$ MÂINE E O NOUĂ ZI
Maine e o noua zi.indd 1
20/10/2015 10:50:23
Maine e o noua zi.indd 2
20/10/2015 10:50:23
LUCIAN CRISTESCU
MÂINE E O NOUĂ ZI
Maine e o noua zi.indd 3
20/10/2015 10:50:23
© 2015 – Editura Viață și Sănătate Toate drepturile rezervate.
Consultanți: Attila Peli Serafim Nistor, Titu Ghejan (informații din penitenciar) Corectură: Livia Ciobanu-Mihai Tehnoredactare: Irina Toncu Copertă: Dragoș Gârea
Narațiunea de față este o ficțiune. Orice asemănare cu personaje sau evenimente reale este pur întâmplătoare.
Cărțile Editurii Viață și Sănătate pot fi achiziționate prin rețeaua sa națională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin poștă sau prin agenți de vânzare: Editura Viață și Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro
ISBN 978-973-101-927-7 Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Naţională a României.
Maine e o noua zi.indd 4
20/10/2015 10:50:23
CUPRINS Introducere.................................................................................................. 7 Zi mare la Manolescu................................................................................. 9 Filmul se rupe............................................................................................ 17 Lilia............................................................................................................. 24 Boian și ruguri........................................................................................... 30 Schimbări................................................................................................... 39 O filă nouă................................................................................................. 48 Zarca.......................................................................................................... 57 Cu nea Valer.............................................................................................. 67 Brânceanu.................................................................................................. 74 Când se deschide Apocalipsa................................................................... 86 Din notele lui Brânceanu # 1 .................................................................. 96 Paisie intră în vorbă................................................................................ 111 Popa Nechita........................................................................................... 121 Din notele lui Brânceanu # 2................................................................. 131 666............................................................................................................ 137 Din notele lui Brânceanu # 3................................................................. 145 Bătălia....................................................................................................... 148 Răsturnări de situații.............................................................................. 155 Macazul.................................................................................................... 163 O lume de nerecunoscut........................................................................ 171 Un om schimbat...................................................................................... 179 Tensiuni domestice................................................................................. 184 Biserica în bejenie................................................................................... 191 Două testamente..................................................................................... 197 Documentul lui Costin # 1.................................................................... 205 Drama unei fetițe.................................................................................... 207 Doi dumnezei?........................................................................................ 215 Documentul lui Costin # 2.................................................................... 226 Război cu tata......................................................................................... 230
