18 01 gsm info hobby

DLC LVI - anul V

- Cât suntem, încă, pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit !

DIN

info-hobby 1/2018 Din cuprins:

AM PĂȘIT ÎN AL CINCILEA AN !

4 ani - 55 de numere

Uite marca „filatelică”, unde o fi marca poștală românească ?

MANIFESTĂRI NUMIS-CARTO-FILATELICE 2018 !

PURURI EMINESCU !

Falsuri: Reimpresiune GORJAN retușată Reacții la Normele metodologice privind regimul circulaţiei bunurilor culturale mobile CARTEA DE LA TULCEA BIBLIOTECA DLC De ce-i frumoasă filatelia !

Noi curiozitati filatelice românești incluse în catalogul Michel

Cea mai mare, cele mai mici ediții Eminescu

București - România

AM PĂȘIT ÎN AL CINCILEA AN !

- 4 ani - 55 de numere -

Cu bune, cu rele, am ajuns într-un nou an al existenței buletinului info-hobby

DIN LUMEA COLECȚIONARILOR !

Mulțumim, pe această cale, cititorilor și colaboratorilor pentru efortul / plăcerea de a parcurge paginile noastre, de a ne transmite informații, știri, articole, propuneri, semnalări, obsevații și uneori chiar ... felicitări !

DIN

info-hobby LVI

apare ori de câte ori este necesar

Uite marca „filatelică”, unde o fi marca poștală românească ?

După apariția ultimelor hârtiuțe colorate, numite bombastic „emisiuni filatelice” (cum a apărut sintagma asta falsă nu știe nimeni), se poate face o analiză a ceea ce se întâmplă cu marca poștală românească. Cea cu care francăm corespondența cea de toate zilele. Astfel, este promovată și imaginea țării, așa cum o fac toate administrațiile poștale civilizate. N-am înțeles și nu voi înțelege niciodată politica stabilirii nominalelor acestor emisiuni care, nu are nimic de-a face cu cererea pieței poștale. Am făcut bilanțul timbrelor emise în acest an raportat cu tirajul mărcilor poștale care au ajuns (cel puțin la nivel teoretic) în sediile oficiilor poștale. Scriu asta, deoarece am mesaje critice din țară, în special din orașele mici, unde nu ajung toate timbrele emise și nici toate valorile nominale dintr-o emisiune, conform convențiile internaționale. În anul 2017, au fost emise nu mai puțin de 45 de emisiuni (față de 10-15 prin țările europene), cu un total de 156 de valori, totalizând un tiraj de 2.315.700 exemplare. Tirajul este împărțit între cele 14 valori nominale, de la cele poștale la cele „filatelice”, adică de la 1,30 la 16 lei, valoarea „filatelică” de 8 lei conducând detașat cu un număr de 34 de timbre diferite (doar în ultimele două luni au fost emise 11 mărci cu această valoare nominală). Să înțeleg că volumul de corespondență expediată cu necesarul de francare de 8 lei este așa de mare încât e nevoie de peste 231.000 de timbre pentru a-l acoperi ? Sau e o nouă șmecherie speculativă a Romfilateliei ?

Vedeți detalii în tabelul de pe https://jurnalulfilatelic.blogspot.ro/2017/12/uite-timbrul-nu-e-timbrul.html.

Personal consider că valorile nominale ale emisiunilor poștale trebuie stabilite, în ordine crescătoare, corespunzător cu tarifele practicate de administrația poștală: 1,30 lei, 1,40 lei, 1,50 lei, 3,50 lei, 4,00 lei, 4,30 lei, 6,30 lei, 19,20 lei și 27,20 lei. O emisiune compusă dintr-un singur timbru poartă, de regulă, peste tot în U.E., cea mai mică valoare nominală; una compusă din patru - primele patru ș.a.m.d., cea mai mare emisiune (din 9 valori - în exemplul dat) le conține pe toate. Tirajul per valoare nominală este dat de necesitatea reală a cererii de pe piața poștală (inclusiv colecționistică). Ceea ce, în România, nu se mai întâmplă de cincinale !

Se știe, pentru valorile mari, administrațiile poștale serioase emit, periodic, o emisiune de mărci poștale uzuale, așa cum proceda și Poșta Română, înainte de a ceda dreptul de emitere unei firme căpușă numită Romfilatelia și căreia îi dă comisioane grase de zeci de milioane. Scot aceste emisiuni uzuale tocmai pentru a nu-i specula pe fanii mărcii poștale. Chiar nimeni nu se sesizează de uriașele deservicii aduse statului român, romfilanii nefăcând altceva decât să îndepărteze colecționarii de marca poștală românească ? În ceea ce privește numărul de emisiuni, ceea ce se întâmplă la ora actuală este inadmisibil. Faptul că avem patru sau chiar cinci emisiuni într-o lună depășește orice admnistrație poștală din Uniunea Europeană, România devenind, practic, stat bananier ! În ceea ce privește tirajul timbrelor normal este ca acesta să fie gestionat în întregime de C.N. Poșta Română, nu printr-o firmă căpușă. De fapt, Romfilatelia ar trebui să achiziționeze de la Poșta Română timbrele necesare realizării de produse „filatelice” și nu cum se întâmplă la ora actuală. Compania Națională (!?!) Poșta Română trebuie să redea mărcii poștale naționale menirea inițială: cea de a acoperi serviciile poștale prestate și aceea de vector de imagine pentru țară, promotoare a valorilor și realizărilor românești !

Observ o totală lipsă de inspirație în machetarea timbrelor noastre din ultimii ani, neavând o linie națională cum au toate poștele civilizate. Poșta Română e de râsul lumii ! Se prostituează în fața oricui dă banul sau a comenzilor partidului fesenist ! Frații din R. Moldova, care au mult mai mult respect față de marca poștală națională, ne dau permanent lecții de mândrie națională.

Chiar dacă Poșta Română nu-și dorește timbre noi, cum aflu din răspunsul doct primit de la un director (?) al OJP: „Poșta Română comercializează timbre poștale în baza unei analize stoc-vânzări bine stabilite în cadrul fiecărei subunități poștale, iar nota de comandă pentru timbre poștale în fiecare subunitate poștală se face în funcție de stocul existent în subunitatea poștală și nu în funcție de anul de apariție a unei emisiuni de timbre” - am pus eu literele românești deoarece cei de la Poștă nu le au. În 2018, Romfilatelia, firmă ce lucrează în pierdere de vreo câțiva ani, a și tipărit patru emisiuni cu hârtie colorată fără valoare poștală. Doar „filatelică” ! Speculativă.

După cum se observă, din tabelul publicat au fost emise, deja, 13 mărci filatelice (dintre care 11 timbre și 2 colițe) cu nominalele de: 2,20 lei (1), 3,50 lei, 4 lei, 4,50 lei, 8 lei, 15 lei și 16 lei (câte două din fiecare). În total, au fost remise Poștei Române 65.500 timbre paginate în coli de 32 de timbre și 600 de colițe. Nu a fost emisă nici o marcă poștală pentru primele patru servicii poștale din nomenclatorul Poștei Române !?! Totul fiind păstrat de Romfilatelia pentru specularea colecționarilor naivi ! Cca vreo 300 !

Pentru a încheia într-un ton optimist, revin la răspunsul primit de la OJP prin care se recomandă achiziționarea timbrelor de la Romfilatelia dacă dorim să ne francăm corespondența cu alte timbre. Stau și mă întreb: dacă cumpăr timbre pentru coresponndență poștală de la Romfilatelia decât de la Poșta Română, banii ajung la Poștă ? Întrucât CN Poșta Română prestează serviciul poștal, nu romfilanii ? Prevăd că în 2018 va continua invazia emisunilor speculative, igonorându-se cererile reale ale filateliștilor, realii promotori interni și externi ai mărcilor poștale românești ? Voi continua pe blogul personal Jurnalul filatelic (https://jurnalulfilatelic.blogspot.ro/) să ridic cartonașul roșu când situația o va impune. Timbrul filatelic fie cu ei, marca poștală cu România ! ing. Leonard-Alexandru Pop

02 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 1/2018

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR NUMIS-CARTO-FILATELICE 2018 !

