoric și geograf grec (sec. al II-lea d.Hr.) , 200.

Pavajul de piatră ; v. Gabbatha.

Pavel , apostol, teolog și misionar creștin (cca 3–64/67 d.Hr.) , 26, 28, 29, 35, 40, 120, 190, 249.

Pământul , planetă, satelit al Soarelui , 46, 90, 170, 246, 273, 278.

Pârâul Egiptului , 160.

Pentapolisul filistean , 160–165 ; Filistia , 157.

Perea , porțiune din regatul lui Irod cel Mare care se întindea pe partea estică a Văii Iordanului , 180, 225.

Perseu , în mitologia greacă, erou, fiul lui Zeus și al muritoarei Danae , 23.

Persia , 161.

Peștele lui Iona , sculptură (Iafo) , 24.

Peștera lui Ilie , 37.

Peștera Ororilor , 197.

Petah Ticva , 34, 35.

Petru , unul din ucenicii lui Isus (10 î.Hr.–67 d.Hr.) , 24, 25, 30, 53, 82, 87, 98, 99, 100, 101, 102, 103, 114, 262 ; Sfântul Petru , 27, 31 ; Simon , 97, 98 ; Simon Petru , 97 ; v. și Biserica „Sfântul Petru” ; Biserica „Sfântul Petru la Gallicantu” ; Lepădarea lui Petru .

Piatra Ungerii , 269, 273, 274.

Pilat din Pont (Pontius Pilatus) , procurator roman al Iudeei (26–36 d.Hr.) , 32, 135, 253, 257, 264, 265, 267, 268.

Platoul Golan , regiune înaltă din NE Israelului, între râul Yarmuk și Lacul Galileei , 58, 74, 77, 82, 83–84, 85, 105, 107, 171 ; Golan , 83, 177 ; Înălțimile Golanului , 84, 86 ; Țara Bașanului , 83 ; Țara lui Og , 83.

Platoul Iordaniei , 120.

Platoul lui Beniamin , 148, 150.

Pliniu cel Bătrân (Caius Plinius Secundus) , istoric, filolog și literat roman (24–79 d.Hr.) , 200.

Poarta de Aur , poartă în partea de E a Ierusalimului , 216–217, 220, 223, 225, 248 ; Poarta Frumoasă , 216 ; Poarta Susan , 216.

Poarta Damascului , poartă în partea de N a Ierusalimului , 218, 219, 230, 258 ; Poarta lui Efraim , 219 ; Poarta Șehemului , 219.

Poarta Dublă , veche poartă în Ierusalim , 248.

Poarta Dung , poartă în partea de S a Ierusalimului , 222–223 ; Poarta Gunoiului , 222 ; Șaar haAșpot , 222.

Poarta lui Efraim ; v. Poarta Damascului.

Poarta Esenienilor ; v. Poarta Sionului.

Poarta Florilor ; v. Poarta lui Irod.

Poarta Frumoasă ; v. Poarta de Aur. Poarta Grădinii , vestigiu arheologic în Ierusalim , 255, 271.

Poarta Gunoiului ; v. Poarta Dung.

Poarta Harului , arcada sudică a Porții de Aur , 217.

Poarta Iafo , poartă în partea de V a Ierusalimului , 221, 222, 223, 256, 259, 263, 264–265 ; Poarta Prietenului , 221.

Poarta Ierusalimului (Așchelon) , 162.

Poarta Iordanului ; v. Poarta lui Ștefan.

Poarta lui Irod , poartă în partea de N a Ierusalimului , 219, 220 ; Poarta Florilor , 220.

INDICE DE NUME PROPRII

Poarta Leilor ; v. Poarta lui Ștefan.

Poarta Nouă , poartă în partea de N a Ierusalimului , 220–221, 223.

Poarta Pocăinței , arcada nordică a Porții de Aur , 217.

Poarta Prietenului ; v. Poarta Iafo.

Poarta Profetului David ; v. Poarta Sionului.

Poarta Sionului , poartă în partea de SV a Ierusalimului , 222, 259 ; Bab Nabi Daud (Poarta Profetului David) , 222 ; Poarta Esenienilor , 259.