Maine e o noua zi.indd 5
20/10/2015 10:50:23
MÂINE E O NOUĂ ZI
Păstăi sau fasolică.................................................................................... 234 Dezrădăcinare......................................................................................... 240 Adunarea din demisol............................................................................ 244 Cinci Legi................................................................................................. 250 Documentul lui Costin # 3.................................................................... 261 Legea albastră.......................................................................................... 264 Orizonturi noi......................................................................................... 271 Un Nou Legământ.................................................................................. 280 Documentul lui Costin # 4.................................................................... 291 Rețeaua de monitorizare........................................................................ 293 Frământări............................................................................................... 300 Taina Sărbătorilor................................................................................... 304 Augustin iese la atac............................................................................... 310 Documentul lui Costin # 5.................................................................... 319 Documentul lui Costin # 6.................................................................... 323 „O ridică pe Ana!”................................................................................... 327 Blestemul!................................................................................................ 333 Planuri de salvare.................................................................................... 338 Încă unul!................................................................................................. 343 La Măriuța............................................................................................... 348 Zarurile sunt aruncate............................................................................ 354 O fărâmă din Eden................................................................................. 358 Alarmă..................................................................................................... 363 A venit ceasul.......................................................................................... 369 Rămășița.................................................................................................. 374 Noaptea strâmtorării.............................................................................. 378 Mâine e o nouă zi.................................................................................... 382 Anexa I - Istoricismul............................................................................. 387 Anexa II - Cultul Soarelui..................................................................... 389 Anexa III - Istoria papilor...................................................................... 393 Anexa IV - Sabatul în primele secole................................................... 398 Anexa V - Protestanții și Sabatul........................................................ 407 Anexa VI - Texte care necesită o clarificare......................................... 410 6
Maine e o noua zi.indd 6
20/10/2015 10:50:23
$ INTRODUCERE
