Ce ai nevoie să ştii despre…
primii 7 ani de viaţă
Creşterea copiilor cu valori puternice şi cu o atingere blândă
Primii-7-ani_KKuzma.indd 1
07/12/2016 12:14:02
Primii-7-ani_KKuzma.indd 2
07/12/2016 12:14:02
Kay Kuzma, doctor în educaţie, împreună cu Kari St. Clair
7
Ce ai nevoie să ştii despre…
Primii ani de viaţă Creşterea copiilor cu valori puternice şi cu o atingere blândă
Traducător: Cristina Ruţă
Pantelimon 2016
Primii-7-ani_KKuzma.indd 3
07/12/2016 12:14:02
Copyright © 2016 Editura Viaţă şi Sănătate Toate drepturile rezervate. English edition copyright © by Pacific Press Publishing Association, Nampa, Idaho, USA. This Romanian-language edition is published under a licensing agreement with the copyright owner. All international rights reserved. Coordonator proiect: Romică Sîrbu, director Departamentul Educaţie şi Familie, Uniunea Română Redactor: Loredana Sîrbu Traducător: Cristina Ruţă Corector: Livia Ciobanu-Mihai Tehnoredactor: Irina Toncu
Cărţile Editurii Viaţă şi Sănătate pot fi achiziţionate prin reţeaua sa naţională de librării www.viatasisanatate.ro/librarii Pentru comenzi prin poştă sau agenţi de vânzare: Editura Viaţă şi Sănătate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E‑mail: comenzi@viatasisanatate.ro Site: www.viatasisanatate.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României KUZMA, KAY Primii şapte ani de viaţă: creşterea copiilor cu valori puternice şi cu o atingere blândă/ Kay Kuzma ; trad.: Cristina Ruţă. - Pantelimon: Editura Viaţă şi Sănătate, 2016 ISBN 978-606-911-059-1 I. Ruţă, Cristina (trad.) 821.111(73)-97=135.1 37.018.1
Primii-7-ani_KKuzma.indd 4
07/12/2016 12:14:02
Dedicaţie Copiilor care trebuie să-L facă pe Dumnezeu să surâdă… Cărora le place să simtă cum li se strecoară noroiul printre degetele de la picioare Și cărora le place să strângă în pumni cerealele din lapte. Care chicotesc în biserică şi spun cu voce tare: „Am o urgenţă!” Care îşi gâdilă fraţii şi îşi tachinează surorile. Care le spun vecinilor secretele de familie Și care uită unde ţi-au pus cheile. Care scuipă boabele de mazăre, înghit guma și îşi pun în buzunare acadelele, la păstrare. Care dau cu pudră pisica, tratează câinele şi se roagă pentru peştele mort. Care fac ce nu ţi-ai dori să facă fiindcă nu ştiu altceva mai bun de-atât. Şi copiilor pe care Dumnezeu ţi i-a dat în grijă pentru a le fi un model de tărie de caracter, pe care să-i înveţi cu răbdare şi pe care să-i iubeşti mult de tot. Şi nepoţilor mei deosebiţi: Tristan, Erika, Levi, Kristen, Keana, Luke, Kasen – Precum şi celorlalţi micuţi pe care Dumnezeu mi-i va scoate în cale.
Primii-7-ani_KKuzma.indd 5
07/12/2016 12:14:02
Primii-7-ani_KKuzma.indd 6
07/12/2016 12:14:02
Mulțumiri
C
artea aceasta reprezintă încununarea visului meu de-o viaţă de a le împărtăşi altora ideile pe care mi le-a dat Dumnezeu de-a lungul anilor cu privire la creşterea şi dezvoltarea copiilor mici. Am început să pun bazele ei pe când participam la studiile postuniversitare organizate de UCLA, sub îndrumarea doamnei June Patterson, în cadrul programului „Educaţia în prima copilărie”, şi am dezvoltat-o pe parcursul unei cariere în domeniu de peste patruzeci de ani, dar şi prin activitatea mea de bunică, pe măsură ce îi observ pe copiii mei crescându-şi la rândul lor copiii. De aceea, le sunt profund recunoscătoare familiei mele, prietenilor şi colegilor mei, care vor remarca în această carte influenţa pe care au exercitat-o asupra filosofiei mele de educare a copiilor. Îi voi fi veşnic recunoscătoare fiicei mele, Kari St. Clair, care a ieşit din zona ei de confort ca fizioterapeut şi care, în ultimele şase luni în care am adaptat cartea pentru o emisiune de televiziune, mi-a fost consultant şi coautor. Experienţa practică pe care o are împreună cu soţul ei în creşterea celor trei copii ai lor şi devotamentul lor spiritual profund faţă de călăuzirea lui Dumnezeu în viaţa lor i-au conferit cărţii vitalitate, direcţie şi inspiraţie de la Duhul Sfânt. Ea a reeditat o bună parte a materialului şi a venit cu sugestii importante, ajutându-mă să includ o componentă interactivă spre a-i încuraja pe părinţi să aplice aceste concepte la propriul stil de parenting. În mod frecvent, în timp ce discutam împreună despre diferitele concepte, Duhul Sfânt ne insufla o idee şi exclamam: „O, ce uimitor!” Sau în timp ce se străduia să prezinte o anumită idee, Kari îşi lăsa capul în jos şi se ruga: „Dă-mi cuvintele Tale, Doamne”, iar El îi punea în minte exemplul perfect pentru clarificarea ideilor. Am considerat necesar ca totul să vină de la Dumnezeu. Prin urmare, amândouă Îi dăm toată slava lui Dumnezeu pentru harul Său uimitor şi pentru
7
Primii-7-ani_KKuzma.indd 7
07/12/2016 12:14:02
PRIMII 7 ANI DE VIAȚĂ
dispoziţia Sa de a ne împlini toate nevoile pe măsură ce cartea căpăta contur. În nenumărate rânduri, am văzut împlinindu-se în dreptul nostru cuvintele lui Hristos: „Harul Meu îţi este de ajuns, căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită” (2 Corinteni 12:9). Îţi mulţumesc, Isus! Vreau să-i mulţumesc dr. Toini Harrison din San José del Cabo (Mexic) pentru că şi-a luat din timpul său pentru a citi manuscrisul şi pentru a se asigura că totul corespundea cu cercetările ştiinţifice în domeniul dezvoltării copilului şi cu principiile divine privitoare la relaţii. Mulţumiri echipei de la Pacific Press, inclusiv lui Steve Lanto, Bruce Fenner, Wendy Perla, Deanna Davis, Daun Redfield, Anita Seymour, David Jarnes, Bonnie Tyson-Flyn, Russ Holt, Randy Maxwell şi Tim Lane, dar şi lui Kenton Rogers de la 3ABN (Three Angels Broadcasting Network). Mulţumiri lui Danny Shelton şi echipei de la 3ABN care m-au invitat să le împărtăşesc aceste principii de parenting ascultătorilor lor de pe întreg mapamondul. Şi nu în cele din urmă, mulţumiri tuturor copiilor mei, care m-au învăţat că este cu mult mai uşor să ştii ce trebuie să faci decât să şi faci ce trebuie să faci! Vă mulţumesc că mi-aţi iertat greşelile şi pentru că m-aţi învăţat ceea ce cărţile nu au reuşit să mă înveţe! Faptul că sunt mamă pentru Kim, Kari şi Kevin rămâne cel mai frumos şi mai preţios rol pe care l-am avut în viaţă!
