Capitolul
5
Ce vezi?
Ce vezi?
Imaginează-ţi acest lucru: în loc să îţi faci amărâtele de teme pe care le ai notate în caietele din ghiozdan şi să treci apoi la îndeplinirea treburilor tale casnice, tu şi prietenul tău cel mai bun staţi întinşi pe iarbă, pe vârful unui deal, privind la masele de puf alb care plutesc pe deasupra voastră. — Eu văd un vapor, spui tu visător. Înaintează pe întinderea albastră a mării şi scoate abur pe coşul de fum. Şi zâmbeşti, gândindu-te la ziua pe care ai petrecut-o la plajă vara trecută şi la vapoarele pe care le-ai văzut trecând pe-acolo, lăsând în urmă o dâră de abur. — Ei bine, eu văd o casă din al cărei acoperiş iese fum, spune prietenul tău cuprins de un fior. Brusc, tu îţi aminteşti că în urmă cu câţiva ani casa prietenului tău a ars din temelii.
51
Atunci când vedem tablouri sau auzim descrieri vii ne bazăm pe ceea ce am învăţat şi ceea ce am experimentat pentru a ne ajuta să înţelegem ce înseamnă. Când citeşti teren de campare, de exemplu, te-ai putea gândi la momentul în care aproape ai fost mâncat de viu de ţânţari-mutant. Dovleac te poate duce cu gândul la Ziua Recunoştinţei şi la sentimentele pe care le ai când familia ta este împreună. Şi Justin Bieber te poate face să te gândeşti la surioara ta mai mică, deoarece el arăta cam ca ea. Există imagini în Apocalipsa care ar putea părea puţin, ei bine, nebuneşti. Când vedem cum sunt folosite acestea în alte locuri din Biblie şi ce au însemnat ele pentru creştinii care trăiau în perioada scrierii cărţii Apocalipsa, atunci par mai – să spunem – normale.
Mâncătorul de pergament
Profețiile din apocalipsa
Să luăm, de exemplu, Apocalipsa 10:9,10, în care Ioan scrie: „M-am dus la înger şi i-am cerut să-mi dea cărticica. «Ia-o», mi-a zis el, «şi mănânc-o; ea îţi va amărî pântecele, dar în gura ta va fi dulce ca mierea.» Am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o.” Deci avem aici un tip care mănâncă o bucată de hârtie făcută sul. Are sens? Ce vezi aici în afară de o modalitate ciudată de a creşte aportul de fibre din dieta ta?
52
O mulţime cosmică Avem apoi tabloul descris în Apocalipsa 12:1: „În cer s-a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna sub picioare şi cu o cunună de douăsprezece stele pe cap.” Nu vei găsi această ţinută la mall.
Da, ştiu că femeia nu are braţe. A spus textul ceva despre braţe? A spus? Mulţumesc.
Acum, pentru tine şi pentru mine, care citim aceste lucruri în secolul al XXI-lea, aceste imagini par bizare şi simptome probabile ale nebuniei, însă ele ar fi avut sens pentru cititorii lui Ioan. După cum am menţionat în capitolul 1, Ioan a fost un evreu care a fost exilat pentru credinţa sa în Isus. Audienţa sa principală ar fi fost la fel de familiarizată cu Scripturile ebraice (alias Vechiul Testament), cum suntem noi cu replicile din filmele populare.
Ce au văzut ei?
Ce vezi?