Deși eroii cărții sunt oamenii de lângă noi, povestirea de față este una neobișnuită. Ea debutează în prezentul zilelor noastre, dar curând alunecă în scenele ce foarte probabil vor compune viitorul apropiat. Mintea omului caută să vadă înainte. Imaginația anticipează realitatea, iar atunci când imaginația construiește pe reperele istoriei și ale profeției, omul parcurge un exercițiu de pregătire care-l face apt pentru supraviețuire în ceasul crizei. Eroii cărții s-au născut ca să fie oglinzi. În ele ne recunoaștem chipul și ne regăsim punctele tari și slabe. Ei trăiesc propriile noastre situații-limită. Ei aleg pentru noi. Retrăind drama fiecăruia, ne putem curăți sufletul de zgură și ne putem întări crezul în idealurile pentru care merită să trăim. O lectură este bună doar atunci când, sfârșind-o, te descoperi altul decât ai fost la început. În acest țel final stă însăși justificarea cărții. Tot el decide dacă viitorul, deocamdată întrezărit, dar care cu siguranță va fi surprinzător pentru toți, îți va fi prieten sau dușman. Din fericire, viitorul profetic încă ne stă înainte. Astăzi este neprețuitul timp pentru reflecție și schimbare. Este singurul timp în care ne croim destinul.
7
Maine e o noua zi.indd 7
20/10/2015 10:50:23
Maine e o noua zi.indd 8
20/10/2015 10:50:23
Capitolul 1
$ ZI MARE LA MANOLESCU
Era o blândă după-amiază de mai, cu cer schimbător. Un vânt ușor și rece unduia în acea duminică printre liliecii întârziați. Strada Pictor Arthur Verona era pustie. Un individ singuratic, îmbrăcat într-o manta bej, cu pălăria pe ochi și cu o mustață dreaptă, pășea distrat pe trotuar. Din când în când, se întorcea și măsura cu ochii drumul parcurs. La capătul străzii se oprea. Admira peisajul, apoi o lua înapoi, discret, cu intermitențe. Făcea exercițiul acesta de ceva vreme. În apartamentul duplex din vila cu trei etaje de la numărul 56, salonul mare era plin de musafiri, numai lume bună. Era zi mare – 20 de ani de căsătorie a magistratului George Manolescu cu doamna Gina. În picioare, în mijlocul anturajului select, Gina și George formau un cuplu perfect. El era înalt, frumos, atletic, cu ochii de culoare gri-albăstrui, privire penetrantă. Părul lui bogat îi încadra în voie capul. Ea era înaltă, cu păr negru și ochii de un albastru profund. Era răpitoare în rochia albastră, cu umerii și spatele alb la vedere. De jur împrejurul salonului, un bufet suedez plin de bunătăți invita oaspeții la festin. În picioare sau pe canapele, oamenii mâncau și se întrețineau în voie. Într-o parte a salonului fusese întinsă o masă lungă pentru cei ce doreau să fie serviți în mod clasic. Lângă terasă, într-o nișă cochetă, o trupă de lăutari întrețineau atmosfera cu melodii de café-concert și valsuri vechi. Câteva perechi dansau pe parchetul de un galben intens, bine lustruit. 9
Maine e o noua zi.indd 9
20/10/2015 10:50:23
MÂINE E O NOUĂ ZI
Un țârâit scurt de sonerie întrerupse pentru o clipă animația. Gina, curioasă, se grăbi cu eleganță spre ușă. Era un curier cu o geantă de după gât și cu un colet în mână: – Domnul Manolescu?... Formalitățile se încheiară rapid. Gina luă pachetul și-l puse pe scrin, dornică să-și satisfacă curiozitatea. – Nu-l deschide! zise George. Pune-l, te rog, pe biroul meu... O tânără roșcată, secretara domnului George, ceru un tango mai animat. Alte două perechi intrară în ring. Radu, un tânăr brunet cu alură armeană și cu barba tunsă, îi ceru Ginei un dans. Perechea se avântă în pas legănat. Tânărul o ținea strâns și se uita numai în ochii ei. Gina, cu privirea în zare, zâmbea galeș. Cu spatele la fereastră, în capul mesei, Augustin Pop privea dezgustat spectacolul. Gina era fata lui. – Eu aș pleca..., se scuză el în fața mesenilor. Nu mă simt prea bine... Cuscrul, Iosif Manolescu, cu doar cinci ani mai în vârstă, i se adresă galant: – Să te ducem cu mașina? – Mulțumesc, Iosife. O plimbare, aerul... o să-mi facă bine. Un tânăr subțirel la vreo 25 de ani, cu fața albă și pilozitate slabă, se ridică și el de la masă. – Îl conduc eu pe bunicul... Tânărul, Mihai, era fiul Ginei din prima căsătorie. Discret, bunicul și nepotul s-au retras din salon. În stradă, orbit de lumina de-afară, bătrânul se opri. – Nu te simți bine? întrebă Mihai, grijuliu. – Ei, tată... În tăcere, porniră spre Piața Universității. După un timp, Mihai îl iscodi: – Ești supărat că mama a dansat? – Că a dansat?... Dar cu cine?! Tot timpu-i cu el!... Și George? Se face că plouă... Bătrânul oftă cu năduf. 10
