Poiana cu izbuc
ION BUCIUMAN
Poiana cu izbuc Unde cântecul dă-n floare şi sub pietre sunt izvoare
Cuvânt-înainte de Hanna Bota
© 2015 – Editura Viață și Sănătate Toate drepturile rezervate.
Colecție coordonată de Florin Bică Redactare: Florin Bică Corectură: Delia Buciuman Tehnoredactare: Dragoș Gârea Copertă: Dragoș Gârea Cărțile Editurii Viață și Sănătate pot fi achiziționate prin rețeaua sa națională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin poștă sau prin agenți de vânzare: Editura Viață și Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României BUCIUMAN, ION Poiana cu izbuc / Ion Buciuman. Pantelimon : Viaţă şi Sănătate, 2015 ISBN 978-973-101-854-6 821.135.1-1
Dedicaţie Celui care mi-a dat versul în stăpânire. Deliei, pentru încurajări şi pentru credința ei că într-o zi se va naşte acest volum, Melaniei, pentru prospeţimea de ultimă oră, Elenei, pentru timpul sustras fără preaviz, Lui Gabi, pentru exigența lui matematică, Poeteselor şi poeţilor de susţinere de la Cenaclul „Fractali”, Editurii Viaţă şi Sănătate, pentru primirea în spaţiu, Cititorilor de poezie, pentru interesul faţă de acest gen de lectură.
Un spaţiu, un personaj, un cântec Un volum liniar, oarecum monocord ne oferă Ion Buciuman prin această culegere de poeme, în sensul curgerii constante a mesajului, cu unele izbucniri prozodice ce întrerup, alterează cromatica, îmbogăţind textul, adăugând culoare prin metrică, rimă și ludic. În acest sens, titlul ridică de la început cortina, lăsând să se întrezărească liniaritatea construcţiei, autorul preferând substantivul izbuc, în loc de izvor, mult mai perimat cel din urmă, pe de altă parte, izbucul, oferind un debit intermitent, relevă izbucnirea din timp în timp a unei verve interioare care dă vivacitate versului. Cum am precizat, liniaritatea este cea a mesajului; culegerea de faţă ar fi putut fi considerată chiar una tezistă, dacă nu s-ar cunoaște trăirea autentică a poetului, căci volumul, unul cu-adevărat religios, poartă dincolo de vers o iubire statornică faţă de Mântuitor, fără interogaţii, fără lamentări, fără izbituri, ci una calmă, caldă, înţeleaptă, adesea jucăușă în exprimare, ceea ce-i conferă prospeţime. Dar nu e vorba de o religiozitate dogmatică, ci de una relaţională, prin care poetul reușește să se posteze în proximitatea Divinităţii, făcându-și loc în istoria sacră, în textul biblic, în vecinătatea mântuirii, locuri care îl cuprind cu generozitate, ca și cum „acasa” poetului e, prin definiţie, alături de Creator, el însuși fiind creator. Poziţionarea nu se face cu protocol, cu formalism și statusuri, ci natural, de la egal la egal în sensul comunicării prin metaforă, rimă și ritm, prin imagine, culoare și joc, de parcă spaţiul unde nu încape decât unul îi cuprinde pe amândoi întru Unul.
Preocupat de tehnica versului de decenii întregi, Ion Buciuman reușește să distileze versul într-unul clasic, iubind rima, mimând ușurinţa de construire, deși, meticulos și preocupat de perfecţiune, cine știe cât timp și câte variante au fost necesare până la acest ultim vers pus în faţa cititorului. Totuși, ca o răsuflare, ca o pauză într-atâta ordonare, regăsim refugiat câte un poem cu vers alb, ca o mostră a unei modernităţi accesibile, dar refuzate, Ion Buciuman regăsindu-se mai abitir în cavalerismul exprimărilor reverenţioase, decât în ofertele postmoderniste ale prozodiei. Volumul este unul generos, Ion Buciuman nu publică plachete, cum se practică în prezent, de aceea construirea întregului a necesitat o atenţie aparte: constituită din nouă capitole, unele formate doar din șapte poeme (Mir de nard și Șapte suspine divine), altele cuprinzând zeci de poeme, fiecare capitol ar putea fi un volum de sine stătător. Inclusiv versificaţia se modifică de la un capitol la altul, la fel, tonul — de la grav la ludic, de la cald la didactic ș.a.m.d., ceea ce conferă individualitate capitolelor. Constantă rămâne cântarea iubirii în fel și chip, împreuna ocupare a spaţiului sacru al Cuvântului: Creator și creatură, Cuvânt și cuvinte, Verb și rostitor. Ca urmare, deși multiculturală prin abordarea temelor (vezi poemele din Redări), acest Izbuc are o singură sursă, Cartea Sacră, și, dincolo de o serie de figuranţi (Maria Magdalena, magii, Ioan, Iosif, Marta, omul modern, tu, eu etc.), există un singur Personaj — figura cristică a Celui care intră în istoria profană ca s-o sacralizeze. La fel, deși ne situează într-o serie de toposuri (grădina Ghetsemani, Golgota, Cirene, Betleem, București), un singur spaţiu rămâne pururi disponibil, locuirea în Cuvânt. Hanna Bota, membră a Uniunii Scriitorilor din România
9 • poiana cu izbuc
Avatar Sunt amintire dulce-acrişoară Tăiată-n piatră sau şoptită-n noapte, Sunt briza potolită de cu seară În cântecul din lanurile coapte. Sunt aburul frumos, de dimineaţă Scăldat în rouă şi sbicit în soare, Ienupăr sunt, pe măgura semeaţă, Şi aurul din raza care moare. Sunt litera ieşită din tipare, Tumultul liniştii ajuns la mal, Când mă revărs, senin, peste răzoare Prietenii se-adună-n festival. Sunt flacăra docilă, sub căldare, Fiorul ierbii sparte, sub papuc, Sunt curcubeu albastru, în ponoare, Vulcanul de răcoare sunt, izbuc.
