Asociaţia Literarã „Pãstorel” Iaśi
Revistã internaţionalã de literaturã umoristicã
Nr. 19/2016 (39) Serie nou
La cumpăna apelor Tu eşti în vară, eu sunt în vară. În vară pornită către sfârşit, pe muche-amândoi la cumpăna apelor. Cu gând jucăuş – mângâi părul pământului. Ne-aplecăm peste stânci, subt albastrul neîmplinit. Priveşte în jos! Priveşte-ndelung, dar să nu vorbim. S-ar putea întâmpla să ne tremure glasul. Din poarta-nălţimei şi până-n vale îmbătrâneşte, ah, cât de repede, apa. Şi ceasul. E mult înapoi? Atâta e şi de-acum înainte cu toate că mult mai puţin o să pară. Ne-ascundem – stins arzând – după năluca de vară. Ne-nchidem inima după nespuse cuvinte. Poteca de-acum coboară ca fumul din jertfa ce nu s-a primit. De-aici luăm iarăşi drumul spre ţărna şi valea trădate-nmiit pentr-un cer chemător şi necucerit.
Lucian Blaga „BOOKLOOK” – publicaţie trimestrială de umor DIRECTOR: Mihai Batog-Bujeniţă REDACTOR-ŞEF: Eugen Deutsch SECRETAR DE REDACŢIE: Mihai Haivas COLEGIUL REDACŢIONAL: George Roca (Australia), Dorel Schor (Israel), Georgeta Resteman (Bucureşti), Gheorghe Bălăceanu ADRESA REDACŢIEI: Str. GEORGE COŞBUC nr. 19 IAŞI c.p. 700469; e-mail bmb.curs@yahoo.com; mihai_haivas@yahoo.coom Revista se distribuie gratuit. Atât redactarea cât şi colaborările sunt onorifice. Materialele din revistă pot fi preluate de către alte publicaţii cu specificarea sursei şi comunicarea la redacţie.
Foto şi desene: sursa internet, autori necunoscuţi, cărora le mulţumim. Acest număr al revistei este onorat de participarea cu lucrări ale maeştrilor graficieni: Costel Pătrăşcan, Edi Mattes, Andy Ceauşu, Cristi Vecerdea, Gheorghe Bejenaru şi Nicolae Viziteu
Revista Booklook face parte din Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor
AFTTER THE BIG-BANG (Partea (III-a) 11) THE DAY AFTER Când apele potopului s-au dus – Probabil iute s-au evaporat – Uscatul a redevenit… uscat Şi vieţii înc-odată s-a propus.
13) ASCENSIUNE Ieşiţi cu mult tam-tam din neolitic Bipezii, chiar de-aveau porniri tribale Şi încă (?) mici instincte canibale, Au vrut să-şi depăşească punctul critic.
Iar zilele „de după”-au alergat Din răsărit şi până la apus, Dar încă n-apăruse alt intrus Decât străinii de pe Ararat.
Deşi aveau destule angarale Au demonstrat un spirit analitic Descoperind – ne spune bardul mitic – Metode pentru-a prelucra metale.
Aşa c-a debutat o nouă eră Cu noi pitecantropi (o recidivă?!) Ce-aveau o existenţă cam mizeră!
La început conduşi doar de femei, Apoi dorind să aibă şefi bărbaţii, Au inventat grămezi întregi de zei,
Dar lumea nu era prea productivă Căci, traşi mereu în jos de sumbra sferă, Trăiau greoi în era primitivă…
Cei care, mituiţi - şi cu ovaţii Dar şi cu jertfe după obicei! I-au dirijat spre mari civilizaţii.
12) PRIMITIVA ERA Mai toţi trăiau desigur prin caverne – Şi-aveau caverne şi-n plămâni probabil! – Iar traiul lor părea, indubitabil, Lipsit de voia bună din taverne!
14) ACTELE LA CONTROL Când Demiurgu-a mai privit spre Terra Văzu că zei se-mpăunau cu fală Făcând o concurenţă neloială Acelui ce lansase-n cosmos sfera.
Dar cum era, pe-alocuri, suportabil Deşi aveau doar pietre-n loc de perne – Mai încercau şi mici plimbări externe Ca să vâneze orice-ar fi… mâncabil.
Găsind şi-o crasă lipsă de morală Vru să-i demaşte pe acei ce era O poluaseră lansând himera Că ei conduc – şi chiar în strai de gală.
Desigur evitau ferm diplodocul, În lupta lor cu vrerea idolatră, Ca să nu-i bată (iarăşi!)… nenorocul!
Deci a numit inspectori de teren Pe îngerii de vaza, cu temei Şi i-a trimis pe globul cel peren;
Când şi-au făcut (din bolovani!) o vatră Şi-un tip isteţ descoperise focul Au evadat din… epoca de piatră!!
Aceştia, dup-un clasic obicei, Vor controla, cu râvnă şi antren, Pe-acei autoproclamaţi drept zei!
Eugen Deutsch
(F)ESTIVAL… de epigrame Buletin meteo Luni va fi niţel răcoare, Marţi - şi burniţă şi ploi, Miercuri – viscol şi ninsoare... Clar e: – Vara pică joi. Vasile Tudorel Jipa Scumpa noastră mare! După unşpe luni de trudă, Pe acei cu dor de ducă, Marea Neagră nu-i mai udă, Ci, de-a dreptul, îi usucă! Laurenţiu Ghiţă Litoralul vara Tariful urcă iarăşi imoral, Căci raza s-a scumpit (de soare) Şi cine are bani de litoral, E şi el... mare! Dan Căpruciu Ca pâinea caldă Pe litoral, cu pas uşor A defilat zâmbind Suavă; S-a copt în luna lui Cuptor Apoi s-a oferit pe tavă. Mihaela Kerestely Lupta anticorupţie Corupţia, în toată ţara, Se pedepseşte-atât de dur, Încât se simt corupţii, vara, Cu sula-n... Coasta de Azur... Constantin Manea-Negreşti Mască În ochii lumii, vrând să pară Că nu-i decât un pierde vară, Se dovedeşte, în răstimpuri, Un pierde-patru anotimpuri! Viana Şerban
Ale tinereţii valuri Stau pe plajă-ntinşi la soare, Un flăcău şi-o fată mare; Cum lăsatu-s-a-nserarea Mare mai era doar marea. Mircea Ionescu-Quintus Nudism Pe litoral e sărăcie Sau mi se pare numai mie Văzând că toţi, fără sfială, Se plimbă doar în pielea goală. Dumitru Botar-Tabor Berzele vin şi vara De la mare, biata fată, Tot mereu venea bronzată, Dar acuma - mi se pare Neagră-i doar... de supărare! Ion Busuioc Pe litoral Goliciune-i, poţi să-spui, De rămâne ţuţ, Numai adevărul nu-i Gol goluţ! Nelu Ionescu-Quintus "Love story" În geana unei seri de vară Am sărutat o domnişoară, Plătind pornirea îndrăzneaţă Cu... patruzeci de ani de viaţă! Ilie Ciobescu Rigorile învăţământului particular Cât îi fuse lui de greu Să ia diploma-ntr-o vară, Ştie numai Dumnezeu, Rectorul şi-o secretară. Mircea C. Dinescu
VRAJA MUNŢILOR Romanţă în stil vechi Se stinge amurgul cu roşii văpăi, Şi noaptea de vară Coboară-n tăcere pe munţi şi pe văi, Înaltă şi clară. La marginea apei să-şi caute vad O turmă s-abate. Răsare şi luna din codri de brad, În singurătate. Măicuţele-n umbra părerii de rău Se duc să se culce; Din vale s-aude un glas de pârău Sălbatic şi dulce. Odihna s-aşterne pe sfântul lăcaş Din vremea străbună. Şi numai o fată cu dor pătimaş Mai cântă sub lună. Iubitul şi-aşteaptă s-o prindă în braţ La poală de munte, Şi lung s-o sărute cu dulce nesaţ, Pe ochi şi pe frunte.
Norii se desfac în două Norii se desfac în două ca perdele suspendate Şi pe cerul plin albastru se arată o cetate Strălucind şi uimitoare dintre munţii colţuroşi Ce-o înalţă mai în stele. Din fereştile de aur Vezi lumina cea verzie pătrunzând (din semn de Taur): E Valhala ce se-nalţă dintre munţii-i neguroşi.
Mihai Eminescu (1872)
Semn 5
Ca şi cum ai vedea munţii plângând, ca şi cum ai ceti în deşerturi un gând, ca şi cum ai fi mort şi totuşi alergând, George Topârceanu ca şi cum ieri ar fi în curând, astfel stau palid şi trist, fumegând.
Nichita Stănescu
Izvorul nopţii Frumoaso, ţi-s ochii-aşa de negrii încât seara când stau culcat cu capu-n poala ta îmi pare, că ochii tăi, adânci, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste văi, şi peste munţi şi peste şesuri, acoperind pământul c-o mare de-ntuneric. Aşa-s de negri ochii tăi, lumina mea.
Lucian Blaga
Singur, privind muntele Deodată, toate păsările şi-au luat zborul şi au plecat; Un nor pluteşte leneş pe cerul bleu. Nu ne săturăm niciodată să ne privim unul pe celălalt– Singuri amândoi, muntele şi eu.