Maine e o noua zi.indd 10
20/10/2015 10:50:23
Zi mare la Manolescu
– Nimic nu s-a lipit de ea... Știe Dumnezeu! Îngândurați, pășeau alături pe strada cam pustie. Ajuns în stație, Augustin îl apucă de braț pe tânăr. – Du-te acasă. De-aici merg singur. – Nu! Îmi place să stau cu mata. Apartamentul bunicului era pe Brezoianu, chiar în spatele Cișmigiului. Mihai cunoștea bine locul și parcul... Aici a copilărit el. Avea patru ani când i s-a prăpădit bunica. Atunci, Gina, ca să-și „consoleze” tatăl rămas văduv, l-a dat de tot pe Mihai în grija lui. Mișcarea îi convenea de minune: cu doi ani înainte de moartea bunicii – pe-atunci Mihai avea doi anișori –, Gina se recăsătorise cu George Manolescu. El era cu nouă ani mai în vârstă. La două luni după nuntă, veni pe lume Coralia, fetița noului cuplu. Mihai le cam stătea în cale. Trei ani cât a locuit la bunicul, Mihai a dus-o ca în rai. Bătrânul, creștin evanghelic, își luase rolul în serios. Îl spăla, îi gătea, îl îngrijea ca o mamă. Asta îi făcea și lui bine. Îi citea din Biblie și-l ducea la biserică, unde el era instructor la Școala duminicală. Când împlini șapte ani și jumătate, mama decise să-l ia de la bunicul. Îl înscrise tocmai la Școala specială nr. 11, în Drumul Taberei. Motivul? Școala avea internat. În felul acesta, Gina se socoti eliberată de grija lui. Bunicul, cu o descendență intelectuală, se făcu foc! „De ce-l dai acolo? Băiatul e întreg și deștept! Îl dai cu handicapații?” Mama însă era hotărâtă: era copilul ei și basta! Aranjă cu doctorii și-l înscrise. La sfârșit de săptămână, Gina îl mai lua acasă. Cu Augustin, la biserică, nu-l prea mai lăsa. Vacanțele, în schimb, băiatul le petrecea tot cu bunicul. Îl iubea... Tare îi plăcea să-l asculte când îi citea din Carte! În lunile lungi petrecute la internat, Mihai își găsise refugiul în rugăciune. Plângea des pe-ascuns... De colegii lui, copii cu handicap, îi era milă. Îi plăcea să-i ajute. Vasilică, un băiețel care nu prea putea vorbi, se alipise de el. Mihai îl îngrijea ca pe frățiorul lui. Odată, într-o seară, pe Vasilică îl apucase vărsătura. Băiețașul nu putu să se țină. Până să ajungă la baie, murdărise pantalonii, ciorapii, podeaua. Mihai îl dezbrăcă, îl curăță, spălă cimentul, tot, spre bucuria lui Vasilică. 11
Maine e o noua zi.indd 11
20/10/2015 10:50:23
MÂINE E O NOUĂ ZI
Când venea acasă, la mama, Mihai se simțea tolerat. Sora lui vitregă, Coralia, cu doi ani mai mică decât el, se născuse chiar după divorțul de tatăl lui bun, Viorel Boldescu. În vremea aceea, Gina lucra contabilă la Primăria Sectorului 2. Făcuse niște boroboațe și ajunsese să fie dată în judecată. Așa l-a cunoscut pe George Manolescu. Pe-atunci el era judecător la Sectorul 2. Cucerit de farmecele ei de sirenă, George se aruncă în joc. Prin relațiile sale, aranjă ca lucrurile să cadă bine. Drept recunoștință, Gina i-a cedat. Când a aflat că a rămas însărcinată cu Coralia, înaintă divorțul de Boldescu. Tata Viorel, om tăcut, plecă de-acasă negru de supărare. S-a oprit în Libia, cu contract de muncă. Era inginer. De-atunci, Mihai nu a mai știut nimic de el. Poate că nici nu mai trăia. Copilului îi rămăsese doar bunicul... Augustin, aflând de aventura fetei sale cu George, a încercat din răsputeri să oprească relația lor. Dar fără succes. Când apăru și fetița, omul înghiți situația și încercă să introducă obiceiurile creștine: rugăciune la masă, la culcare... La început, a fost tratat cu respect. Pe măsură însă ce devenea mai