texte de b rigitte coppin ilustrat, ii de arnaud c l erm ont traduc ere din lim ba franc eza de l arisa m ic l ea
urajosi port ret el e un or c
Pantelimon 2021
© 2021 – Editura Viață şi Sănătate Toate drepturile rezervate pentru ediția în limba română.
Titlul în original: Portraits d'audacieux explorateurs ils ont osé aller vers l'inconnu! Text: Brigitte Coppin Ilustrații: Arnaud Clermont
© Publicată prima dată în limba franceză de Fleurus, Paris, Franța – 2018 Drepturile pentru publicarea cărții în limba română au fost obținute prin intermediul Agenției Literare Livia Stoia. Redactare: Florin Bică Corectură: Lavinia Goran Tehnoredactare: Dragoş Gârea Cărțile Editurii Viață şi Sănătate pot fi achiziționate prin rețeaua sa națională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin poştă sau agenți de vânzare: Editura Viață şi Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României COPPIN, BRIGITTE Portretele unor curajoşi exploratori care au îndrăznit să se aventureze în necunoscut / texte de Brigitte Coppin ; il. de Arnaud Clermont ; trad. din lb. franceză de Larisa Miclea. - Pantelimon : Viață şi Sănătate, 2021 ISBN 978-606-911-980-8 I. Clermont, Arnaud (il.) II. Miclea, Larisa (trad.) 910.4
INTRODUCERE Fie că se îmbarcă pe nesfârșitele oceane, traversează deșerturi, plonjează în adâncuri sau se cațără până la cer, zboară, la propriu, sau se duc până la capătul lumii… De la începuturile omenirii, peste tot în lume, exploratorii au încercat imposibilul. În ciuda diferențelor dintre ei, cu toții sunt mânați de o formidabilă curiozitate care îi împinge să sfideze obstacolele pentru a ajunge și mai departe.
DAR CE CAUTĂ? Lăsând la o parte setea de descoperiri care îi caracterizează, motivațiile lor variază de-a lungul secolelor și în funcție de circumstanțe. Unii dintre ei pleacă pentru a descoperi locuri noi, pentru a fugi de cotidian, ca globe-trotterul Ibn Battuta sau ca britanica Mary Kingsley, călătoare în inima Africii; alții, ca grecul Herodot, vor să înțeleagă mai bine lumea și istoria; alții au un scop geografic, cum este cazul lui Cristofor Columb sau al lui Roald Amundsen, cuceritor al Polului Sud. Unii sunt acolo pentru a-și sluji țara sau regele, așa cum arată istoria marelui armator chinez Zheng He, supus al împăratului, dar și istoria din 1803 a lui Lewis și Clark, care traversează America până în Vestul Îndepărtat pentru a respecta dorința președintelui Jefferson.
GOANA DUPĂ AUR Rațiuni politice, dorința de a deveni faimoși, cucerirea de teritorii noi, toate se numără printre motivațiile exploratorilor. Dar ceea ce îi animă pe cei mai mulți dintre ei este dorința de a se îmbogăți, de a face comerț cu lucruri de altundeva care lipsesc din țara lor. Cu 3 500 de ani în urmă, egiptenii au navigat pe Nil în Africa și s-au întors de acolo cu comori (aur, fildeș, tămâie...); pe la 900 î.Hr., fenicienii, veniți din actualul teritoriu al Libanului și Siriei, au navigat până în Anglia pentru a
3
face rost de cositorul necesar pentru fabricarea armelor de bronz. Uneori, goana după aur s-a transformat într-un vis nebun. Conchistadorii spanioli din secolul al XVI-lea erau obsedați de țara lui Eldorado (care înseamnă, literalmente, „omul aurit”), un rege legendar care ar fi trăit într-un belșug de aur. Pentru a-l găsi cu orice preț, au escaladat Munții Anzi și au traversat fluviile până în inima Americii de Sud.