În acelaşi fel în care vederea unei săbii de lumină i-ar face pe oamenii din zilele noastre să se gândească la Star Wars, vederea unei persoane care mănâncă un pergament l-ar face pe un evreu din secolul I să se gândească la următoarele texte din Scripturile ebraice: „Când am primit cuvintele Tale, le-am înghiţit; cuvintele Tale au fost bucuria şi veselia inimii mele, căci după Numele Tău sunt numit, Doamne, Dumnezeul oştirilor!” (Ieremia 15:16) „El mi-a zis: „«Fiul omului, mănâncă […] sulul acesta şi du-te de vorbeşte casei lui Israel!»” (Ezechiel 3:1) Ioan nu era singurul din istoria poporului lui Dumnezeu care avea să „mănânce sulul”. Atunci când citim aceste două pasaje din Vechiul Testament în „contextul” lor (ceea ce înseamnă că citim versetele dinainte şi după, pentru a înţelege întreaga poveste), semnificaţia devine clară. „Mâncarea sulului” înseamnă înţelegerea
53
Profețiile din apocalipsa
pe deplin a soliei date de Dumnezeu. De fapt, acea expresie este foarte similară cu una pe care o folosim pentru a descrie pe cineva care este foarte captivat de ceea ce citeşte. Noi spunem că acea persoană „devorează” cartea. Iar în ceea ce o priveşte pe doamna cosmică din Apocalipsa 12, Scripturile ebraice ne dau indiciile de care avem nevoie pentru a dezlega misterul. De-a lungul Vechiului Testament, poporul lui Dumnezeu este asemănat cu o femeie, o nevastă (vezi Isaia 54:5,6; Ieremia 3:20; Ezechiel 16:8-14). Textele din 2 Corinteni 11:2 şi Efeseni 5:25-32 conţin aceeaşi analogie. În mod similar, soarele, luna şi stelele au apărut într-un vis pe care l-a avut Iosif (vezi Geneza 37). El le spune fraţilor săi că a visat că „Soarele, Luna şi unsprezece stele se aruncau cu faţa la pământ înaintea mea” – lucruri pe care tatăl său le recunoaşte ca reprezentându-l pe el, pe mama şi pe fraţii lui Iosif (versetele 9,10). Această ilustraţie se găseşte, de asemenea, în Cartea cântărilor 6:1, unde Solomon îşi descrie soţia ca fiind „frumoasă ca Luna, curată ca Soarele”. Dat fiind faptul că o femeie poate fi o referire la un popor, şi anume poporul lui Dumnezeu, este un pariu sigur faptul că este vorba de biserică. Aşadar, imaginile din Apocalipsa nu sunt nebuneşti, la urma urmei. Ele sunt pline de o semnificaţie profundă.
54
Capitolul 5 pe scurt Vei vedea unele lucruri ciudate în Apocalipsa, care vor părea că nu au sens. Pe de altă parte, uneori, Dumnezeu nu are sens,
până când ne oprim şi reflectăm asupra Sa: cine este şi ce face El. Aşadar, Apocalipsa ne aduce avantajul de a ne face să încetinim ritmul şi să digerăm ceea ce ne spune Dumnezeu, în loc să zburăm prin ea de parcă am şti deja tot ce conţine: lucru care se întâmplă de mult prea multe ori atunci când citim Biblia. Cărţi precum Geneza, Estera şi Ioan sunt, fireşte, mai uşor de citit, însă cred că pierdem jumătate din ceea ce este prezentat în acestea, deoarece trecem atât de repede prin ele. Mulţi dintre oamenii care consideră că Biblia este ciudată nu şi-au luat niciodată timp ca să descopere semnificaţia mai profundă a ceea ce citesc. Dumnezeu foloseşte imagini ciudate care sunt încărcate cu semnificaţie, pentru a ne face să încetinim şi să realizăm că nu ştim totul. Aşadar, fie că citeşti versetele pe care le-am menţionat sau unele pe care le-ai ales tu însuţi, citeşte ceva mai pe îndelete şi opreşte-te din când în când pentru a reciti un verset sau un pasaj de câteva ori. Şi cere-I lui Dumnezeu să te ajute să înţelegi ce citeşti.
ÎNTREBĂRI DE STUDIU 1. De ce crezi că a folosit Ioan atât de multe imagini din Scripturile ebraice în loc să explice lucrurile pas cu pas?
Ce vezi?
2. Foloseşti vreodată simboluri sau imagini atunci când comunici? De ce sunt acestea mai eficiente decât să spui direct lucrurilor pe nume?