8
Primii-7-ani_KKuzma.indd 8
07/12/2016 12:14:03
Cuprins Cuvânt-înainte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 Secţiunea 1: O educaţie orientată spre scopuri
Capitolul 1: Ce-mi doresc pentru copiii mei?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Capitolul 2: Obţinerea informaţiilor utile în stabilirea itinerariului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Capitolul 3: Cultivarea unei atitudini de reverenţă chiar şi în zilele dificile. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Capitolul 4: Oferiţi-le copiilor voştri timpul cel mai bun . . . . . . . . . . . 59 Capitolul 5: Cum să trăim o viaţă echilibrată şi împlinită. . . . . . . . . . 75 Capitolul 6: Fiţi voi înşivă persoana care doriţi să devină copilul vostru. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Secţiunea 2: Cum să umpleţi viaţa copilului cu dragoste Capitolul 7: Cum funcţionează „cupa dragostei”. . . . . . . . . . . . . . . . . . 111 Capitolul 8: Purtarea de grijă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125 Capitolul 9: Respectul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Capitolul 10: Acceptarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 145 Capitolul 11: Iertarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Capitolul 12: Încrederea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 165 Secţiunea 3: Cum să descoperiţi potenţialului copilului Capitolul 13: Hiperactivitate sau hipoactivitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 181 Capitolul 14: Autocontrol sau impulsivitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 199 Capitolul 15: Adaptabilitate sau reticenţă la schimbare. . . . . . . . . . . . . 207 Capitolul 16: Funcţii fiziologice regulate sau neregulate . . . . . . . . . . . . 213 Capitolul 17: Reacţie calmă sau intensă la stimuli. . . . . . . . . . . . . . . . . 225 Capitolul 18: Dispoziţie pozitivă sau negativă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233 Capitolul 19: Îndrăzneală sau timiditate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 Capitolul 20: Perseverenţă sau distragere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 253 Capitolul 21: Creativitate sau conformare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 261 Capitolul 22: Generozitate sau egocentrism . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 271 Secţiunea 4: Cum să micşoraţi emoţiile-gigant
Capitolul 23: Să înţelegem cum funcţionează emoţiile. . . . . . . . . . . . . . 283 Capitolul 24: Mânia: Prima emoţie-gigant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 289 Capitolul 25: Gelozia: A doua emoţie-gigant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 305 Capitolul 26: Frica: A treia emoţie-gigant. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 317
9
Primii-7-ani_KKuzma.indd 9
07/12/2016 12:14:03
PRIMII 7 ANI DE VIAȚĂ Capitolul 27: Cum să micşoraţi emoţiile-gigant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 329 Capitolul 28: Gestionarea propriilor emoţii-gigant. . . . . . . . . . . . . . . . . 337
Secţiunea 5: Învăţaţi-vă copiii să asculte din dragoste
Capitolul 29: Învăţaţi-vă copilul că sunteţi o autoritate care îl iubeşte. 355
Capitolul 30: Reguli pentru evitarea conflictelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 369 Capitolul 31: Stabilirea unor limite care pot fi respectate . . . . . . . . . . . 389
Capitolul 32: Lăsaţi-i să suporte consecinţele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 401 Capitolul 33: Disciplina în primii ani de viaţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 411 Capitolul 34: Bătaia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 423
Secţiunea 6: Cum să creşteţi un copil mai isteţ şi mai capabil Capitolul 35: Patru chei ale dezvoltării sănătoase . . . . . . . . . . . . . . . . . 439 Capitolul 36: Mediul optim de învăţare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 456 Capitolul 37: Cum învaţă copiii să vorbească . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 470 Capitolul 38: Cum să vă învăţaţi singuri copilul. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 482 Capitolul 39: Pregătirea pentru şcoală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 491 Capitolul 40: Ţinerea sub control a televizorului şi a altor ispite electronice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 504 Secţiunea 7: Cum să modelaţi destinul moral al copilului
Capitolul 41: Ce este caracterul moral?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 527 Capitolul 42: Cum să vă influenţaţi copilul în bine. . . . . . . . . . . . . . . . . 533
Capitolul 43: Furnizaţi informaţia necesară luării deciziilor. . . . . . . . . 561 Capitolul 44: Controlul interior şi abilitatea de a spune „Nu”. . . . . . . . 571 Capitolul 45: Cum să modelaţi caracterul moral şi spiritual
al copilului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 583
Capitolul 46: Elaborarea unui plan de formare a caracterului. . . . . . . . 603
Secţiunea 8: Cum să-i oferiţi copilului darul valorii personale Capitolul 47: Puterea cuvintelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 629 Capitolul 48: Un concept de sine sănătos începe cu o imagine de sine bună. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 645 Capitolul 49: Oglinda stimei de sine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 657 Capitolul 50: Clădirea încrederii în sine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 669 Capitolul 51: Menţinerea unui respectul de sine sănătos. . . . . . . . . . . . 683 Capitolul 52: Valoarea pe care i-o acordă Dumnezeu copilului vostru. . 691 Anexă: Măsuri de protecţie a copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 699
10
Primii-7-ani_KKuzma.indd 10
07/12/2016 12:14:03
Cuvânt-înainte
C
opiii sunt uşor impresionabili. Ei devin ceea ce văd, aud şi experimentează. În primii şapte ani de viaţă, li se formează obiceiurile fundamentale. Primii şapte ani de viaţă sunt pentru părinţi asemenea unei ferestre deschise în care au posibilitatea să-şi influenţeze copiii, să-i înveţe şi să-i modeleze pentru a deveni oameni capabili, simţitori, avându-L pe Hristos în centrul vieţii lor. Acesta este rezultatul suprem – obiectivul acestui program pentru părinţi. În această perioadă, dezvoltarea este foarte rapidă şi „Cel neprihănit umblă în niciodată copilul vostru nu va neprihănirea lui; ferice de mai învăţa la fel de mult şi de repede. În primii şapte ani se copiii lui după el!” formează baza motivaţională şi Proverbele 20:7 sistemul de valori al copilului. Şi tot în această perioadă critică de dezvoltare rapidă, copilul este şi cel mai vulnerabil – la bine şi la rău, deopotrivă. Nu vă puteţi permite să irosiţi aceşti ani. Menirea de părinte este o călătorie incredibilă pe care nu o veţi putea face decât o singură dată. De aceea este de importanţă vitală să vă daţi toată silinţa. Fie ca Primii şapte ani de viaţă să vă slujească drept hartă şi ghid de călătorie şi să vă ajute să ajungeţi la destinaţia dorită! Peste tot în carte vorbesc despre părinţi fermi şi blânzi. Nu este vorba de vreun oximoron. Nu este ceva imposibil. De fapt, este ceva absolut esenţial pentru ca acest program să funcţioneze. Părinţii trebuie să fie FERMI Trebuie să fiţi fermi într-o dimensiune – în ceea ce priveşte în ce priveşte valorile copivalorile pe care le aveţi şi le lului şi BLÂNZI în ce priveşte spirirespectaţi. Dar nu orice valori; tul acestuia. sunt valorile care vă ajută să-i
11
Primii-7-ani_KKuzma.indd 11
07/12/2016 12:14:03
PRIMII 7 ANI DE VIAȚĂ
învăţaţi pe copii atitudinile şi comportamentele adecvate, în acord cu Scriptura. Cea de-a doua dimensiune Iosua 24:15 se referă la modul în care îi învăţaţi aceste valori. Aici intervine atingerea blândă creştină. Dacă sunteţi aspri şi exigenţi, copilul poate să se răzvrătească şi, mai târziu, să se îndepărteze de sistemul vostru de valori. În plus, copilul este setat pentru o viaţă de suferinţă emoţională şi respingere, astfel perpetuându-se ciclul de abuz. Copiii crescuţi de părinţi fermi în privinţa valorilor hristocentrice, dar blânzi în ce priveşte spiritul copilului, au tendinţa de a manifesta aceleaşi caracteristici pe măsură ce cresc. La rândul lor, îşi vor creşte copiii cu aceeaşi viziune parentală cu care au fost crescuţi şi ei. Dar dacă sunt modelaţi cu ceartă, ameninţări şi bătaie, cel mai adesea singurul model pe care l-au cunoscut va fi şi stilul lor parental. Dumnezeu i-a prevăzut pe copii cu anumite nevoi fundamentale care trebuie împlinite pentru ca ei să poată deveni nişte adulţi sănătoşi. Această carte vă oferă informaţii fundamentate pe principii, de care aveţi nevoie pentru a putea răspunde la nevoile copiilor în aceste domenii: scop în viaţă, dragoste, individualitate, emoţii, disciplină, învăţare cognitivă, caracter moral şi valori personale. Împlinind cu dragoste şi credincioşie aceste nevoi, vă veţi modela copiii ca să fie deschişi la dragostea lui Dumnezeu şi limitele aşezate de El. Deoarece copiii Îl privesc pe Dumnezeu ca pe o extensie a părinţilor, cei care cresc în familii în care părinţii prezintă valori ferme şi o atingere blândă vor fi conduşi să caute o relaţie mai apropiată şi mai profundă cu Tatăl lor ceresc. Gustând o relaţie mântuitoare cu Hristos, vor dori să trăiască după porunca Lui de a-şi iubi semenii, inclusiv pe cei care nu se poartă bine şi frumos cu ei. Şi vor avea „Nu opri binele de la cei puterea de a face astfel. Cu cărora li se cuvine.” Hristos, viaţa biruitoare este cu Proverbele 3:27 putinţă! Faptul acesta aşază o temelie minunată de speranţă, siguranţă, pace şi bucurie în anii de creştere în care, nu de puţine ori, teama, eşecul şi respingerea pândesc din umbră. Părinţi, vă adresez o rugăminte: Fiţi fermi. Apăraţi binele. Fiţi dispuşi să spuneţi la fel ca Iosua: „Eu şi casa mea vom sluji
„Cât despre mine, eu şi casa mea vom sluji Domnului.”