Li Bo, traducere de Petru Dimofte
visuri de vară visuri de vară:răsărind dintr-o scoică MICA SIRENĂ jocuri alpine mercurul se caţără pe-un cadran solar creasta unui val se îneacă în soare sfidând clipele
hoţul de umbre -
îmbătat de lumină un soare năuc.
labirint de stânci şerpuind o cascadă din stropi de soare
valuri prinse-n joc sub umbrela meduzei căluţi de mare.
secetă lungă în concediu, la mare, Sfântul Ilie.
noapte de vară în ciutura fântânii clarul de lună. alarmă pe mal înecându-se-n mare soarele-n flăcări. spectacol festiv PE-ARIPILE VÂNTULUI star – păpădia.
amiază de foc -; în castelul de nisip o stea de mare.
pe plajă în zori sărutând pescăruşii întâia rază. spume-n ghirlande: valuri de şampanie în largul mării.
efort de-alpinist: urcuş cu peripeţii pe creste de val. striptease de gală: luna plină-şi aruncă razele de-argint.
zile toride prins de sete, soarele soarbe izvoare. tobe în salve – paparudele nude vânează nouri
rând de albine lansarea parfumului NADA FLORILOR clopoţel sunând începe prima oră de botanică
un bar în luncă; albinele-n zbor servesc cupe cu nectar.
dispută de-arcaşi soarele lansând raze spre mărul lui Tell erotism extrem sub sărutul soarelui TERRA e nudă
EUGEN DEUTSCH
POEMELE MUNŢILOR TURISM Şoseaua urcă spre Voineasa, Iar Lotrul curge spre Brezoi... O fată şi-a pierdut cămaşa Prin fânul de curând cosit, Şi-acum, în poarta casei, s-a proptit Să-şi mai arate-o dată sânii goi Şi trupul rumenit de soare Turiştilor înfometaţi De farmecul unei idile trecătoare În pitorescul munţilor Carpaţi... Aşa sunt toate fetele la munte... În prima zi Oricare-ar fi Se lasă sărutate doar pe frunte... A doua zi, Până şi cele mai ursuze Se lasă sărutate chiar pe buze... Iar în a treia Sau a patra zi Se lasă duse sub un brad Unde se-mpiedică, mai toate, Şi leşinate-n braţe-ţi cad, Ca nişte biete curci plouate... Deşi - prin munţi, în fiecare vară, La fel, turiştii urcă Iar fetele... coboară... Şoseaua urcă spre Voineasa Şi Lotrul curge spre Brezoi... Iar mirele Şi cu mireasa Din carul nou cu patru boi Un dar de ziua nunţii lor Zâmbesc şireţi Şi fericiţi, Că graţie turiştilor Au fost uniţi În vecii... vecilor!...
CAPTIVUL În temniţa umedă zac zăvorât. Un şoim, în robie de mic, amărât, Tovarăş al meu, ciuguleşte-un hartan De carne, bătând din aripi lângă geam. Se-opreşte, şi capul spre geam întorcând El parcă ghiceşte ascunsul meu gând. Din ochi mă îndeamnă ţipând, ca şi cum mi-ar spune: "E vremea să mergem la drum! Şi tu ca şi mine vrei liber să zbori. Să mergem spre munţii cu piscuri în nori, Spre marea albastră, pe unde mereu Cutreieră slobod doar vântul... şi eu!"
Al. S. Puşkin
SUD Marea şi muntele vieţuiesc împreună Şi iarna fuge de căminul lor. Fluturii ei albi când se aşază pe magnolii, Pe eucalipţi, pe arborii de camfor, Pe liniştiţii palmieri – dispar curând Atinşi de-o moarte nevăzută, stranie, Şi omizile nu se mai nasc. Oamenii umblă ameţiţi de lumină Şi se-ntorc întotdeauna dintr-o veghe; Mersul lor e ca un dans al vântului. De la soare învaţă să se urce pe munte în zori Şi când sunt osteniţi să se-ascundă în mare.
Ion Minulescu
A. E. Baconski
ALEGERI FĂRĂ (?) BUCLUC Alegerile s-au desfăşurat la Bulandreştii de Mijloc, fosta capitală (abuziv înfiinţată!) a viitorului judeţ (abuziv nedesfiinţat!) având (provizoriu, adică pe o durată nelimitată!) acelaşi nume. Alegerile urmau să stabilească cine va deveni Prim-Secretar (Adjunct 1) al Liceului Elementar de Fete Mixt (adică pentru fete mici şi fete mari) ce urmează a fi lansat în spaţiu (adică în execuţie... deşi n-a fost încă dovedit vinovat!) în momentul în care se vor primi fondurile nerambursabile de la UNESCU (sau dela oricare alt... escu!). Candidaţii trebuiau să prezinte câte un “cucurigu-lum” al viţei de vie dar, cum unii n-au descifrat semnele (totuşi neelectorale!) de punctuaţie (scrise pe Yankey-eşte!) din programul de concurs, s-au accepta şi auto (sau chiar moto!) biografii. După cum s-a cerut (şi la noi când se cere se şi dă, chiar cu adaos... necomercial!) a trebuit să se scrie en-detail (deci nu en-gros!) de ce candidatul... “a făcut ce... n-a făcut, de ce n-a făcut ce au făcut ceilalţi, iar în finalul de la coadă [că tot nu era cu cap!] ce va face când (şi dacă!) va face ceva şi ce crede că va realiza dacă va reuşi să se facă uneori că... face!” Unele probleme au apărut, când candidaţii, au trebuit să-şi precizeze vârsta, întrucât nu ştiau dacă să adune şi cei şapte ani de acasă (petrecuţi la grădiniţa de corecţie) ori cei în care fuseseră stabiliţi în... contumacie (pănă la a doua amnistie deoarece în prima nu intraseră fiindcă nişte candidaţi reuşiţi anterior nu-şi primiseră prima şi nici secunda... tranşă de împrumut intern nerambursabil!). Un alt candidat a arătat că se mândreşte cu calitatea de diplomat (având unul din piele foarte fină, găsit întâmplător la vecinul de sus, în timp ce el era în delegaţie la vecina de jos, al cărei soţ, fiind foarte sus-pus, dă cam rar pe acasă). În vederea definitivării unui test unanim acceptat (urmând a fi cunoscut dinainte – şi nu dinapoi! - de toată lumea) s-a efectuat un tur de scrutin de... încălzire (că tot era frig afară). S-a cerut deci tuturor celor implicaţi (dar fără acte de dare în judecată întrucât, datorită festivităţilor preliminare, nimeni nu mai putea... judeca!) să declare dacă sunt pro-test. Cei 8,5 candidaţi (unul fiind de stat subdezvoltat – adică pitic!) au decis în unanimitate (6 voturi nule, restul fiind abţineri, dar nu de la băutură!) că nu sunt pro-test ci pro... contra! Ca să nu se işte un... protest s-a recurs la trierea de tip BINGO. Candidţii au primit cartonaşe (roşii!) recuperate de la colectivul local de arbitri neprinşi încă (deşi, desigur, deprinşi!) cu matrapazlâcuri. Apoi mediatorul a citit cu voce de bar... iton un număr ce trebuia notat pe cartonaş în cifre romane (nu de DAN BROWN!). Cum însă nimeni n-a reuşit să... reuşească s-a decis ca toţi solicitanţii să fie aleşi sub-secretari de stat (de geaba!).
Eugen Deutsch
1
Un profesor de algebră / Azi declară, pentru noi, Că-i desigur o celebră / Funcţie de gradul doi!