Nr. crt.

DENUMIREA MANIFESTĂRII

1

Salonul Național MIHAI EMINESCU expoziție la Palatul Parlamentului, ed. a XXXVII-a

2

Târgul colecționarilor

3

GÂLCEAVA CARTO-FILATELICĂ club de dezbateri numis-carto-filatelice

4 5 6

Târgul Internațional al Colecționarilor (TIC) Târg Filatelic și Numismatic NATURA - expoziție filatelică

7

CENTENARUL ROMÂNIEI UNITE expoziție aniversară de promovare

8 9 10 11

12 13 14 15

ISTORIA ROMÂNILOR - expoziție numismatică (monede și medalistică) și cartofilie dedicată Centenarului Marii Uniri SĂDIREA ARBORILOR expoziție filatelică, ediția a XIX-a Târgul Colecționarilor Salonul CARTO-FILATELIC BUCUREȘTI 2018 50 de ani - Gruparea de filatelie tematică polară BIENALA DE FILATELIE TEMATICĂ POLARĂ, expoziție, ed. a XXII-a Virtus Romana Rediviva, ediția a XI-a, expoziție dedicată Zilei Eroilor Neamului, sfârșitului Primului Război Mondial și Zilelor Orașului Năsăud Târgul Colecționarilor Târgul Colecționarilor 160 de ANI - BĂILE CALDE DE LA OCNA SIBIULUI expoziție filatelică

PERIOADA

ORGANIZATOR

NIVEL

vernisaj 11 ianuarie 11-31 ianuarie

Gruparea Col.de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu

național

A.F. București

național

A..F. București

local

A. F. București A. F. Brașov A. F. Timișoara A. F. Bucureștil la Palatul Parlamentului

internațional internațional interjudețean

duminical între orele 7 și 14 în ultima joi a fiecărei luni, între orele 15 și 18 lunar 10 martie 15 - 20 martie 5 - 30 martie 27 martie 15 aprilie

A. F. NEAMȚ la Piatra-Neamț

interjudețean

A. F. București

local

A.F. Târgu Mureș

interjudețean

A. F. București

național

14 - 20 mai

A. F. Bistrița

național

19 mai 26 mai

A. F. Târgu Mureș A. F. Cluj A. F. SIibiu la Ocna Sibiului Gruparea Col.de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu A. F. Brașov A.F. Sibiu la Ocna Sibiului A. F. Neamț la Piatra-Neamț

interjudețean interjudețean

28 martie 15 aprilie 14 aprilie 3 - 20 mai

1 - 30 iunie

16

Salonul Național MIHAI EMINESCU expoziție la Palatul Parlamentului, ed. a XXXVIII-a

vernisaj 12 iunie 12-30 iunie

17

Târg Filatelic și Numismatic

16 iunie

18

Târgul Colecționarilor

23 iunie

19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

NAȚIONALA DE LITERATURĂ COLECȚIONISTICĂ expoziție dedicată Centenarului Marii Uniri Simpozion Național de Cartofilie, ediția a XXV-a 60 de ani de la înființarea Asociației Filateliștilor Neamț 60 de ani Asociația Filateliștilor TOMIS expoziție și simpozion

național

29 iunie - 7 iulie 29 iunie 10 august

A. F. Neamț la Piatra-Neamț A. F. Tomis la Constanța A. F. Tomis la Constanța

interjudețean național internațional Interjudețean național național național

Târgul Colecționarilor

11-15 august

Filex Transsilvanica, ediția a XXV-a, dedicată Centenarului Marii Uniri și Târgului Mare al Bistriței Târg Filatelic și Numismatic TOAMNA COLECȚIILOR, ediția a XVII-a, expoziție de promovare Târgul Colecționarilor Târgul Colecționarilor Târgul Colecționarilor CENTENARUL MARII UNIRI expoziție filatelică de promovare Târg Filatelic și Numismatic

24 august – 2 septembrie 1 septembrie

A. F. Bistrița

național

A. F. Brașov

internațional

28 - 29 septembrie

A. F. Bacău

Interjudețean

6 octombrie 13 octombrie 15 noiembrie 5 decembrie 24 noiembrie

A. F. Cluj A. F. Târgu Mureș

Interjudețean Interjudețean

A. F. București

local

A. F. Brașov

internațional

A. F. Sibiu

interjudețean

A. F. Bacău

național

A. F. Timișoara

național

30

CENTENARUL MARII UNIRI expoziție filatelică

31

CENTENARUL MARII UNIRI – expoziție cl. „Un panou”

32

CENTENARUL UNIRII

25 noiembrie 5 decembrie 28 noiembrie 3 decembrie 30 noiembrie 4 decembrie

național

Studiul mărcilor poștale vă oferă mari satisfacții !

Info-Hobby 1/2018

Din lumea colecționarilor 03

PURURI, EMINESCU !

Cu cât, unii vor să-l facă uitat, cu atât marele enciclopedist al plaiurilor mioritice își dezvăluie noi fațete și, mai ales, actualitatea.

Ucis de o conspirație a marilor imperii cu oarece interese la poale de Carpați și a unor oaspeți pe pământurile noastre străvechi ce se tot vor stăpâni pe moștenirea noastră milenară, precum și de invidia unor confrați ai epocii, Mihai Eminescu nu a vrut nicio clipă să-și trădeze aspirațiile naționale, trezind poporul la realitățile crude ale timpului și ale trecutului zbuciumat.

Lupta sa pentru unitatea și reîntregirea neamului românesc își va găsi răsplata mai târziu, cărămizile puse de el, fiind și acum în temelia României !

Verdictele date în editorialele sale din TIMPUL asupra unor politicieni (cațavenci) dâmbovițeni, parcă au fost puse acum o zi-două !

De aceea, Eminescu nu e iubit azi de așa zisele valori postdecembriste ale republicii feseniste când aud „Ca punând mâna pe ei / Să-i împarți în două cete ...”. Versuri de o actualitate zdrobitoare ! Cum se explică oare lipsa de reacție la propunerea de a schimba denumirea stației de metrou Piața Muncii („piață a muncii” când au alungat milioane de români din țară ?). Să n-ai tu o stație de metrou EMINESCU ? Rușine edililor bucureșteni!

Analiza situației politice și economice ne duce cu gândul la soluțiile enunțate de Eminescu, pe care un uriaș stat sud-american, Brazilia, le-a aplicat cu succes în anii din urmă !

Eminescu a iubit divinitatea, râul, ramul, poporul, țara, femeile, frumosul, punând la zid nemernicia trădătorilor și vânzătorilor de neam și țară.

A fost o seară superbă, plină de momente de autentică trăire sufletească, așa cum doar Mihai Costin știe să facă, aflat la a XXXVII-a ediţie a Salonului EMINESCU. Membri ai Societății Numismatice Române, Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu: Gavril Lavric (Gura Humorului), Elena Condrei, Mihai Cornaci(Botoşani), Ioan Muşei (Hârlău), Vasile Avramescu (Rm.Vâlcea), P.S. Galaction, Vasile Neacşu(Alexandria), Claudia-Georgeta Ciobanu (Oraviţa), Sorin Popescu, Gheorghe Caraman, Alexandra-Cristina Costin, Ana şi Mihai Iacob, Mariana Beda, Aurel-Nicolae Curdov, Gheorghe Ion, Cristian-Ioan Ştefănescu, Ionel Novac, Fundaţia Literar Istorică Stoika (Bucureşti) au expus medalii, insigne, plachete, piese filatelce, cartofile, carte veche, grafică, pictură şi alte materiale dedicate marelui Eminescu.