12
Primii-7-ani_KKuzma.indd 12
07/12/2016 12:14:03
CUVÂNT-ÎNAINTE
Domnului.” Totodată, rugaţi pe Domnul să vă întoarcă inimile către inimile copiilor voştri (vezi Maleahi 4:6). „Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea” (Proverbele 3:27). Îngrijiţi-vă de spiritele lor gingaşe. Învăţaţi-vă să-i disciplinaţi fără să le stârniţi spiritul combativ (vezi Efeseni 6:4). Părinţii care impun ascultarea într-un spirit de condamnare îşi îndepărtează copiii de Dumnezeu. Copiii spun atunci: „Dacă aşa este religia, mai bine fără.” În schimb, creşteţi-vă copiii cu har. Rugaţi-vă să aveţi „Tata şi mama să-şi aduo compasiune ca a lui Hristos, că aminte că ei înşişi nu care îi va îndupleca să asculsunt decât nişte copii mai mari… te de bunăvoie. Atunci când Din propriile lor greşeli şi erori, ei fac greşeli, rugaţi-vă pentru o ar trebui să înveţe să se poarte cu milă ca a lui Hristos, care îi va blândeţe cu copiii lor atunci când conduce la pocăinţă. Vorbiţi-le greşesc.” copiilor despre dragostea lui - Ellen G. White, lider religios Dumnezeu pentru ei. Rugaţi pe Duhul Sfânt să vă inspire ca să ştiţi cum să procedaţi cel mai bine. Trataţi-i ca pe nişte fii şi fiice de împărat, ca pe copiii lui Dumnezeu. Acesta este stilul parental care le întoarce inimile către Mântuitorul lor, care a îmbinat perfect conducerea principială cu păstoritul blând. Primii 7 ani de viaţă vă oferă instrumentele de care aveţi nevoie pentru a fi fermi, dar blânzi în conducerea copiilor voştri pe calea pe care trebuie să meargă.
Cum să valorificaţi la maximum „Primii 7 ani de viaţă” Cartea este concepută ca un ghid interactiv pentru schimbarea vieţii. Conceptele şi principiile prezentate nu vor deveni cu adevărat ale voastre decât dacă subliniaţi paragrafe, notaţi propriile întrebări, scrieţi pe margine comentariile voastre, răspundeţi la întrebările puse în carte, vă gândiţi cum pot fi aplicate principiile în cazul copiilor voştri, apoi practicaţi învăţătura până când aptitudinile parentale din categoria „atingerea blândă” vă vor intra în reflex. Dacă acesta este un scenariu de viaţă primit de la părinţii voştri, este momentul să scrieţi unul voi înşivă. Cartea de faţă a fost concepută pentru a scrie în ea! Volumul poate fi folosit şi în cadrul întâlnirilor de grup, în care părinţii pot învăţa unii de la alţii, discutând aceste principii şi împărtăşind ceea ce au descoperit că a dat rezultate în creşterea pro-
13
Primii-7-ani_KKuzma.indd 13
07/12/2016 12:14:03
PRIMII 7 ANI DE VIAȚĂ
priilor copii. Atunci când părinţii se întâlnesc, spun ce au pe inimă, se roagă şi se încurajează reciproc, se întâmplă ceva bun. Părinţii mai în vârstă, care au trecut deja de „primii paşi”, devin mentorii celor care se găsesc în prima fază. Invocă făgăduinţele biblice unul pentru celălalt şi încep să se vadă minuni. Cartea are cincizeci şi două de capitole, unul pentru fiecare săptămână a anului. Puteţi parcurge volumul într-un interval de timp mai scurt pentru a vă familiariza cu conceptele de bază, precum şi pentru a găsi soluţii la problemele imediate şi răs„Creşteţi-i în mustrarea punsuri la întrebările curente. Însă, pentru ca principiile care şi învăţătura Domnului.” alcătuiesc inima acestui proEfeseni 6:4 u.p. gram pentru părinţi să devină cu adevărat ale voastre, va trebui să vă luaţi timp să studiaţi şi să aplicaţi conţinutul fiecărui capitol. Rugaţi-vă pentru aceasta şi cereţi Domnului să vă arate cum să aplicaţi aceste principii în familia voastră. Speranţa mea este să reuşiţi să le practicaţi în creşterea copiilor voştri mai înainte de a trece la capitolul următor. Dacă veţi respecta cu consecvenţă acest plan săptămânal pe parcursul unui an, veţi avea instrumentele parentale de bază cu ajutorul cărora veţi parcurge cu bine anii de creştere. Acest program vă poate schimba viaţa – vouă şi copiilor voştri. Veţi dobândi o înţelegere nouă la care nu v-aţi fi gândit niciodată. Veţi avea o apreciere mai mare a calităţilor, talentelor şi potenţialului fiecăruia dintre copiii pe care Dumnezeu vi i-a dat în grijă. Şi vă veţi simţi încrezători că, împreună cu Dumnezeu, puteţi să fiţi părinţi eficienţi şi să reuşiţi în împlinirea menirii de părinţi. Vă încurajez să revedeţi acest material an de an, pe măsură ce copilul creşte şi provocările parentale se schimbă sau odată cu venirea în familie a unui nou-născut. Cu Primii 7 ani de viaţă vă veţi putea bucura să vă vedeţi copiii devenind oameni blânzi, iubitori, energici, cu valori principiale ferme şi care Îl iubesc pe Dumnezeu, îşi respectă părinţii şi sunt o binecuvântare pentru omenire. – Kay Kuzma, doctor în educaţie
14
Primii-7-ani_KKuzma.indd 14
07/12/2016 12:14:03
Secțiunea 1
O EDUCAȚIE ORIENTATĂ SPRE SCOPURI
Care este rugăciunea voastră pentru copiii voştri?