TRENUL ÎMPLINIRILOR Când la douăzeci şi cinci de ani, eşti absolvent de psihologie, ai un serviciu şi eşti îndrăgostit de o fată minunată cu care urmează să te căsătoreşti în curând, ai toate motivele să crezi că ai reuşit în viaţă. Ei bine, acesta eram eu! Stăteam pe peronul gării şi aşteptam trenul care urma să mă ducă, în numai treizeci de minute, în orăşelul vecin unde urma să mă întâlnesc cu iubita mea. Nu era însă doar o simplă întâlnire ci şi momentul acela foarte dificil pentru noi bărbaţii numit: cererea în căsătorie, al binecuvântării părinţilor, în fine, o nenorocire de care nu poţi scăpa atunci când lucrurile sunt privite cu acea rigoare specifică familiilor care se respectă. În mine inima bătea cam repede şi deşi îmbrăcat cu „costumul” purtând în mână incomodul, dar indispensabilul, buchet de flori şi în buzunar cutiuţa cu „inelul” nu mă simţeam deloc în largul meu şi părându-mi-se că toată lumea din gară ştie ce am de gând să fac, mă compătimeşte. Lumea însă, nu prea ştiam eu pe atunci, habar nu avea de prezenţa mea iar dacă unii mă mai priveau nici nu se sinchiseau de problemele mele. Deşi, ca să fim sinceri, un absolvent de psihologie cu serviciu stabil este la fel de ciudat precum viţelul cu două capete. Bine, nici nu aflase nimeni că eu munceam, cu acea conştiinciozitate pe care ţi-o dă disperarea, ca angajat necalificat pe un şantier de construcţii unde un unchi era director. Nu spun cu ce salariu, dar oricum mult mai mare decât al unui psiholog cu vechime de peste douăzeci de ani. Era însă de preferat situaţiei normale când la absolvire erai trecut, un timp, în şomaj apoi arondat pensiei părinţilor. Iubita mea, o fată minunată pe care o întâlnisem acum doi ani, era absolventă de medicină şi optase pentru un reziden- ţiat în pediatrie ca să nu figureze ca şomer. Oricum, părinţii ei aveau o fermă şi îşi permiteau o asemenea extravaganţă. Faptul că aveam serviciu le inspirase o oarecare încredere în mine iar acum urma să mă şi vadă în postura de viitor ginere. Greu, foarte greu! Aproape la fel de greu ca venitul trenului în gară. Optasem însă pentru această variantă deoarece folosirea unui automobil se excludea fiindcă, pentru mine, era doar un vis păstrat pentru mai târziu, alt mijloc de transport între cele două orăşele nu exista dat fiind că drumul de legătură rămăsese acelaşi din vremea romanilor iar şareta sau căruţa, mijloace de locomoţie folosite până mai ieri, dispăruseră din mentalul colectiv odată cu caii, consideraţi, conform unor vechi şi extrem de înţelepte proverbe (acela cu boul care trage şi calul care mănâncă), nişte consumatori inutili şi mult prea pretenţioşi în comparaţie cu muncile prestate, prin urmare, numai buni pentru a fi făcuţi salam. În consecinţă, deşi ştiam din perioada de studenţie ce înseamnă să mergi cu trenul, nu puteam alege. Bine, nici nu îmi păsa prea mult… Aveam, cum v-am spus, douăzeci şi cinci de ani şi eram îndrăgostit… Din păcate, în asemenea condiţii multe tâmpenii ne sunt iertate. Pe peron, deşi se plimbau tot felul de naşi, cu importanţa de rigoare, trenul se încăpăţâna să nu apară, iar sistemele de informare ale staţiei se rezumau la întrebări adresate casieriţei, o doamnă foarte nervoasă care ne trântea geamul în nas
spunând să aşteptăm că doar ce dracu’ avem altceva de făcut! Avea dreptate! Doar nu ne chemase ea la gară! Naşii cu priviri de vultur care flanau pe peron nu răspundeau la întrebări ci numai la micile aranjamente pentru transport fără bilet. Eu eram în ochii lor un infractor fiindcă de data asta îmi luasem bilet de la agenţie. De vină era tot situaţia în care mă aflam dar şi trufia indusă de faptul că eram posesorul unui loc de muncă plătit. În sfârşit, cu numai jumătate de oră întârziere, la linia întâi, singura de fapt, trage trenul. Format dintr-o locomotivă sustrasă, bănuiesc, de la muzeu şi două vagoane. Urc în vagon, la scară naşul îmi aruncă o privire criminală, presimţind că am bilet, şi mă aşez pe locul indicat unul aflat la fereastră. Faptul că nu se închide bine mi se pare un avantaj enorm fiindcă mai intră ceva aer în atmosfera puturoasă a compartimentului. Pun buchetul de flori, cu o grijă extremă, pe poliţa de sus, nu îmi scot pardesiul fiindcă nu era cazul şi, fericit, mă apuc de citit cartea pe care mi-o luasem cu acest prilej ca să vadă şi viitorii socri că nu sunt chiar un analfabet ci un tânăr studios, cu mari perspective în viaţă. După altă jumătate de oră şi câteva smucituri trenul porneşte. Numai că în sens invers, aruncându-mă în disperare. Nu am pe cine să întreb ce se întâmplă deci, în consecinţă, devin înţelept punându-mi soarta în mâinile Domnului. Domnul mă are în vedere şi trimite un naş pe hol care zbiară: coplajooollll! Nu ştiu ce înseamnă asta dar mă liniştesc. Într-adevăr peste cam un kilometru alte tamponări şi scârţâituri îmi dau de veste că ne-am cuplat cu celelalte vagoane. Îmi fac totuşi cruce! Nu poate strica în asemenea condiţii de stres. Brusc compartimentul se umple de călători. Mai bine spus de călătoare. Doamne de felurite vârste, îmbrăcate pitoresc, cu fuste colorate şi foarte murdare, cu laţe de păr de care sunt prinşi bani, cu copii în braţe sau atârnaţi de poale şi cu un mare chef de viaţă şi comunicare între ele. Lângă mine se prăbuşeşte o balenă neagră şi-mi ia puţinul aer care îmi mai ajungea în plămâni. Scoate o ţâţă de mărimea unui bostan, deşi nu am văzut până acum bostani negri, pe care o îndeasă în gura unui bebeluş de aceeaşi culoare. Ceilalţi se învârt în jurul meu, cerându-mi să le dau bani, covrigi, pâine, apă, în fine, orice, numai să le dau. Am o tristă experienţă în domeniu şi mă prefac surd, ba chiar şi orb, stând cu nasul în carte. Unul dintre ei, mai curajos, mi se urcă în braţe şi îmi bagă degetele în nas apoi încearcă să-mi scoată un ochi. În creier, o ceaţă roşie îmi blochează procesul de gândire. Din celălalt colţ al compartimentului maică-sa o huidumă plină de afecţiune pentru micul copilaş îmi zâmbeşte larg cu toţi dinţii de aur. La un moment dat vine chiar la noi şi încearcă să-l recupereze pe îngeraşul negricios. Acesta, într-un puseu de iubire faţă de mine mi se agaţă cu mânuţele de gât şi îmi rage în ureche de parcă l-ar fi jupuit cineva. Mămica, învinsă de emoţii şi afecte mi-l lasă în braţe. Însă instinctele mele de supravieţuire triumfă şi, cu un calm aparent, ba chiar zâmbitor, îl iau în braţe şi îl dau jos pe copilaş. Abia acum observ că nu are pe el decât o cămăşuţă iar ideea de hârtie igienică nu pare să fi ajuns la această etnie binecuvântată. Îmi aranjez hainele răvăşite de scena de iubire şi mă prefac din nou că sunt absorbit de lectură. Vortexul sângeriu din creier nu se potoleşte de fel iar literele îmi fug prin faţa ochilor. Numai că, Preabunul se milostiveşte de mine şi la staţia următoare tribul se retrage. Deschid şi mai larg fereastra nutrind speranţa deşartă că voi scăpa de mirosuri. Oricum, într-un final, ajung la întâlnirea cu iubita mea, care mă aşteptase răbdătoare pe peronul gării de destinaţie. Ne îmbrăţişăm, ne sărutăm, îi dau buchetul de flori, ne mai sărutăm o dată, ea face remarca foarte fină cum că mi-aş fi schimbat after-shave-ul, eu nu mă
prind la aluzie şi, veseli, ne urcăm în maşina de teren al viitorului socru. Abia când, la sfârşitul mesei, s-a tăiat tortul mi-am dat seama de schema cu copilaşul iubitor prin care îmi fusese furat portofelul dar şi inelul de logodnă. Spre norocul meu, toţi au înţeles situaţia, ba chiar, viitorul socru, deşi era inginer agronom, a dat dovada unui neaşteptat simţ al umorului, mi-a împrumutat bani ca să mă pot întoarce acasă şi, la despărţire, m-a rugat să-mi arunc hainele (costumul!!) pentru a putea scăpa de miros. Ne-am îmbrăţişat iar peste trei luni, în toamnă, mă căsătoream cu aleasa inimii şi purtam un alt costum. *** Nici nu-mi vine să cred că au trecut zece ani de atunci… După căsătorie eu am mai muncit pe şantiere până când draga mea soţie a terminat rezidenţiatul de pediatrie şi apoi am plecat din ţară ca să ne căutăm un rost. Acum, avem doi copii şi locuim într-un bloc central în Torino. Eu sunt liftier iar soţia mea lucrează totuşi în domeniu. Este baby-sitter şi, trebuie să recunosc, o ducem destul de bine. Mai ales că nu plătim chirie deoarece apartamentul este special destinat personalului de deservire al blocului. Chiar avem în intenţie, după ce mai strângem nişte bani, să facem o excursie la Florenţa împreună cu copiii ca să admirăm frumuseţea vestitelor locuri unde a început istoria modernă a Europei. Mde, deocamdată sunt doar visuri, dar cine ştie… Până atunci, mai ies, în serile libere, la o bere cu nea Vasile, mecanicul de întreţinere, om mult mai în vârstă care pe vremuri a fost inginer aerospaţial. Nu ştiu ce înseamnă asta dar cum este un tip agreabil şi un bun povestitor, cele câteva ceasuri petrecute împreună îmi sunt ca un balsam sufletesc. Deşi în unele dintre poveştile pe care mi le narează cu glas cântător se vede clar că fantezia l-ar putea face un foarte bun scriitor de science-fiction. De exemplu îmi spune adeseori că în tinereţea lui, la terminarea facultăţii erai repartizat într-o instituţie şi aveai un loc de muncă asigurat iar peste câtva timp primeai şi o locuinţă. Dacă te căsătoreai şi aveai copiii ţi se dădea o locuinţă mai mare, iar impozitele erau doar cinci şi neschimbate ani la rândul. Eh, eu ascult, fiindcă povesteşte frumos şi, deşi nu există nici o bază logică a vorbelor sale, consider că basmele nu au făcut rău nimănui, ba mai mult, din când în când, chiar avem nevoie de aşa ceva. În primul rând ca să suportăm mai uşor realităţile vieţii cotidiene! Mihai Batog-Bujeniţă
Deesen de Costel Pătrăşcanu
DURITĂŢILE LUI PANDURU
VÂRSTELE... IUBIRII Copil fiind, la prima zbierătură, Să taci, ţi s-a băgat o ţâţă-n gură. Flăcău, când o prindeai pe Leana-n şură, Erai un semizeu, cu ţâţa-n gură. Proaspăt tătic, vegheai micuţei jocul, Să lase ţâţa, ca să-i iei tu... locul. Matur prin parc, priveai la nepoţei, Şi te-ai fi vrut la piept, la fel ca ei. Bătrân, ai lua un sfârc, ca mai-nainte, Dar pentru ce, nu-ţi mai aduci aminte ! UNIVERS Fă-ţi timp să scrii fără defect, Oricum, orice, oriunde... scrie Să laşi o dâră-n veşnicie, Chiar dacă nu-i ceva perfect. Când versul tău e un răsfăţ, Cine „se ia” la prozodie? În orice-nvăţ e şi dezvăţ, Dar ce faci fără poezie? Târziu, când vei pleca spre stele, Vegheat pe „stâlp” de-un epitaf, Din toate versurile „tele”, Tot va rămâne-o dâră-n praf !!! PUFUȘOR LA BOTIȘOR Să fure mult și pe-apucate, În Parlament s-au strecurat Dar jură că nu au păcate, Când dau-napoi tot ce-au furat.