Poarta Susan ; v. Poarta de Aur. Poarta Șehemului ; v. Poarta Damascului.

Poarta lui Ștefan , poartă în partea de E a Ierusalimului , 217, 218, 223, 230 ; Poarta Iordanului , 218 ; Poarta Leilor , 217, 218.

Poarta Triplă , veche poartă în Ierusalim , 248.

Podul Dorințelor (Iafo) , 24, 25.

Poimenia , membră a familiei imperiale (sfârșitul sec. al IV-lea–începutul sec. al V-lea d.Hr.) , 234.

Pompei (Cneius Pompeius Magnus) , (106–48 î.Hr.) om politic și general roman , 163, 178.

Porticul lui Solomon , 250.

Porticul Regal , 249.

Poseidon , în mitologia greacă, zeul mării , 33.

PRIGAT , firmă israeliană de băuturi răcoritoare , 60.

Primul Război Mondial , amplu conflict armat de la începutul sec. al XX-lea (1914–1918) , 50, 133.

Primul Templu , 247, 248.

Procopiu din Cezarea , istoric bizantin (sec. al VI-lea ) , 31.

Psaltire , 189.

Ptolemei , dinastie elenistică (306–30 î.Hr.) întemeiată de Ptolemeu I Soter , 23, 158.

Ptolemeu I Soter , general al lui Alexandru Macedon, diadoh și apoi rege al Egiptului (323–285 î.Hr.) , 39.

Pustiul Iudeei , 124, 135, 140, 172, 183, 187, 191, 197, 224.

Puțul lui Warren , 239.

Q

Qaryat al’Inab ; v. Abu Ghosh.

Qasr al Yahud (Castelul iudeilor) , 175–176.

Qelt , 180.

Quasile , 34, 35 ; v. și Tel Quasile.

Quirinius , guvernator roman al Siriei (6–12 d.Hr.) , 108.

Qumran , ținut deșertic în Iordania, pe coasta vestică a Mării Moarte , 187–190, 201 ; Gum­ ran , 187, 201 ; v. și Biblia de la Qumran; Manuscrisele de la Qumran ; .

R

Rabi Abbahu , talmudist evreu (cca 279–320 d.Hr.) , 27.

Rabi Iuda Nessiah , erudit evreu, nepotul lui Iuda Ha-Nasi (sec. al III-lea d.Hr.) , 68.

Rabi Qappara , cărturar palestinian (sec. al III‑lea d.Hr.) , 27.

Rafa , uriaș filistean , 165.

Rahab , femeie din Ierihon salvată când cetatea a fost cucerită , 186.

Rahela , soția patriarhului Iacov , 123, 124 ; v. și Mormântul Rahelei.

Rama , cetatea profetului Samuel , 150.

Ramat Gan , oraș în Israel, la NE de Tel Aviv-Iafo , 34, 35.

Ramat Hanadiv , localitate în Israel , 34, 35.

Ramat Haram el Khalil (Înălțimea sfântă a omului iubit de Dumnezeu) , monument ridicat peste mormintele de la Mahpela , 126.

Ramat Rahel , 123.

Ramot , localitate din Israel , 150.

Ramses al II-lea , cel mai însemnat faraon (1295–1230 î.Hr.) al dinastiei a 19-a , 23, 33.

Ramses al III-lea , faraon (1170–1138 î.Hr.) din dinastia a 20-a , 160.

Ranaana , localitate din Israel , 34, 35.

Răsărit ; v. Orient.

Războiul Crimeii , război (1853–1856) între Rusia, pe de o parte, și Turcia, Anglia, Franța și Regatul Sardiniei, pe de altă parte , 139.

Războiul de Șase Zile , conflict armat arabo-israelian (5–10 iunie 1967) , 83, 171.

Războiul din Golf , război între o coaliție condusă de Statele Unite și Irak (1990–1991) , 46.

Războiul dintre fiii luminii și fiii întunericului , unul din textele descoperite la Qumran , 189.

Râpa Porcilor (Gadara) , 106.

Rebeca , soția patriarhului Isaac , 126.

Regatul Hașmoneilor ; v. Iudeea, regat hașmoneic.