IOANINE „La început... Cuvântul era...” (Ioan 1:1)
13 • poiana cu izbuc
1. Deuterogeneză „Era cam pe la ceasul al zecelea.” (Ioan 1:39) Sudalma pescărească adusă de năvoade Se tot înalţă stearpă peste nisipuri crude, Urechea-mi obosită de cântece năroade Cuvânt de îndurare de mult nu mai aude. Străinul se descalţă să intre în talazuri S-apuce colţul lumii înclinat spre mine, Cuvântul Său de lacrimi, de taine şi răgazuri Îmi umple cupa toată cu ardere de sine. Între corăbii albe se-avântă pescăruşii Cu fâlfâit de aripi cuminţi şi neîntinse, M-a năpădit lumina între uşorii uşii De-atâta Logos blând cu marginile ninse. Chindia se zvoneşte încet spre ceasul zece Şi cerul se dezleagă de baierele humii Mă ţin morţiş aproape de toarta asta rece Să mă încapă locul unde-a rămas Rabuni.
ion buciuman • 14
2. Condescindere „Veţi vedea... îngerii... pogorându-se peste Fiul omului.” (Ioan 1:51) Prin noroaie, cerul înotând se pleacă Să întoarcă drumul înapoi, la stele, Logos coborât senin în valea seacă Mai caută comori prin visurile mele. Cu trupul frânt de umbletul destul A poposit la tâmpla mea străină Să-mi lumineze tainele din sul Şi să mă poarte singur în grădină. Alături mi se-adună toată glia, Amarul vifor dor mocnit să-nfrunte, Cum se avântă-n slavă ciocârlia, Iubire aplecată peste munte. Păşeşte încă Logosul prin lume Desculţ şi-mpovărat de-atâta trudă, Ciulinii zgribuliţi de-atâtea brume Cuvânt de-nnobilare pot s-audă.
15 • poiana cu izbuc
3. Metamorfoză „Să faceţi orice vă va zice.” (Ioan 2:5) În căuşul pietrei, apele de ploaie Prind să lustruiască mâinile curate, Curge pe sfârşite vinul din butoaie, Cupa bucuriei, doar pe jumătate. Cum s-alerge nunul ceasul negrăbit? Stelele pe boltă încă nu se-arată. Nunta se propteşte-n muchie de cuţit, Fără mustul proaspăt, e neterminată. Un cuvânt şi gata, piatra e în floare Rodul ei se-nalţă peste mese plin, Să se mire mirii cu mirare mare Cum împarte harul vedrele de vin. Bucuria umple mese şi meseni Poate nunul spune vorbele de şagă, Sub arcuşul dulce-al psalmilor pereni Lumea-i mulţumită, nunta e întreagă.
ion buciuman • 16
4. Posibilă renaştere „Trebuie să vă naşteţi din nou.” (Ioan 3:7) Se retrage omul pe sub clar de lună Să cunoască tâlcul coborât de sus, Un fior de taină inima-i adună Cum priveşte singur faţa lui Isus. Umblă Duhul slobod, scormonind prin hume, Urma I se vede, dar făptura, nu. Se rosteşte cerul, viaţa să îndrume: Nu se poate, frate, numai cum vrei tu! Pe sub stele, singur, cată la răscruce Naştere din ape, naştere din ’nalt, Poate altă dată, poate altă cruce Să mai rostuiască omul celălalt. Poate Sinedriul spune câte-n soare Drumul învierii a pornit prin pântec Va vesti migdalul slava viitoare Psalmul de lumină înfăşat în cântec.
