Manifest sample by Editura Viață și Sănătate

MANIFEST

MANIFEST Chemaţi să fim creştini creativi

Nathan Brown Joanna Darby (editori) Traducere din limba engleză Delia Mirela Buciuman

Drepturile de autor aferente fiecărui eseu le revin individual autorilor. Cu excepția cazurilor în care este menționată o traducere diferită, textele biblice sunt redate din Biblia, sau Sfânta Scriptură, Asociația Biblică Română „Casa Bibliei”, 2014. Unde este specificat NTRL, textul aparține versiunii Noua Traducere în Limba Română, biblegateway.com. Colecție coordonată de Florin Bică Redactare: Florin Bică Corectură: Lavinia Goran Tehnoredactare: Dragoș Gârea Copertă: Dragoș Gârea Cărțile Editurii Viață și Sănătate pot fi achiziționate prin rețeaua sa națională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin poștă sau prin agenți de vânzare: Editura Viață și Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Manifest : Chemaţi să fim creştini creativi / ed.: Nathan Brown, Joanna Darby; trad.: Delia Buciuman. - Pantelimon : Viaţă şi Sănătate, 2015 ISBN 978-973-101-929-1 I. Brown, Nathan (ed.) II. Darby, Joanna (ed.) III. Buciuman, Delia (trad.) 28

„Toate au fost create prin El și pentru El.” Coloseni 1:16 (NTRL)

DEDICAŢII Din partea lui Nathan: Mamei mele, cu ocazia ieșirii ei la pensie, după mai mult de 23 de ani petrecuți în calitate de coordonatoare de expoziții la una dintre marile galerii de artă regionale. Faptul că am crescut în casa ei m-a făcut să consider creativitatea artistică un lucru firesc, important, relevant, minunat și, totodată, un act de credință. Din partea Joannei: Pastorului și doctorului Wayne French, un om pe care l-am văzut înzestrând și dând aripi la nenumărate persoane în direcția explorării propriei creativități, în cadrul diferitelor ramuri ale misiunii, prin încurajări, printr-o încredere greu de imaginat și printr-o libertate incredibilă — persoane printre care mă număr și eu.

CHEMAŢI SĂ FIM CREȘTINI CREATIVI Cuvânt-înainte

Este un mesaj pe care aveau nevoie să-l audă artiștii creștini, cei preocupați de activitățile recreative în context creștin, precum și instituțiile media creștine. Într-o perioadă în care aceștia au adoptat ceea ce regretatul Bob Briner a numit „o poziție periculos de defensivă”, tot el a formulat întrebarea următoare în cartea sa Roaring Lambs (Răcnetul mieilor): „În lumina chemării lui Hristos de a fi sare și lumină în cultura din care facem parte, de ce am vrea să ținem tot acest talent adunat în mormane dincolo de zidurile bisericii?”1 Adeseori, expresia artistică orientată spiritual lipsește din mediul din care facem parte, existând totodată un nivel îngust sau limitat de acceptare a artei chiar în cadrul bisericii. Au fost situații, se pare, când diferite persoane au fost nevoite să aleagă dacă să rămână credincioase (în biserică) sau să se exprime artistic (în lume). În multe privințe, nu ne-am descurcat prea bine cu aprecierea și încurajarea creativității sfințite… nici în biserică, nici în lume. O explicație este aceea că nu suntem siguri cum ar trebui să ne raportăm la cultură. În mod obișnuit, creștinii își însușesc cultura, condamnă cultura sau consumă cultura — afirmă William Romanowski, autorul cărții Pop Culture 1 Bob Briner, Roaring Lambs: A Gentle Plan to Radically Change Your World, Zondervan, 1993.