Regatul Latin al Ierusalimului , regat creștin înființat în Levant (1099–1291) , 112, 138.

Regatul Nou , perioadă din istoria Egiptului antic (1550–1070 î.Hr.) , 51.

Regula războiului , unul din textele descoperite la Qumran , 189.

Rehobot , fântână săpată de slujitorii patriarhului Isaac , 131.

Renașterea , epocă din istoria Europei întinsă, în general, pe sec. al XIV-lea–al XVI-lea , 211.

Rețin , rege al Damascului (792–732 î.Hr. , 240.

Richard Inimă de Leu , rege al Angliei (1189– 1199) , 39.

Robinson, Edward , explorator american (1794– 1863) , 100, 252 ; v. și Arcul lui Robinson.

311

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

312

Roboam , fiul lui Solomon, al 4-lea rege al regatului unit al Israelului (931–913 î.Hr.) , 80, 158.

Rogem Hiri , localitate în Israel , 83.

Rosh Haniqra , localitate din N Israelului , 22, 41.

Rosh Pinna , localitate în Israel , 75.

Rothschild, Edmond Benjamin James, baronul de ~ , membru al familiei de bancheri Rothschild (1845–1934) , 35.

Rugăciunea „Tatăl nostru” , 225, 234.

Rusia , stat în E Europei și N Asiei , 38, 230, 235.

Rut , străbunica regelui David , 135.

S

Sacrificiul lui Isaac , tablou din mozaicul sinagogii din Țiporis , 68.

Safed , oraș în Israel , 60, 72.

Salad el Din , stradă în Ierusalim , 220.

Saladin (Yusuf Salah ad-Din) , comandant de oști și diplomat arab de origine kurdă, întemeietorul dinastiei Aiubizilor , 29, 39, 112, 177, 217, 235, 260, 274, 281.

Sala Templierilor (Aco) , 40.

Salma , tatăl lui Boaz, străbunicul regelui David , 135.

Salome I , (65 î.Hr.–cca 10 d.Hr.) sora lui Irod cel Mare , 162.

Samaria , regiune muntoasă centrală în vechiul Levant , 43, 120, 122, 151, 152, 178.

Samaria , oraș antic în Palestina, capitala Iudeei în sec. al IX-lea–al VIII-lea î.Hr. , 152.

Samson , judecător israelit înzestrat cu o forță foarte mare , 161, 163.

Samuel , 132, 147, 148, 150 ; v. și Biserica „Sfântul Samuel din Șilo” ; Mormântul profetului Samuel .

Sanhedrin , tribunal evreiesc , 42, 68, 88, 264.

Sanherib , rege al Asiriei (705–681 î.Hr.) , 157.

Sankt Petersburg ; v. Leningrad.

Sara , soția patriarhului Avraam , 126.

Sartaba ; v. Alexandrion.

Satana , înger căzut devenit adversarul lui Dunezeu , 46, 176.

Saul , primul rege al regatului iudeo-israelit (sec. al XI-lea î.Hr.) , 49, 50, 51, 109, 128, 129, 132, 148, 182, 197.

Scaunul lui Moise (Horazin) , 103.

Scăldătoarea Oilor ; v. Betesda.

Scăldătoarea Siloamului (Ierusalim) , 241.

Scriptură ; v. Biblia.

Scrisorile de la Tel el-Amarna , 160.

Scythopolis ; v. Bet-Șean.

Sdom , 201.

Seforis ; v. Țiporis.

Sekels , 33 ; Sikuli , 33.

Seleucizi , dinastie de regi ai Siriei elenistice (306–44 î.Hr.) , 23, 33, 68, 110, 111.

Sellin, Ernest , teolog protestant german (1867– 1946) , 184.

Senir , afluent al Iordanului , 74, 81, 171.

Septimiu Sever (Lucius Septimius Severus) , împărat roman (193–211 d.Hr.) , 159.

Serapis , divinitate din epoca elenistică , 218.

Seti al II-lea , faraon (cca 1200–1194 î.Hr.) din dinastia a 19-a , 51.

Sfânta ; v. Locul Sfânt.

Sfânta Sfintelor ; v. Locul Preasfânt.