203 • poiana cu izbuc
CUPRINS Un spațiu, un personaj, un cântec 7 Avatar 9 IOANINE
11
1. Deuterogeneză 2. Condescindere 3. Metamorfoză 4. Posibilă renaştere 5. Miracol 6. Răcoare nouă 7. Ceasul al şaptelea 8. Pâine 9. Tihnă 10. Nobil alabastru 11. Primenire 12. Culme 13. Dimineaţă 14. Paracletos 15. Refacere
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
MIR DE NARD
29
1. Conclav 2. Verdict 3. Tihnă 4. Mireasmă 5. Lacrimosa 6. Grădina 7. Aşteptându-L
31 32 33 34 35 36 37
ŞAPTE SUSPINE DIVINE 39 1. Tată, iartă-i! 2. Vei fi cu Mine! 3. Iată, mamă! Iată, fiu! 4. Lama sabactani
41 42 43 44
5. Mi-e sete! 6. S-a sfârşit! 7. În mâinile Tale
45 46 47
CÂNTECE DE PRIMENIRE 49 Discret Nani, nani! Nobilă iesle Blândă stea O, brad Odă tristă Psalm în decembrie Lamentaţie în decembrie Cântec întrupat Timp încă Locul puterii Robul Domnului suferind Psalm de pace Psalm de Bucureşti Psalmul 152 Rugăciunea Anei Invocaţie valdenză Oţel Paradeisos Şapte Graţie Umbre Areopag Saulos Bunătate Rămâne dragostea Ex-babilonicum Aud Metropolă mireasă
51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 63 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82
ion buciuman • 204
AD LIBITUM
83
Bucium 85 Dintre sute 86 Susur blând 87 Şir natural 88 Travaliu 89 Facere 90 Noi 91 De drag 92 Majesty 93 Aud iubire 94 Abundenţă 95 Cred 96 Penurie 97 Liră 98 Trandafiri şi zorele 99 Ziua mea de bine 100 Frumos e 101 Cântec prelung 103 De bine 104 De bucurie 105 După roade 106 Este dragostea 107 Răbdare 108 Rămâi 109 Mai 110 Lăsaţi poeţii 111 Dacă aş putea 112 Rugăciune pentru casă nouă 114 REDĂRI
115
Nu-s încă a Ta 117 Să vă iubiţi 118 Dans lent 119 Păsări 121 Uite cât te iubesc 122 Apoi 124 Capitulare 125 Amurg de februarie 126
Aş trăi din dragostea ta 127 Prieteni 128 Tu eşti mai mult decât văd 129 Miniaturi 131 Curcubeu știrb 133 Curcubeu integral 134 Amân 135 Nemuritoare 136 INTERMEZZO
139
Luna mea plină 141 Mişcătoare 142 Nemişcătoare 143 Ascensiune 144 Aparenţă 145 Definiţie 146 Linia de despărţire 147 Joc de doi 149 Zvon 150 Susur proaspăt 151 Albastră (descântec) 152 Drago 153 Cer dac 154 Lacrima ta 155 Luna plină 156 Cântai aseară 157 O, mamă... 158 Mama 160 Sub tei târziu 161 Rondo 162 Învăţ 163 Zbor 164 Cine-ar putea... 165 Alb subţire 166 FRACTALI
Fractal 001 geneză Fractal 002 shift Fractal 003 floral
167 169 170 171
205 • poiana cu izbuc
Fractal 004 fugă Fractal 005 cireşar Fractal 006 alene Fractal 007 albastru Fractal 008 roşu Fractal 009 galben Fractal 010 verde Fractal 011 alb Fractal 012 cărămiziu Fractal 013 vânăt Fractal 014 orange Fractal 015 ninsori Fractal 016 sublimare Fractal 017 muguri Fractal 018 geodă Fractal 019 dragobete Fractal 020 mărţişor Fractal 021 devenire Fractal 022 forsiția
172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190
CÂNTECE CU GĂMĂLIE 191 Pe limba zorilor 193 Vestire 193 Iluminaţie 193 Aviară 193 Stalactită 194 Stalagmită 194 Linişte 194 Furtună 195 Rondo 195 Gătire 195 Interferenţă 196 Nedumerire 196 Descoperire 196 Întoarcere 197 Solstiţiu 197 Rugină 197 Deluviu 198 Speranţă 198 Rost 198
Loc 199 Tern 199 Fuior 200 Emo 200 Nud 201 Argint 201 Clip 201 Memoriu de activitate
202
„Cărţile lui Doru Gălbenuş”
Mărunțișuri de mare preț • Florin Bică •
Viața ca un sunet • Naomi Striemer •
Confesiunea Înțeleptului • Eugene H. Peterson • • Florin Lăiu • Florin Bică •