PROFIL DE EXPLORATOR Ni-l imaginăm îndrăzneț, întreprinzător, hotărât, gata de orice pentru a-și atinge obiectivul. Cu ajutorul altor câtorva trăsături, s-ar putea contura portretul-robot al exploratorului? do de Soto, dorului Hernan ta is ch n co te se potriveș malurile Aventurier? I ere, explorează ec tr în , și 39 15 r în Florida, în care caută au ssippi. fluviului Missi care se declară ofor Columb, st ri C pe em cunoașt Ambițios? Îl re descopere. urmează să le re ca pe or il ritori vicerege al te culcarea ne în Africa in iu is m ca t u me de ivingstone a av l ca și Guillau Misionar*? L fe la e, n pe ro ției eu al ne și a civiliza nței, Ludovic ra F le religiei crești ge re e d , în 1253, imis în China Rubrouck, tr l Ludovic). IX-lea (Sfântu oritatea limbi, dar maj e lt u m i a m ților. o Polo vorbea utorul interpre Poliglot? Marc aj cu și e n m prin se au comunicat exploratorilor suporte frit! Capabil să en st zi re , n ți nu, cel pu ele lui în Sportiv? Dacă llan și echipaj ge a M ca l fe la la, ndei sau , foamea, boa rmul Groenla gul, oboseala ță pe u oș R l rik ce fic, la fel ca E et. Oceanul Paci munții din Tib în l ée -N id av D ca Alexandra eile, chiar ații, cât și fem rb bă ât at , lă ără îndoia cunoscute. Neînfricat? F se și mai puțin oa er m u n n ți mai pu dacă ele sunt
entul de fiindcă sentim e, n si de ri gu uzat Uneori, prea si e de foc au ca Sigur de sine? el rm a în tă u absol și încrederea Cook, în 1779, superioritate a căpitanului a ce pe și , 20 agellan, în 15 ple sulițe. moartea lui M armați cu sim în i n ge di in a cu în confruntare udiat și au citit, au st i or at or pl ex e dsen, ai mulți dintr olumb, Amun Educat? Cei m C t n su e pl m t. Exe propriul proiec și-au elaborat ary Kingsley. Magellan și M pentru a-i atacă un vas e k ra D s ci n ellan, , englezul Fra ește, după Mag Pirat? În 1578 uș re și de n ri oi întrep aritime, iar ap fura hărțile m bia. ântului cu cora ăm P l a ol oc ea al doil
GEOGRAFIE, CARTOGRAFIE ȘI NAVIGAȚIE Încă din Antichitate, oamenii de știință au înțeles că Pământul este rotund. Savantul grec Ptolemeu a trasat primele hărți care indică Nordul, desenând linii care să permită situarea în spațiu, de la nord la sud și de la est la vest. Desigur, hărțile reprezintă părți ale lumii cunoscute cartografului la momentul când le desenează. Ulterior, ele sunt completate de reperele date de exploratori cu ocazia fiecăreia dintre călătoriile lor. Hărțile devin, în Europa, instrumente suficient de exacte pentru navigație, pe la anul 1300, două secole mai târziu decât în Arabia și în China. În aceeași perioadă, odată cu inventarea busolei au fost posibile marile călătorii ale descoperirilor geografice.
EXPLORATORI MISTERIOȘI Dar expedițiile au început cu mult înainte de apariția instrumentelor de navigație. Cu mult timp înainte, marinarii se ghidau după stele, vânturi, curenți marini, la fel ca păsările migratoare. Așa se face că maorii, veniți din Filipine (Asia de Sud-Est), pe la anul 1500 î.Hr., au
5
colonizat* Polinezia și Noua Zeelandă, înainte de a traversa Oceanul Pacific de la est la vest și de a ajunge în Peru și în Chile. Și totuși, misterele rămân... Odată plecați, maorii s-au mai întors? Oare aveau vreo bănuială despre teritoriile pe care, ulterior, le-au descoperit? În 1947, norvegianul Thor Heyerdahl a încercat (în sens invers) pe o plută rudimentară, acea Kon-Tiki, incredibila traversare de 7 000 de kilometri, și a reușit.
CUCERITORI AI EXTREMELOR În 1980, italianul Reinhold Messner urcă singur cei 8 848 de metri ai Everestului (Nepal), punctul culminant al Munților Himalaya. Înaintea lui, în 1953, Edmund Hillary și Tenzing Norgay ajung în vârf cu ajutorul a patru sute de persoane (ghizi și cărăuși nepalezi), opt tone de echipament și butelii de oxigen pentru a putea respira la o altitudine atât de mare. Pe 14 mai 1986, exploratorul francez Jean-Louis Étienne devine primul om care a ajuns singur la Polul Nord, după ce și-a tras sania timp de șaizeci și trei de zile. În timpul periplului său, a analizat pe sine însuși capacitatea de adaptare a corpului omenesc la situații extreme. La rândul său, englezul Ranulph Fiennes, în cursul expediției Transglobe, face ocolul Pământului prin Polul Sud și Polul Nord între 1979 și 1982. Doborând multiple recorduri de anduranță, este primul care traversează Antarctica pe jos.