55
Capitolul
6
Profețiile din apocalipsa
Importanta cifră şapte
56
De-a lungul vieţii mele, am avut tendinţa de a rătăci departe de drăguţele doamne care m-au luat cu ele la cumpărături. Mama mea dorea ca vizitele făcute la magazinul alimentar să fie rapide; numai că fiul ei cel mare – eu – dispărea la raionul de fructe şi legume, unde încerca să jongleze cu portocale. În timp ce ea ridica fructele de pe jos, eu mă buluceam spre raionul de cafea şi trăgeam de mânerul dozatorului fantezist, eliberând boabele de cafea încă nemăcinate pe podea. Până să oprească mama curgerea boabelor pe podea, eu reuşeam să îmi croiesc drum spre secţiunea de jocuri video, unde aveam să salivez peste jocurile Nintendo, scumpe, împachetate în celofan – pe care, în mod evident, mama nu mi le cumpăra. O colecţie de nimicuri exotice. Nu m-am schimbat prea mult. Din când în când, soţia mea este de acord să mă ia la cum-
Importanta cifră şapte
părături. Unul dintre locurile preferate ale familiei noastre este Pike’s Place Market, în centrul oraşului Seattle. Soţia mea se îndreaptă spre flori, produse alimentare şi nişte chestii mici şi drăguţe pe care ea le foloseşte pentru a ne împopoţona casa. Eu am totuşi un alt obiectiv. După ce parchez maşina, am nevoie doar de zece minute pentru a localiza un loc special, situat în adâncurile pieţei. Golden Age Collectibles (.com!) are una dintre cele mai mari colecţii de nimicuri exotice din vremurile trecute care pot fi găsite undeva. Nimicurile lor glorioase variază de la lasere Star Trek la casca lui Darth Vader, căni de cafea cu Spiderman şi jucării vechi. Mottoul lor: „Refuzăm să creştem. Din 1971”, rezonează cu mine, din moment ce eu am refuzat acelaşi lucru încă din anii 1980, când am primit prima mea pereche de pijamale cu Superman. Piaţa are la vânzare, de asemenea, reviste de benzi desenate, obiectivul meu din cea mai recentă evadare de lângă soţia mea. În timp ce ea se uita la săpunuri cu lavandă şi creme faciale pe bază de miere, eu m-am repezit spre fortăreaţa mea de nerozii. „Vino înapoi aici!” a strigat ea. „Ai face bine să nu mergi acolo unde cred eu că ai de gând să mergi!” Era însă prea târziu. Eram deja departe, gata să obţin un articol foarte special. Unul de care aveam nevoie. Unul care tocmai fusese lansat şi care nu avea să mai fie lansat poate niciodată. Batman. Primul număr. DC Comics a decis să relanseze toate revistele lor de benzi desenate. Din moment ce unele dintre originalele lor au fost lansate începând cu anii 1930, primele numere nu sunt numai rare, ci şi exagerat de scumpe. Un expert spune că un original al primei reviste de benzi desenate cu Batman valorează 125 000 de dolari.
57
Însă noile ediţii costă numai trei dolari: exact suma pe care o primesc pentru alocaţia mea săptămânală. După ce am petrecut ceva timp uitându-mă la diferite reviste de benzi desenate, am luat în mână publicaţia numărul unu. Acum, înainte să admit că am cumpărat-o, lasă-mă să îţi spun că multe reviste de benzi desenate sunt violente şi îngrijorătoare, iar unele dintre ele depăşesc limita abjectului. Nu îţi spun să începi să cumperi reviste de benzi desenate. Eu mă aflam mai mult într-o expediţie, dorind să deţin o bucată din istoria americană – una care se odihneşte acum într-o husă de plastic, sus pe un raft, unde soţia mea nu poate ajunge. Atunci când vine vorba de reviste de benzi desenate, numărul cel mai valoros este unu. Cu toate acestea, cartea Apocalipsa este diferită. În această carte profetică, numărul care contează este șapte.
Cartea cu mulţi şapte Apocalipsa este plină de cifra şapte. • Şapte biserici – Apocalipsa 1:4 • Şapte sfeşnice – Apocalipsa 1:12 • Şapte stele – Apocalipsa 1:16 • Şapte duhuri – Apocalipsa 3:1 • Şapte peceţi – Apocalipsa 5:1
Profețiile din apocalipsa
• Şapte coarne – Apocalipsa 5:6
58
• Şapte ochi – Apocalipsa 5:6 • Şapte îngeri – Apocalipsa 8:2 • Şapte trâmbiţe (la care suflă şapte îngeri) – Apocalipsa 8:2 • Şapte tunete – Apocalipsa 10:4 • Şapte mii de oameni (care sunt ucişi) – Apocalipsa 11:13
• Şapte capete (pe un balaur roşu, un nesuferit) – Apocalipsa 12:3 • Şapte coarne (pe o fiară ce iese din mare, de asemenea, o nesuferită) – Apocalipsa 13:1 • Şapte urgii – Apocalipsa 15:1 • Şapte potire de aur (pline cu ciorba mâniei) – Apocalipsa 15:7 • Şapte munţi – Apocalipsa 17:9 • Şapte împăraţi – Apocalipsa 17:10 Atunci când oamenii repetă lucruri, fie că este vorba de avertismente transmise în Scriptură, fie de strigătele unei femei care încearcă să se salveze de ruina financiară, deoarece soţul ei a scăpat în magazinul de reviste cu benzi desenate, ştii că în apropiere este ceva important. Ioan foloseşte numărul şapte în mod repetat, deoarece acesta are însemnătate, şi el îl foloseşte pentru a marca ceva important. De ce nu unu? Sau zece? Sau un milion de miliarde? Deoarece, în Scriptură –, este cifra care desemnează desăvârşirea.