E
ducaţia orientată spre scopuri conferă o direcţie interacţiunilor de fiecare zi cu copiii voştri. În loc să se lase mânaţi încoace şi-ncolo de curentele schimbătoare din cultură, tradiţie, gândire şi imaginaţie, părinţii pot hotărî ce anume doresc să devină copiii lor şi să-şi evalueze rezultatele parentale în funcţie de ţinta aleasă. Copiii prosperă într-un mediu în care există cârma parentală a scopului ca să-i călăuzească. Copiii se simt în siguranţă atunci când ştiu că părinţii lor au un scop în tot ce spun şi fac. Înainte de a porni împreună în această călătorie prin Primii 7 ani de viaţă, vă provoc să vă gândiţi cu rugăciune care sunt caracteristicile pe care doriţi să le vedeţi la copiii voştri. Ce fel de adulţi doriţi să devină? Răspunsul vostru va deveni scopul vostru parental suprem. Aceasta este ceea ce doriţi să realizaţi în anii de creştere. Pentru a vă defini mai uşor obiectivele parentale generale, gândiţi-vă astfel: Dumnezeu v-a creat copiii cu caracteristici unice în vederea împlinirii unei lucrări speciale pentru El. Ce atitudini, ce mod de gândire şi ce caracteristici simţiţi că doreşte Dumnezeu să se formeze în aceşti copii? Opriţi-vă puţin. Întrebaţi-L! Şi mai îna-
15
Primii-7-ani_KKuzma.indd 15
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
inte de a citi mai departe, notaţi lucrurile pe care Dumnezeu vi le pune în minte:
________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________
Cum am putea ca, în lumea în care trăim, să ne creştem copiii pentru a fi tot ceea ce Dumnezeu doreşte ca ei să fie? Sarcina pare copleşitoare. Dar Dumnezeu spune că la El nimic nu este cu neputinţă. El spune că, dacă cerem, vom primi. Aceasta este speDe ce doar amatorii au copii? ranţa şi asigurarea voastră. Cu Pentru că ei sunt dornici să încredere, puteţi să fiţi părinţii înveţe! doriţi de Dumnezeu şi să vă învăţaţi copiii să meargă pe calea cea bună. Vă lansez o provocare. Scrieţi o declaraţie de intenţie în care să precizaţi ce vă doriţi cel mai mult pentru copiii voştri. Şi pentru că veţi reuşi doar în parteneriat cu Dumnezeu, scrieţi-o sub forma unei rugăciuni. Iată câteva exemple: Tată din ceruri, •
Îmi doresc pentru copiii mei să Te iubească, să mă respecte pe mine şi alte autorităţi şi să fie o binecuvântare pentru semeni.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să se accepte pe ei înşişi aşa cum Tu i-ai creat să fie.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să aibă bucuria lăuntrică a cunoaşterii faptului că sunt iubiţi în mod suprem de Tine.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să aibă încredere în ei înşişi şi credinţă în Tine pentru a şti că împreună cu Hristos pot să facă faţă şi să treacă peste orice dificultăţi cu care s-ar putea confrunta în viitor.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să stea de partea binelui, să-i sprijine pe cei apăsaţi şi să denunţe nedreptatea.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să fie suficient de siguri pe ei pentru a se deosebi de mulţime, să-şi seteze termostatul moral la un nivel înalt şi să trăiască în acord cu convingerile lor.
16
Primii-7-ani_KKuzma.indd 16
07/12/2016 12:14:03
INTRODUCERE
•
Îmi doresc pentru copiii mei să găsească bucurie, mulţumire şi împlinire în a face ce aştepţi Tu de la ei.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să aibă pe inimă preocuparea pentru oamenii necăjiţi, să-i ajute să-şi recâştige demnitatea, să le aducă speranţa care este posibilă numai în Isus Hristos.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să aibă pasiune pentru Isus Hristos, să iubească Cuvântul Lui scris, să dorească să le spună şi altora despre El.
•
Îmi doresc pentru copiii mei să-şi aţintească ochii asupra lui Isus (nu asupra mea) ca model parental şi să fie părinţi asemenea Lui pentru nepoţii noştri!
Declaraţie de intenţie sub formă de rugăciune Ce rugăciune aş vrea să înalţ pentru copiii mei, pe toată perioada copilăriei lor, astfel încât să aibă efecte durabile şi să mă ajute să îi modelez aşa cum doreşte Hristos?
________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________ ________________________________________________
Veţi face din aceasta rugăciunea voastră zilnică de-a lungul perioadei de creştere. Atunci când aveţi un scop clar şi rezonaţi puternic la îndemnurile Duhului Sfânt, vă veţi vedea devenind părinţii fermi şi blânzi care doriţi să fiţi pentru copiii voştri. Această declaraţie de intenţie sub formă de rugăciune vă va călăuzi în învăţătura pe care le-o veţi da copiilor voştri zi de zi; dar va fi un ghid general. Pentru a-l face mai practic, va trebui ca zilnic să stabiliţi ţinte specifice pentru copiii voştri. Uneori, aceste ţinte sunt suficient de generale pentru a fi aplicabile la toţi copiii pe care îi aveţi, de exemplu: „Copiii mei să înveţe să-şi rezolve în mod creativ
17
Primii-7-ani_KKuzma.indd 17
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
conflictele, fără să se rănească unul pe celălalt.” Alteori vor fi obiective mai specifice care vor determina modul în care veţi proceda cu un anumit copil, într-o anumită etapă a vieţii sale, având în vedere anumite probleme. De exemplu: „Fiul meu să înveţe să spună «te rog» atunci când cere ceva” sau „Fiica mea să ceară voie înainte de a merge să se joace cu copiii din vecini.” De multe ori pe parcursul unei zile se poate întâmpla să vă întrebaţi care ar fi calea cea mai bună pentru a da o anumită lecţie şi a corecta o problemă de comportament. Veţi fi mult mai eficienţi în lucrarea voastră pedagogică dacă veţi păstra la vedere scopul urmărit. Ce rezultat comportamental vă doriţi? Atunci vă puteţi întreba şi cum poate fi predată cel mai bine lecţia despre acel comportament. Dat fiind că lucruri diferite motivează copii diferiţi, aplicaţi o metodă şi, dacă nu funcţionează, încercaţi alta. Însă scopul vostru – obiectivul – va rămâne neschimbat.
Un exemplu de soluţie orientată spre scopuri Cum să vă învăţaţi copilul să mănânce cu măsură Problema: Tyler îşi pune în farfurie mai multă mâncare decât poate să mănânce. Obiectivul învăţării: Tyler îşi va pune în farfurie atât cât poate să mănânce ca să nu se facă risipă. Metodele de învăţare pe care le puteţi lua în considerare: Metoda 1: Îi puteţi pune voi mâncare în farfurie lui Tyler, până mai creşte şi poate lua decizii mai bune. Dar dacă scopul vostru este ca Tyler să se servească cu atât cât poate mânca, veţi reuşi prin această metodă să-l învăţaţi comportamentul dorit? Nu, ci doar îndepărtaţi responsabilitatea de la el. Metoda 2: Aţi putea stabili regula ca Tyler să ia câte o lingură din fiecare fel de mâncare şi după ce termină de mâncat ce are în farfurie, va putea să mai ia câte o lingură din ce mai doreşte. Această metodă plasează responsabilitatea asupra lui Tyler şi îi oferă posibilitatea de a aprecia singur de câtă mâncare mai are nevoie pentru a se sătura. Se poate întâmpla să mai rămână mâncare în farfurie, însă nu în cantităţi mari, ca înainte.
18
Primii-7-ani_KKuzma.indd 18
07/12/2016 12:14:03
INTRODUCERE
Metoda 3: Stabiliţi regula că Tyler trebuie să mănânce tot ce-şi pune în farfurie. Această regulă prezintă două hibe majore. În primul rând, îl obligă pe Tyler să mănânce tot ce are în farfurie, iar dacă el continuă să se servească cu porţii uriaşe, riscă să devină obez. În al doilea rând, în acest mod îl precondiţionaţi pentru eşec, iar nu pentru succes. Foarte probabil, Tyler va continua să se servească cu porţii mai mari decât poate mânca şi veţi fi nevoiţi să luaţi măsuri disciplinare pentru că nu a respectat regula de a mânca tot din farfurie. Această metodă nu se identifică prea mult cu scopul urmărit – acela de a-l învăţa pe Tyler să se servească cu o cantitate moderată de mâncare. Atunci când aveţi un scop clar pentru copiii voştri – comportamentul pe care doriţi ca ei să-l înveţe – veţi vedea că învăţătura voastră este mult mai eficientă şi mult mai christică. Următoarele câteva capitole vor prezenta pe larg acest „Mare putere are rugă concept al educaţiei orientate ciunea fierbinte a celui spre scopuri şi vă vor ajuta să alegeţi cu grijă principiile pe neprihănit [a părintelui].” care vă veţi fundamenta stilul Iacov 5:16 parental. Vom avea în vedere aspecte precum importanţa de a învăţa tot ce se poate cunoaşte despre copii, de a vă ajusta atitudinea în direcţia pozitivă, de a le oferi copiilor partea cea mai bună a timpului vostru, de a vă echilibra viaţa în planul muncii şi al finanţelor, de a deveni oamenii care vă doriţi să fie. În plus, veţi învăţa totul despre ceea ce eu numesc „trusa de supravieţuire pentru părinţi”. Pentru a depăşi momentele dificile când totul pare de-a-ndoaselea, când copiii parcă au scăpat de sub control şi aveţi senzaţia de eşec total, veţi avea nevoie de făgăduinţe din Biblie şi de rugăciuni scurte şi să vă reamintiţi că „şi aceasta va trece”. Primii şapte ani din viaţa copilului vostru pot fi anii cei mai plini de distracţie, adrenalină, provocări şi răsplătiri din viaţa voastră. Bucuraţi-vă de ei!