Printre expozanţi s-au numărat și artişti plastici: Romulus Harda, Valentin Tănase, Corneliu Bălănean, Ecaterina Mihai, Nicu Dumitrescu, Lucian Rotaru (Bucureşti) Doina Leahu (Vaslui). Momentele artistice au fost susținute de EvelyneMaria Croitoru, Diana Volintiru, Doina Ghiţescu, Veronica Gheorghe, Şerban Drăguşanu, Petruş Scutelnicu, Anca Niţu Bălinişteanu flaut), Grupul folk EU CRED, Formaţia CELEST. Un moment de excepție a fost susținut de actorii Magda Băcescu şi Ştefan Apostol într-un dialog epistolar dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu.

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti, împreună cu Gruparea Colecţionarilor de Medalii şi Insigne Mihai Eminescu - a lansat cu acest prilej un plic omagial cu o ștampilă specială. Au fost lansate volumele: Poezii rare de Mihai Eminescu, Ed ASTRALIS, Eminescu – fiu de dor de Puiu Răducan și albumul Eminescu.

De ce a fost vernisajul pe 11 și nu pe 15 ianuarie ?

Pentru că marele Eminescu nu trebuie amestecat cu Ziua Culturii Românești de astăzi, de care culturnicii de azi își tot bat joc de când a fost instituită.

Mulțumiri tuturor celor care au contribuit la acest eveniment deosebit ! (gsm) Trăiască nația !

04 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 1/2018

Falsuri ale mărcilor poștale românești postate pe site-urile magazinelor online

Reimpresiune GORJAN retușată

Dragoş Negoiţescu www.romanianstamps.ro

În urmă cu ceva timp am dat pe eBay peste o metodă foarte ingenioasa de a păcăli amatorii de mărci clasice românești, o metodă pe cât de grosolană pe atât de eficientă. Lotul cu pricina îl puteți admira mai jos.

Piesa cea mai atractivă din lot este marca de 5 parale - Cap de Bour - emisiunea a II-a, mai jos aveți o imagine de detaliu. Nu cred că vânzătorul a fost conștient de faptul că vinde o „marcă cu probleme", dacă ar fi știut, nu cred că ar fi oferit o imagine atât de bună. Nu are sens să mai insist pe faptul că lotul mai conține și alte falsuri mult mai puțin subtile, dar ne vom concentra doar pe marca de 5 parale. În opinia mea, Capul de Bour este de fapt o reimpresiune Gorjan, pe care cineva a retușat-o puțin pentru a semăna mai mult cu piesele din emisiunea de la 1858.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu reimpresiunile Gorjan, aceste mărci au fost emise folosindu-se clișeele autentice, dar la momentul când au fost descoperite acestea erau foarte deteriorate, motiv pentru care reimpresiunile diferă semnificativ (în primul rând ca desen, dar nu numai) față de mărcile emisiunii clasice. Reimpresiunile au rama foarte deteriorată, în partea stângă există goluri foarte mari, de asemenea în partea superioară apar breșe care nu se întâlnesc la mărcile autentice.

Retușurile constau în completarea grosolană a o parte din golurile specifice reimpresiunilor.

Intervenția întreprinzătorului sunt destul de evidente chiar și cu ochiul liber: în special în goarnă și la litera P. Mai jos am evidențiat câteva din locurile unde s-a intervenit asupra piesei.

Este evident că marca în aceste condiții nu mai are nicio valoare, nici măcar ca reimpresiune. Cert este că scopul a fost atins, lotul a fost vândut pentru 122 £, poate cumpărătorul mai recuperează ceva din pagubă cu restul de mărci, și oricum poate sa dea "leapșa" mai departe... În concluzie, reimpresiunile Gorjan sunt destul de ușor de identificat.

Principalul semn care le evidențiază este deteriorarea accentuată și generala a clișeului, în special golurile mari din cadrul stâng și A-ul de jos, distrus aproape total.

Citiţi

FILATELIA ◊ CURIERUL FILATELIC ◊ philatelica.ro ◊ Studii filatelice brașovene ◊ MAGAZIN DE FILATELIE, CARTOFILIE şi NUMISMATICĂ Un pic mai bine informaţi ! Contează !

Info-Hobby 1/2018

Din lumea colecționarilor 05

Reacții la

Normele metodologice privind regimul circulaţiei bunurilor culturale mobile PROBLEME REFERITOARE LA CULTURĂ ŞI LA PATRIMONIUL MOBIL 1. PRINCIPII 1.1. Deţinătorii de bunuri culturale mobile din România (număr estimat: circa 200.000) nu sunt servitorii salariaţilor plătiţi din bani publici din structurile responsabile (Min. Culturii, Min. Internelor). Angajaţii plătiţi din bani publici (care îndeplinesc temporar diferite funcţii) trebuie să se afle la dispoziţia cetăţenilor, nu invers.

1.2. Principiul supremaţiei legii fundamentale: conţinutul Constituţiei nu se discută! Este total împotriva legii să declari în spaţiu public că sunt necesare restrângeri ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale, atâta timp cât funcţia îndeplinită prevede în fişa postului apărarea acestor drepturi şi libertăţi. Mai mult, există funcţionari publici care au depus jurământul pe Constituţie şi îşi desfăşoară activitatea într-o instituţie care are ca principală atribuţie apărarea Constituţiei. Apare o problemă gravă de incompatibilitate între atribuţii pentru care funcţionarii sunt plătiţi şi comportament. Vezi Legea nr. 360/2002, art.4,1 art. 23 alin. (2).2 1.3. Problema fundamentală a protecţiei patrimoniului pleacă de la paradigma invocată. Legea din 2000 (adoptată în condiţii discutabile - se atinge mai jos această problemă) prevede ca prim criteriu de protecţie vechimea obiectelor, deşi în legislaţiile tuturor celorlalte ţări din lume criteriul de bază este raritatea obiectelor împreună cu preţul acestora pe piaţa liberă.

1.4. Cultura nu este un domeniu de activitate aparţinând monopolului de stat.

2. Legea în vigoare păcătuieşte prin următoarele: - devalorizează până la pragul ridicolului noţiunea de patrimoniu; - se constituie într-o invitaţie directă şi deschisă la corupţie, prin obligarea cetăţeanului la parcurgerea unui drum birocratic aberant, doar pentru ca funcţionarul public să "se spele" de orice răspundere; - cetăţeanul posesor de bunuri culturale mobile este considerat automat un potenţial infractor; - activitatea de protecţie se întinde nejustificat şi asupra obiectelor comune, neclasate, impunând cheltuieli ale salariaţilor din sistemul bugetar mult mai mari decât contravaloarea obiectelor respective pe piaţa liberă; aceste diferenţe se constituie în realitate în cheltuieli bugetare nejustificate, care potrivit unei legi normale ar trebui imputate salariaţilor în cauză; - legea din 2000 se constituie într-o formă mascată de impozitare a transferului de proprietate pentru bunurile deţinute de cetăţeni; - în ansamblul ei, prin restricţiile impuse deţinătorilor de bunuri culturale mobile legea depăşeşte, în opinia noastră, limitările prevăzute de Constituţie în art. 53.3 Dreptul de proprietate este inalienabil dacă aceasta nu este rezultatul unei infracţiuni.

- denaturează definiţia noţiunii de „expert" ataşând-o statutului de funcţionar plătit din fonduri publice, diferit în mod radical faţă de uzanţele internaţionale şi de situaţia existentă de facto în alte meserii (de ex. contabilii autorizaţi şi experţii contabili, auditorii financiari etc.), legalizând conflictul de interese dintre statutul de expert şi cel de salariat al unei unităţi bugetare.

3. Modul de adoptare a Legii nr. 182/2000 Legea a fost iniţiată de Guvern. Ea a fost înregistrată cu nr. PL 6/1999 la Camera Deputaţilor4, respectiv cu nr. PL 5/1999 la Senat5. Procesul legislativ a fost cel conform Constituţiei din 1991, legea adoptată fiind publicată în Monitorul Oficial al României, partea I-a, nr.530 din 27 octombrie 20006, intrând în vigoare la 90 de zile de la data publicării (adică abia în ianuarie 2001). Iniţiatorul nu a organizat niciun fel de consultare publică, chiar dacă în cuprinsul legii au fost introduse limitări asupra dreptului de proprietate şi de folosinţă pentru mai multe categorii de bunuri, fără ca acestea să fie clar definite.