RĂCITURILE E obiceiul pe la noi, Să ne-adunăm lângă butoi, Începem cheful cu un ţoi Şi bem până ne facem… sloi. La o bucată de şorici, Şi-o ţuiculiţă merge „brici” De-ai vrea să pleci matol de-aici Numai când dai în... tremurici. Când suntem plini de beutură, Chemăm tarafu-n bătătură, Dăm drumul la chiuituri Şi ne trezim cu... aituri. Iar când e vorba de beţie, Noi suntem campioni, se ştie, Golim pahare „în prostie” Până ajungem toţi... „piftie”. RUGĂMINTE FIERBINTE Te visez frumos în fiecare Noapte până-n zori de zi, Mă trezesc apoi, plin de sudoare Dintr-un chin ce nu se va sfârşi! Te visez de bine, aşadar Dar, să-mi fie visul liniştit, Fă să fie trupul tău măcar, Cu un capoţel... acoperit! REUȘITA ZILEI Te visez frumos în fiecare Noapte-n care mai visez ceva, Mă trezesc apoi, șoptind la soare: Bine că e bine undeva! Te visez de bine, așadar Și mă rog din zori în asfințit, Ca să-ți fie astăzi-ul măcar Ca în visul meu de reușit. JUNE PRIM E-nalt, frumos și la figură, Pozează-n om fără de frică, Deși vedem că-i bun de gură, Oferta-i mică, mică, mică …
Marian Grigore Dobreanu-Panduru din volumul: Aşa s-a născut geneza.
UN VETERAN AL UMORULUI VERSIFICAT FABULA PROGRESULUI
CERERE ŞI OFERTĂ Când noii primăveri îi ceri Să-ţi dea iar anii tinereţii, Ea îţi răspunde cu dureri Localizate-n toamna vieţii. ZICĂTOARE INFIRMATĂ La pomul lăudat s-a dus Cu vreo trei saci, întru noroc. Ajuns, miratu-s-a nespus: Era tăiat şi pus pe foc. RECUNOAŞTERE A fost o mamă şi-o femeie Cum altu-n lume nu mai are, Iar azi, când viaţa şi-o încheie, Îi duce soţul prima floare. ADAPTARE OPTICĂ Se spune că orice femeie, În speţa e o mândră floare, Dar ea, atât de rotofeie, Aduce-a hiperbolizare. ALIANŢĂ Făcută înainte de alegeri, Câştigul să-l împartă-apoi frăţeşte, Sfârşeşte înecată în prelegeri, Sau coada-mbârligată-a unui peşte. BIBLIOTECĂ Loc cu rafturi şi de cărţi Tot mai rar acum pe hărţi, Cu sporadic debuşeu, Ce-n curând va fi muzeu!
Povestea ce te rog s-asculţi S-a întâmplat acum ani mulţi, Când purecii erau atleţi Iar brontozaurii isteţi. Atunci, maimuţele sătule De-atâta umblet prin copaci, Au coborât Şi-au început Să bată-n lung şi-n lat Pământul Precum le hărăzise sfântul, Tot încercând să se ridice Din mersul lor de fruste gloabe. În patru labe Într-o poziţie nouă, Doar în două. Ce oboseală, ce efort, De ce să faci atâta sport? Şi ostenite, cum am spus, S-au aşezat cu burta-n sus Râvnind la fructele din pom Precum şi astăzi câte-un om. Un şef veghea Ca nu cumva Vreun supus Să mişte-un deget cât de lent, Trecând peste regulament. Dar iată că un temerar Atras de-o fructă mălăiaţă Ce nu voia să-i pice-n dar, Întinse laba, o agaţă Şi vru s-o ducă-apoi la gură. Ce mai scandal, ce tevatură. A fost penalizat urgent, Retrogradat Şi chiar mutat, Este firesc, disciplinar, Sub alt copac ce nici măcar Vreo frunză pe un ram n-avea. Morala-i simplă, de colea: Aşa se-ntâmplă orişicui Din cei care încearcă-întâi Să fie mai deştepţi ca gloata. Cu asta fabula e gata.
Ştefan Alexandru-Saşa
ZODIAC PE-AL MEU PLAC! Sunt capricorn. Caracterizat drept dur, luptător, încăpăţânat şi fidel. Şi da şi nu! De fapt, una da, alta ba! În societate sunt „de oţel”, în familie, nu-s numai fidel: sunt chiar... mieluşel! Azi sunt interesat de ce-mi vestesc, prevestesc, ziarele şi canalele tv. E zi importantă... Aşa că le-am citit-urmărit pe toate, dar nu le menţionez, spre a nu le face o interminabilă publicitate. Îşi fac ele, singure, de ne-am săturat până peste poate! Aşadar, citesc într-un ziar: „Azi capricornii vor face un drum lung şi vor primi musafiri”. Păi, ori, ori! Ori plec la drum, ori stau acasă şi primesc musafiri... La tv: „Cei din capricorn azi vor avea altercaţii la serviciu” Bine că sunt, de zece ani, la pensie! La o altă televiziune: „Capricornii posibil să aibă câştiguri financiare” Dă, Doamne! Dar, de unde? Presa (o anume parte a presei): „Cei din zodia aceasta, astăzi au oarece probleme de sănătate” Ei, aici au nimerit-o! Că mai bine mă întreabă lumea ce boli n-am, decât ce am! Un alt cotidian îmi comunică faptul că sunt predispus unei stări melancolice, de angoasă. E groasă! Nu de alta, dar azi sunt invitat la o petrecere pe cinste! Televiziunea (canale de ştiri, de să te tot miri): „În dragoste, cei din capricorn tocmai sunt pe cale să încheie o relaţie de lungă durată” Am sfeclit-o, ca să nu zic altfel! Dacă află nevasta, mă omoară! E singura mea relaţie, de trei decenii!... Doar un jurnal a fost mai apropiat, în ceea ce priveşte previziunea, la capricorn: „Astăzi veţi avea un motiv de bucurie şi satisfacţie deplină!” Aşa e, tocmai m-a sunat soacra. Şi-a luxat piciorul şi nu mai poate veni la noi! Yes! MODA PIERCING - ULUI (Fabulaţie, pentru noua generaţie) Ca să arate cât mai modern şi cât mai frumos, băiatul şi-a implantat un inel în buric şi unul mai jos, evident, cu lănţuc, din metal preţios, un ineluş în năsuc şi-n ureche cercel, să placă la fete, să nu fie nimeni ca el! Şi, cât mai şic şi mai dandy să fie şi-a prins o bobiţă-n sprânceană şi una-n bărbie. Că o fi snobism, modernism sau artă, problema este că toate astea s-au luat…la ceartă! Zise inelul din buric celui din nas: „Frăţioare, ţi-ai cam luat nasul la purtare. Eu dansez din buric şi sunt excitant, tu arăţi ca belciugul şi eşti arogant. Strâmbi mereu, odată cu stăpânul, din nas!” - „Ia să-ţi spun şi eu ceva despre tine, că nu te las! Ai înţepat buricul, acoperind ombilicul, iar seamănul de jos nu se mai ridică nici cu cricul! Asemenea bârfe, să ştii că nu-mi plac!”, le dădu cercelul un bobârnac. Fără mine, lobul urechii nici n-ar putea să existe şi să reziste! Eu sunt lacrima veştilor triste!” Bobiţele din sprânceană şi din bărbie, săriră: „Măi, să fie! Noi aducem ade- vărata frumuseţe pe ale băieţilor chipuri şi feţe! Pe noi ne ating buzele fetelor, pe noi ne sărută şi ne ador. Pe voi, mai puţin şi mai rar! E clar?” În final, bag de seama că e bine venită şi o morală, făcută de-a băiatului mamă: „De nu-ţi scoţi năzbâtiile alea, te iau ca din oală şi-ai să iei o bătaie…la pielea goală!” Ananie Gagniuc
JOCURI ÎN DOI
TEHNOLOGIE MODERNĂ Ţinem pasu-n Europa , Cum a zis şi protopopul, S-a modernizat şi popa: Face slujba, cu laptopul! ALEŞII NAŢIUNII CĂTRE SIMPATIZANŢI "Strânşi, uniţi şi chiar amici , Ca să trecem de nevoi : Faceţi treburile mici ... Treaba mare-o facem noi! VARĂ DE EXCEPŢIE Toate-au fost în premieră: Vijelii şi cer fierbinte; Şi o lege austeră Ce ne-a ars s-o ţinem minte! DUPĂ SECETĂ,TOATE SE VOR SCUMPI Cereţi taxe cât veţi vrea Şi impozit pe-orice turtă, Viaţa asta-i tot mai grea , Dar e bine că-i şi scurtă. UNUI POLIGLOT E deştept şi chiar vorbeşte Multe limbi, căci e dotat; Îl aud şi româneşte Când se-apucă de-njurat . Viorica Găinariu
RONDELUL DOAMNEI ASISTENTE Frumoasa doamnă din spital Ce-şi poartă nurii prin salon Stârnind priviri la unison, E asistentă medical Chiar dacă pare-un fapt banal, Eu cred că-mi poartă ghinion... Frumoasa doamnă din spital Ce-şi poartă nurii prin salon Cum totul pare ireal Mă-ntreb: de ce ca un spion, În loc de-un tratament normal, Mi-a pus în leac pe Cupidon Frumoasa doamnă din spital? METAMORFOZĂ „Căţeluş cu părul creţ” Recitam la grădiniţă; Îmi dădeau câte–o alviţă Şi-mi spune-au că sunt isteţ Mai primeam şi-o cununiţă Când, cu felul meu isteţ, Recitam la grădiniţă Căţeluş cu părul creţ Astăzi sunt o rămăşiţă, Ziua-ntreagă-n părculeţ Cu căţelul de codiţă Ca să ude-un pomuleţ Căţeluş cu părul creţ Nicolae Munteanu
UNOR MIRONOSIȚE După ce se spovedesc Preoților, de păcate, Proaspăt binecuvântate, Spre amanți o și tulesc!