19
Primii-7-ani_KKuzma.indd 19
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
Rugăciunea este elementul-cheie în educaţia orientată spre scopuri. Vă aşază pe frecvenţa înţelepciunii divine de a
face toate lucrurile bune. Adesea părinţii nu se roagă din cauză că situaţia pare fără speranţă. Dar nimic nu este cu neputinţă la
Dumnezeu. Nimic nu este atât de avariat încât să nu mai poată fi reparat, nicio relaţie nu este atât de tensionată încât Dumnezeu
să nu poată aduce împăcarea şi înţelegerea, niciun obicei – atât de
adânc înrădăcinat încât să nu poată fi abandonat, nimeni – atât de slab încât să nu poată deveni puternic, niciun copil – atât de
încăpăţânat încât să nu poată fi ascultător. Orice nevoie ar avea
familia voastră, aveţi încredere că Dumnezeu o va împlini. În ce priveşte dificultăţile, neliniştile şi problemele, încetaţi să mai apă-
saţi butonul de „re-play” din mintea voastră. În schimb, predaţi-I lui Dumnezeu grijile voastre şi încredeţi-vă în El pentru o minune.
Aceasta să fie rugăciunea voastră: „Strig către Tine, căci m-asculţi, Dumnezeule! Pleacă-Ţi urechea spre mine, ascultă cuvântul meu! Arată-Ţi bunătatea Ta cea minunată!” (Psalmii 17:6,7).
- Kay Kuzma
20
Primii-7-ani_KKuzma.indd 20
07/12/2016 12:14:03
Capitolul 1
Ce-mi doresc pentru copiii mei?
C
opiii mei s-au făcut mari şi sunt la casele lor, dar întrebarea care, de-a lungul anilor, m-a condus ca părinte a fost: Ce-mi doresc pentru ei? Răspunsul s-a schimbat odată cu nevoile lor şi cu circumstanţele. Astăzi, sunt la rândul lor părinţii unuia sau mai multor copii aflaţi în primii şapte ani de viaţă. Iar eu îmi pun întrebarea... Ce îmi doresc pentru copiii mei acum, când sunt la vârsta adultă şi, la rândul lor, au copii? Le doresc să găsească bucurie şi împlinire în rolul de partener de căsătorie şi de părinte. Le doresc să savureze la maximum rolul de părinte, răspunzând creativ, cu rugăciune şi cu succes la provocările pe care le aduce un copil în viaţa fiecăruia. Le doresc să aibă înţelepciune de la Duhul Sfânt ca să înţeleagă cum să răspundă la nevoile individuale ale fiecărui copil într-un mediu de viaţă sănătos şi echilibrat. Iar acesta este visul meu şi pentru voi. Însă am văzut că sarcina nu este uşoară. Societatea le-a creat tinerilor părinţi de astăzi un mediu foarte dificil în care să-şi crească copiii, împânzit cu zone minate şi capcane care pot distruge căminurile, pot destabiliza familiile şi pot afecta potenţialul copilului de a trăi viaţa din belşug pe care Isus a venit ca să i-o dăruiască. Este uşor să păşiţi pe teren minat fără să vă daţi seama, mai ales dacă procedaţi aşa cum au procedat şi părinţii voştri! Iată trei cap-
21
Primii-7-ani_KKuzma.indd 21
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
cane pe care va trebui să le ocoliţi: legalismul, controlul excesiv şi durerea provocată prin violenţă şi abuz.
Capcana 1: Legalismul – echivalarea bunei purtări cu evlavia Oamenii – membrii de la biserică, prietenii, vecinii, bunicii – au tendinţa de a judeca copiii în funcţie de modul în care se poartă. Şi pentru că vă doriţi ca ceilalţi să creadă că sunteţi părinţi buni, iar copiii voştri – copii buni, devine foarte tentant să stabiliţi pentru comportamentul copiilor standarde ridicate, bazate pe aşteptările celorlalţi sau pe ce anume consideră ceilalţi că înseamnă „bun”, iar nu pe scopul vostru suprem pentru viaţa lor şi pe ceea ce îi motivează. Ca urmare, copiii încep să creadă că modul în care se comportă este mai important decât atitudinea sau motivaţia. Deciziile bazate pe principii pier fără urmă. Binele şi răul devin o problemă în alb şi negru, depinzând de cine deţine autoritatea în acea situaţie sau de cine îi vede. Nuanţele de gri nu mai există atunci când copiii trebuie să respecte fără discuţii standardele omeneşti, care pot să nici nu aibă o bază morală sau raţională clară. Copiilor nu li se permite să ia decizii morale principiale şi să înveţe din consecinţe. Atunci când copiii trăiesc într-un mediu legalist, mesajul mai mult sau mai puţin subtil pe care îl recepţionează este că sunt iubiţi, acceptaţi sau răsplătiţi doar atunci când se poartă „bine”. Dacă cei mici se simt iubiţi şi acceptaţi doar atunci când „joacă” după cum cântă părinţii, este uşor să aibă aceeaşi percepţie şi cu privire la Dumnezeu. Fii bun ca să n-o încurci! Nu ne mai mirăm atunci că legalismul este adesea motivul respingerii de către copii a „religiei”. Odată cu apa murdară din albiuţă aruncă şi pruncul: Îl expulzează pe Dumnezeu din vieţile lor împreună cu religia restrictivă. Copiii sunt iubiţi de Dumnezeul universului pentru ceea ce sunt ei, nu pentru ceea ce fac. Dumnezeu doreşte ca ei să fie fiinţe omeneşti, nu fapte omeneşti. Părinţii uită că, în ochii copiilor, ei sunt reprezentanţii lui Dumnezeu. Pe parcursul anilor de creştere, dacă copiii simt că acceptarea lor de către părinţi şi de alţi adulţi importanţi din viaţa lor este condiţionată de performanţă, ajung să creadă că şi acceptarea de către Dumnezeu trebuie să fie la fel. Dacă rămân în biserică, vor înclina să creadă că mântuirea se bazează pe fapte. Odată ce ajung la această concluzie, adio, har! Iar
22
Primii-7-ani_KKuzma.indd 22
07/12/2016 12:14:03
Ce-mi doresc pentru copiii mei?