insistent, i se dădu de înțeles să nu se mai bage. Tratat ca fiind „cicălitorul”, își închise inima față de cei doi. Vești din noua căsnicie îi parveneau prin Speranța, menajera, o credincioasă din biserică pe care el o recomandase. Între timp, George intră în procuratură. Voia să fie mai liber, mai discret în luarea deciziilor juridice. În familie, Coralia absorbea toată atenția. Bona, madam Wilhelmina, o nemțoaică harnică, ori de câte ori putea, îl izola pe Mihai în dormitor. Voia să n-aibă de furcă cu doi deodată. Mihai învăță să tacă și să se resemneze. În privința școlii, Gina se felicita că, printre copiii cu probleme, Mihai era de departe cel mai bun. N-avea grijă cu școala. Bacalaureatul însă descoperi gravele lui carențe. George l-ar fi orientat spre domeniul juridic, însă Mihai nu se ridica la nivelul așteptărilor. Așa că l-au dat la un curs de calificare ca șef de magazin. De trei ani lucra la recepție mărfuri, într-un magazin din grupul „Schwarz”. La șase ani după căsătoria Manoleștilor sosi pe lume și Iustin. Era frumos și deștept. Semăna cu mamă-sa. Învăța la Liceul „Lazăr”, lângă Cișmigiu. Toți îl răsfățau și creștea ca un mic prinț. Chiar în ziua când 12
Maine e o noua zi.indd 12
20/10/2015 10:50:23
Zi mare la Manolescu
împlinea 17 ani, Iustin luă mașina tatii fără știrea lui, ca să-și plimbe gașca: trei băieți și două fete. La Intercontinental, a fost tras pe dreapta pentru transport supranumerar. Lucrurile luară o întorsătură gravă când se află că n-avea permis. Proces penal. A trebuit să intervină tata pe la șefi, cu plocoane și servicii, ca să schimbe datele. Și reuși: amenda se transferă pe numele Coraliei, iar „gafa” se risipi, fiind dată uitării. Acum, la sărbătoarea părinților, Iustin era vocal. Vorbea mult, jovial și tare, ca de obicei. – Vreau o samba! Pentru mama! Băiatul dansă aprig cu Gina, cu mișcări extreme, demonstrând bărbăție. Apoi, spre hazul tuturor, îl luă pe prietenul lui pletos, Fabian, la un dans lent, senzual. Când găsi momentul, George se retrase în birou și încuie ușa după el. Luă coletul și încercă să-i rupă folia protectoare. Degeaba. Înconjură biroul și scoase din sertar cutterul. Din două mișcări tăie țipla și cartonul. Înăuntrul cutiei era doar un volum gros: „Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală”. Cu mișcări nervoase, îl deschise. Sub coperta cartonată, într-o nișă decupată în grosimea paginilor, zăceau patru teancuri de dolari. Rămase perplex: „Dolari?... Nu Euro?! Nu merge așa!” Se lăsă moale pe scaunul cu braț, supărat. Scoase mobilul din buzunar și apelă un număr. – Alo... Salut. Eu sunt... Am o problemă la mașină. Ai putea veni să mă tractezi până la Marinică? Păi, cât mai repede. Bine. Într-un sfert de oră sunt jos. Bye! Oarecum dezumflat, luă teancul de dolari și începu să-i numere. În total erau fix 20 000. După un minut de cugetare, îi puse la loc, închise cartea, o așeză pe ultimul raft și ieși. Nevastă-sa, îmbujorată, dansa vivace cu individul brunet și suplu... Ochii lui George însă îl căutau pe tatăl lui. Iosif Manolescu, de 74 de ani, membru de partid cu state vechi și fost inginer-șef, era subțirel și ager, foarte versat în discuții. Stătea la masă și vorbea animat cu oaspeții despre situația din Europa. – Tată, lipsesc puțin. Dacă întreabă cineva de mine, vezi tu... – Să vin și eu? zise bătrânul, dând să se scoale. – Nu, nu e cazul..., și plecă. 13
Maine e o noua zi.indd 13
20/10/2015 10:50:23
MÂINE E O NOUĂ ZI