Semnificaţia cifrei şapte
1 OK, deci nu ştiu dacă păsările flamingo, aşa cum le ştim noi, au existat de la începutul timpului. Mulţumesc că mi-ai atras atenţia asupra acestui aspect. Acum, fă rost de simţul umorului şi întoarce-te la citit.
Importanta cifră şapte
Cu mult timp în urmă, atunci când Dumnezeu a hotărât să creeze planeta pe care trăim, El a decis să o facă în şapte zile (vezi Geneza, capitolele 1 şi 2). În acele şapte zile, tot ceea ce intră în componenţa plantei noastre preferate a luat fiinţă: lumina, aerul, pământul, apa, păsările flamingo şi aşa mai departe.1 Cu toate aces-
59
Profețiile din apocalipsa
60
tea, un singur element din lista „de făcut” a lui Dumnezeu a primit privilegiul de a fi numit „sfânt”. „În ziua a şaptea, Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea pe care o făcuse şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o zidise şi o făcuse” (Geneza 2:2,3). Ultima zi a săptămânii, ziua cunoscută sub denumirea de Sabat, este coroana lumii pe care Dumnezeu tocmai o terminase de făcut. Dumnezeu nu le-a numit nici măcar pe primele două fiinţe omeneşti, pe care le-a creat anterior, ca „sfânte”2 şi „binecuvântate”, așa cum a făcut cu această zi incredibilă. Sabatul este cireaşa de pe tortul creativ al lui Dumnezeu. El a considerat acest moment sacru atât de important, încât l-a făcut chiar parte din Cele Zece Porunci: „Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. Să lucrezi şase zile şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta. Căci în şase zile a făcut Domnul cerurile, pământul şi marea şi tot ce este în ele, iar în ziua a şaptea S-a odihnit, de aceea a binecuvântat Domnul ziua de odihnă şi a sfinţit-o” (Exodul 20:8-11; subliniere adăugată). Cea de-a şaptea zi a săptămânii noastre este un semn important de aducere-aminte a magnificului Creator. Dumnezeu ne-a dat şase zile în care putem crea tot felul de lucruri. Dumnezeu a făcut Sabatul pentru a ne reaminti că ceea ce creăm noi nu este la fel cu ce a creat El. Aceasta este o zi care să ne reamintească de faptul că noi nu suntem Dumnezeu. 2 Sfânt înseamnă „pus deoparte”.
Formularea pe care a folosit-o Dumnezeu în porunca a patra apare şi în Apocalipsa 14:7 – „Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui, şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!” (Apocalipsa 14:7; subliniere adăugată). Ioan spune că cel care face această afirmaţie este un înger. Aşadar, trebuie să fie o afirmaţie importantă. Şi faptul că Dumnezeu trimite un înger să repete cuvintele din cea de-a patra poruncă ne spune că oamenii au nevoie să li se reamintească de Dumnezeul care a creat totul şi trebuie să i se închine Lui – spre deosebire de a se închina înaintea altui lucru sau altei persoane.
capitolul 6 pe scurt
Importanta cifră şapte
Numărul şapte ne îndreaptă atenţia spre creaţie, când Dumnezeu a încheiat construirea planetei Pământ. Şapte înseamnă împlinire şi desăvârşire. Atunci, ce ne spune aceasta despre toate acele cifre şapte simbolice folosite în Apocalipsa? Fie că este vorba despre cei „şapte ochi” care văd totul, fie că este vorba de judecată sub forma celor „şapte potire de mânie”, Dumnezeu nu face lucrurile pe jumătate. El nu predă o temă făcută pe jumătate. El nu Se plictiseşte de omenire şi nu renunţă la planurile Sale pentru viitor. Pe măsură ce progresăm prin Apocalipsa, vom vedea înaintea ochilor noştri puterea minunată a lui Dumnezeu. Aceasta ar trebui să ne spună că Mântuitorul nostru este suficient de pu-
61
ternic încât să poarte această lume – care ne include pe mine şi pe tine – spre infinit şi dincolo de el. 3
ÎNTREBĂRI DE STUDIU
Profețiile din apocalipsa
1. Cercetează Biblia pentru a descoperi locurile în care numărul şapte este un simbol al desăvârşirii. (Cea mai simplă modalitate de a face acest lucru este să cauţi cuvântul şapte într-o concordanţă sau pe un computer.)