Capitolul 1
fără har, nu mai este cu putinţă prea multă bucurie în Domnul. Să încerci să fii suficient de bun pentru a fi mântuit este treabă grea – de fapt, e imposibilă! O consecinţă posibilă a mântuirii prin fapte este aceea că, făcându-se mari, copiii pot trece la extrema opusă şi pot abandona orice standard, inclusiv poruncile lui Dumnezeu, care se bazează pe principii. În rebeliune, vor juca aşa cum îşi vor cânta ei singuri. Ce îmi doresc pentru copiii mei, acum că au ajuns oameni mari şi au proprii lor copii? Îmi doresc să aibă familii întemeiate pe har. Îmi doresc să aibă o relaţie vie cu Dumnezeul Universului şi astfel să fie atât de plini de dragostea Lui, încât aceasta să se reverse asupra tuturor celor cu care vin în contact – mai ales asupra copiilor lor, în acele zile în care parcă nimic nu merge cum trebuie. Iar dacă dintr-un motiv sau altul lucrul acesta nu se întâmplă, îmi doresc ca ei să se sprijine pe harul lui Dumnezeu, să-L roage să le acopere greşelile, ca acestea să nu se răsfrângă asupra copiilor lor. Copiilor mei le doresc să înfăţişeze înaintea copiilor lor imaginea unui Dumnezeu care îi iubeşte pur şi simplu pentru că există, şi nu pentru că fac ceva! Iar dacă copiii mei au dificultăţi cu acest concept din cauză că uneori au perceput anumite tendinţe legaliste la mine sau la tatăl lor..., Doamne, Te rog să ne ierţi! Iată câteva exemple de metode de aplicare a harului. Vă grăbiţi şi copilul vă cere ajutorul. Vă opriţi,vă aplecaţi şi îl ajutaţi fără un cuvânt de mustrare sau de frustrare. Copilului de doi ani îi place la nebunie să vă ajute să hrăniţi Principiul 1 peştii. Într-o seară vine la dumneavoastră cu mâncare pentru Pentru a înţelege harul lui Dumnepeşti şi întreabă: „Dăm papa zeu, copiii trebuie să cunoască harul la peşti?” „Deja am dat papa la părinţilor. peşti.” Copilul pleacă dezamăgit. În cursul serii, mai pune de două ori aceeaşi întrebare: „Papa la peşti?”, şi de fiecare dată răspundeţi: „Mai târziu”. A doua zi, descoperiţi că, peste noapte, copilul s-a trezit şi a răsturnat în acvariu jumătate din cutia cu hrană pentru peşti. Ce situaţie neplăcută! Acum trebuie să goliţi acvariul, să-l curăţaţi şi să vă rugaţi să nu moară peştii. Sunteţi supărat pe cel mic, dar, în acelaşi timp, vă daţi seama că nu a ştiut că prea multă hrană îi poate ucide pe peştişori. În plus, aţi lăsat cutia cu mâncare chiar lângă acvariu, la îndemâna copilului. În loc să îl pedepsiţi, recunoaşteţi faptul că
23
Primii-7-ani_KKuzma.indd 23
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
micuţul credea că vă ajută. Şi atunci îi spuneţi: „Tu ai vrut doar să hrăneşti peştişorii, nu-i aşa? Dar dacă peştişorii papă prea mult, se îmbolnăvesc foarte tare. De aceea, atunci când vei vrea să le dai să pape, mami sau tati trebuie să te ajute să le dai atât cât trebuie, nu mai mult. Mâine vom hrăni peştişorii împreună.” Iată un alt exemplu: copilul face ceva greşit, să zicem că îşi loveşte tovarăşul de joacă. Tu nu ai văzut ce s-a întâmplat, dar când îl întrebi pe celălalt de ce plânge, copilul tău mărturiseşte şi spune că îi pare rău. Ştie că merită să fie pedepsit. În schimb, tu îi spui: „Dacă loveşti pe cineva îl doare, iar Dumnezeu spune să fim buni. Ce crezi că ar fi făcut Isus dacă prietenul Lui i-ar fi luat un lucru care Îi aparţinea? Ce vei face data viitoare când prietenul tău îţi va lua jucăria?” Împreună faceţi un plan de acţiune, apoi îl îmbrăţişaţi şi el se întoarce fericit la joacă. Dacă se întâmplă din nou, situaţia se schimbă. (Trebuie aplicate consecinţele.) Dar chiar şi atunci reacţia voastră trebuie să fie plină de har. În această carte, veţi găsi numeroase tehnici creative şi pline de har pentru a vă învăţa copiii lecţiile de care au nevoie. Ori de câte ori vă trataţi copilul aşa cum are nevoie să fie tratat, iar nu aşa cum merită, îi arătaţi har! Legalismul se concentrează asupra pedepsirii comportamentului „rău” pentru a ajunge la desăvârşire. Harul se îndreaptă către inimă – către modelarea atitudinilor şi motivaţiilor –, iar comportamentul se schimbă de la sine.
Capcana 2: Controlul exterior – folosirea forţei pentru ca familia să facă impresie bună sau să fie bună Dat fiind că părinţii sunt mai mari, ştiu mai multe şi, uneori, pot să ţipe mai tare decât copiii lor, pot cădea cu uşurinţă în capcana folosirii forţei fizice sau psihice pentru a-i determina pe copii să facă ce vor ei. Aceşti părinţi iau decizii în baza propriilor lor nevoi, iar nu ţinând seama de nevoile copiilor. Îi mituiesc, îi înfricoşează, îi ameninţă sau folosesc coerciţia fizică. Unii oameni se simt importanţi atunci când îi umilesc pe alţii; se simt superiori atunci când îi fac pe alţii să se simtă inferiori şi se simt puternici când îi fac pe alţii slabi. Aceşti oameni sunt obsedaţi de control.
24
Primii-7-ani_KKuzma.indd 24
07/12/2016 12:14:03
Ce-mi doresc pentru copiii mei?
Capitolul 1
• Exercitarea controlului este o capcană în care părinţii pot cădea foarte uşor dacă iau comportamentul copiilor drept bază de calcul pentru propria valoare ca părinţi. • Alţii au concepţia greşită că rolul părinţilor buni este de a-şi controla copiii. Adevărul este că părinţii trebuie să controleze situaţiile, nu copiii. În loc de exercitarea controlului, consideraţi ca fiind responsabilitatea voastră parentală modelarea gândirii şi a comportamentului copiilor voştri. • Mulţi părinţi au crescut în familii în care proprii lor părinţi au folosit în mod abuziv mânia pentru a-i face să se conformeze din frică. Dacă acesta este singurul model parental pe care îl cunosc, le vor pasa copiilor lor abuzurile pe care le-au suferit din partea părinţilor, gândind că de aceasta au nevoie copiii ca să fie ascultători. Copiii care nu au voie să ia decizii potrivite vârstei lor şi să cunoască consecinţele fireşti ale deciziilor lor, rareori ajung să ştie să ia decizii mature. În schimb, ei vor folosi aceleaşi tactici şi cu copiii lor. Îi vor obliga să se conformeze pentru a-i face pe ei să arate bine, să se simtă puternici, să obţină ce vor sau pur şi simplu pentru că
Dacă vă spuneţi: Eu nu-mi mituiesc copilul, nu îl înfri coşez, nu-l ameninţ şi nu folosesc coerciţia fizică, puneţi-vă întrebarea: În ce situaţii din viaţa copilului meu am tendinţa: • de a-l mitui ____________________ ________________________________
(La supermarket pentru a pune punct unei scene?)
•
de a-l ameninţa ________________ _______________________________
(L-am ameninţat sau i-am tras o palmă pentru a-l face să stea cuminte la biserică?)
•
de a-l înfricoşa ________________ _______________________________
(I-am spus vreodată: „Dacă nu te potoleşti, opresc maşina şi te dau jos!”)
•
a folosi coerciţia fizică _________ _______________________________
(Atunci când mă grăbesc să-l îmbrac sau să-i pun scutecul, acţiunile mele devin coercitive?)