Iosif se lăsă iarăși în scaun, avid de discuții inteligente. Cuvântările publice erau punctul lui forte. Luă o gură de șampanie și continuă firul discuției: – Nu știu cum va mai gestiona guvernul de la Paris problemele create de invazia emigranților din Magreb. Provinciile din sud sunt deja ticsite de musulmani neintegrați. E haos... Cât privește Anglia, există presiuni enorme pentru legalizarea Șariei, a legii islamice în zonele mahomedane. Sunt cartiere întregi în Londra... – Anglarabia? râse prietenul Coraliei, jurnalist ca și ea la același post TV, Neue Welle. Cu sprâncenele ridicate, Iosif își continuă perorația. – Englezii nu vor avea încotro în momentul în care ăștia vor depăși 40% din populație. Tânărul jurnalist, tolănit în fotoliu, prinse momentul și replică: – Totuși englezii n-o să cedeze. Poate numai după ce capitulează Germania. Acolo problemele par mai complicate. Știți... Au fost și lupte de stradă, că nemții sunt mai naționaliști. Săptămâna trecută am căutat să îi iau ambasadorului german un interviu pentru Neue Welle. Eram de rând la știri. Aș fi vrut să dau pe post predicțiile lui. Era plecat la München. E tensiune mare și la ei... Deocamdată, România n-are probleme atât de mari cu islamizarea. Grație... guvernului, cu rateurile sale în economie... Toți râseră. – Norocul nostru ar fi să ne scoată și pe noi din UE. Răul acesta ar fi cel mai mare bine..., comentă o doamnă. George coborâse în stradă, la blocul vecin. Acolo avea garajul închiriat. Deschise ușa rulantă. Băgă mobilul în buzunarul salopetei din cuier și intră în limuzină. În câteva minute, umbra unui individ se ivi în lumina străzii. George deschise portiera. Individul luă loc lângă el. – Hai, salut. Ești cu mobilul? îl întâmpină George. – Nu. L-am lăsat acasă... După câteva secunde de tăcere, George zise morocănos: – Clientul tău mi-a trimis comisionul, dar nu cum ne-am înțeles! Mi-a trimis dolari! Ce să fac cu ei? Dacă nu-mi trimite Euro, îl las din mână. Sunt hotărât. O să înfunde beciul... 14
Maine e o noua zi.indd 14
20/10/2015 10:50:24
Zi mare la Manolescu
– Dolari? Probabil a greșit..., replică individul obedient. Dar rezolv eu. Dă-mi un răgaz... E păcat să-l lași baltă. Are copii... – Până poimâine... Ba nu, până mâine seară la 8. Niciun minut mai mult..., i-o reteză George. – OK... Ăăă... Voiam și eu să te văd, pentru o afacere serioasă. Ai timp? – Ce afacere? George se întoarse spre individ. – Un transport de deșeuri toxice din Suedia. Caută un loc. Pentru licență, dau și un milion. Pentru intermediar, comision gras: 100 000 de euro... Te bagi? Dezumflat, George își îndreptă privirea. – Pentru un milion nu se bagă nimeni... Și-apoi... Mă tem că sunt filat. Ca să risc, aș face-o pentru... un sfert de milion. Altfel, nu mă interesează. – Păcat... Era o ocazie. Străinul deschise portiera și ieși din mașină. – Avi, stai! Omul se întoarse. – Care e termenul de gândire? – Să fie... tot până mâine, la 8... Dacă nu intri tu, apelez la Moscovici... Te prefer pe tine. – OK... Pe mâine atunci. După ce plecă Avi, George mai așteptă vreo cinci minute. Apoi ieși, încuie garajul și se întoarse acasă. La lift, îl întâlni pe Mihai. – Te-ai întors? îl întrebă calm. – Da, tată... – În tăcere, au intrat în lift. Băiatul căuta din când în când fața lui George. El însă continua să privească în gol. Doi oameni, din două lumi diferite, fără punți. În casă, oaspeții se relaxau. Lăutarii ieșiseră pe terasă, la o țigară. Coralia, abandonată în brațele prietenului ei, se prinse și ea în discuție. Când George reapăru în salon, Iosif îl țintui cu privirea și ridică din sprâncene a întrebare. George dădu scurt din cap: „E 15
Maine e o noua zi.indd 15
20/10/2015 10:50:24
MÂINE E O NOUĂ ZI
bine...” Și, neavând altceva mai bun, își făcu loc lângă ei. Mobilul fetei țârâi cu insistență. – Ah, nu mai scap de el..., zise ea, exasperată. Privind spre tata, mai zise: E Vlad ăla... I-am zis să mă lase odată... Nervoasă, deconectă mobilul, îl puse pe parchet lângă scaun și reluă discuția despre criza Europei după invazia Siciliei și a Calabriei de către arabi și berberi. – Când te-ajunge foamea, sari în necunoscut... Înfrunți și riscuri! „Hm... Riscuri...” George era pe gânduri. Discuția se împletea cu propriile sale temeri. De când Avi i-a vorbit despre „afacere”, nu mai avea liniște. „100 000? E ceva... Deși merită mai