62
3 Da, aceasta era o aluzie la Buzz Lightyear. Mulţumesc că ai remarcat.
Capitolul
7 Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
1 Fotbalul american (canadian) are două versiuni. Una este cea clasică, mai violentă, în care jucătorii se pun la pământ unii pe alții (tackle). Cealaltă este flagfootball, în care jucătorii doar smulg un steguleț sau o centură prinsă la brâul jucătorului advers. (n.r.)
Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
În mijlocul grămezii, am elaborat planul de bătaie. Din moment ce eram atât quarterback (lansatorul), cât şi pastorul, coechipierii mei – liderii de tineret – aşteptau ca eu să le spun schemele de joc pe care le vom aborda împotriva adolescenţilor pe care i-am provocat la meciul nostru de flagfootball1 anual. Le puteam auzi ironiile, în timp ce ticluiam o strategie care să îi încurce şi să ne aducă gloria. Elementul-cheie al unui meci bun este elementul-surpriză – şi aveam nevoie de el împotriva acestui grup special de tineri. Unul dintre ei juca în echipa de fotbal a şcolii sale. În comparaţie cu noi,
63
Profețiile din apocalipsa
64
ceilalţi, el era practic un profesionist. Ceilalţi adolescenţi beneficiau de o anomalie genetică care le dădea o energie nelimitată şi, combinată cu băutura energizantă hawaiiană pe care au adus-o, genera un amestec dinamic care le oferea posibilitatea atingerii unei viteze aproape supersonice. În ceea ce ne priveşte pe noi, liderii de tineret, muşchii noştri bine tonifiaţi, însă cu experienţă, refuzau să ţină pasul cu ritmul frenetic al contestatarilor noştri plini de energie lichidă. Aceasta însemna că trebuia să ne întemeiem planul pe ceva mai mult decât îndemânare fizică – trebuia să ne bazăm pe şiretenie. Din fericire, de-a lungul anilor am creat o carte de scheme de joc care se află la limita nebuniei clinice, dar care însă funcţionează. Una dintre schemele mele de joc se numeşte Cercul de foc. Mijlocaşul aruncă mingea spre fundaș, care aleargă apoi spre zona de scor. Restul echipei aleargă într-un cerc strâns în jurul ului, înaintând simultan spre centrul terenului. Această schemă de joc, uluitoare din punct de vedere vizual, este frustrantă pentru cealaltă echipă, deoarece ei nu pot trece de cercul de apărare pentru a-l prăda pe individul cu mingea. Dezavantajul acestei scheme este că nu durează mult timp, deoarece jucătorii încep să se simtă ameţiţi. Cu toate acestea, această schemă este de obicei bună pentru a marca de debut. Urmează Harvey Knee-Slapper, creat după personajul din Sesame Street cu acelaşi nume. În emisiunea pentru copii, această marionetă ţăcănită cu ochi cercetători şi bulbucaţi aleargă spre celelalte marionete râzând ca un nebun şi pălmuindu-le cu litere după ce spune glume stupide. Acesta este de departe personajul meu preferat din Sesame Street. Această schemă de joc funcţionează în felul următor: după ce mingea este aruncată, toţi jucătorii din echipă, în afară de doi,
Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
încep să râdă şi să alerge sălbatic, plesnindu-se unii pe alţii şi pe cei aflaţi la o palmă de ei, în timp ce alergătorul din spate şi un apărător se îndreaptă spre zona de scor. Din nefericire, nu am încercat această schemă, aşa că nu prea pot spune cât de bine funcţionează. Îţi las ţie plăcerea de a o încerca următoarea dată când vei juca fotbal. Să-mi spui şi mie cum a decurs. În cele din urmă, urmează cea mai mare invenţie a mea: prima înscriere Ave Maria. Cele mai multe echipe de fotbal folosesc Ave Maria când sunt în culmea disperării: când cealaltă echipă are mai multe puncte şi au mai rămas numai câteva secunde din joc. Schema presupune că quarterback face o aruncare epic de lungă, sperând, în ciuda tuturor aparenţelor, că cineva din echipa lui va prinde mingea şi va înscrie, fie pentru a egala, fie pentru a câştiga meciul. Această schemă este riscantă şi puţin prostească, cu excepţia cazului în care nu simţi presiunea timpului care trece. Atunci este pur şi simplu genială. Nimeni nu se aşteaptă la o Ave Maria de la prima posibilitate de marcare sau a unei posesii a mingii – sau de la o echipă care conduce. Acesta este motivul pentru care a funcţionat împotriva tinerilor în acea zi. De cinci ori. Cutezanţa absolută de a face o schemă de acest gen contravine bunului-simţ. Sincer, este scandaloasă; sau, cel puţin aşa a fost pentru tipul care juca fotbal la şcoală. Este echivalentul sportiv al comandării unei porţii de cartofi prăjiţi la un restaurant scump, râgâitului după înfulecarea acelor cartofi prăjiţi şi părăsirea restaurantului fără să achiţi nota de plată. Barbar. Jignitor.