Este curios faptul că înaintea publicării Legii nr. 182/2000 în Monitorul Oficial a fost adoptată şi publicată Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative (Monitorul Oficial nr.139 din 31 martie 2000), în care este stabilită obligaţia iniţiatorului unui act normativ de a organiza şi desfăşura consultări publice. Practic Legea nr.

24/2000 a intrat în vigoare cu circa 10 luni înaintea Legii nr. 182/2000. În cuprinsul Legii nr. 24/2000 nu se menţionează nicăieri că iniţiativele legislative aflate în parcurs ar fi scutite de obligaţiile pe care le cuprinde. Din această cauză, în opinia noastră există un conflict legislativ cu consecinţe grave asupra respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti prevăzute în Constituţie. În decursul timpului, în spaţiul public au fost semnalate în numeroase rânduri aspectele negative cuprinse în Legea nr. 182/2000.

Toate semnalările au fost ignorate, după ştiinţa noastră. Persoanele care au semnalat neajunsurile legii se simt ameninţate şi în pericol de a suporta răzbunări din partea unor salariaţi plătiţi din bani publici.

4. Manipulare, minciună şi tentativă de furt Modul de adoptare a Legii nr. 182/2000 urmat şi de modul de acţiune al salariaţilor din MC şi MI arată clar, în opinia noastră, că nu se doreşte discutarea deschisă a niciunei iniţiative legislative referitoare la patrimoniul cultural, dorindu-se impunerea cu forţa a poziţiei reprezentanţilor statului, indiferent de consecinţele acestei poziţii asupra drepturilor cetăţeanului.

Un exemplu recent îl constituie adoptarea Tezelor prealabile ale Codului patrimoniului.

Art. 4. – (1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

2 Art. 23 alin. (2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: „Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”

3 (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

1

4

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=936 http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=936 6 http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.lista_mof?idp=6625

5

06 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 1/2018

În parcursul legislativ, iniţiatorii au refuzat să facă publice studiile şi documentările ştiinţifice prevăzute de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 24/20007. În opinia noastră, astfel de studii şi documentări ştiinţifice nici nu au existat vreodată pentru domeniul „filatelie”. Referitor la acelaşi act normativ, el a fost realizat de o comisie numită prin ordine ale ministrului Culturii care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, existând intenţia de a elimina orice răspundere. Este vorba despre Ordinele Ministerului Culturii nr. 2117/2016 şi nr.

2403/2014, care nu se regăsesc în Repertoriul legislativ de pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor. Totuşi identitatea persoanelor care au elaborat tezele prealabile este arătată pe pagina de internet a Ministerului Culturii8. Între aceste persoane nu se regăseşte niciuna care să aibă cunoştinţe referitoare la filatelie. Ţinerea ascunsă a identităţii acestor persoane până la momentul adoptării tezelor este, în opinia noatră, o formă de manipulare la adresa opiniei publice pentru a se preveni cooptarea în comisii a unor persoane din afara „sistemului" şi o formă mascată de monopol în beneficiul salariaţilor din sistemul bugetar.

Un alt exemplu îl constituie iniţiativa legislativă de modificare a Legii nr. 182/2000 (PL-x nr. 317/2016, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil). În forma proiectului aparţinând iniţiatorului au fost inserate 15 puncte (dintr-un total de 38) care exced textului Directivei 2014/60/UE (care a stat la baza realizării proiectului)9.

Ce este şi mai grav, la unul dintre puncte (punctul 7/510) a fost inserată o prevedere care ar fi acordat "angajaţilor cu studii de specialitate" drepturi echivalente cu cele ale experţilor.

Legea nr. 182/2000 nu sancţionează în niciun fel întocmirea unor raporte de expertiză în vederea clasării de către alte persoane decât experţii autorizaţi, aşa cum nu o fac nici Normele de clasare adoptate cu HG nr. 886/2008. Din această cauză, în opinia noastră a existat o premeditare în a se ocoli condiţiile în care fapta s-ar fi încadrat la infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii, tocmai pentru eludarea oricărei răspunderi11.

Condiţiile de acordare a primelor băneşti şi a sporurilor în unităţile de cultură nu sunt cunoscute de către noi, dar dacă pentru statutul de expert se acordă sporuri şi/sau facilităţi de promovare, atunci inserarea echivalării menţionate mai sus în proiectul de modificarea a Legii nr.

182/2000 echivalează, în opinia noastră, cu o tentativă de furt asociată cu abuzul în serviciu potrivit art. 297 alin. (1) din Codul Penal12, coroborat cu art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie13.

5. Despre Normele de clasare Condiţiile de clasare a bunurilor culturale conţin în opinia noastră o serie de anomalii: - valoarea obiectului clasat nu figurează în condiţiile stabilite prin Normele de clasare adoptate prin HG nr. 886/2008, deşi principiul valoric este utilizat, spre exemplu, de Regulamentele CE nr. 3911/1992, 974/2001 şi 116/2009 (ignorate de autorităţile române la adoptarea legislaţiei, şi care pe deasupra nici nu impun protecţie pentru timbre şi obiecte filatelice); principala cauză pentru ignorarea legislaţiei europene este, în opinia noastră, pregătirea profesională necorespunzătoare a salariaţilor plătiţi din bani publici, incapabili să facă evaluări ale bunurilor culturale mobile conform exigenţelor pieţei obiectelor de colecţie; - toate bunurile culturale mobile sunt grupate sub aceleaşi condiţii de clasare, însă acest lucru constituie, în opinia noastră, un tembelism cultural; - "valoarea istorică şi documentară" este un criteriu mult prea vast şi subiectiv, putând duce la evaluarea diferită de către experţi diferiţi a aceluiaşi obiect; - nu există o categorie de bunuri neclasabile datorită caracterului lor comun şi a valorii nesemnificative, mai ales în condiţiile în care toate timbrele sunt produse de serie; - procedura de clasare este una stufoasă şi greoaie, constituindu-se într-o obligaţie împovărătoare la adresa proprietarului pentru obiectele comune şi de valoare scăzută, echivalentul volumului de muncă depus de instituţiile prevăzute de Norme constituindu-se în fapt în bani publici cheltuiţi nejustificat raportat la beneficiul scăzut sau nul pentru societate; - un cetăţean poate deveni infractor în aceleaşi condiţii şi pentru un bun cu o valoarea inestimabilă (milioane de lei), şi pentru un bun evaluat la10 bani; - toate autorităţile din domeniul culturii ignoră/refuză să recunoască sistemele internaţionale de catalogare pentru a se nominaliza timbrele care ar putea face parte din patrimoniu.

6. Despre experţi Legislaţia în domeniul culturii în vigoare a dat naştere unui concept cu totul original al noţiunii de "expert", prin aceea că instituie de facto un monopol al salariaţilor din instituţii de stat în a accede la statutul de expert deoarece: - condiţiile sunt inaplicabile unei persoane care nu este salariat într-o instituţie a statului, deoarece aceasta nu are cum să beneficieze de cursuri sau stagii de perfecţionare, deoarece nicio instituţie nu organizează aşa ceva pentru filatelie; - nu există studii de specialitate pentru filatelie, acest fapt permiţând o echivalare aleatorie a studiilor la dispoziţia solicitantului şi/sau a instituţiei care eliberează atestatul; - acelaşi rezultat îl are şi condiţia privind titlurile ştiinţifice, aberantă în opinia noastră atâta timp cât nu există nicio formă de şcolarizare destinată filateliei; "Comisiile de specialitate vor întocmi, pe baza unor studii şi documentări ştiinţifice, teze prealabile care să reflecte concepţia generală, principiile, noile orientări şi principalele soluţii ale reglementărilor preconizate."

8 http://www.cultura.ro/tezele-prealabile-ale-codului-patrimoniului-cultural 9 http://www.cdep.ro/comisii/cultura/pdf/2017/rs317_16.pdf, pagina 7.