MANIFEST

Wars1 (Războaiele culturii pop). Chemarea noastră, spune el, este să transformăm cultura. Iar eu adaug că trebuie să facem asta din interior — din interiorul bisericilor și din interiorul culturii mai largi în care trăim. Influența massmediei asupra culturii populare se traduce prin faptul că artiștii sunt cei mai adecvați să facă față acestei provocări de transformare a culturii. Festivalul de Creație Artistică „Manifest” explorează, încurajează și promovează creativitatea creștină, în special prin intermediul artelor. A debutat în anul 2011, iar astăzi a ajuns să fie un festival anual dedicat artelor, după ce Colegiul Avondale de Studii Superioare și Editura Signs au colaborat vreme de șase ani pentru diferite lansări de carte și seminare de scriere creativă. Festivalul de Film SONscreen, susținut de Biserica Adventistă, a constituit de asemenea o sursă de inspirație pentru Festivalul de Creație. „Manifest” are, simultan, calitatea de producător (de servicii de închinare creative) și de editor (al unui blog, al unui serviciu de newsletter, al unei pagini Facebook și, iată, și al unei cărți). Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din zona Pacificului de Sud coordonează proiectul „Manifest” prin intermediul instituțiilor sale Adventist Media Network și Avondale. Mai important decât orice este faptul că proiectul „Manifest” încearcă să creeze o comunitate de artiști. Volumul de față, Manifest: Chemați să fim creștini creativi, este dovada existenței acestei comunități, o parte dintre autorii eseurilor fiind laureați ai Festivalului „Manifest”. În același timp, cartea este expresia convingerii comune că bisericile au nevoie și trebuie să stimuleze creativitatea creștină și să 1 William Romanowski, Pop Culture Wars: Religion and the Role of Entertainment in American Life, Wipf & Stock Publishers, 2006.

Chemaţi să fim creștini creativi

devină centre de creativitate și de influență creativă în comunitățile din care fac parte. Suntem conștienți că o convingere comună este lipsită de valoare dacă nu determină și un anumit comportament. În lucrarea Flickering Pixels (Pixeli pâlpâitori), Shane Hipps scrie despre modul în care noua tehnologie ne influențează credința. El ridică întrebarea următoare: „Cum se manifestă, la propriu, credința ta în această lume pentru a da curs dreptății, altruismului, compasiunii și păcii?”1 Prin urmare, volumul Manifest: Chemați să fim creștini creativi reprezintă și o modalitate de a recunoaște starea decăzută a lumii noastre și fragmentarea din propriile vieți. Înțelepciunea face apel la noi să căutăm mântuirea, să facem dreptate și să iubim mila. Credința ne cheamă să le prezentăm și altora aceste adevăruri, în parteneriat cu Cel care ne-a creat și ne-a re-creat. Volumul de față te va ajuta să apreciezi mai mult creativitatea și probabil că va zgudui o parte dintre convingerile și atitudinile tale. Te va inspira, dar nu va acționa în locul tău. Chemarea noastră la o creativitate creștină este, în aceeași măsură, și chemarea ta și fiecare dintre noi trebuie să răspundă cu devotament și credință. „Manifest” îți spune bun venit în comunitatea noastră! Te așteptăm în scris, în persoană sau online. Brenton Stacey Cofondator, Festivalul de Creație Artistică „Manifest”

1 Shane Hipps, Flickering Pixels: How Technology Shapes Your Faith, Zondervan, 2009.

CUPRINS Chemați să fim creștini creativi / Brenton Stacey • 7 • Povestea unei conversații devenite o carte / Nathan Brown și Joanna Darby • 13 • CREDINŢĂ O estetică a artelor din perspectivă creștină (Creativitatea și teologia) / Daniel Reynaud • 20 • Despre adevăr și povești bune (Creativitatea și Biblia) / Trudy J. Morgan-Cole • 31 • Ieri, azi și pentru totdeauna (Creativitatea și Isus)/ Matthew W. Gamble • 38 • Când pare de neînțeles (Creativitatea și harul) / Bruce Manners • 48 • FIINŢĂ Starea de fapt (Creativitatea și sensul vieții) / Terry Benedict • 60 • Pe răsuflarea Sa (Creativitatea și vocația) / Joanna Darby • 69 • În doar șase cuvinte (Creativitatea și identitatea) / Becky De Oliveira • 79 • Să trezim simțul creativ! (Creativitatea și viața de zi cu zi) / Graeme B. Frauenfelder • 89 • Fără costum de tweed, fără coarne de bizon și fără pipă (Creativitatea și critica) / Jotham Kingston • 98 • Renunță la visurile tale! (Creativitatea și sacrificiul) / Andy Nash • 106 •