Sfântul Ilie ; v. Ilie.

Sfântul Mina , martir egiptean (285–cca 309) , 260.

Sf. Ieronim , teolog creștin (cca 347–420) , 110, 139.

Sf. Jean de Acra ; v. Aco. Shikmona ; v. Haifa.

Sicomorul lui Zacheu , 186.

Sidon ,oraș în Fenicia antică , 44, 104.

Sihar ; v. Șehem.

Sikuli ; v. Sekels.

Siloam , 223, 236, 237, 242 ; Șiloah , 240 ; v. și Bazinul Siloamului ; Biserica Siloamului ; Canalul Siloamului ; Scăldătoarea Siloamului ; .

Simeon , fiul lui Iuda Galileeanul , 108.

Simeon Macabeul , rege haşmoneu (142–135 î.Hr.) , 23.

Simon ; v. Petru.

Simon , fariseu , 141.

Simon din Cirena , cel care a fost pus să-I care crucea lui Isus , 267, 268.

Simon Tăbăcarul , locuitor al cetății Iafo , 24, 25.

Siria , stat în V Asiei, în Orientul Apropiat , 76, 83, 171.

Siria Otomană , diviziune a Imperiului Otoman în Levant , 39.

Siria (Syria Palaestina) , regiune istorică la E de Mediterană , 26.

Siria Romană , provincie romană în perioada 64 î.Hr.–135 d.Hr. , 33.

Sisera , căpitan canaanit ucis de israelita Iael , 44, 50, 73, 110.

Sitna , 131.

Soare , astru-zeu , 69.

Soco , 154.

Sodoma , cetate antică de lângă Marea Moartă distrusă de Dumnezeu prin foc , 123, 124, 201.

Soliman Magnificul , sultan otoman (1520– 1566) , 216, 219.

Solomon , al treilea rege al regatului iudeo-israelit (cca 973–933 î.Hr.) , 23, 33, 34, 41, 44, 47, 51, 69, 70, 123, 148, 155, 196, 209, 225, 242, 245, 246, 247, 248 ; v. și Grajdurile lui

INDICE DE NUME PROPRII

Solomon ; Porticul lui Solomo ; Templul lui Solomon .

Somekh , torent , 105.

Sorek , vale în Israel , 163.

Spania , stat în SV Europei , 60, 72.

Split , oraș în Croația, port la Adriatică , 278.

Statuia lui Ilie (Muhraqa) , 37.

Stânca Andromedei (Iafo) , 23.

Stejarii lui Mamre , 122, 124, 126.

Stejarul lui Avraam , 129.

Stela de la Dan , piatră inscripționată descoperită în timpul excavațiilor din 1993–1994 de la Tel Dan , 210.

Strabo , geograf și istoric grec (cca 63 î.Hr.– 19 d.Hr.) , 200.

Struthion , 253, 266.

Sulamita ; v. Sunamita.

Sulul de cupru , unul din textele găsite la Qum­ ran , 189.

Sulul templului , unul din textele găsite la Qum­ ran , 189.

Sunamita , 47 ; Sulamita , 47.

Ș

Șaar haAșpot ; v. Poarta Dung. Șafan , secretarul regelui Iosia , 244. Șaron ; v. Câmpia Șaronului. Șefelah , zonă deluroasă din Israel , 154, 156–159, 158. Șehem , 73, 120, 122, 151–152, 219 ; Sihar , 151, 152 ; v. și Poarta Șehemului. Șema , slujitor al lui Ieroboam al II-lea , 45. Șeșai , un uriaș din Hebron , 127. Șilo , veche cetate israelită ,148. Șiloah ; v. Siloam. Șișac (Hedjkheperre Setepenre Shoshenq I) , faraon (cca 943–922 î.Hr.) din dinastia a 22‑a , 44, 132. Ștefan , primul martir creștin , 218, 230 ; v. și Biserica „Sfântul Ștefan” ; Poarta lui Ștefan. Șunem , veche cetate israelită , 47.

T

Taanah , 36 ; v. și Tableta de la Taanah.

Tabernaculul Domnului , 148.

Tabgha , 60, 85, 92, 94, 95, 96 ; Heptapegon , 85, 94.