mult! Dar... riscul? Dacă sunt filat?” Căută cu ochii privirea bătrânului. Când privirile li se întâlniră, îi făcu un semn discret și se ridică. Bătrânul pricepu. – Scuzați-mă, zise Iosif, sculându-se încet. Retrași în birou, închiseră ușa după ei. Cu voce coborâtă, George îi împărtăși discuția din garaj. – Cu Avi? răbufni bătrânul. Ți-am zis să nu te mai încurci cu jidanul. Ăștia fac bani pe spinarea altora. Dă-l în plata lui și vezi-ți de treabă... Ce? N-ai ce mânca? – Dar... Sunt 100 000! Nu ziceai tu că ai vrea să cumpărăm moșia lui Martinescu? ... Că smogul din București te sufocă? 100 000 nu e mult, dar... Ce zici? – Lasă-i încolo! Nu-i sufăr pe evrei! Mai ales pe ăia care umblă cu chipă sub pălărie, de parcă sunt stăpânii lumii! – Mai știi? zise într-o doară George, în timp ce Iosif ieșea nervos din birou. Pe la 11 noaptea, bătrânul Manolescu se duse la culcare. George tăifăsuia cu câteva capete deștepte. Pe la 12, țiganii cântau de dulce. Câteva perechi mai dansau, contopite... Era deja ora 1 când Gina reintră în apartamentul spațios. Fusese să-l conducă pe tânărul brunet până la parcare... Deși obosită, era proaspătă, legănată de visare. Fredona o frântură de romanță. La cei 45 de ani ai ei, se simțea atât de tânără și ușoară... 16
Maine e o noua zi.indd 16
20/10/2015 10:50:24
Capitolul 2
$ FILMUL SE RUPE
Lumina dimineții pătrundea prin ruloul tras pe jumătate în apartamentul cuprins de liniște. Era ora 7. La un moment dat, Gina tresări. Ce-a fost? După câteva momente, își puse capul înapoi, pe pernă, dar tresări din nou. De data asta auzi deslușit. – George! Sună! Cine sună? întrebă ea indignată. – Ce? răspunse George mahmur. – Sună la intrare! Du-te, vezi cine e?... O fi Speranța... La ora asta nu putea fi altcineva decât femeia din casă. Uitase, probabil, că au avut chermeză. În slip, cu halatul pe umeri și cu părul vâlvoi, George coborî din dormitor în salon. – Cine-i? De dincolo nu se auzi niciun glas. Privi prin vizor. Pe hol era întuneric. – Cine-i? întrebă din nou și crăpă ușa. Un bocanc se puse instantaneu în deschizătura ușii. Mâini puternice o împinseră, aproape să-l dea jos. Spaima îi blocase deja respirația. – Ajutor! Hoții! apucă el să strige speriat. Doi mascați îl prinseră și-l imobilizară. Alți patru năvăliră în apartament. În spatele lor apăru un individ, îmbrăcat într-o manta bej, cu pălăria pe ochi și cu mustața dreaptă. Era șeful. Unul se repezi și deschise ușa camerei chiar de lângă salon. În pat, îmbrățișați, zăceau doi băieți! 17
Maine e o noua zi.indd 17
20/10/2015 10:50:24
Pentru comenzi prin poștă sau agenți de vânzare: Editura Viață și Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro
Deși eroii cărții sunt oamenii de lângă noi, povestirea de față este una neobișnuită. Ea debutează în prezentul zilelor noastre, dar curând alunecă în scenele ce foarte probabil vor compune viitorul apropiat. Mintea omului caută să vadă înainte. Imaginația anticipează realitatea, iar atunci când imaginația construiește pe reperele istoriei și ale profeției, omul parcurge un exercițiu de pregătire care-l face apt pentru supraviețuire în ceasul crizei. Eroii cărții s-au născut ca să fie oglinzi. În ele ne recunoaștem chipul și ne regăsim punctele tari și slabe. Ei trăiesc propriile noastre situații-limită. Ei aleg pentru noi. Retrăind drama fiecăruia, ne putem curăți sufletul de zgură și ne putem întări crezul în idealurile pentru care merită să trăim. O lectură este bună doar atunci când, sfârșind-o, te descoperi altul decât ai fost la început. În acest țel final stă însăși justificarea cărții. Tot el decide dacă viitorul, deocamdată întrezărit, dar care cu siguranță va fi surprinzător pentru toți, îți va fi prieten sau dușman. Din fericire, viitorul profetic încă ne stă înainte. Astăzi este neprețuitul timp pentru reflecție și schimbare. Este singurul timp în care ne croim destinul.
ISBN 978-973-101-927-7 CG 52798