CINSTEA ȘI HOŢIA ÎN ROMÂNIA Totul pare delirant Zilnic intră în scenetă, Furtul ca un diamant Cinstea ca un praf... de cretă.
PRIMARI NEMUȚUMIȚI Spume fac mai toți la gură Că n-au pensii speciale Și-n buget găsesc fisură Pentru conturi ,,spațiale".
PRIMĂVARA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ Seva curge repezit Pe-ale vieții multe axe Pomul țării înflorit: Este doldora de taxe.
DE GUSTIBUS LA BĂTRÂNEȚE Sătui de-o viață de tarabă De-acord, cei doi au convenit Și parteneri noi și-au găsit: Un tânăr soața, el.... o babă. NU TOATĂ DIASPORA E FERICITĂ Cu soțul în străinătate, Nevasta fulgeră și tună Și roasă de singurătate Își spune-,,Adio împreună!" SOȚI PERFIZI PÂNĂ LA CAPĂT Stând o viață împreună Au ales și țintirimul, Dând la popi, pe-ascuns arvună Pentru cin'să moară primul. UNEI VECINE DE BLOC Uitându-mă ades pe geam, Credeam că începuse ploaia, Atentă, însă, când priveam: Își arunca vecina... zoaia! Elena Mândru
INGRATITUDINEA UNUI PRIMAR Mi-ai cerut atunci bădie, Voturi multe… şi-ai luat; Azi proclami din primărie: Eu primesc, nu am de dat! PROMISIUNI ELECTORALE Tot aşa cum au promis C-o să schimbe-aspectul ţării, Împreună au decis Să dea liber demolării Constantin Profir.
POLITICIANUL- ÎNAINTE ȘI DUPĂ ALEGERI E ca brutarul, mai frământă, O vorbă-ncolo, una-ncoace, Mai pune apă și se-avântă, Iar dup'aceea chiar ne-o coace. TÂNĂRĂ CĂSĂTORITĂ CU UN OCTOGENAR În viață am un tainic rost, Și-o spun ades, nu doar în post, Că mă închin, cum se cuvine... La moaștele ce-adorm pe mine! MICA SPOVEDANIE Ascult de popa, știu că-i bine, Mă rog la sfinți, nu vreau să cad, Dar când privești, zâmbind, la mine Iau foc și ard... exact ca-n Iad! RITUALUL ȘOFERILOR DIN ROMÂNIA Mai fac metanii, cruci, când plouă, Speranțele n-au nici un rost; S-au rupt șoselele în două... Că s-a lucrat puțin și prost. FUMATUL INTERZIS ÎN SPAȚII PUBLICE În cafenele-i trec fiorii, Pe holuri scrie: ,,Hai la pas!" Au dat de dracu fumătorii... Pun dop la gură și la nas. Any Drăgoianu
PROSTITUATA Atâtea blănuri, haine fine, De ce mai trebuie să-și facă, De vreme ce se știe bine Că goliciunea o îmbracă?! IUBIREA Eu nu știu care-o fi pricina, Dar vezi, iubirea, bat-o vina, Cu cât e la-nceput mai mare, Cu-atât mai iute-i trecătoare! SOȚIE CREDINCIOASĂ O viață-ntreagă s-a rugat Să moară dup-al ei bărbat; O zi măcar să mai trăiască... Să vină altul s-o iubească! O SOȚIE GRIJULIE Pe soț ca să-l obișnuiască Cu drumul către veșnicie Și de surprize să-l ferească, Îi face Iad din căsnicie. STRÂNGE BANI ALBI PENTRU ZILE NEGRE Înțeleptul strânge banii, Ca să-și ușureze anii; De vin zile negre-n viață, Banii albi te mai răsfață.
Georgeta Paula Dimitriu
ÎNTRE SOȚI Băut-am cam pe la chindie Un vin din strugurași de fragă, Spre seară-i zise-a lui soție: Nu e așa că-ți sunt mai dragă?
PARTIDELE VOR MAI MULT DE 300 PARLAMENTARI Bazat pe actualitate Va fi un lucru pozitiv: C-un cvorum reprezentativ Din ce-or rămâne-n libertate.
UNUI VÂNĂTOR La vânătoare vreau să crezi, Că tare bun îmi este sfatul: Tu să nu bei, ca să nu vezi În dublu exemplar vânatul!
MATEMATICIAN FERICIT Bucurii și voie bună, El sârguincios le-adună, Iar necazuri și scandal Le și vezi... sub radical!
ROSTUL ȘI PROSTUL Toate-n lume au un rost, Nu-i spui prostului că-i prost, Sfatul este potrivit: Spune-i că-i prost... pregătit!
UNUIA DE VÂRSTA A TREIA Dinți de aur, păr de-argint, Iar când vede domnișoare După ele-ar face sprint, Dar... de plumb-s-a lui picioare!
UNUI NECHIBZUIT El duce-un trai de om buimac, Privește lumea din cerdac, Dar iarna când din nou sosește Ca greierul și el pățește.
REFUZUL UNI BĂRBAT FRICOS LA AVANSURI Când ghiduș vecina-ntreabă Dacă-i singurel acasă, Cum o știe că-i focoasă, O driblează: ,,are treabă!".
ÎN COADĂ DE PEȘTE Să legi de-a peștelui codiță Soluția, la mari probleme, E arta de-a lăsa portiță Oricând deschisă altor teme.
PASIONAȚI DE MATEMATICĂ Casa toată și-au umplut De prea mulți copii ca țârii, Căci la școală le-a plăcut Numai tabla înmulțirii. Dumitru Ivas Vasile Ungurașu
PESTE ȘASE MILIOANE DE ROMÂNI FAC SPORT Cum vrea mai binișor să-i meargă, De mic românul face sport Când el, din interes, aleargă Să prind-un mijloc de transport. IAȘUL CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ Urbea dragă și vitală Susținută de feciori, E și astăzi capitală... Pentru maidanezi și ciori. PORTRET DE ROMÂN Prin ce concepe și ce face Chiar în domeniul care-i place, A dovedit că se pricepe... Dar nu termină ce începe! CONSECINȚELE LEGII ANTIFUMAT Mai abili ca scamatorii, După tatonări și sfadă, Șefii mută fumătorii Din interior... pe stradă!
DESPRE OCUPAREA POSTURILOR În tranziție, se pare, Ca să prinzi un post mai mare, Stai cu banii-n buzunare Dacă n-ai... recomandare! PARLAMENTARII ȘI BLONDELE Multe cadre de elită Au și câte o iubită, Că-n politică, se pare, Ele sunt inspiratoare. AJUTORARE CASNICĂ Te-am alintat întreaga noapte, Îi reproșa nevasta-n șoapte Și spun așa ca între soți: Vecinul poate, când nu poți! SCHIMBARE DE MACAZ Într-o căsnicie așadar, Un rol are supleantul Dacă soțul vine-acasă rar Trece mult mai des ... amantul. DIMENSUINI ALE TIMPULUI Pe alee un tataie Duce-n lesă o potaie, Dar un tânăr cu valută Duce-n brațe-o... parașută.
JURĂMÂNTUL Logic, e-o făgăduință, DORINȚĂ ȘI CONSECINȚĂ Ce-i depusă-ntr-o ședință, Pe cineva dorești la pat să-ți pice, Dar la noi și-n alte state Dar eu îți spun un lucru, răspicat: Este o... formalitate. Aurel Baican Femeia este, orișice ai zice, O bombă cu efect... întârziat! Vasile Vulpaşu
25.03.2016 Sinagoga Merarilor Sărbătoarea Purim. Câţiva dintre membrii ALPI, aici cu doamna Ghiltzman, soţia Preşedintelui Comunităţii Evreilor din Iaşi, participanţi la această minunată sărbătoare.
10.04.2016 Şedinţa ALPI cu participarea elevilor de la Şcoala Gimnazială Rediu-Dumbrăviţa care au realizat o minunată prezentare a unor secvenţe din piesa: O noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale.
VIZITA ÎN ISRAEL A DIRECTORULUI ALPI 01-07.04.2016
01.04.2016 Seară cu mult umor într-un restaurant din Haifa împreună cu Edy Mattes şi Andy Ceauşu
02.04.2016 Una din clipele plăcute petrecute cu pictoriţa Liana Saxone Horodi, aici în apartamentul familiei împreună cu doamna Doina Meisseles, redactor-şef al publicaţiei Jurnalul Săptămânii.
03.04.2016 La Naharia împreună cu familiile scriitorilor Ivan Lungu şi Harry Ross precum şi a soţiilor acestora Stella şi Janette. O emoţionantă întâlnire cu veteranul Harry Ross cu care am corespondat ani de zile şi de care mă leagă o frumoasă prietenie literară.
04.04.2016 O zi de neuitat prin antica Cezareea împreună cu scriitoarele Madeleine Davidshon şi Francesca Stoleru. Ne-a răsfăţat tot timpul cu vorbe de duh dar şi cu apă minerală medicul Sergiu Davidshon.