Tabita , creștină din Iafo , 24, 25 ; Dorca , 25.

Tableta de la Taanah , 160.

Tabor , munte în Israel , 43, 61, 109, 110, 177.

Tabor , torent din Galileea Inferioară ce se varsă în Iordan , 58, 109.

Tacit (Publius Cornelius Tacitus) , istoric și om politic roman (55–120 d.Hr.) , 200.

Talmai , un uriaș din Hebron , 127.

Tanak , 42.

Tantour Firaoun (Pălăria lui Faraon) , 237.

Tarșiș , 23.

Tatăl ; v. Dumnezeu.

Tehnion ; v. Institutul Tehnologic Israelian.

Tekoa , 140, 179.

Tel Abu Hawan , 38.

Tel Aviv , port la Mediterană, al doilea cel mai populat oraș din Israel , 22, 24, 34, 35, 145 ; Tel Aviv–Iafo , 24.

Tel Beer-Șeba , 132.

Tel Bet-Șean , 51.

Tel Dan , 76.

Tel Dor , 33.

Tel Ghezer , 155.

Tel Jaljul ; v. Ghilgal .

Tel Quasile , 22, 35.

Tel Zait , 156.

Templul lui Irod , 253.

Templul lui Solomon , 247 ; v. și el-Aksa.

Teodosiu I cel Mare (Flavius Theodosius Augustus) , împărat roman (379–395) , 227.

Terra Santa , 102.

Textus receptus , 89.

Tiberiada , 59, 68, 73, 85, 87, 88, 89, 94, 112, 177.

Tiberiu (Tiberius Claudius Nero) , împărat roman (14–37 d.Hr.) , 32.

Tir , oraș în Fenicia antică , 40, 41, 44, 104.

Titus (Titus Flavius Vespasianus) , general și, ulterior, împărat roman (79–81 d.Hr.) , 212, 256, 263, 268.

Tora , denumirea ebraică a Pentateuhului , 61.

Transiordania , 171.

Transitus Mariae , 229.

Trifon , 33.

Tristram , 192.

Tunelul lui Ezechia , 239, 240.

Tunelul Templului (Aco) , 40.

Turan , 58, 61, 64, 66.

Turcia , stat în SV Asiei , 170.

Turnul Ceasului (Iafo) , 24.

Turnul lui David , 208, 221.

Turnul lui Phasael , 221, 256.

Turnul lui Straton ; v. Cezarea (Caesarea Palestinae).

Tutmes (Thutmosis) al III-lea , faraon din dinastia a 18-a (1479–1426 î.Hr.) , 23, 43, 160.

Ț

Țara Bașanului ; v. Platoul Golan. Țara Ghiladului ; , 83, 177 ; Ținutul Ghiladului , 76. Țara lui Og ; v. Platoul Golan . Țara Sfântă , 22, 39, 40, 58, 98, 119, 122, 136, 138, 140, 162, 169, 286. Țeruia , mama a trei soldați din armata regelui David , 148.

313

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

314

Țiporis , cetate antică din Galileea Inferioară , 68, 112 ; Eironopolis Neronias , 68 ; Sepphoris , 59, 61, 68.

U

Ugarit , oraș în Fenicia antică , 162.

Universitatea din Haifa , 38.

Uri , 148.

Ur , oraș antic în S Mesopotamiei , 120.

Urușalaim ; v. Ierusalim.

Uza , 147.

V

Valea Chidronului , 150, 210, 216, 218, 230, 236–238, 240, 242, 248 ; Valea Hotărârii , 236.

Valea Ela , 135, 154, 156, 163.

Valea Harodului , 48, 109.

Valea Hotărârii ; v. Valea Chidronului.

Valea Ierihonului , 178, 180.

Valea Iordanului , 51, 109, 177, 178, 183.

Valea lui David , 196, 198.

Valea lui Hinom , 210, 221, 222, 259, 262.

Valea Refaimiților , 224.

Valea Tyropoeonului (pr.: Tyropoionului) , 210, 219, 222, 242, 250, 252, 258, 282. de Vaux, Roland Guérin , preot dominican francez (1903–1971) , 190.