Dacă da, gândiţi-vă: Ce aş putea face în aceste situaţii dificile pentru a schimba comportamentul copilului meu fără a compromite ţelul suprem pe care îl am pentru el? __________________________________ __________________________________
25
Primii-7-ani_KKuzma.indd 25
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
nu au răbdare să procedeze altfel. Acest gen de control exterior este abuziv. Educaţia eficientă este întemeiată pe stânca hotărârii, nu pe nisipul şovăielii. Părinţii fermi şi blânzi trebuie să deţină controlul asupra situaţiilor, nu asupra copiilor lor. Ideea-cheie este că părinţii trebuie să fie exemple vii de conducere fermă şi iubitoare. Ei trebuie să creeze un mediu în care nevoile copiilor să fie împlinite, inclusiv nevoia de exprimare şi de alegere. În acelaşi timp, comportamentul greşit trebuie prevenit sau corectat. În aceste situaţii, comportamentul corespunzător trebuie învăţat fără a recurge la mânie sau forţă. Lucrul acesta le creează copiilor sentimentul de siguranţă şi încredere în ceilalţi, sentiment care îi ajută să devină oameni care iau decizii responsabile. Uneori poate părea că un copil nu va învăţa niciodată. Trebuie să repetaţi comportamentul corect iarăşi şi iarăşi. Dar va fi nevoie să-l mai ţineţi de mână şi la 16 ani? Nu cred! Copiii învaţă. Iar voi
Un exemplu despre cum puteţi deţine controlul fără a controla Lecţia despre siguranţa în trafic • Când sunt mici, ţineţi copiii de mână când traversaţi strada deoarece ei încă nu au conceptul de siguranţă şi sunt prea imaturi pentru a respecta mereu instrucţiunile date o dată. Dacă nu vor să vă ţină de mână, oferiţi-le o alternativă: „Ori mă ţii de mână, ori te iau în braţe. Alege cum preferi să traversezi strada.” Dacă tot nu vor să vă ţină de mână, luaţi-i în braţe. (Veţi începe să-i învăţaţi această lecţie încă de mici.) • Pe măsură ce cresc şi încep să înţeleagă ce înseamnă siguranţa în trafic (importanţa de a se uita în ambele direcţii şi de a traversa mergând, nu în fugă), traversaţi tot împreună cu ei, în eventualitatea că uită să se asigure şi pentru a consolida comportamentul adecvat. • După mai multe ocazii în care aţi traversat strada împreună şi aţi observat că se uită cu atenţie în ambele direcţii, aveţi încredere în capacitatea lor de a lua decizii înţelepte. Copiii au demonstrat că au înţeles ce înseamnă siguranţa în trafic: asigurarea înainte de a traversa strada a devenit un obicei, astfel că îi puteţi lăsa să traverseze şi singuri.
26
Primii-7-ani_KKuzma.indd 26
07/12/2016 12:14:03
Ce-mi doresc pentru copiii mei?
Capitolul 1
sunteţi capabili să-i învăţaţi pe cei mici lecţii importante care vor deveni practici sigure, mature pentru ei, în viitor. Pe măsură ce copiii devin tot mai maturi şi demonstrează acelaşi gen de autocontrol pe care îl văd şi în vieţile părinţilor lor, părinţii le pot permite mai multe posibilităţi de a alege. Părinţii vor fi acolo ca să monitorizeze, să sfătuiască şi, dacă este nevoie, să aplice consecinţele, însă rolul lor principal va fi de a încuraja maturitatea. Maturitatea este procesul prin care se trece de la controlul de către alţii la autocontrol; înseamnă să preiei controlul responsabil asupra propriei vieţi. Maturitatea este ţinta pe care părinţii fermi şi blânzi o adoptă pentru ei înşişi şi pentru copiii lor. Iar maturitatea se învaţă în primul rând prin exemple. Pe parcursul anilor de creştere, ori de câte ori controlul parental devine coercitiv şi mânia sau frica sunt folosite pentru a obţine conformarea, părinţii generează o reacţie negativă din partea copiilor lor. Copiii fie ripostează, fie se închid în ei în încercarea de a câştiga o măsură de control în vieţile lor. Atunci, creşterea copiilor se transformă într-o bătălie, iar conflictul devine norma. Ce îmi doresc pentru copiii mei, acum că sunt adulţi şi au devenit la rândul lor părinţi? Îmi doresc să aibă siguranţa de a se privi prin prisma valorii pe care le-o acordă Hristos, pentru ca astfel să fie pregătiţi să le ofere copiilor lor posibilitatea de a alege, atunci când este potrivit, şi să rămână fermi în dreptul deciziilor principiale, atunci când este necesar. Le doresc să simtă libertatea care se găseşte în dragostea lui Hristos şi să le ofere la fel şi copiilor lor. În plus, îmi doresc ca ei să fie suficient de siguri de dragostea mea (şi a tatălui lor) ca să fie liberi în a lua deciziile bune pentru ei. Vreau să poată să îşi planifice viaţa fără simţăminte de vinovăţie şi fără teama de respingere. Şi, încă o dată, toate acestea vi le doresc şi vouă! Aşadar, dacă aveţi copii mici şi încă nu v-aţi eliberat din lanţurile controlului exercitat Principiul 2 de părinţii voştri, copiii voştri Atunci când se poate, acordaţi-le sunt în pericolul de a creşte cu aceleaşi probleme de control ca copiilor libertatea de a alege. şi voi. Vă rog, de dragul copiilor voştri, discutaţi cu părinţii voştri, rezolvaţi problemele de control pe care le aveţi şi creşteţi în maturitate şi siguranţă în Hristos, care vă iubeşte pentru ceea ce sunteţi şi nu pentru ceea ce faceţi.1 O carte care vă poate ajuta să începeţi procesul de vindecare emoţională este Belonging, de Nancy şi Ron Rockey, împreună cu Kay Kuzma (Pacific Press, 1998).
1
27
Primii-7-ani_KKuzma.indd 27
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
Capcana 3: Suferinţa provocată de violenţă şi abuz – Concepţia că este OK să te porţi urât cu oamenii În ultimii ani s-a înregistrat o creştere dramatică a numărului de agresiuni în rândul tinerilor: violenţă şcolară, bătăi între bande, împuşcături. Vă îngrijorează faptul că adolescenţii se poartă abuziv cu cei de vârsta lor şi molestează sexual copiii mai mici, doar pentru că aşa simt ei? De ce atât de mulţi aleg să îşi rezolve problemele împuşcându-i pe alţii sau pe ei înşişi? Ştiaţi că în Statele Unite, la fiecare 15 secunde, o femeie este bătută – de regulă de un membru al familiei? Şi că peste trei milioane de copii din America prezintă riscul de a fi expuşi la violenţe parentale? Ce se întâmplă în societatea noastră? Copiii nu se tem de bomba nucleară, de cutremure, tsunami, uragane, tornade, nici măcar de abandon, aşa cum se tem de violenţă – de agresiunile celorlalţi. Trăim într-o lume înfricoşătoare! Ce anume a condus la creşterea incidenţei violenţei şi „Orice amărăciune, orice abuzului? De ce atât de mulţi iuţime, orice mânie, orioamenii le fac rău altora? Luce strigare, orice clevetire şi orice mea noastră păcătoasă este în stare de război: terorismul, gefel de răutate să piară din mijlocul nocidul, ura şi foametea şi-au vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu pus amprenta. Consumul de alalţii, miloşi şi iertaţi-vă unul pe alcool şi droguri ilegale, creşterea tul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe numărului de acte de violenţă voi, în Hristos.” de la televizor şi din jocurile viEfeseni 4:31-32 deo poartă o parte din vină. Dar mai sunt şi alţi factori responsabili. Cert este că abuzul duce la abuz. Şi dacă violenţa fizică şi verbală din familie nu este stopată, va ajunge să ne distrugă. Ce îmi doresc pentru copiii mei, acum că sunt adulţi şi au devenit la rândul lor părinţi? Îmi doresc ca inima lor să se frângă văzând suferinţa atâtor oameni şi, în colţul lor mic de lume, să aibă o influenţă bună. Le doresc să fie cetăţeni morali, suficient de puternici pentru sta de partea dreptăţii şi a milei şi pentru a-i ajuta pe cei ce suferă. Dar vreau să facă aceasta prin exemplu personal, prin persuasiune şi prin împărtăşirea veştii bune a Evangheliei, iar nu
28
Primii-7-ani_KKuzma.indd 28
07/12/2016 12:14:03
Ce-mi doresc pentru copiii mei?