65
Nepoliticos. Şi foarte eficient. Am câştigat cu o diferenţă de treizeci sau patruzeci de puncte în acea zi – şi totul datorită faptului că am avut planuri care au funcţionat – care au dus mingea spre zona de scor.
X marchează locul Fotbalul nu este singura activitate care funcţionează mai bine atunci când există un plan. Majoritatea oamenilor care scriu articole sau cărţi fac mai întâi o schiţă. Schiţa este ca o hartă sau o schemă care îl ajută pe autor să meargă de la început la sfârşit, într-o manieră logică, să îşi transmită ideile cititorului. Schiţele pe care le folosim arată în general cam aşa:
Profețiile din apocalipsa
I. Introducere A. Vecinul meu se holbează în casa mea până noaptea târziu. B. Voi dovedi că vecinul meu este un spion.
66
II. Cuprins A. Vecinul meu se holbează adeseori la mine în casă până la miezul nopţii. B. Cercetările făcute cu ajutorul computerului mă ajută să aflu lucruri despre el. 1. Acesta este celebrul fizician teoretician Stephen Hawking. 2. El este aproape în totalitate dependent de un scaun cu rotile motorizat. 3. Blogul său spune că scaunul cu rotile nu a mai funcţionat cum trebuie. 4. „Spionatul” său era de fapt o serie de încercări de a obţine ajutor.
III. Rezumat şi concluzii A. Vecinul meu nu este spion, ci o persoană care are nevoie de ajutorul meu. B. Voi suna un mecanic de scaune cu rotile.
2 Cuvântul în limba greacă, Hristos, începe cu litera chi; Christ în litere greceşti arată astfel: ΧΡΙΣΤ.
Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
Oricât de obişnuită ar fi această schiţă însă, şi în pofida faptului că multe studii biblice şi comentarii spun că Ioan din Patmos a folosit una de acest fel, nu vei înţelege pe deplin ceea ce a scris Ioan în Apocalipsa în cazul în care cauţi acest gen de schiţă aici. În timp ce noi tindem să organizăm lucrurile în ordine cronologică – în ordinea apariţiei, 1-2-3, a-b-c, introducere, cuprins şi încheiere – structura literală de bază folosită de evrei, inclusiv de prietenul nostru Ioan, este chiasmul. Un chiasm este un grup de idei paralele şi/sau cuvinte care sunt dispuse în formă de X. Alfabetul grecesc are o literă care arată ca un X. Nu este un X, totuşi; litera este un chi – care este echivalentul pentru c şi h nostru puse la un loc (ca în chip) şi care este pronunţat în general ky (ca în „sky”).2 Scriitorii Scripturii – atât ai Vechiului, cât şi ai Noului Testament – îşi prezintă adeseori ideea principală chiar în mijlocul schiţei, în loc de finalul acesteia. Ei au prezentat cărţi întregi în acest fel – pasaje mai scurte, de asemenea, şi chiar versete individuale. Schiţele lor, aşadar, se aseamănă cu un chi (X), sau jumătate din unul, aşa că cercetătorii Bibliei numesc acest gen de schiţă un chiasm. Ideea este că atunci când un scriitor a folosit o schiţă de chiasm, el a pus ideea cea mai importantă în mijlocul schiţei. Aceasta este una dintre caracteristicile principale ale schiţării chiastice, ale structurii chiastice.