10 «5. La articolul 12, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: “(11) Rapoartele de expertiză în vederea stabilirii oportunităţii declanşării procedurii de clasare, în condişiile prevăzute de normele de clasare a bunurilor culturale mobile, pot fi întocmite de angajaţii cu studii de specialitate ai serviciilor publice deconcentrate ale Ministerului Culturii sau ai instituţiilor muzeale şi colecţiilor publice de drept public.”»

11 "Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă."

12 (1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

13 „În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”.

7

Din lumea colecționarilor 07

Info-Hobby 1/2018

- normele nu prevăd nicio sancţiune penmtru efectuarea expertizelor de către alte persoane decât cele acreditate; - normele nu prevăd sancţiuni pentru efectuarea unor clasări eronate, pentru reaua voinţă sau pentru existenţa unor situaţii de incompatibilitate; singura sancţiune prevăzută de norme este retragerea temporară sau definitivă a atestării; - normele nu prevăd stabilirea răspunderii materiale, administratice, civile şi/sau penale pentru efectuarea de expertize eronate (cu intenţie sau din culpă) nici faţă de stat, nici faţă de un terţ (persoană juridică sau fizică); - există obiecte de patrimoniu care, potrivit listei publicate de CIMEC, au beneficiat de o clasare discutabilă în opinia colecţionarilor specializaţi, clasare care acordă obiectelor în cauză un statut care nu concordă cu importanţa, semnificaţia şi nivelul de raritate (valoarea) acestora; plecând de aici, modul de clasare ar putea indica o potenţială stare de conflict de interese în care s-ar găsi expertul-salariat într-o instituţie a statului.

Una dintre cele mai anormale şi curioase situaţii o reprezintă sistemul de atestare al experţilor. În alte domenii de activitate (şi în alte ţări) s-a statuat existenţa unui corp profesional organizat sub forma unei asocieri de utilitate publică, în care se poate accede numai pe baza unui examen. Absolvirea examenului nu depinde de condiţii de studii şi de titluri decât într-o măsură nesemnificativă, criteriul principal constituindu-l proba practică. Atestarea nu se acordă pentru un întreg domeniu, ci are o limitare precisă şi ca perioadă de timp, şi ca tip de obiecte, care se menţionează în atestat/tabloul experţilor. Sistemul practicat în atestarea experţilor din domeniul cultural (aşa cum este acum prezentat în tabloul experţilor) este o mare înşelătorie, deoarece nu există o persoană capabilă să acopere, de exemplu, tot domeniul numismaticii, din toate timpurile şi din toate ţările, deoarece volumul imens de cunoştinţe necesar nu poate fi cuprins pe parcursul vieţii unui om. În opinia noastră este necesară reformarea totală a sistemului expertizelor şi de creare a unui corp profesional independent al experţilor, printr-o reglementare specială.

Iată și răspunsul competent dat Ministerul Culturii și Identității Naționale.

oooOOOooo

ULTIMA ORĂ ! Aici se poate viziona: https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata Ancheta jurnalistică difuzată, duminică, 29 ianuarie a.c., în cadrul emisiunii ROMÂNIA FURATĂ (DIGI TV) cu privire la activitatea firmei căpușă Romfilatelia, confirmă, o dată în plus, matrapazlâcurile derulate de rândunica Cristina Popescu, păgubind cu zeci de milioane C.N. Poșta Română S.A., care s-a lăsat „păcălită” de către grupul infracțional Șova - Popescu - Constantinescu. Afaceri de tip mafiot, semnalate de nenumărate ori, al căror final îl așteptăm de peste zece ani de zile. Să vedem cum vor fi recuperate pagubele produse statului și, mai ales, zecilor de mii de colecționari falimentați prin politica dezastruoasă a emiterii și cotării timbrelor românești, atentând grav la imaginea României. (gsm)

08 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 1/2018

Opinia aplicată a domnului Max Peter: Ca să vedeţi ce chestie: proiectul actului normativ a fost postat pe site-ul ministerului exact când societatea „fierbe" din cauza modificărilor făcute de Parlament la legile justiţiei şi exact la două zile după decesul MS Regelui Mihai I. Poate doar-doar vor fi mai puţine persoane care să vadă despre ce este vorba şi care să înainteze ministerului opinii şi propuneri. Să trecem însă peste asta şi să revenim la miezul problemei. În vara acestui an (cu întârziere şi sub ameninţarea intrării României în infringement) s-a procedat la implementarea în legislaţia naţională a Directivei 2014/60/UE privind restituirea obiectelor culturale care au părăsit ilegal teritoriul unui stat membru. Pentru cei interesaţi, Directiva se poate descărca de pe: http://eurlex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014L0060&from=RO

Implementarea Directivei în legislaţia românească s-a făcut prin adoptarea de către Parlament a Legii nr.

123/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național. https://lege5.ro/Gratuit/ge3denjzg43a/legea-nr-123-2017-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-182-2000-privind-protejareapatrimoniului-cultural-national-mobil. Legea prevede ca în termen de 90 de zile de la intrarea ei în vigoare să se elaboreze normele despre care este vorba în consultarea publică (cele 90 de zile au cam trecut de mult, impresia publică este că responsabilii din MCID nu sunt preocupaţi de termenele stabilite în legislaţie).

Ce a fost prezentat în vederea dezbaterii publice? Proiectul hotărârii de Guvern se poate consulta pe pagina Ministerului Culturii, la următorul link: http://www.cultura.ro/proiect-de-hotarare-4 Ca să nu ne trezim cu surprize mai târziu, am transformat documentele în PDF-uri şi le-am urcat pe un server unde le poate consulta oricine, oricând doreşte: - proiectul hotărârii de Guvern; - anexa proiectului de HG; - nota de fundamentare.

După parcurgerea celor trei documente, de la care nu aveam niciun fel de aşteptări „de bine", am constatat că cei care se află la butoanele culturii (vorba vine) doresc neapărat să transforme România nu într-o insulă de cultură, ci într-una de prostie, având de gând să impună reglementări unice în lume (remarca se referă în exclusivitate la timbre şi la filatelie).

Concluziile la care am ajuns. pe care le-am transmis către Ministerul Culturii sunt următoarele: 1. Proiectul hotărârii de Guvern şi Normele trebuie retrase şi refăcute, întrucât nu s-a respectat parcursul normal de elaborare (potrivit Legii nr. 24/2000) şi conţin prevederi care sunt inaplicabile din punct de vedere tehnic.

Din nota de fundamentare am constatat că sunt elemente ignorate (cu premeditare !) de autori: - implementarea normelor (potrivit secţiunii a 4-a) nu ar avea niciun impact financiar, ceea ce este fals (prezint argumente mai jos); - la secţiunea a 6-a a notei de fundamentare se arată că „Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect" în dreptul punctului „Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme implicate"; strict referitor la timbre şi filatelie, la niciun nivel central sau local, în instituţiile de cultură nu există niciun specialist, dar autorii proiectului nu au nevoie de aşa ceva, pentru că le ştiu pe toate de acasă (sic!); - potrivit notei, nu rezultă că s-ar fi făcut vreun studiu de impact pentru a se identifica eventualele probleme ce pot apărea după implementarea proiectului.

Ca urmare, sunt necesare alte două măsuri: 2. Luarea măsurilor pentru organizarea şi desfăşurarea discuţiilor publice ale autorităţilor cu asociaţiile şi federaţiile specialiştilor şi colecţionarilor de artă plastică, filatelie şi numismatică.

3. Realizarea în cel mai scurt timp a studiului de impact care ar rezulta din aplicarea normelor, cu punerea accentului pe cheltuielile făcute din bani publici, precum şi pe sarcinile administrative ce revin administraţiei publice centrale şi locale, firmelor şi persoanelor fizice.

Revenind la impactul financiar care ar rezulta din adoptarea şi aplicarea normelor, consider că este necesar să atrag foarte serios atenţia asupra unui element pur şi simplu trecut cu vederea de autorii proiectului: statutul şi cantitatea obiectelor aşa-zise „produse în serie".