05.04.2016 Akra (acum Akko) portul cetate cu o istorie ce poate părea incredibilă. Am putut ajunge şi aici datorită bunilor noştri prieteni Stella şi Ivan Lungu, oameni admirabili care ne-au cucerit şi cu ospitalitatea lor.
02.04.2016 Promenadă matinală de neuitat pe faleza Mării Mediterane împreună cu familia Bianca şi Delu Marcovici. Bianca este poeta care ne-a încântat cu versurile ei în toate întâlnirile petrecute, până acum, la Iaşi
07.04.2016 Tel Aviv. În splendida reşedinţă a familiei Meisseles a fost organizată o serată de excepţie unde s-au întâlnit peste o sută de personalităţi ale culturii de limbă română din Israel. Evenimentul a fost moderat de scriitorul Roni Căciularu aici cu încântătoarea sa soţie Fanny (în stânga). Cu noi este talentata pictoriţă Liana Saxone Horodi, „complice” al acestei întâlniri memorabile şi doamna Stella Lungu.
Evenimentul de la reşedinţa Meisseles a fost onorat de prezenţa E.S. doamnele Andreea Păstârnac şi Gabriela Moraru ambasadoarele României, respectiv a Republicii Moldova, în Israel.
16.04.2016 Sala de protocol a Pensiunii „Aristocrat” din Iaşi. Câţiva dintre invitaţi, unii dintre membrii ALPI şi ai Asociaţiei Universul Prieteniei, care au participat la festivitatea de lansare a volumului: Cultură şi sport în dealul Copoului a colegului nostru Dan Teodorescu.
21.04.2016 Casa de cultură judeţeană Vaslui. Simpozionul Naţional: Omagiu limbii române organizat de domnul profesor doctor Dumitru V. Marin cu prilejul împlinirii a 75 de ani. Membrii ALPI au fost printre invitaţii care i-au urat colegului lor un călduros: La Mulţi Ani! În stilul specific umoriştilor, stil cu care domnul profesor, un ironist de forţă, este obişnuit.
22 – 23 aprilie 2016 Festivalul naţional de satiră şi umor „Zâmbete în prier” Vişeul de Sus. Printre premianţi colegii noştri Mihai Haivas şi Vasile Larco
08.05.3016 Şedinţa de lucru a APLI. Importantă mai ales prin faptul că a consemnat apariţia unei prezentări ample şi a unor creaţii ale membrilor, pentru prima oară, în publicaţia Vocea Ta editată la Nüremberg (redactor –şef Ionela van Rees Zota) şi distribuită în Germania, Austria şi Olanda. Plus materialele trimise de colegul nostru Georg Barth din Passau.
EDI MATTES NE FACE FIGURI
Rugăm cititorii să recunoască personajele! Dacă nu pot, vinovat este primul din stânga sus.
14.05.2016 Sala Rondă a Muzeului Mihail Kogălniceanu din Iaşi. Lansarea volumului: Sunt poemul tău de vineri al îndrăgitei noastre colege din Constanţa, Violetta Petre, a prilejuit o întâlnire de neuitat între membrii ALPI şi cei ai Universului Prieteniei. Totul sub semnul iubirii de poezie.
19.05.2016 Vaslui, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu”. Membrii ALPI care au participat împreună cu alţi invitaţi la lansarea volumului: Traista cu săgeţi duioase a colegului şi prietenului Val Andreescu.
EVENIMENT! Preşedintele României, Klaus Werner Iohanis, pe timpul vizitei sale în Germania, s-a întâlnit cu prietena şi colega noastră, doamna Ionela van Rees Zota, director al Agenţiei de presă: Aşii Români şi a revistei: Vocea Ta, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, a Uniunii Jurnaliştilor din Germania dar şi a ALPI. O întâlnire, precum se vede, la un nivel foarte înalt.
24.05.2016 Poeta Madeleine Davidshon, invitată la FIE-Iaşi 2016 a susţinut mai multe recitaluri de poezie în şcoli, licee, amfiteatre sau biserici. Aici într-un binevenit şi binemeritat moment de relaxare împreună cu soţul, Sergiu şi familia Cornelia şi Mihai Batog-Bujeniţă.
20-22.05.2016 Alba Iulia, Festivalul de umor: ALB-UMOR. Cei şase membri ALPI, dintre care două doamne, care au participat la festival au fost onoraţi cu premii şi distincţii.
24.05.2016 Iaşi-Muzeul Unirii. Distinsul nostru coleg domnul ing. Mihai Caba a lansat volumul: Castanul Unirii de la Vişani. Aici împreună cu prezentatorii dl. prof. univ. Mandache Leucov, poetul Liviu Apetroae şi gazda evenimentului doamna Aurica Ichim, directoarea muzeului.
03.06.2016 Muzeul Mihail Kogălniceanu din Iaşi a găzduit în Sala Rondă evenimentul: Copii în lumea artelor organizat de Asociaţia Universul Prieteniei la care au participat şi mai mulţi membri ai APLI. Foto Rodica Rodean
IN MEMORIAM 1951-2016 GHINIONUL ŞI NOROCUL Într-o zi, mă sună prietenul meu Claudiu, de la Baia Mare, să mă-ntrebe cum face să-mi trimită o sticlă de palincă. Eu, la curent cu festivalurile de umor din ţară, ştiind că amiralul umorului, Ananie Gagniuc, e în juriu (unde altundeva?) la festivalul Podul mincinoşilor, de la Sibiu, îi propun lui Claudiu o soluţie simplă & practică, în care inutilul se poate îmbina, armonios, cu neplăcutul: să ia două peturi de licoare din aceea divină, care se mărgelează la agitat, să se suie-n tren şi să dea o fugă pîn’ la Sibiu; sub pretextul că participă şi el la festival, ca interpret, cu un monolog de Ananie Gagniuc (semnat iniţial, nu se ştie de ce, Constantin Tănase), să-i plaseze discret cei patru litri de răchie incoruptibilului jurat (precizând că doi sunt pentru mine); astfel, domnul comandor se va alege cu băutura, iar talentatul actor cu o menţiune, plus 500.000 lei vechi (bani care, aproape i-ar acoperi cheltuielile de deplasare). Unde mai pui că era şi o soluţie a ajungerii lichidului destinat mie, chiar la mine! Totul a decurs impecabil, pînă la ultimul punct: mai precis, băutura n-a mai poposit, vreo dată, la destinatar. După un an, cînd mi-a trecut ura, l-am întrebat, aproape detaşat, pe matrozul umorului dobrogean :”Recunoşti că ai băut, atunci, palinca mea, animalule?” Cu o privire suferind/senină, pe care doar martirii antichităţii, Ceapaev şi Rîmaru au mai profesat-o, în ultimele lor clipe, Noni a răspuns: „Chiar aşa mă crezi? A băut-o…conductorul trenului!” După ce mi-am cerut scuze pentru nedemna-mi suspiciune, am dat vreo trei votci mari în bufetul Gării de Nord şi am ascultat, astfel, continuarea:”…Eram pe bancheta acceleratului Sibiu/Bucureşti, flancat de cele două pîntecoase pălinci; cînd a venit naşul, i-am mărturisit, cu ruşine, că n-am bilet”(cunosc acea privire ruşinată a umoristului: este cu-adevărat, irezistibilă! -n.n.). Angajatul SNCFR s-a uitat aspru la mine. Atunci, i-am spus sincer (cunosc sinceritatea povestitorului: este, într-adevăr, neţărmurită!-n.n.): “domne’, ai două variante : ori mă depui la sediul poliţiei TF, ori alegi una dintre sticlele de palincă!” … Milos, pesemne, conductorul a preferat băutura. Acum, Bogdane, stăteam cu frică, nu cumva să aleagă palinca ta, să mă fac apoi de rîs! Eu ştiam care-i a ta – că avea pe etichetă Izvorul minunilor, pe a mea scriiind Cola zero; incoruptibilul funcţionar a întins mîna spre Cola: dar eu, sensibil cum mă ştii (cunosc sensibilitatea marinarului: petalele florii de măr japonez sunt brutale, în comparaţie cu gingăşia sufletului său!- n.n.), am gemut uşurel, aşa, cam cum ar expia un mâţ care n-a cunoscut lumea animalelor, în îndelungată profunzime!… Pesemne, impresionat de vaerul ieşit, involuntar, din mine, controlorul şi-a reorientat mîna, energic şi brusc, spre Izvorul minunilor. Asta a fost! Ghinion! Crede-mă, nu am exagerat nici cu o câtime!”…(cunosc şi obiectivitatea domnului Gagniuc: e mai presus de cea a istoricilor elveţieni! -n.n.). Ştiam că sunt ghinionist, în problemele vitale (palinca, spre exemplu) ; dar, pe de altă parte, după cum v-aţi dat seama din istorioara relatată mai sus, am noroc la prieteni ! Să-mi trăiască!… Bogdan Ulmu