67
Profețiile din apocalipsa
68
Cealaltă caracteristică principală a structurii chiastice are o denumire mare, fantezistă: paralelism. Când două lucruri sunt paralele, ele se îndreaptă în aceeaşi direcţie. Cel puţin în acest fel (şi adeseori şi în alte feluri) se aseamănă una cu cealaltă. De exemplu, liniile paralele arată astfel: ................................................................................................................ ................................................................................................................ Fascinant, nu? Te distrezi de minune? Mai rezistă puţin. Toate aceste lucruri vor avea sens în curând. Atunci când scriitorii folosesc paralelismul, ceva ce a fost spus sau o idee care a fost expusă într-un moment al relatării reapare într-o altă formă sau manieră mai târziu în poveste. De exemplu, în filmul Disney, Împăratul vrăjit, mândrul împărat Kuzcoo o demite pe consiliera sa înfiorătoare, pe Yzma, din funcţia pe care o avea. Atunci când o dă afară, el îi spune: „Gândeşte-te la asta ca şi când ţi s-ar da drumul, ca şi când viaţa ta s-ar îndrepta într-o direcţie diferită, ca şi când trupul tău ar face parte dintr-o reorientare permanentă.” Spre finalul filmului, Yzma încearcă să se răzbune pe Kuzco şi, în timp ce face acest lucru, ea spune: „Gândeşte-te la asta ca şi când ţi s-ar da drumul, ca şi când viaţa ta s-ar îndrepta într-o direcţie diferită, ca şi când trupul tău ar face parte dintr-o reorientare permanentă.” Aceasta este o paralelă. De fapt, este o ironie crudă a unei paralele, după cum ne atrage atenţia Yzma. Să repetăm: un chiasm este un grup de idei paralele şi/sau cuvinte care pot fi dispuse în formă de X3. Poţi vedea cum funcţionează la scară mică în versetul 12 din Matei 23: „Oricine se va înălţa va fi smerit; şi oricine se va smeri va fi înălţat.” 3 Chiasm – procedeu stilistic constând în așezarea încrucișată a două perechi de cuvinte pentru a forma o antiteză. – DEX
Structura chiastică a textului din MATEI 23:12 Oricine se va înălţa
Va fi smerit
Şi oricine se va smeri
va fi înălţat Diagrama 7.1
Schiţa Apocalipsei Întreaga schiţă a cărţii Apocalipsa este scrisă ca un chiasm, cu toate că cercetătorii Bibliei dezbat încă locul în care se potriveşte fiecare parte, şi ce este în centrul chiasmului. În cele ce urmează, voi prezenta câteva dintre schiţele mele preferate.
Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
Aranjat în ordine, acest verset spune: A. Oricine se va înălţa B. Va fi smerit, B’. Şi oricine se va smeri A’. Va fi înălţat. Schiţa are forma unei jumătăţi a literei X, aşadar, în ciuda jumătăţii care lipseşte, se numeşte totuşi chiasm. Fiecare literă reprezintă un punct important, şi A’ este paralel cu A, iar B’ este paralel cu B. A şi A’ ne vorbesc despre oameni care se înalţă şi B şi B’ ne vorbesc despre a fi smerit. Aşadar, avem „înalţă” la început şi la sfârşit, şi „smeri” la mijloc, ceea ce ne spune că ideea principală cu care a vrut Isus să rămânem este valoarea smereniei. „Smerit” este în mijloc. Este central. Este gemul din mijlocul unei clătite, dacă vrei. Mmmm... clătite.