Numai pentru timbrele româneşti, cantităţile existente la colecţionarii particulari sunt apreciate la circa 200.000.000 de exemplare. Normele şi Legea nr. 182/2000 se referă la modul general la "timbre" şi "filatelie". Numai că aici intră şi timbrele poştale străine, precum şi timbrele fiscale româneşti şi străine. Ele însumează alte circa 300.000.000 exemplare, cu alte cuvinte ar putea exista în ţară peste jumătate de miliard de timbre !!!

Spre comparaţie, totalul bunurilor culturale deţinute de toate muzeele din România nu ar trece (după estimări ale persoanelor din zona culturii) de circa 20 de milioane de obiecte.

Nu cumva prevederile din proiectul normelor implică cheltuieli foarte mari şi un volum de muncă fantastic ?

Cine plăteşte atâta muncă şi din ce fonduri ? Başca munca şi obligaţiile impuse DJC-urilor: încercaţi să vă imaginaţi că într-un judeţ ar putea fi în jur de zece cazuri pe lună, pentru care trebuie să primească ditamai ceasloavele cu fotografii ale timbrelor în cauză; după vreo doi-trei ani direcţia judeţeană va fi obligată să se descurce

Info-Hobby 1/2018

Din lumea colecționarilor 09

cu depozitarea dosarelor, başca evidenţa şi munca izvorâtă din obligaţiile de raportare. În opinia mea, de aici rezultă încă o observaţie: 4. Stabilirea statutului obiectelor care au fost produse în serie şi modificarea în consecinţă a legislaţiei privind bunurile culturale mobile.

Este un lucru pe care nu vor să-l priceapă funcţionarii de la Cultură (şi nu numai): nu vechimea este caracteristica din care rezultă raritatea timbrelor şi a pieselor filatelice, ci tirajul în care acestea au fost puse în circulaţie. Există timbre uzuale care au avut un tiraj de zeci de milioane de exemplare, multe dintre ele cu o vechime mai mare de 50 de ani. Este pur şi simplu o utopie şi o prostie să faci protecţie la milioane de timbre identice, deoarece nu aduci niciun aport nici culturii, nici societăţii, şi mai angajezi fără rost şi cheltuieli din bani publici. Caracterul ilogic al măsurii de protecţie mai rezultă şi din altă situaţie.

Colecţia naţională de timbre conţine deja absolut toate timbrele româneşti (cu excepţia mărcior de 81 şi 108 parale din prima emisiune a Moldovei, care se pot achiziţiona de pe piaţa liberă cu mai puţin de 20.000 de euro/dolari). Care este rostul să faci protecţie milioane de timbre identice atunci când le ai deja într-o colecţie a statului? În 2016 s-au pus în discuţie publică tezele premergătoare ale Codului Patrimoniului. Eu am formulat o întrebare în sensul numărului de colecţii de timbre (seturi de timbre identice, desigur) care s-ar intenţiona să se realizeze şi ce se urmăreşte de fapt prin acest cod. Mi s-a răspuns la mişto de către cineva că rezultatul urmărit este „Aceleaşi care operează la nivel de principii = transmiterea autentică şi nealterată a resursei culturale către generaţiile următoare".

Dintre toţi deştepţii culturii nu vrea nimeni să explice cum se poate transmite mai autentic şi mai nealterat resursa culturală cu 10 în loc de 5 exemplare identice, sau cu 100 în loc de 10 sau cu 500.000 de exemplare identice. Ulterior mi-am dat seama că cel care mi-a răspuns la mişto nici măcar n-are habar despre ce am întrebat onorata comisie (dar nu cred că ar avea o scuză pentru asta, pentru că este plătit să cunoască şi să ştie, nu ca să doarmă pe bani publici). În România există un grup de indivizi care vor neapărat să reinventeze roata, focul şi coada la greblă. Să mă explic: protecţia bunurilor culturale se face peste tot în lume, dar pentru timbre există o particularitate (izvorâtă exact din caracterul de obiecte produse în serie, precum şi din inutilitatea angajării de cheltuieli din bani publici pentru obiecte cu caracteristici identice). De aceea, protecţia bunurilor de importanţă filatelică se face prin colecţiile şi muzeele naţionale organizate (în ţările mai dezvoltate) încă de la începutul secolului al XX-lea.

Timbrele şi colecţiile aflate în afara acestor colecţii pulbice şi muzee nu beneficiază de niciun regim de protecţie, ele putând circula liber atât în interiorul graniţelor naţionale, cât şi în oricare alte ţări.

Această situaţie este izvorâtă din punerea în aplicare în cadrul politicilor publice a unui principiu de bază: caracterului limitat al resurselor, respectiv al bugetelor publice.

Tocmai de aceea în aproape toate ţările lumii, în cadrul măsurilor de protejare a bunurilor culturale mobile acestea beneficiază de două criterii principale de evaluare: - principiul vechimii obiectului (aşa cum este şi în România), dar şi principiul pragului valoric (exprimat în bani).

Mai pe scurt, pentru un obiect, să zicem, vechi de 80 de ani nu se ia în calcul numai vechimea, ci şi pragul valoric; dacă valoarea exprimată în bani a obiectului se încadrează sub pragul valoric stabilit în legislaţia naţională, atunci acesta nu beneficiază de nicio măsură de protecţie, deoarece s-ar genera cheltuieli inutile.

Acesta este şi cazul Regulamentului (CE) nr. 116/2009 privind exportul bunurilor culturale al Consiliului privind exportul bunurilor culturale. Dacă parcurgeţi anexa, în afara pragurilor valorice s-ar putea să observaţi şi că timbrele nu apar pe nicăieri! De ce? Din motivul pe care l-am arătat mai sus: există colecţii naţionale pe care oficalităţile nu le „multiplică" deoarece ar genera consum de resurse şi costuri nejustificate.

10 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 1/2018

De aici rezultă următoarea observaţie.

5. Introducerea în normele privind circulaţia bunurilor culturale a pragurilor valorice în conformitate cu cele din Regulamentul (CE) nr. 116/2009.

De ce nu există astfel de praguri valorice şi în legislaţia românească? Oficial se invocă dreptul fiecărui stat membru de a aplica măsuri mai restrictive faţă de cele prevăzute de Regulamentul nr. 116/2009. Neoficial sunt mai multe cauze, printre care precaritatea pregătirii profesionale în domeniul evaluării bunurilor, lipsa cunoştinţelor de bază privind preţurile practicate pe piaţa liberă, cât şi fuga teribilă de răspundere a gestionarilor/custozilor (sau cum le-or mai spune) de a-şi valoriza obiectele pe care le au în primire. Se mai invocă şi faptul că bunurile aflate în muzee/depozite nu sunt destinate circulaţiei publice.

Totuşi, obiecte culturale mobile se găsesc nu numai în proprietatea instituţiilor de stat, ci şi în cea a persoanelor fizice, iar acest principiu al inexistenţei circulaţiei bunurilor mobile din patrimoniul persoanelor fizice nu mai este logică şi devine inaplicabilă.

Din absenţa unor criterii clare şi precise de încadrare a obiectelor culturale mobile a rezultat un set de probleme pe care de multe ori nici salariaţii din Cultură nu sunt capabili să le rezolve, ori care generează luarea de către autorităţi a unorunor măsuri arbitrare, care nu au la bază niciun fel de cuantificare. În loc de a încerca rezolvarea acestor probleme, salariaţii din instituţiile de stat au "moşit" ideea că pentru orice gunoi produs în serie este permisă restrângerea dreptului de proprietate al persoanelor fizice, fără a se mai ţine cont de condiţionarea explicită din Constituţia României, art. 53. De aici rezultă următoarea observaţie: 6. Luarea urgentă a măsurilor necesare pentru modificarea legislaţiei referitoare la patrimoniul cultural, în vederea punerii de acord a acesteia cu Constituţia României.

Funcţionarii din domeniul culturii o tot ţin pe-a lor, una şi bună: sunt necesare măsuri de protecţie. Nu ştiu însă cine nu le dă voie organelor abilitate să-şi facă treaba respectându-se prevederile Constituţiei.