FAPTUL DIVERS Poetul Gogoloi Semproniu Dublin (?) a fost incinerat, fie-i ţărâna uşoară, la rugămintea sa post-mortem. Testamentul l-a scris în versuri, dar infirmiera care i-a vegheat şi infectat ultimele luni, săptămâni, zile, ore, minute (salut Gogoloi! Aufiderzen! Vorba aceeia) l-a trimis din greşeală la o revistă literară, „Moara cu noroc”. Acolo, un redactor beat, i-a răspuns la „Poşta redacţiei”, dar din cauza etilului îngurgitat a scris numele notarului, ca autor, scăpându-l de o ruşine urâtă pe post-mortemistul de Gogoloi. Notarul l-a dat în judecată pe redactor, infirmiera caută acum un alt scriitor pentru a-l îngriji pe patul definitiv. A dat şi un anunţ la mica publicitate şi a primit foarte multe oferte. S-a prezentat la o asemenea ofertă, şi scriitorul văzându-o cât este de mişto la fizic, a dat în boală, el înainte fiind sănătos tun, dar a plătit-o ca s-o vadă goală puşcă. Prozatorul respectiv se află acum la un stabiliment de sănătate mintală, iar infirmiera îi gospodăreşte pensia de la Uniune, cumpărându-i hârtie igienică de scris, fiindcă alta nu suportă. Cornel Udrea
Desen de Cristi Vecerdea
D-ALE LU’ CULIŢĂ
PANSEURI PE NEVE
Curajul este izvorul reuşitelor şi creşte pe măsura ambiţiei. Necazurile vin cu viteza supersonicului şi dispar cu a melcului. Vârstă: nisipul scurs în clepsidră printre degetele… timpului. Beţivul conchise: de pe unele frunţi şi muştele pleacă ameţite. Unele răni tratate cu indiferenţă, se vindecă? Dragostea e o maladie şi totuşi, nimeni nu se vaită de ea. Actorul fluierat pe scenă, nu a jucat, ci s-a dat în spectacol. Ţigara ucide încet, cine se grăbeşte, să o evite. Licurici: unul invidiat, că fără să înveţe e la cap… luminat. Inima se simte umilită că e stăpânită de raţiune? Veşnicia istoriei e ca şi a femeii, numai că prima depinde de a doua. Când ai intrat într-o situaţie fără ieşire, bucură-te că nu e labirint. După scris pare medic, după ortografie - analfabet. Milionar: un zero - cu multe zerouri. Culmea insultei: să urezi leneşului decedat: ,,odihnă… veşnică!” Omul bine crescut, nu se vede după înălţime, ci fapte. Uliu: unul care îşi mănâncă şi de sub unghii. Nicolae Viziteu-NEVE
DE LA CLUUUJ PÂ-N LA SIGHII
CASĂ PRIMITOARE Casa mea e luminată Când primesc în ea o fată... Dar îmi fulgeră şi-mi plouă Când îmi vin deodată, două... UNOR „ŞMECHERI” Şi-au făcut în tihnă Prin mişcări abile Ziua de odihnă Doar de şapte zile!... SFAT UNUIA BĂUT Mergi cu-n mers cât mai firesc Pe cărarea cunoscută... Pentru-acasă, îţi doresc, Audiţie plăcută... AŞTEPTARE (unei doamne) Te-aştept cu inima senină Şi sentimentele curate: Adu-mi o rază de lumină Şi cărţile împrumutate ÎN POLITICA ROMÂNEASCĂ Te cruceşti cum din „elite” Azi pe strămoşeasca vatră, Două tabere-asmuţite Mârâie, apoi se latră ÎN PARLAMENT Când dumnealor, la nesfârşit, Rostesc discursuri noi sau vechi, Mă-nfund în scaun liniştit Şi-mi trag căciula pe urechi Nicolae Munteanu, Sibiu
FABULA DESPRE VALOARE La o librărie exigentă, o carte cu o copertă stridentă te atrăgea insistentă c-o ofertă : - Am o înfăţişare exterioară extraordinară şi chiar de-i preţul cam mare fac vânzare, de-aceea cred că-s o valoare! * Alături,o cărticică, prezentată decent şi cu rafinament se explică : - N-am un preţ prea mare nici nu prea am vânzare, Dar eu pot să ajut prin conţinut cititori şi cititoare, de-aceea cred că-s o valoare! * MORALA sună-a-ntrebare pe piaţă ca şi în viaţă Ce valoare trebuie să iei: * Cea preţuită în lei …sau în idei ? Eugen Pop, Cluj
MĂGARUL PARVENIT Când a ajuns măgarul în mândra capitală , Zorit să-şi caute-un loc, la ieslea tutelară, Şi să se-nalţe-n rang, s-ajungă la ciolane, A pus degrabă ochii pe marile amvoane, Şi s-a-ntrecut să laude, pe unde-a apucat, Pe leul crud, feroce, tiran adevărat, Că-i blând, cu mintea clară şi logică în toate, Că ţara avansează de-o vreme ca pe roate, Că el e-un geniu straşnic, cu nemurirea frate, E cel ce ne-a dat pacea şi tihna şi rutina, Şi-a dat precum se ştie, chiar Soarelui, lumina. Şi astfel cu tupeu şi cuget alterat, A preamărit nimicul şi l-a zeificat. A proslăvit leoaica, o mândră castelană , Soţie pricepută , şi falnică matroană, O mamă devotată, o dacă, o romană. Iar despre puii lui, că-s lei adevăraţi, Ce-arată tuturor că-s tineri, dar dotaţi. Doar cei cu raţiune, ce sufereau vârtos, Zâmbeau la toate-acestea, ştiindu-le pe dos. Morala : De-nalţă imn de slavă, cu totul arbitrar , Atuncea cântăreţul, desigur e-un măgar.
EGALITATE LA BUCĂTĂRIE Nevasta din start a voit Ca treburi egal împărţite S-avem cel puţin la gătit… De-atunci suntem la cuţite. NEVASTA, ELECTRICA ŞI DISTRIGAZ Are grijă permanent Soaţa mea - cerească mană!Să mă ţină la curent... Că ard gazul de pomană. LA AFIŞAREA CHELTUIELILOR DE BLOC Urmărim cu-nchinăciune Sumele halucinante: Cică-s cheltuieli comune, Juri că sunt extravagante! EVOLUŢIE După revoluţie România azi renaşte Ca un fel de „mondo cane”: Amărâţii pupă moaşte, Iar avuţii ling ciolane. TROFEE VÂNĂTOREŞTI Când el sosi cu puşca goală Şi tolba plină ochi cu carne, Ea, goală puşcă, puse-n oală Aport de oase: două coarne. Petre Gârda, Cluj
Nicolae Mihu, Sibiu
CLASICI AI UMORULUI VERSIFICAT Sunt ştirb şi tâmp şi am pistrui Şi o alură imbecilă. În loc de nas am un cucui Şi-s cocârjat ca o gorilă. N-am simpatii şi n-am dispreţ Şi n-am nici maniere fine; Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!
AUTOPORTRET Ca un savant din vremuri vechi Îmi plimb prin cafenele mutra Am păr în nas şi în urechi Şi-aduc puţin cu Brahmaputra Mi-e capul bleg şi lătăreţ, Picioarele: două prăjine, Şi-un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine! Deşi sunt tont şi fonf şi slut Şi am o mască incoloră De cimpanzeu sau de mamut, Toate femeile m-adoră. De sunt urât şi nătăfleţ De n-am nici muşchi, nici intestine Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine! Sunt mare cât un năpârstoc Şi poţi să mă măsori cu cotul Din loje, nu mă văd deloc Şi în tramvai mă pierd cu totul.
Am trupul plin de vânătăi Şi pe chelie, fire creţe Şi am luat chiar premiu-ntâi La un concurs de frumuseţe. Şi dacă n-am profil semeţ, Nici umeri laţi, nici şolduri pline, Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine! Când intru-n baie, voluptos, Urmat de membrele-mi confuze, Mă simt atâta de frumos De parc-aş fi ales de muze. Mă oglindesc şi-n mod glumeţ Mă felicit şi-mi zic în mine: Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine! În fine, sunt un specimen Cum nu-i al doilea sub soare, De n-am la Academie jeţ Şi n-am smaralde sau rubine, Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine! Ion Pribeagu (Isaac Lazarovici)
Şi-aşa cum sunt de fleculeţ Încât în palmă mă poţi ţine, Un singur lucru am măreţ Şi-mi pare foarte bine!
LUNG ŞI PROST Vremea ţapilor ispăşitori a trecut. Azi ispăşitori sunt boii. Sfaturile bune sunt cel mai greu de urmat. Săracul e cinstit... De fapt, cinstitul e sărac. Mă exprim în calitate de cap de locuitor. Este simplu să fii fericit, dar este greu să fii simplu (Eckart von Hirschhausen). * Prostia nu justifică insuccesul, dar uneori îl explică. * "În tinereţe am avut o mulţime de amoruri proprii..." * Fii foarte prudent când spui adevărul. * " Dacă opinia mea nu contează, măcar ţineţi seamă de părerea mea". * Nu uităm o persoană câtă vreme e bine s-o ţinem minte (Benjamin Disraeli). * I-au închis gura pe jumătate. Lung şi prost... De exemplu, drumul e lung şi prost. Minciuna presupune studii superioare adevărului. Dreptate e asta? Eu alerg şi el ajunge... Libertatea înseamnă dreptul de a spune oamenilor cea ce nu vor să audă (George Orwell). Partea leului o ia leoaica. Cele mai mari moşteniri le primesc tot oamenii bogaţi. O memorie prea bună nu lasă destul loc noutăţilor. Un om deştept nu comite greşeli minore (Iohann Wolfgang von Goethe). Prefer o democraţie cu defecte unei dictaturi perfecte. * * * * *
* * * * * * * * *
Dorel Schor
Desen de Gheorghe Bejenaru
LIVIU SERGIU MANOLACHE INTRĂ ÎN BOOKLOOK! CHEIA SUCCESULUI În politică și-n sport, Ca să promovezi, se poate, Doar c-o brumă de efort, Dând eficient din coate. SOLUȚIA IEȘIRII DIN CRIZĂ Vă spun, guvernanți, explicit, Că țara din criză se scoate, Când noi vom produce-nzecit, Iar voi veți fura doar jumate. UNUIA CARE PRACTICĂ JOGGINGUL Îl admir pentru voință; Merge foarte mult pe jos, Cu o singură dorință: Vrea să moară sănătos.