SLUJIRE Păsările-tunetului, LEGO® și colaborarea cu Dumnezeu (Creativitatea și lucrarea bisericii) / Tony Knight • 112 • Cum pot conduce creativ liderii necreativi (Creativitatea și conducerea) / Glenn Townend • 123 • Loc pentru adierea Duhului (Creativitatea și biserica locală) / Ryan Bell • 133 • În mâinile noastre (Creativitatea și credința) / Moe Ioane Stiles • 144 • Inovația în închinare (Creativitatea și închinarea) / Nicki Carleton • 153 • Arta de a predica (Creativitatea și predicarea) / Alex Bryan • 166 • Un polenizator itinerant cu har (Creativitatea și povestirea) / Dick Duerksen • 174 • PARTICIPARE Imprimă asupra mea culoarea ta (Creativitatea și comunicarea) / James Standish • 182 • Ia măsuri și colaborează cu cineva (Creativitatea și colaborarea) / Kyle Portbury • 190 • Cum să schimbi becuri în mod creativ (Creativitatea și soluționarea problemelor) / Scott Wegener • 200 • Din adâncul sufletului (Creativitatea și scrierea creativă) / Kay D. Rizzo • 210 • O istorie ca Isus (Creativitatea și imaginația) / David Edgren • 218 • Ca niște copilași (Creativitatea și copiii) / Karen Collum • 229 • Creativitatea debutează acasă (Creativitatea și familia) / Kylie Stacey • 235 •

VIAŢA COTIDIANĂ Să fii auzit, în ciuda zgomotului (Creativitatea și misiunea) / Gary Krause • 246 • Arta care spune adevărul (Creativitatea și evanghelizarea) / Neale Schofield • 256 • Influența spirituală (Creativitatea și arhitectura) / Anthony Rigg • 266 • Evrica! (Creativitatea și știința) / Lachlan Rogers • 279 • Imaginația mea istorico-profetică (Creativitatea și istoria) / Lisa Clark Diller • 287 • Opt portrete ale inovației devotate (Creativitatea și dreptatea) / Chris Blake • 297 • Arta vieții (Creativitatea și trăirea) / Nathan Brown • 308 • Despre editori • 316 •

POVESTEA UNEI CONVERSAŢII DEVENITE O CARTE Introducere

Bineînțeles, ca în cazul multor realizări de calitate, este greu să spui exact când a început totul. Multe conversații au precedat-o pe aceea la care ne vom referi. Era o dimineață însorită de toamnă, de genul celor din paginile în care sunt prezentate anotimpurile în cărțile pentru copii: cer albastru, copaci împestrițați cu cele mai pastelate nuanțe și o unduire prietenoasă de vânt. În același timp, era o dimineață de genul celor care creează combinații derutante de șaluri și sandale, pantaloni scurți și pulovere cu glugă. Așezați într-un colț al Ceainăriei Rejuve, din campusul Colegiului Avondale, doi scriitori stăteau în jurul unor băuturi calde și răsfoiau ziarul studențesc, ediția din săptămâna precedentă. Zgomotele și aromele subtile ale localului ne învăluiau. Primele discuții — cu peste un an și jumătate în urmă — semănaseră cu aceasta și se desfășuraseră în același loc, fiind iscate de câțiva prieteni comuni care veniseră cu sugestia de a sta de vorbă despre o colaborare în domeniul editării de cărți. Doar că, în loc de atmosfera caldă a primăverii, acum stăteam înăuntru, privind afară spre gazon, la acel du-te-vino de studenți îmbrăcați ca de toamnă, în combinații vestimentare derutante.