69
Modelul Jon Paulien4 Prolog 1:1-8 Cele şapte biserici (A) 1:9–3:22 Cele şapte peceţi (B) 4:1–8:1 Cele şapte trâmbiţe (C) 8:2–11:18 Criza finală (D) 11:19–15:4 Cele şapte potire (C’) 15:5–18:24 Mileniul (B’) 19:1–20:15 Noul Ierusalim (A’) 21:1–22:5
Profețiile din apocalipsa
Epilog 22:6-21
70
Cu toate că se poate să nu fie în totalitate evident, cea de-a doua jumătate o oglindeşte pe prima. În mod clar, prologul şi epilogul au legătură – însă cum rămâne cu elemente precum cele şapte biserici şi Noul Ierusalim? Vom ajunge la aceste părţi din Apocalipsa în cele din urmă. Deocamdată, aminteşte-ţi că ideea principală este în mijloc, şi prima şi a doua jumătate se reflectă una pe cealaltă.5 O altă modalitate de a vedea structura chiastică se bazează pe menora – sfeşnicul cu şapte braţe, caracteristic credinţei iudaice. De remarcat faptul că Doukhan şi Paulien au păreri diferite cu privire la părţile din Apocalipsa care ar trebui să alcătuiască diversele secţiuni. 4 Jon Paulien, Seven Keys: Unlocking the Secrets of Revelation, Nampa, Idaho: Pacific Press® Publishing Association, 2009, p. 99. 5 Ca atunci când te uiţi în oglindă şi ridici mâna stângă; în imaginea din oglindă însă este mâna ta dreaptă.
Modelul Strand/Doukhan6 Cele şapte trâmbiţe Cele şapte potire (8:6-11:18) (16-17) Cele şapte peceţi Cele şapte semne Cele şapte biruinţe (6-8:1) (12-14) (19:11-20:15) Cele şapte biserici (2-3)
Cele şapte minuni ale Ierusalimului (21:1-22:5)
Etapa pământească (1-11:18)
Etapa cerească (15-22) Etapa finală (11:3-14)
Modelul Navă Criza finală 11:19–15:4 (D)
Prolog 1:1-8
Epilog 22:6-21
6 Jacques Doukhan, Secrets of Revelation ,Hagerstown, Md.: Review and Herald® Publishing Association, 2002, p. 14.
Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
Şapte peceţi; Mileniul; Şapte biserici; 4:1–8:1 (B) Şapte trâmbiţe; Şapte potire; 19:1–20:15 (B’) Noul Ierusalim; 1:9–3:22 (A) 21:1–22:5 (A’) 8:2–11:18 (C) 15:5–18:24 (C’)
71
Mi-am construit câteva modele ale mele, folosindu-mă de referinţele lui Paulien: Modelul Curcubeu, Modelul Navă, Modelul ATARI Pong7şi Modelul Meci de fotbal. Nu avem spaţiu pentru toate, aşa că voi aduce doar două în atenţia cititorilor. Din moment ce am început cu fotbalul, este în mod sigur potrivit ca într-un capitol dedicat chiasmelor să încheiem cu fotbal.
Modelul Meci de fotbal
Criza finală 11:19-15:4 (D) Şapte trâmbiţe; 8:2–11:18 (C) Şapte peceţi; 4:1–8:1 (B) Şapte biserici; 1:9–3:22 (A)
Profețiile din apocalipsa
Prolog 1:1-8
72
Şapte potire; 15:5–18:24 (C’) Mileniul; 19:1–20:15 (B’) Noul Ierusalim; 21:1–22:5 (A’) Epilog 22:6-21
7 În caz că nu ştii ce este, caută pe internet „ATARI Pong” şi fii martorul celui mai grozav joc video al tuturor timpurilor.
capitolul 7 pe scurt
ÎNTREBĂRI DE STUDIU 1. Vezi dacă poţi recunoaşte mai multe chiasme în Evanghelia după Matei.
Punerea mingii în joc: Structura cărţii Apocalipsa
Cartea Apocalipsa începe cu povestea unui bărbat pe nume Ioan, care este exilat pe insula Patmos. Cu toate acestea, pe măsură ce parcurgem această carte de viziuni, va fi o provocare să ne menţinem concentrarea, deoarece ceea ce este scris în această carte nu decurge ca o poveste tipică. Apocalipsa este alcătuită dintr-o serie de viziuni, conectate toate între ele. Uneori, aceste viziuni ne poartă spre evenimente viitoare, însă pot, de asemenea, să facă referire la trecut. Vestea bună este că, în timp ce părţile cărţii Apocalipsa pot părea haotice şi fără legătură la început, cartea are o structură şi un curs pe care îl urmează, iar acele părţi devin mai uşor de văzut pe măsură ce continuăm să studiem. Dumnezeu nu este autorul haosului; El are un plan – unul pe care ni-l descoperă în Apocalipsa. Atunci când vieţile noastre par haotice sau scăpate de sub control, ne face bine să ne aducem aminte de faptul că Dumnezeu are un plan.
73