ÎN AER… În 1931, savantul elvețian Auguste Piccard inventează un balon care îi permite să urce în stratosferă, la 16 000 de metri deasupra solului. De la altitudinea aceasta poate vedea cu ochii lui că Pământul este rotund. În 1999, nepotul lui, Bertrand Piccard, realizează ocolul Pământului fără motor și fără escală în douăzeci de zile, într-un balon enorm cu o minusculă cabină presurizată. Experimentul lui face parte dintr-un program de cercetare pentru avioane care să funcționeze cu energie solară.
6
… PÂNĂ LA 400 000 DE KILOMETRI Pe 12 aprilie 1961, rusul Iuri Gagarin se propulsează în spațiu la bordul navei spațiale Vostok. La 300 de kilometri altitudine face ocolul planetei noastre în decurs de o sută opt minute, păstrând contactul prin radio cu Terra. În iulie 1969, televiziunile din lumea întreagă îi arată pe astronauții americani Neil Armstrong și Edwin Aldrin punând piciorul pe Lună și împlântând acolo drapelul american, precum Cristofor Columb pe cel al regilor Spaniei, la debarcarea în Antile.
CE MAI RĂMÂNE DE EXPLORAT? Expedițiile se modernizează: planetele Marte și Venus sunt explorate pentru noi de sonde robotizate. Telescopul spațial Hubble observă cerul și stelele și ne transmite imagini fantastice din univers. În curând, în 2025, o stație spațială va putea orbita în jurul Lunii, iar pentru 2030 este programată aselenizarea (aterizarea pe Lună) unui astronaut japonez. La celălalt capăt al scării grandorii, grație celor mai recente microscoape, a devenit posibil să călătorim în inima materiei până la valori infinit de mici, să studiem particule de cinci sute de mii de ori mai subțiri decât firul de păr…
PRINCIPALELE ITINERARII ȘI ZONE DE EXPLORARE
AMUNDSEN
Groenlanda
Islanda
Alaska
Norvegia Canada
Oceanul At lantic
Statele Unite ale Americii
Spania COUSTEAU
Mexic
Bahamas
Maroc IBN BATTUTA Mali M. KINGSLEY
AMERICA Oceanul Pacific
Franța
Columbia
Venezuela
Brazilia
Argentina
Strâmtoarea Magellan
Capul Horn
Erik cel Roșu și Leif Eriksson
Cristofor Columb: prima călătorie
Fernando Magellan (decedat în Filipine)
James Cook: prima călătorie
Rusia
HERODOT
EUROPA
ASIA
China
Turcia MARCO POLO Iran IBN BATTUTA Egipt HERODOT Arabia
IBN BATTUTA MARCO POLO
ZHENG HE
Birmania
India
ZHENG HE
Gabon M. KINGSLEY
Sri Lanka
Somalia ZHENG HE
Japonia
COUSTEAU
Congo
Filipine MARCO POLO Insulele Moluce IBN BATTUTA ZHENG HE Indonezia
LIVINGSTONE Australia
Zambia
Oceanul Indian
Capul Bunei Speranțe
Noua Zeelandă
Strâmtoarea Cook
ANTARCTICA
AMUNDSEN
Călător neobosit, totodată reporter și scriitor, Herodot trăiește acum mai bine de două mii cinci sute de ani. Se naște într-una dintre cetățile grecești care se dezvoltă pe țărmurile Mării Mediterane. Pe vremea aceea, grecii se aflau de vreme îndelungată în conflict cu perșii din Orient, al căror imperiu devenise imens prin cucerirea unor teritorii vaste. Ce motive aveau să se războiască? Cine sunt acești oameni care se luptă în loc să caute pacea? Herodot vrea să înțeleagă. Cu acest gând în minte și mânat de o mare dorință de descoperire, pleacă în lumea largă pentru a investiga ce se întâmplă…
NUME
DATA ȘI LOCUL DECESULUI
Herodotos (în greacă)
aproximativ 425 î.Hr., la Thourioi (în sudul Italiei)
NAȚIONALITATE
DESCOPERIRI ȘI TERITORII EXPLORATE
greacă
DATA ȘI LOCUL NAȘTERII aproximativ 485 î.Hr., la Halicarnas, în Caria (actualul Bodrum, în Turcia)
Bazinul oriental al Mediteranei (bazinul Mării Mediterane de la est de Sicilia, constituind aproximativ două treimi din suprafața ei totală – n.tr.), Turcia, Rusia, Iranul, Africa de Nord și de Est, Arabia, Egiptul...