MANIFEST

Eram în pauză, după o întâlnire de analiză a ediției recent încheiate a Festivalului de Creație Artistică „Manifest”. Era o ocazie în care puteam respira ușurați, sărbătorind și făcând planuri pentru ediția următoare. După ce ne-am tras puțin sufletul, cu palmele înfășurând ceștile calde de carton, am trecut în revistă taberele organizate de o anumită biserică, la care participaserăm și noi în weekendul de Paște care tocmai trecuse, precum și câteva ocazii viitoare de scris sau de susținut prezentări publice. Am continuat să sorbim din băuturile care se răceau și să privim combinația pestriță de sandale și fulare care ne treceau prin fața ochilor. Apoi, am ajuns în conversație la capitolul „alte proiecte”. De la discuția inițială, lista de proiecte de colaborare se lungise din ce în ce mai mult. Ideea prietenilor noștri ca noi doi să colaborăm s-a dovedit bună, chiar dacă ne-a făcut pe amândoi mult mai ocupați. Unele puncte de pe lista cu „alte proiecte” aveau termene-limită precise, precum un foarte interesant concurs de creație pentru tineri pe tema transformării, intitulat „tragic/frumos/autentic” și un workshop susținut în comun, în cadrul unui viitor congres de tineret, pe subiectul „Drep tatea în carne și oase”. Alte puncte făceau parte mai degrabă din categoria „cum visăm noi să schimbăm lumea”, spre exemplu preocuparea comună de a realiza și mai mult prin prezentările noastre publice și de a scrie bisericii despre „re-creativitate” — termen folosit de noi pentru a rezuma modul în care dreptatea, frumusețea și creativitatea creștină sunt inerente perspectivei noastre asupra Evangheliei și asupra misiunii bisericii în lumea de azi. Să fim sinceri! Dacă doi scriitori stau într-o ceainărie și își sorb băuturile fierbinți în timp ce vorbesc despre cărți și despre idei, tabloul n-ar fi complet dacă n-ar include și o discuție filosofică despre Dumnezeu și despre schimbarea lumii.

Povestea unei conversaţii devenite o carte

Am continuat să stăm de vorbă acompaniați de eternele clinchete din ceainărie și de sosirea gălăgioasă a unui grup exuberant de studenți care tocmai încheiaseră o prezentare și „dăduseră pe toată lumea pe spate!”. Și, uite așa, cu ceștile golite în față, ne-am concentrat asupra unui număr de potențiale proiecte de carte, idei despre care mai vorbiserăm, dar și altele noi, apărute chiar în dimineața respectivă, pentru ca, în aceeași zi, să-și dea și obștescul sfârșit. Ideile ni se îndreptau în foarte multe direcții. O dădeam ușor dintr-una într-alta. De fapt, așa se și desfășoară o conversație bună. Cele mai bune conversații nu sunt altceva decât adunături incoerente, dar energice, de idei care, pe parcurs, își iau zborul — fiind uitate uneori pe vecie, iar alteori, recuperate mai târziu —, revenind de obicei la lucrurile care par cele mai importante sau antrenante sau pline de fantezie. Din aceste discuții inițiale și din multe altele care le-au urmat, s-a născut o colecție de proiecte aflate încă în faza de filtrare (fără ca lista cu „alte proiecte” să se scurteze în vreun fel), dintre care acesta ne-a atras atenția în mod special în ziua respectivă, probabil dintr-un motiv special. Proiectul ne-a creat ocazia de a-i atrage și pe alții în discuția noastră și de a lărgi discuția în cadrul bisericii din care facem parte. Multe conversații au condus spre respectiva discuție din ceainărie. Și chiar mai multe au condus la „conversația” de față, adică la cartea pe care o ții în mână. Am conceput mai întâi o listă de persoane cu care colaborasem în diverse feluri sau care ar fi putut fi interesate de un asemenea proiect. În mod personal le-am rugat să trateze în scris câte un aspect al creativității, aferent domeniului în care activau, prin prisma experienței și a preocupărilor personale. Unele dintre materialele care alcătuiesc volumul de față provin din prezentări susținute în cadrul Festivalului de Creație Artistică „Manifest”, în ultimii ani.