Vechiul Testament , prima secțiune a Bibliei , 83, 88, 89, 187, 190, 193, 210 .

Velos , 177.

Venus , în mitologia romană, zeiță a primăverii , 143.

Veronica , 268.

Vespasian (Titus Flavius Vespasianus) , împărat roman (69–79 d.Hr.) , 26.

Via Dolorosa (Drumul Durerii) , 220, 223, 259, 264–269.

Via Maris ; v. Drumul Mării.

Visul lui Iacov , sculptură , 24.

Vulgata , traducere în latină a Bibliei făcută de Ieronim în 390–405 , 138.

W

Waqf , tip de fond de administrare în lumea musulmană , 282.

Watzinger, Carl , arheolog german (1877–1948) , 100, 184.

Wen-Amon , preot al lui Amon , 33.

Wilhelm al II-lea , împărat al Germaniei (1888– 1919) , 221.

Wilson, Charles William , ofițer și geograf britanic (1836–1905) , 100, 252 ; v. și Arcul lui Wilson.

Y

Yabok , râul traversat de patriarhul Iacov înainte de întâlnirea cu Esau , 171.

Yadin, Yigael , arheolog și om de stat israelian (1917–1984) , 133, 193.

Yam , zeul canaanit al mării, al haosului primordial , 21.

Yardenit , loc de botez la ieșirea Iordanului din Lacul Galileei , 85, 172, 174 ; v. și Câmpia Yardenitului .

Yarmuk , cel mai mare afluent al Iordanului , 83, 171.

Z

Zabulon , seminție descinsă din al 10-lea fiu al patriarhului Iacov și teritoriul ocupat de ea în Palestina , 57, 58, 99.

Zacheu , colector de taxe din vremea lui Isus , 183, 186 ; v. și Sicomorul lui Zacheu.

Zaharia , unul dintre profeții mici , 237, 238 ; v. și Mormântul profetului Zaharia.

Zaharia , tatăl lui Ioan Botezătorul , 143.

Zeus , în mitologia greacă, divinitatea supremă , 81, 161.

Zidul Plângerii , porțiune din Zidul de Vest al Ierusalimului , 222, 223, 248, 250, 251, 253.

Zidul treptelor , vestigiu arheologic în Ierusalim , 245.

Zikhron Yaakov , localitate în Israel , 34.

Ziua Ispășirii , cea mai sacră sărbătoare a evreilor , 225.

Zodiacul , tablou din mozaicul sinagogii din Țiporis , 68.

Zorobabel , conducătorul seminției lui Iuda la întoarcerea din exilul babilonian , 210, 247.

INDICE DE REFERINȚE BIBLICE Vechiul Testament Geneza

12–50 . . . . . . . . . . . . . 125 12:6–9 . . . . . . . . . . . . . 120 13:18. . . . . . . . . . . . . . 126 14:18. . . . . . . . . . . . . . 208 18:1–2 . . . . . . . . . . . . . 126 21:22–34. . . . . . . . . . . . 131 26:20. . . . . . . . . . . . . . 131

Exodul

13:17. . . . . . . . . . . . . . . 34

Leviticul

16:21. . . . . . . . . . . . . . 225

Numeri

13:22,33. . . . . . . . . . . . 127 19:1–10 . . . . . . . . . . . . 225

Deuteronomul

4:2. . . . . . . . . . . . . . . . . 89

Iosua

4:20–22 . . . . . . . . . . . . 182 5:5–12 . . . . . . . . . . . . . 182 6:26. . . . . . . . . . . . . . . 183 10:12–13. . . . . . . . . . . . 148 11:5. . . . . . . . . . . . . . . . 75 14:12–13. . . . . . . . . . . . 128 15:62. . . . . . . . . . . . . . 196

Judecătorii

5:21. . . . . . . . . . . . . . . . 36 7:5–7. . . . . . . . . . . . . . . 49 9:49. . . . . . . . . . . . . . . 151 16:23–30. . . . . . . . . . . . 163 18. . . . . . . . . . . . . . . . . 77 20:1. . . . . . . . . . . . . . . . 76