CARACTERISTICI Cele nouă volume ale lucrării sale Istorii reprezintă cel mai vechi text antic păstrat până în zilele noastre.
La mai bine de cinci sute de ani după Herodot, Claudiu Ptolemeu redactează un ghid geografic în ale cărui hărți figurează toate țările cunoscute în vremea lui. Fără a fi părăsit vreodată orașul Alexandria (Egipt), el folosește relatările unor călători celebri: pe cele ale grecului Pytheas, care ajunge în Islanda plecând din Marsilia (Franța), sau pe cele ale împăratului Alexandru cel Mare, care își conduce armata până în India și ia cu el geografi în expedițiile sale militare.
11
H ERO D OT
HERODOT
EXPEDIȚIE ÎN JURUL LUMII
H erodot își petrece tinerețea în Halicarnas, o frumoasă
cetate grecească aflată pe coasta Asiei Minor (Asia Mică sau Anatolia, actualmente în Turcia). Tatăl său este un imigrant de familie bună, căsătorit cu o grecoaică. Unchiul său, poet cultivat, prin intermediul căruia descoperă poemele lui Homer – Iliada și Odiseea – îi oferă băiatului o educație elevată. În anii tinereții, Herodot se implică în politică și chiar participă la un complot împotriva tiranului care guvernează cetatea Halicarnas. Evenimentele iau o turnură nefavorabilă și familia lui Herodot este nevoită să se exileze în insula Samos. Fără îndoială că, aflat în jurul vârstei de treizeci de ani, de aici își începe Herodot marile călătorii. Începe cu Atena, regina cetăților grecești, o metropolă cu mai mult de o sută de mii de locuitori. Ce atmosferă extraordinară! Aici îi întâlnește pe savanții Sofocle și Socrate, precum și pe celebrul Pericle, care conduce orașul. I-ar plăcea să participe la discuțiile din agora, piața publică, dar nu are acest drept. Nu este cetățean grec, pentru că tatăl său este „barbar”. Așa că pleacă mai departe. Întreprinde cercetări care îl duc foarte departe de Atena. Mânat de dorința de a descoperi alte moduri de viață, întâlnește oameni din lumea întreagă…
12
Lumea lui Herodot nu este atât de vastă ca lumea pe care o cunoaștem noi astăzi: China, Japonia, Oceania, Australia și America nu există pentru el. Europa Occidentală îi este străină, dar Herodot culege cu interes fiecare informație pe care o descoperă despre popoarele europene. Cât durează călătoriile lui Herodot, nu se știe. Poate că se mai întoarce acasă, din când în când… Fără îndoială că face escală în orașele grecești din bazinul Mediteranei pentru a ține conferințe și a câștiga bani. De călătorit, nu călătorește singur. Este însoțit de sclavi care se ocupă de bagaje, dintre care unii sunt oamenii lui de încredere, care au sarcina de a-i găsi locuință și hrană. De fiecare dată, la fel ca un reporter din zilele noastre, Herodot pune întrebări, ascultă și ia notițe. Scrie în greaca veche, pe papirus sau pe tăblițe de argilă, cu un stilou din trestie cu vârful ascuțit. Are întotdeauna nevoie de un interpret, sau chiar de mai mulți, pentru a putea purta discuții în toate limbile. Stă de vorbă cu locuitorii și încearcă să delimiteze țările pe care le străbate. Pe când se află în stepele din Asia, își face timp să viziteze zeci de triburi diferite.
13
H ERO D OT
Cum procedează? Nu există hartă și nici carte de geografie. Chiar dacă unii savanți încep să își dea seama că Pământul este sferic, majoritatea grecilor își închipuie că acesta este un disc gros, înconjurat de fluviul „Ocean”, care este marginea lumii și izvorul tuturor fluviilor.