MANIFEST

Apoi au urmat noi discuții, pe măsură ce am abordat lista cu „alte proiecte”. Cartea începea să prindă contur. O discuție purtată cu ocazia unei prezentări publice la Coasta de Aur1 s-a materializat într-un eseu; o discuție în timpul unei plimbări prin centrul orașului Chattanooga, Tenneessee, a aprins scânteia pentru încă un capitol; o conversație la o ocazie festivă cu prilejul sărbătorilor de iarnă, cu angajații, s-a lăsat cu un alt material de scris în vacanța de iarnă… și, uite așa, încă un capitol. În scurt timp, am avut o colecție de articole, eseuri și relatări de la 30 de autori, artiști, cadre didactice, pastori, conducători ai bisericii și prieteni. Am fost mișcați de multe dintre aceste capitole și uimiți de anii de exercițiu artistic, de educația și de experiența de viață care au creat o varietate atât de largă de gânduri și perspective. Pe măsură ce materialele continuau să sosească, ne-am dat seama, cu modestie, că multe dintre acestea nu ar fi fost așternute pe hârtie fără imboldul dat de solicitarea noastră sau de discuțiile purtate cu noi. Cartea de față nu era menită să existe, dar, cumva-cumva, ni s-a dat șansa de a o crea. Acesta a fost un privilegiu pe care am avut onoarea să-l împărțim cu mulți alții. Volumul pe care îl ții în mână poartă încă, în multe privințe, amprenta discuțiilor libere — este incomplet, are omisiuni evidente, conține contradicții care se dovedesc de o anume valoare, are suprapuneri de idei și o oarecare răvășeală generală. Bineînțeles, ar fi fost și alte modalități de a organiza aceste materiale și de a le prezenta. Însă creativitatea presupune varietate, iar faptul de a încerca toate variantele posibile este uneori mai puțin util decât simplul fapt de a merge înainte și de a face ceva, oricâte lipsuri ar 1 Gold Coast (Coasta de Aur) — oraș situat pe coasta de est a Australiei.

Povestea unei conversaţii devenite o carte

avea sau oricât de incomplet ar fi. Pe lângă plănuirea atentă, elementul care a dat forma finală colecției a fost dinamica organică, fluidă și surprinzătoare a acestei comunități de autori. Ne-am reamintit astfel că niciunul dintre noi nu poate să creeze singur, iar creativitatea cere flexibilitate. Îmbinarea acestor piese disparate în ceea ce sperăm a fi o colecție coerentă a constituit subiectul multor conversații suplimentare. Aproape la fel de valoroase ca discuțiile în sine au fost nenumăratele și minunatele „digresiuni” — deseori, acestea însemnând un punct în plus pe lista cu „alte proiecte” și, din când în când, determinându-i pe partenerii noștri de viață să ni se alăture atunci când ne auzeau împărtășind cu entuziasm idei sau ridicând cu frustrare întrebări. Așadar, le adresăm mulțumiri multiplilor parteneri de conversație care au contribuit la nașterea acestei cărți în modalități nepublicabile, mai ales familiilor noastre, care ne-au auzit vorbind despre ea și ne-au ajutat în multe feluri să o putem aduce la existență. Bineînțeles, le suntem recunoscători tuturor participanților la discuții care sunt autori publicați în volumul de față. Vă mulțumim că ați împărțit cu noi o măsură atât de mare din propria persoană, din experiențele voastre de creație și din pasiunile voastre; vă mulțumim pentru orientarea voastră spirituală în ceea ce privește exprimarea artistică, pentru timpul pe care vi l-ați luat de a scrie pur și simplu și, de asemenea, pentru răbdarea de care ați dat dovadă în privința ciudățeniilor noastre editoriale. Mulțumiri, de asemenea, lui Brenton Stacey pentru sprijinul acordat acestui proiect, ca o prelungire a Festivalului de Creație Artistică „Manifest”. Mulțumiri și lui Daniel Reynaud, pentru parcurgerea paginilor de manuscris, precum și Editurii Signs și centrului Adventist Media Network, pentru sprijinul acordat acestui proiect.