1 Samuel

4:10–11 . . . . . . . . . . . . 149 5:1–8. . . . . . . . . . . . . . 162 6:7–9. . . . . . . . . . . . . . 165 7:1. . . . . . . . . . . . . . . . 146

8:2. . . . . . . . . . . . . . . . 132 17:4. . . . . . . . . . . . . . . 165 17:52. . . . . . . . . . . . . . 164

2 Samuel 1:19–21,25–26. . . . . . . . . 50 2:1–2,11. . . . . . . . . . . . 128 2:13. . . . . . . . . . . . . . . 148 5:1–3. . . . . . . . . . . . . . 129 18:18. . . . . . . . . . . . . . 237 21:15–22. . . . . . . . . . . . 165

1 Regi 4:12. . . . . . . . . . . . . 44, 51 6:1. . . . . . . . . . . . . . . . 185 9:11–13 . . . . . . . . . . . . . 41 9:15. . . . . . . . . . 44, 69, 155 12:26–30. . . . . . . . . . . . . 80 12:28. . . . . . . . . . . . . . . 78 15:18–21. . . . . . . . . . . . . 78 18:40. . . . . . . . . . . . . . . 36 20:23. . . . . . . . . . . . . . 119

2 Regi 9:27. . . . . . . . . . . . . . . . 45 18:8. . . . . . . . . . . . . . . 164 23:8. . . . . . . . . . . . . . . 133 23:13. . . . . . . . . . . . . . 225 23:29. . . . . . . . . . . . . . . 45 25:9. . . . . . . . . . . . . . . 243

1 Cronici

46:1–5 . . . . . . . . . . . . . 181 121:1–2. . . . . . . . . 111, 181 122:2. . . . . . . . . . . . . . 216 125:2. . . . . . . . . . . . . . 224

Proverbele 4:23. . . . . . . . . . . . . 45, 91 22:8. . . . . . . . . . . . . . . 191 30:6. . . . . . . . . . . . . . . . 89

Cântarea cântărilor 1:14. . . . . . . . . . . . . . . 196 2:1. . . . . . . . . . . . . . . . . 34 6:13. . . . . . . . . . . . . . . . 47

Isaia 8:6. . . . . . . . . . . . . . . . 240 22:10. . . . . . . . . . . . . . 254 40:3–4 . . . . . . . . . . . . . 143 53:11. . . . . . . . . . . . . . . 93

Ieremia 32:9–14. . . . . . . . . . . . 244 36. . . . . . . . . . . . . . . . 244 36:4. . . . . . . . . . . . . . . 244 36:9–12. . . . . . . . . . . . 244

Ezechiel 1:4. . . . . . . . . . . . . . . . 242 47:10. . . . . . . . . . . . . . 198

Osea

2:50–51 . . . . . . . . . . . . 135 9:11. . . . . . . . . . . . . . . 244 13:1–10 . . . . . . . . . . . . 147

8:7. . . . . . . . . . . . . . . . 195 10:12. . . . . . . . . . . . . . 195

2 Cronici

3:12–14. . . . . . . . . . . . 236

1:3,5 . . . . . . . . . . . . . . 148 11:8–11 . . . . . . . . . . . . 158 20. . . . . . . . . . . . . . . . 236

Psalmii 18:2. . . . . . . . . . . . . . . 195 22:12. . . . . . . . . . . . . . . 83 24:7. . . . . . . . . . . . . . . 217 42:1. . . . . . . . . . . . . . . 228 42:1–2,11. . . . . . . . . . . 198

Ioel Mica 1:1. . . . . . . . . . . . . . . . 156

Zaharia 14:3–4 . . . . . . . . . . . . . 236

Maleahi 3:1. . . . . . . . . . . . . . . . 143 3:16. . . . . . . . . . . . . . . . 32