Problema care rezultă din observaţia cu numărul 5 de mai sus este necesitatea modificării în cascadă a legislaţiei specifice. Luându-le pe rând ajung la următoarea observaţie: 7. Refacerea normelor privind clasarea bunurilor culturale mobile, ţinându-se cont de pragurile valorice din Regulamentul (CE) nr. 115/2009. În observaţia cu numărul 1 de mai sus am afirmat că normele conţin prevederi inaplicabile din punct de vedere tehnic. Afirmaţia se bazează pe obligaţia de la art. 3, alin (4) din proiectul Normelor. Întrebare: cum reuşesc 2 (doi !!!) experţi atestaţi de către MC pentru filatelie să acopere toate necesităţile de clasare la nivel naţional? Situaţia a mai fost adusă la cunoştinţa oficalilor din MC, dar aceştia au ales să nu facă nimic !Mă simt obligat să atrag atenţia opiniei publice şi tuturor autorităţilor abilitate că această situaţie reprezintă o bătaie de joc (în cel mai grosolan mod cu putinţă) la adresa cetăţeanului deţinător de timbre şi piese filatelice. Din această cauză formulez următoarea observaţie: 8. Luarea măsurilor de pregătire a experţilor pe principiul acoperirii teritoriale. Până la realizarea acestui obiectiv sunt necesare soluţii legislative alternative care să permită cetăţenilor respectarea prevederilor în vigoare. Concomitent solicit identificarea salariaţilor din MC şi din instituţiile subordonate care se fac vinovaţi de inexistenţa formelor specifice de pregătire profesională şi de neatestarea experţilor din domeniul filatelic şi luarea împotriva acestora a măsurilor de sancţionare legale (disciplinare, contravenţionale sau penale, după caz), precum şi comunicarea opiniei publice a măsurilor luate.

Pentru ştiinţa cititorilor neavizaţi, indolenţa şi indiferenţa autorităţilor durează de (numai) 17 ani, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 182/2000. Cred că cetăţenii sunt îndreptăţiţi să se întrebe dacă nu au de-a face cu neglijenţă gravă în serviciu, ori chiar cu îndeplinirea cu rea credinţă a atribuţiilor de către salariaţii din Direcţia patrimoniu mobil din MC, de cei din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi de cei din Institutul de formare culturală.

Problema experţilor nu se opreşte aici. Deşi sunt numeroase semnale că actualul sistem de acreditare pune experţii în conflict cu statutul de funcţionar public, că legislaţia nu prevede obligaţii şi drepturi pentru experţi, că aceştia nu au stabilite niciun fel de răspunderi, responsabilii din MC au decis să adopte şi să menţină actuala formă de numire/acreditare pe cale administrativă (ocolindu-se forma concursului). În acest fel, experţii atestaţi se află „la mâna" celor care i-au numit, neexistând o independenţă reală a procesului de elaborare a rapoartelor de expertiză, valoarea lor juridică devenind discutabilă.

Vă dau şi un exemplu. Pentru cine nu ştie, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti s-a aflat un dosar având ca obiect săvârșirea infracțiunii de conflict de interese în formă continuată, expertul învinuit fiind pedepsit în şedinţa publică din 4 aprilie 2017 (după respingerea apelului) la 1 an și 3 luni închisoare în baza art. 301 al.1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal (activitatea inculpatului s-a concretizat în expertizarea unor tablouri). Dacă ar fi existat o legislaţie adecvată, conflictul de interese nu s-ar fi săvârşit.

Aşa cum am menţionat mai sus, există obiecte de resortul patrimoniului mobil atât în posesia instituţiilor de stat, cât şi în cea a persoanelor fizice. Experţii din cadrul muzeelor refuză efectuarea expertizelor pentru obiectele aparţinând persoanelor fizice (există semnalări suficiente). La această situaţie au contribuit din plin normele de acreditare a experţilor, care prevăd condiţii de şcolarizare şi trepte profesionale ce nu pot fi îndeplinite de către

Info-Hobby 1/2018

Din lumea colecționarilor 11

potenţialii experţi filatelici pentru simplul motiv că nu există niciun fel de formă de şcolarizare / pregătire profesională atestată şi autorizată pentru această specialitate.

Ce au vrut de fapt să facă responsabilii de la Cultură? Să dirijeze efectuarea rapoartelor de expertiză numai către salariaţii din propriul sistem, transformând sistemul de acreditare a experţilor într-o sinecură pentru funcţionarii publici.

Mai este o problemă care priveşte sistemul de acreditare a experţilor. În orice ţară europeană aceştia îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi concurenţial, fără niciun fel de subordonare faţă de vreo autoritate publică, supunându-se obligaţiilor din coduri deontologice specifice şi beneficiind de drepturi potrivit aceloraşi coduri. Cu ani în urmă mi-am exprimat opinia referitoare la experţi, arătând că acest titlu se câştigă, nu se acordă ! Îmi menţin opţiunea de acum şase ani, personal nu sunt interesat de obţinerea titlului de expert.

Experţii ar trebui să fie liber profesionişti şi să îşi desfăşoare activitatea în sistem concurenţial (pentru că obiectele de patrimoniu mobil nu se află numai în proprietatea statului), în concordanţă cu normele adoptate de organizaţiile profesionale. Sistemul actual reprezintă o încălcare a prevederilor Legii concurenţei nr.

21/1996, deoarece instituie un monopol nemeritat al salariaţilor din sistemul public în defavoarea specialiştilor din afara sistemului bugetar. Consider de aceea că este necesară şi implicarea Consiliului Concurenţei.

Din toată povestea aceasta rezultă următoarea observaţie: 9. Este necesară înlocuirea actualelor norme privind acreditarea experţilor cu norme care să permită asocierea liberă a experţilor în organizaţii profesionale nesubordonate niciunei autorităţi publice.

Organizaţiile vor decide singure asupra codului deontologic şi regulamentului de funcţionare, adoptând norme de expertizare proprii şi stabilind cooptarea specialiştilor pe bază de concurs.

Până la urmă asocierea este liberă, conform Constituţiei.

Problemele existente în sectorul cultural sunt multe, dar oficialii încearcă să bage toată mizeria sub preş. Am să vă prezint câteva citate din articole publicate pe portalul Universul juridic de către un fost director din Ministerul Culturii. „Îngrădirea inutilă, fără finalitate practică, a circuitului civil al bunurilor culturale și a dreptului de proprietate asupra acestor bunuri, atâta timp cât nu există programe publice sau private de punere în valoare în mod educativ, cultural și social, nu servește protejării patrimoniului cultural național nici prin conștientizarea de către societate a valorii economice a acestuia, nici prin promovarea valorilor naționale peste hotare". „Stabilirea unui statut al experților în domeniul patrimoniului cultural, care să prevadă remunerarea unitară, precum și drepturile și obligațiile acestora, alături de măsuri de profesionalizare a activităților de expertizare, respectiv de atestarea experților în urma promovării unui concurs național periodic care să certifice cunoștințe procedurale și legislative, în completarea celor de specialitate, membrii Comisiilor Naționale urmând a fi numiți în urma promovării unui concurs similar sau recrutați din corpul experților deja atestați."

Cele două fraze fac parte dintr-un articol publicat pe 26 august 2016.

Probleme ar fi ele mult mai multe, dar nu doresc să-mi pierd timpul în lipsa (deocamdată) unui dialog decent cu reprezentanţii instituţiilor de cultură.

Vă propun şi parcurgerea următoarelor articole pe care le-am publicat pe blog în cursul anului 2016: https://romanianstampnews.blogspot.ro/2016/03/colectionarii-particulari-propun.html https://romanianstampnews.blogspot.ro/2016/12/iresponsabilii-sunt-pe-cale-sa-distruga.html

În urmă cu ceva timp, Ionică Pârvu, Managing Director al Sinaptica, a publicat pe unul dintre blogurile sale un articol extrem de interesant şi extrem de tranşant totodată, referitor la managerii din domeniul Culturii. Citiţi-l ca să nu vă pară rău: http://io68.blogspot.ro/2017/12/manageri-salarii-si-alte-fineturi.html Chiar mă întrebam în urmă cu vreo două săptămâni de ce nu există nicio instituţie de cultură (mă rog, din ce-am văzut pe net) care să posede o certificare ISO a managementului. oooOOOooo

CUM SE PASEAZĂ RĂSPUNDEREA la GUVERNUL ROMÂNIEI !