MANIFEST

Iar acum, extindem invitația și în direcția ta, să ni te alături în aceste conversații. Dat fiind caracterul ei incomplet, această colecție va fi mai aproape de plenitudine imediat ce vei avea și tu un aport. Suntem încredințați că aceasta este o conversație importantă pentru binele bisericii, pentru o înțelegere mai bună asupra Evangheliei și asupra a ceea ce înseamnă a trăi astăzi ca membri ai Împărăției lui Dumnezeu. Este crucială pentru sănătatea spirituală a multora care nu au simțit că manifestările lor artistice, îndeplinite cu pasiune și credință, își găsesc locul în cadrul bisericii; este crucială și pentru binele lumii, pentru ocaziile de a fi agenți ai frumosului și ai dreptății într-o lume care are nevoie și de frumos, și de dreptate. Din păcate, deseori nu am excelat în cadrul acestei conversații sau la capitolul practică. De aceea avem nevoie de tine, de devotarea ta, de creativitatea ta. Iată chemarea noastră la creativitate creștină! Intră și tu în vorbă cu noi! Nathan Brown și Joanna Darby

CREDINŢĂ

O ESTETICĂ A ARTELOR DIN PERSPECTIVĂ CREȘTINĂ Creativitatea și teologia Daniel Reynaud

Moștenirea lăsată de creștinism în domeniul artelor este inegalabilă. Arhitectura cutezătoare a catedralelor medievale, ai căror constructori și arhitecți au rămas în majoritate anonimi, este testamentul celor mai înalte gusturi artistice consacrate slavei lui Dumnezeu. Societatea occidentală, în principal în mediul bisericesc, a dat naștere polifoniei și a creat cea mai bogată tradiție muzicală din lume. Personalități creștine au vegheat asupra pictorilor, care au creat noțiunea de perspectivă și de reprezentare realistă, ambele marcând un progres semnificativ în reprezentarea vizuală. Sculptura, teatrul, poezia și proza, deși în unele cazuri moștenite și revigorate din tradiția greacă și romană, au fost cultivate în mediul creștin. Într-o societate medievală analfabetă într-o proporție semnificativă, piesele de mister și moralitate, festivalurile, picturile și vitraliile transmiteau publicului diverse episoade biblice. Pe de altă parte, în era modernă, inovația artistică a fost preluată de cultura seculară, mulți creștini ignorând artele și chiar temându-se de ele. Deseori suntem foarte suspicioși în ceea ce privește artele și le criticăm influența negativă. Adventiștii au moștenit de la înaintașii lor spirituali — în special de la metodiști — o prejudecată care

O estetică a artelor din perspectivă creștină

vizează romanele și alte forme de ficțiune, reprezentarea scenică, filmele (mai ales când sunt urmărite în cinematografe), televiziunea (pe care o condamnăm pe față, dar pe care o urmărim regulat), muzica și cultura pop-rock (de asemenea condamnate vehement, dar ascultate la scară largă), arta modernă (pe care deseori, șocați, o considerăm bizară și de neînțeles) sau chiar arhitectura (fapt reflectat în lipsa de bun-gust a multora dintre bisericile noastre). Deși există multe reproșuri la adresa artei și i se poate imputa o anumită sărăcie nu doar în privința valorii estetice, ci și a încărcăturii morale, respingerea tuturor artelor în baza faptului că, în cea mai mare parte, acestea sunt decăzute și lipsite de valoare reprezintă o greșeală. Haideți să ne propunem să păstrăm copilul în timp ce aruncăm apa în care i-am făcut baie! Istoria tristă a actualei stări de fapt a debutat odată cu Reforma protestantă din anii 1500 și a continuat de-a lungul tradiției puritane tot mai stricte, care și-a pus amprenta asupra multor confesiuni protestante moderne, în special asupra celor care își trag rădăcinile din confesiunile nonconformiste1 — asupra adventismului de ziua a șaptea, de exemplu. Totul a început cu unii reformatori care au respins tot ceea ce mirosea a catolicism, ajungând să arunce chiar și orgile bisericești și să renunțe la cântatul armonic, pe motiv că ar fi obiceiuri păcătoase. Ca promotori ai Cuvântului, protestanții s-au străduit să înțeleagă rolul artelor nonverbale și au distrus reprezentările din biserici pe considerentul că sunt idoli care distrag atenția închinătorilor, înălțând totodată cuvântul simplu al lui Dumnezeu. Nu a 1 Confesiunile nonconformiste, numite și disidente — denumire aplicată la modul general tuturor bisericilor protestante care s-au separat de Biserica Anglicană (cf. Encyclopaedia Britannica. (n.r.)