315

ACASĂ ÎN LUMEA BIBLIEI

316

Noul Testament Matei 4:1–4. . . . . . . . . . . . . . 176 4:13. . . . . . . . . . . . . . . . 99 4:15–16 . . . . . . . . . . . . . 57 8:23–27 . . . . . . . . . . . . . 87 8:28. . . . . . . . . . . . 105, 106 11:21. . . . . . . . . . . . . . 104 12:9–14 . . . . . . . . . . . . 101 14:13. . . . . . . . . . . . . . . 94 14:22. . . . . . . . . . . . . . 105 14:25–28. . . . . . . . . . . . . 87 14:28–32. . . . . . . . . . . . . 87 16:16–17. . . . . . . . . . . . . 82 19:28. . . . . . . . . . . . . . 262 21:1–11 . . . . . . . . . . . . 225 21:18–22. . . . . . . . . . . . 225 21:33–46. . . . . . . . . . . . . 35 23:2. . . . . . . . . . . . . . . 103 24:2. . . . . . . . . . . . . . . 249 24:21. . . . . . . . . . . . . . . 46 24:25. . . . . . . . . . . . . . 225 26:36–39. . . . . . . . . . . . 225 26:47–56. . . . . . . . . . . . 225

Marcu 1:21–27 . . . . . . . . . . . . 101 4:28. . . . . . . . . . . . . . . . 96 4:35. . . . . . . . . . . . . . . 105 5:1. . . . . . . . . . . . . . . . 106

7:3–4. . . . . . . . . . . . . . . 67 11:24–25. . . . . . . . . . . . 233

Luca 1:43. . . . . . . . . . . . . . . 143 1:46–55 . . . . . . . . . . . . 144 4:16–18 . . . . . . . . . . . . . 61 4:31. . . . . . . . . . . . . . . . 99 5:1–7. . . . . . . . . . . . . . . 87 7:5. . . . . . . . . . . . . . . . . 99 8:26. . . . . . . . . . . . . . . 106 11:1–4 . . . . . . . . . . 225, 233 11:30. . . . . . . . . . . . . . . 64 13:32. . . . . . . . . . . . . . . 59 19:41–44. . . . . . . . . . . . 232 21:24. . . . . . . . . . . . . . 215 22:4. . . . . . . . . . . . 225, 226 23:28. . . . . . . . . . . . . . 269 23:53. . . . . . . . . . . . . . 276 24:13–31. . . . . . . . . . . . 146 24:29. . . . . . . . . . . . . . 145 24:29–31. . . . . . . . . . . . 145

Ioan 1:14. . . . . . . . . . . . . . . . 63 1:46. . . . . . . . . . . . . . . . 64 4. . . . . . . . . . . . . . . . . 151 4:5. . . . . . . . . . . . . . . . 151 4:5–10 . . . . . . . . . . . . . 152 6:9. . . . . . . . . . . . . . . . . 96 6:10. . . . . . . . . . . . . . . . 94 6:60. . . . . . . . . . . . . . . 102 7:11. . . . . . . . . . . . . . . 215 8:56. . . . . . . . . . . . . . . 123

9:1–13 . . . . . . . . . . . . . 241 12:20–22. . . . . . . . . . . . 249 19:13. . . . . . . . . . . . . . 265 21. . . . . . . . . . . . . . . . . 97 21:1–11. . . . . . . . . . . . . 87 21:6. . . . . . . . . . . . . . . . 97 21:15–17. . . . . . . . . . . . . 98

Faptele apostolilor 3:1–10 . . . . . . . . . . . . . 216 9:36–43. . . . . . . . . . . . . 25 9:40. . . . . . . . . . . . . . . . 24 10:34. . . . . . . . . . . . . . . 30 12:1–2 . . . . . . . . . . . . . 260 21:7. . . . . . . . . . . . . . . . 40 21:27–28. . . . . . . . . . . . 249 23:31. . . . . . . . . . . . . . . 35

1 Timotei 4:8,13. . . . . . . . . . . . . . 187

Evrei 11:10. . . . . . . . . . . . . . 125 12:13. . . . . . . . . . . . . . 120 13:12–13. . . . . . . . . . . . 271

2 Petru 3:11–12. . . . . . . . . . . . . 53

Apocalipsa 13:15–17. . . . . . . . . . . . . 46 16:14,16. . . . . . . . . . . . . 46 16:16. . . . . . . . . . . . . . . 43 21:1. . . . . . . . . . . . . . . 215

Marea Mediterană, Tel Aviv, Israel

Lacul Galileei, muntele Arbel, Israel

Masada, Marea Moartă, Israel