Capitolul 1
prin tactici care duc la frică, mânie şi rebeliune. Vreau să facă parte dintr-o nouă generaţie de părinţi care vor schimba viaţa copiilor lor, luând atitudine împotriva celor care le fac rău semenilor. Îmi doresc ca părinţii tineri de astăzi să ia atitudine împotriva violenţei domestice şi a tratamentului agresiv al copiilor. Îmi doresc ca ciclul abuzului să înceteze cu această generaţie! În sfârşit, ce îmi doresc pentru nepoţii mei? Dacă este posibil, îmi doresc un mediu mai ferm şi mai blând în care să crească; un mediu în care fiecare persoană, indiferent de statut social, rasă, vârstă, religie sau stil de viaţă, este tratată cu respect, slujită cu bunătate şi ajutată la nevoie. Şi văzându-şi părinţii cum se implică în mod altruist în vieţile altora, îmi doresc ca ei să se gândească la Hristos, care îi ajută pe cei sărmani, pe cei îndureraţi, pe cei excluşi, pe cei bolnavi, pe cei ce sufereau de foame în zilele Lui şi să spună: „Exact aşa fac mami şi tati!” Copiii voştri v-au văzut făcând bine la alţii? În viaţa cui aţi putea aduce o rază de soare? Poate un vecin în vârstă s-ar bucura mult dacă i-aţi duce câteva brioşe. Copiii voştri vă văd cum vă opriţi din drumul vostru pentru a îndruma pe cineva care s-a rătăcit sau pentru a ajuta pe cineva să schimbe roata de la maşină? Vă duceţi copiii la un spital sau la un cămin pentru a-i vizita pe cei bolnavi sau singuri? Vă văd cum, la coada de la casă, lăsaţi înaintea voastră pe cineva care are doar câteva produse în coşul de cumpărături, atunci când voi aveţi căruciorul plin? Când vă sunaţi părinţii, vă aud spunându-le cuvinte afectuoase, pline de grijă şi de iubire? Vă opriţi cu răbdare din ceea ce faceţi atunci când copilul vă cere ajutorul pentru a mia oară? Sper din toată inima că copiii voştri Îl văd pe Hristos în voi. Dorinţa mea pentru voi, dragi părinţi care aţi început Principiul 3 cu copiii voştri călătoria primilor lor ani de viaţă, este să fiţi Oamenii (inclusiv copiii) trebuie părinţi fermi şi blânzi, părinţi ajutaţi, nu maltrataţi. care au tăria de caracter de a nu trăda valorile, de a evita comportamentul abuziv şi nechibzuit, părinţi drepţi, miloşi şi cu dragoste necondiţionată. Legalismul, controlul, violenţa şi abuzul pot fi prezente până la sfârşit în această lume păcătoasă în care trăim, dar nu este obligatoriu să facă parte şi din viaţa familiei voastre. Puteţi fi părinţi spre slava lui Dumnezeu. Cum? După cum sugera Rick Warren în cartea sa Viaţa condusă de scopuri: „Fă totul ca şi
29
Primii-7-ani_KKuzma.indd 29
07/12/2016 12:14:03
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
cum l-ai face pentru Isus şi poartă o conversaţie neîntreruptă cu El în timp ce-l faci” (p. 67).
Principii de aplicat în familie Principiul 1
Pentru a înţelege harul lui Dumnezeu, copiii trebuie să cunoască harul părinţilor.
Cum pot aplica acest principiu în familia mea?
_______________________________________________________ _______________________________________________________ La ce rezultate mă pot aştepta?
_______________________________________________________ _______________________________________________________ Principiul 2
Atunci când se poate, acordaţi-le copiilor libertatea de a alege.
Cum pot aplica acest principiu în familia mea?
_______________________________________________________ _______________________________________________________ La ce rezultate mă pot aştepta?
_______________________________________________________ _______________________________________________________ Principiul 3
Oamenii (inclusiv copiii) trebuie ajutaţi, nu maltrataţi.
Cum pot aplica acest principiu în familia mea?
_______________________________________________________ _______________________________________________________ La ce rezultate mă pot aştepta?
_______________________________________________________ _______________________________________________________
30
Primii-7-ani_KKuzma.indd 30
07/12/2016 12:14:04
Capitolul 2
Obţinerea informaţiilor utile în stabilirea itinerariului
O
dată ce v-aţi dat seama ce anume vă doriţi pentru copiii voştri – odată ce aţi stabilit care este ţelul vostru în privinţa lor –, veţi dori să învăţaţi cât de repede posibil modul în care puteţi reuşi să vă atingeţi ţelul. Majoritatea slujbelor cer de la candidaţi o instruire prealabilă. Nu la fel şi meseria de părinţi. După ce se „Părinţii au nevoie de mai naşte copilul, cei mai mulţi se multă instruire decât un aruncă pur şi simplu în valuri, iar unii plutesc, alţii se îneacă. neurochirurg, de mai multă înNu aceasta trebuie să fie expeţelepciune decât un judecător şi rienţa voastră. Puteţi învăţa tot de mai multă dragoste decât un ce trebuie să ştiţi pentru a fi efisfânt.” cienţi. Practic, cu cât mai multe – Dale Olen, psiholog şi scriitor veţi şti despre copii, cu atât mai mari vor fi şansele voastre de a-i conduce cu bine către ţintă. Unii părinţi sunt îngroziţi de ideea de a căuta informaţii în surse care nu poartă ştampila aprobării creştine. Dar nici toţi autorii creştini din domeniu nu sunt de acord unii cu alţii. Unii se sprijină pe propria interpretare a anumitor texte biblice. Alţii nu posedă o înţelegere prea amplă despre dezvoltarea copilului şi promovează tehnici care, aplicate în mod rigid, pot fi abuzive.
31
Primii-7-ani_KKuzma.indd 31
07/12/2016 12:14:04
O educație orientată spre scopuri
Secțiunea 1
Dacă răsfoiţi cărţile profane despre educarea copilului, veţi descoperi de toate. Trebuie să fiţi precauţi în acceptarea sfaturilor care nu concordă cu Scriptura. Iar unii consilieri profani ar putea avea în vedeProverbele 24:3-4 re altă ţintă decât cea pe care v-aţi propus-o voi pentru copiii voştri. Însă, cu cât mai multă „O educaţie bună le asigură informaţie veţi strânge cu pricopiilor noştri un start în vire la nevoile copilului în fieviaţă, şi nu imunitate pe viaţă la care etapă a vieţii sale, cu atât dificultăţi.” mai bine veţi înţelege de ce fac ceea ce fac. Având această înţe– Elizabeth Hormann, La Leche League legere, veţi şti mai bine cum să procedaţi în acea situaţie. În general, cu cât învăţaţi mai multe din studiile despre dezvoltarea copilului – despre modul în care a creat Dumnezeu copiii, despre modul în care gândesc aceştia, despre modul în care dezvoltarea fizică se răsfrânge asupra emoţiilor şi despre modul în care trăsăturile de personalitate date de Dumnezeu (înnăscute) le afectează motivaţiile şi preocupările –, cu atât mai eficienţi veţi fi ca părinţi. Odată ce deţineţi aceste cunoştinţe, în loc să vă mai bazaţi orbeşte Principiul 4 pe aşa-zişii „specialişti”, veţi putea să testaţi metodele sugeraCu cât acumulaţi mai multe cunoşte pentru a vedea dacă sunt în tinţe cu privire la copii, cu atât vă acord cu ce aţi învăţat deja sau cu judecata sănătoasă călăuzită veţi forma o mai bună înţelegere. de Duhul Sfânt.
„Prin înţelepciune se înalţă o casă şi prin pricepere se întăreşte; prin ştiinţă se umplu cămările de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.”
Metoda „Opreşte-te, priveşte şi ascultă” Când înţelegeţi de ce anume face copilul dvs. ce face şi când înţelegeţi ce e de făcut pentru a preveni anumite comportamente, puteţi evita două capcane care îi pândesc pe toţi părinţii: să lăsaţi simţămintele să vă dicteze comportamentul şi să repetaţi greşelile pe care părinţii voştri le-au făcut cu voi când eraţi mici. Mai bine aplicaţi metoda „Opreşte-te, priveşte şi ascultă” în obţinerea informaţiilor.
32
Primii-7-ani_KKuzma.indd 32
07/12/2016 12:14:04