MANIFEST

contat că regele englez Carol I a combinat înclinația religioasă de orientare catolică cu un rafinat gust artistic. Oponenții lui puritani au asociat artele cu perspectiva lui catolică și le-au condamnat la grămadă. Războiul civil englez a întărit această poziție și s-a asigurat că nonconformiștii protestanți englezi aveau să-și poarte mai departe suspiciunea profundă cum că artele ar fi periculoase din punct de vedere spiritual. Aceștia susțineau că doar elementele simple și naturale reprezentau religia pură și nepătată și le-au impus în toate aspectele, de la decorarea bisericilor până la codurile de vestimentație. Această viziune conține elemente de adevăr, dar, dusă la extremă, devine o formă de idolatrie în sine și privează credința de darul artelor, oferit chiar de Dumnezeu. Lumea creștină trebuie să-și recupereze acest dar, care vorbește din plin despre caracterul lui Dumnezeu. O parte dintre dificultățile întâmpinate de adventism în ceea ce privește arta o reprezintă lipsa de înțelegere cu privire la locul ocupat de aceasta în tabloul general al vieții. Probabil că singura formă de artă primită bine de către primii adventiști a fost muzica, bineînțeles tot o moștenire de la părinții metodiști care, prin imnurile scrise de frații Wesley1, au cultivat muzica în cadrul repertoriului artistic al lumii creștine evanghelice. Însă pasiunea pentru teologie a primilor adventiști a devorat toate resursele, lăsând prea puțin loc pentru altceva. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a debutat ca o mișcare impulsionată de imperativul iminentei reveniri a lui Isus. Dat fiind lucrul acesta, precum și descoperirea unor adevăruri noi, ca de exemplu Sabatul și judecata de cercetare, părea o pierdere de vreme 1 John (1703–1791) și Charles Wesley (1707–1788) — fondatori ai mișcării metodiste. (n.r.)

O estetică a artelor din perspectivă creștină

și de energie — în cel mai bun caz, o distragere a atenției, iar în cel mai rău caz, un păcat — încurajarea a ceea ce era considerată o exprimare artistică „frivolă”. De ce să picteze tablouri superbe dacă în scurt timp acestea aveau să fie distruse într-o conflagrație apocaliptică? În schimb, energiile adventiste au fost închinate descoperirii adevărului și salvării de suflete. Drept urmare, „Adevărul” este ceva foarte aproape de sufletul adventist. Ramura filosofiei care studiază aspectele ce țin de adevăr se numește epistemologie. Iar teologia este principala disciplină devotată epistemologiei. Noi, creștinii, știm că Adevărul suprem nu este un set de doctrine, ci o Persoană. Cu toate acestea, Isus a declarat despre Sine că este mai mult decât Adevărul. El a spus că este și Calea, și Viața (a se vedea Ioan 14:6). Metafizica — studierea realității (domeniul științelor) — poate fi echivalată cu Calea, iar axiologia — studierea valorilor — poate fi echivalată cu Viața. Axiologia are două componente: etica — studierea binelui și a răului, și estetica — studierea frumosului. Adventiștii au o teologie biblică bine pusă la punct și au o abordare profund biblică a științelor și a eticii. Totuși, când vine vorba despre estetică, tindem să ne raportăm la artă nu din perspectiva unei estetici biblice, ci din aceea a unei epistemologii biblice. Pe de altă parte, în timp ce teologia, științele și chiar și etica sunt bipolare — bine și rău, alb și negru —, estetica nu urmează același traseu. Trebuie să abordăm fiecare disciplină în conformitate cu principiile ei. De exemplu, existența lui Dumnezeu și caracterul Său nu pot fi demonstrate sau infirmate de știință. Nu pentru că a crede în Dumnezeu ar fi un act neștiințific, ci pentru că El depășește metoda științifică. Aceasta are la bază probarea dovezilor prin su-