Cum punctul nostru de vedere privind modul de tratare a filateliștilor români de guvernații postdecembriști a fost exprimat în multe numere ale buletinului info--hobby DIN LUMEA COLECȚIONARILOR și în alte publicații, reproducem ultima mostră de răspuns la articolul JENANT, domnule ministru al Comunicațiilor ! referitor la modul speculativ de „omagiere” a Regelui Mihai, inclusiv cu prilejul funeraliilor naționale.

De pe viu, de pe mort, firma căpușă Romfilatelia ia banul pe hârtie colorată fără nicio valoare poștală, firmă care ne face de râs în lumea întreagă !

Acum C.N. Poșta Română S.A. vrea ne ia sediul Asociației Filateliștilor București, spațiu dat de regimul comunist în semn de recunoaștere pentru rezultatele excepționale în promovarea mărcii poștale românești la competițiile mondiale unde sau obținut zeci de medalii de aur, argint sau bronz și a activității interne. Hultanii Poștei Române vor să pună gheara definitiv pe acest spațiu !

Iar domnul prim ministru ne trimite în ... gura lupului !

Trăim din plin Vremea nemernicilor ! Să vedem ce vor face noul ministru și noul director general a Poștei Române !

12 Din lumea colecționarilor

Info-Hobby 1/2018

ANIVERSĂRI

Valentin Berezovschi

EXTREM DE IMPORTANT !

Ajuns la vârsta senectuţii, învăţătorul Valentin Berezovschi a Suntem într-o fază avansată cu tehnoredactarea noii edții a împlinit, pe 26 decembrie 2017, vârsta de 90 de ani. Pasionat catalogului specializat ROMÂNIA. ERORI FILATELICE (1903filatelist, cronicar, memorialist, scriitor şi om de 2018). cultură, poate fi supranumit „Patriarhul filateliei Nu ne-am gândit vreodată că vom putea scoate o ediție Craiovene”. Cunoscut exponent al unei generaţii ajunsă la apus, domnia sa este printre ilustrată. De-a lungul celor peste 45 de ani de cercetări ultimii supravieţuitori ai epocii de glorie a filatelice am cules foarte multe date, dar tehnica anilor din filateliei româneşti. A condus vreme urmă nu ne-a permis realizarea de copii după multe piese îndelungată filatelia craioveană, doljeană şi văzute prin diverse colecții. olteană, în poziţii de preşedintele al Filialei AFR Dolj (1966O listă cu piese, semnalate în ediția din 2008 a catalogului 1976, 1998-2002) şi membru în Consiliul Central al AFR (1968specializat, la care nu avem imagini, unele fiind semnalate de 1972, 1972-1976). unii dintre dumneavoastră, am trimis-o celor care sunt în baza Născut pe 26 decembrie 1927 la Hînceşti, Basarabia, noastră de date. Rugămintea este să o parcurgeți toți cei locuieşte din 1944 la Craiova, unde şi-a adus contribuţia la pasionați și dacă aveți piesele menționate (indiferent de cine a învăţământul craiovean, la cultura locală, precum şi la filatelia doljeană şi naţională. Autor a opt volume, memorialist făcut semnalarea), să faceți o scanare jpg (rezoluție 600 dpi), pe sentimental şi spirit enciclopedic, este „un veritabil ambasador care să ne-o trimită pe mail. al spiritului românesc din Basarabia”, după cum îl descria Ca de obicei, completările, observațiile sau sugestiile Alexandru Firescu (1935-2008), secretarul literar al Teatrului dumneavoastră sunt primite cu un interes deosebit.

Naţional Marin Sorescu din Craiova. este deţinătorul unui Numai așa poate ieși o lucrare cât mai completă. impresionant palmares, de unde amintim doar câteva distincţii: Dacă mai este vreun colecționar de erori filatelice Insigna de aur a AFR (1973), Membru de onoare al AFR (1983), românești care nu a primit-o poate solicita lista pe Diplomă de excelenţă a FRF (2002). adresa de mail gsm_as@yahoo.com.

Mă leagă numeroase amintiri din lungile ore de discuţii Cu multe mulțumiri, despre filatelie şi cultură, şi nu numai, avute în locuinţa domniei Sergiu Găbureac (GSM) sale. Întotdeauna plecam cu satisfacţia că am mai învăţat ceva din vasta dumnealui experienţă.

La ceas aniversar, îi dorim multă sănătate şi bătrâneţi liniştite. La mulţi ani, domnule Valentin Berezovschi ! (prof. Bogdan-Emanuel Răduţ)

Cartea de la Tulcea Au trebuit să treacă ani buni, până când o tulceancă îndrăgostită de istoria urbei sale a derulat proiectul Glasul străzilor - susur de izvoare în urma căruia a răsărit o lucrare cu o puternică componentă cartofilă.

Astfel, încă o pată albă de pe harta cartofilă a României dispare.

Visul nostru de a avea acoperite măcar capitalele de județ cu asemenea lucrări prinde tot mai mult contur.

Potenţialul turistic din nordul Dobrogei face ca Tulcea, orașul de la porţile Deltei Dunării, cu o istorie de peste 500 de ani, să devină pe zi ce trece o destinaţie tot mai atractivă.

Faleza este punctul principal de atracţie atât pentru locuitori cât şi pentru turişti, în special în sezonul cald, atunci când sunt găzduite concerte, festivaluri şi evenimente a căror popularitate a crescut mult în ultimii ani: România Fest Competiţia Ivan Patzaichin şi finișul Maratonului Dunării din cadrul Tour Internaţional Danube, Festivalul Internaţional Peştişorul de aur, Tulcea FolkFest, Festivalul Berii, Zilele Municipiului Tulcea şi Ziua Marinei.

Trecutul spre care își îndreaptă atenția colectivul de autori și colaboratori coordonați de managerul proiectului, ing. Carmen Simionescu, în cele 90 de pagini ale albumlui, trezește multe amintiri din partea celor mai în vârstă și mirări din partea tinerilor uimiți de ce au putut realiza înaintașii lor. Rând, pe rând vechile străzi sunt prezentate prin ilustrate și fotografii vechi din perioada antebelică însoțite de numeroase informații inedite Nu-mi rămâne decât să feliciti pe cei care au editat albumul cu imagini de epocă care fac fiecare cât o mie de cuvinte. (Sergiu Găbureac)

Biblioteca DIN LUMEA COLECȚIONARILOR

De ce-i frumoasă filatelia !

După cum ați aflat deja, editorii celebrului catalog filatelic mondial MICHEL au inclus mai multe erori și curiozități filatelice românești, pe care le-am publicat cu ani în urmă în cataloagele specializate ROMÂNIA. ERORI. CURIOZITĂȚI și VARIETĂȚI FILATELICE. În numerele anterioare am reprodus noile erori filatelice incluse, acum, urmează publicarea curiozităților filatelice. Mulțumim, MICHEL !

O colecţie fără erori, curiozități și varietăți filatelice este ca un piure fără sare!

NOI VĂ OFERIM SAREA INFORMATIVĂ!

Studiul filatelic dezvoltă atenția distributivă!

Ne scrieți, ca de obicei, pe gsm_as@yahoo.com

INFORMAȚIE = PUTERE !

Orice informație, articol, știre, foto sunt binevenite !

Mulțumiri celor care înțeleg să sprijine financiar apariția.

Editor: Sergiu Găbureac. Lector: Dumitru F. Dumitru Contact: gsm_as@yahoo.com, 0731 936.615 Blogul lui Găbu: http: //blogulluigabu.blogspot.ro/; www.facebook.com/sergiu.gabureac.3.

LVI distribuire pdf gratuită Nr. 1/31.01.2018

Probabil cea mai citită publicație de profil din România !