SPRIJIN LA BĂTRÂNEȚE Sunt bătrân, dar am în sat Doi băieți pe lângă mine: Unul este însurat, Celălalt... o duce bine.
DESPRE EPIGRAMĂ Vreau să nu-mi cântați în strună; Să m-aprobe cine vrea: Epigrama nu e bună Dacă nu-i destul de rea!
BRAND DE ȚARĂ PENTRU ALIMENTELE ROMÂNEȘTI Un brand de țară, se-nțelege, Din ce-i specific se alege. La noi, simboluri... curg pârâu: Ar merge trăsnet "poale-n brâu"!
NU MAI BEAU Să n-aud de băutură. I-am găsit o hibă nouă: Dacă beau o picătură, Văd în loc de-o soacră, două.
BĂRBATUL - DEFINIȚIE Bărbatu-i cel cu braț vânjos, Cu mintea "brici", ca o scânteie, Dar care nu-i sunt de folos De n-are-alături o femeie.
ANIVERSARE ÎN STIL PROPRIU La nunta noastră de argint, Mi-am dus nevasta-n țări străine. La cea de aur (nu vă mint), Vreau s-o aduc din nou la mine! LA CONCURS Dacă nu prea ești în temă, Este o metodă veche Pentru-a prinde-un post în schemă: Miști oleacă din ureche!
HAIOASE, CIUPITE DE PE INTERNET, CU MULŢMIRI AUTORULUI SITUAŢII LIMITĂ CULMEA melcului: să fugă de acasă. CULMEA notarilor: să legalizeze un act sexual. CULMEA justiţiei: să condamni o prostituată la locul de muncă. CULMEA melancoliei: să cazi pe gânduri şi să-ţi rupi mâna. CULMEA ceasului deşteptător: să sune ocupat… CULMEA agriculturii : să ari Calea Victoriei cu boii din guvern. CULMEA ghinionului: să faci pe prostul şi să rămâi aşa! CULMEA interfonului: să suni şi să primeşti ton de fax. CULMEA matematicii: să stai de unul singur şi să te simţi în plus. CULMEA prostiei: să stingi lampa şi să aprinzi un chibrit ca să vezi dacă s-a stins. CULMEA inocentei: o călugăriţă care lucrează într-o fabrică de prezervative să creadă că face saci de dormit pentru şoricei. CULMEA tramvaiului: să-l tragă poliţia pe dreapta. CULMEA somnului: să visezi că dormi. CULMEA lăcomiei: să mănânci bătaie şi să nu te saturi! CULMEA auzului: să auzi cum se crapă de ziuă. CULMEA culmilor: să aibă purecii păduchi. CULMEA fotbalului: să înceapă meciul şi să scrie pe gazon “nu călcaţi spaţiul verde”. CULMEA norocului: sa te calce o salvare. CULMEA croitoriei: să întorci pe dos costumul lui Adam. CULMEA fizicii: să paşti un cal putere pe un câmp magnetic. CULMEA culmilor: mutul îi spune surdului că orbul se uită la ei… CULMEA nesimtirii: să scrii pe colivă la multi ani… CULMEA sexului in grup: să rămâi pe dinafară… CULMEA politeţii: să stai pe scaunul electric şi să cedezi locul … CULMEA zgârceniei: să dai “beep” la pompieri… când îţi arde casa.
UN DESEN MAI GRĂITOR DECÂT O ISTORIE A EVOLUŢIEI OMULUI
REVINE ÎN FORŢĂ UNUI MIRE LA NUNTA DE ARGINT Fiindcă practica-l omoară, Deşi teorie ştie, Îi promit cu modestie Că-l ajut in prima seară.
UNUI SNOB LA O EXPOZIŢIE DE PICTURĂ Privind strigă cu încântare: Grozav ce a putut să prindă Dar ghidul îl trezi din exaltare: Maestre, acela nu-i tablou, este oglindă !
UNUI SNOB CU TELEFON IPHONE 5X În maşină, piaţă, bar (Căci se vrea-n elită) Umbla el cu celular Ea cu… celulită. UNOR PSEUDO-POEŢI La romani toţi poeţii fără har Se dădeau la lei, lunar. Azi, că asta-i ironia vieţii Leii-s daţi la toţi poeţii.
PREMIUL NOBEL Un premiu NOBEL cică s-ar fi dat Anul acesta la prostie L-a câştigat un ins care distrat A dat un rendez-vous la propria soţie.
SACRIFICIU Pentru mine nu-i comod Dar merg la amantă. De-asta Că îmi pare-a fi un mod De a nu-mi uza nevasta.
UNEIA DORNICĂ DE MARITIŞ De Eminescu i-am spus eu Apoi vecinii toţi. De-atunci ea caută mereu Un şir de plopi… cu soţi.
UNUI PENSIONAR ÎNDRĂGOSTIT Iubirea ce-l făcuse rob (Eu însă n-am să trag talanga) L-a-mpins la ea c-un kil de bob Dar şi cu-n pampers extra tanga.
GENEZA PĂCATULUI Când Eva pe Sfântul nu a ascultat Şi dintr-un fruct anume cu pofte a muşcat Adam s-a instruit c-un muritor Şi-a devenit de-atunci… pomicultor.
CORB LA CORB NU-ŞI SCOATE OCHII Când bărbatul nu-i în mână Lasă greul pe amant Iar finalu-i aşteptat: Corb cu corb se-mpacă strună ! Ioan Negoiţă
Desen de Gheorghe Bejenaru
STIHUIRILE ÎNŢELEPTE ŞI IRONICE ALE LUI HARRY ROSS, ISRAEL
Omule, nu regreta Pasul ratat Cine ştie, Doamne, În ce ai fi călcat x Cu un zâmbet Şi o floare Aş putea cuceri O planetă de fecioare x Stau întins sub plapoma caldă Ca omul ce în fericire se scaldă Aş sta aşa zile întregi De natura nu ar avea Şi alte legi x Fie se îmbracă Fie se dezbrăcată, femeia vrea acelaşi lucru: Tuturor să placă x Odată L-am întrebat pe Dumnezeu dacă e și El evreu? El parte cam indecis. Uitasem că Domnul nu e circumcis. x De căutați un cap d evreu, Pentru a vă scăpa de greu Iată, la nevoie Mă aflu aici şi eu.
Suntem făcuţi Din sânge, carne şi un strop de creier Cam cât are şi un greier x Pisica toarce, cocoşul cântă, câinele latră – Piatra tace că e… piatră x Aproape orb, Rătăcesc printre cuvinte Căutând poteca luminii De dinainte. x Cutare a ţinut discursuri o droaie. Toate pline cu apă de ploaie. x Apa de ploaie nu-i doar ce pică de sus. Şi vorbele goale sunt apă, nimic în plus. x Fanteziile, la orice etate, ne catapultează dincolo de... realitate. x Peste ţări şi mări, viaţa ni se pare plină de visări. x Viitorul nu e o chestiune de distanţă, Ci, mai ales, de…substanţă. x Nu poţi fugi de destin, chiar de nu-ţi oferă În fiecare seară un festin.
ANDY CEAUŞU INTRĂ ÎN BOOKLOOK ŞI TE LASĂ… FĂRĂ CUVINTE
UNUI ȘEF De când e șef e cam bizar, Vrea să stea, să nu alerge, E atât de sedentar, Că nici mintea nu-i mai merge.
PROVERB PROST ÎNȚELES Dacă tăcerea e de aur, La naștere primită-n dar, Cu un așa frumos tezaur, Cum de nu sunt... milionar?
UNUI FOTBALIST FAULTAT Având stângu-accidentat, Doctorul și-a dat acceptul Să-l trateze imediat După ce-și primește… "dreptul".
DEZMINŢIRE Boxul este aparent, Îndrăgit de bătăuşi, Dar de fapt, nu-i violent, Că se poartă... "cu mănuşi"!
ARMISTIȚIU Stau la masa "patrioții", Unul țipă, altul tace, Dar ce vor de fapt cu toții, Să fie lăsați... în pace.
UNUI PAROLIST Mult promite când vorbește, Stând cu nasul în pământ, Să-aibă grijă când pășește, Să nu-și calce pe ...cuvânt!
ENIGMA BASCHETULUI Driblinguri, tenacitate, Gândire și perseverență, Zeci de mingi sunt aruncate, Dar coșu-i gol în permanență.
DIVERGENŢE DE OPINII Venind cu prune din piaţă, Călcând mai uşor ca năluca, Visează ea doar la dulceaţă, Gândind el, în sticle, doar ţuica.
PESCĂREASCĂ Orice peşte când e prins Se tot zbate, nu se lasă, Fiind el foarte surprins C-a luat o… dita-i plasă.
UNUI REGIZOR După trei luni de beţie, I-a venit ideea în cramă, Astfel dintr-o comedie, A ieşit o mare…dramă.
Desen şi catrene de Andy Ceauşu. Israel
SHAKESPEARE… RELOADED! HAMLET
FURTUNA
Cel prinţ ciudat şi sumbru, ce-odată-n Danemarca, Visând, în labirintul gândirii-ntortocheate, La nemurirea care i-a stimulat remarca: A fi sau nu… un geniu în lumi descreierate(?!), Răpit azi de piraţii din aer de-astă dată Ajunse din greşeală pe glia carpatină… Privind atent în juru-i, la lumeanfierbântată, Notă, c-un pix de aur, părerea-i sibilină: Am întâlnit vampirii, ce,-n loc de sânge, banii Îi sug, dar şi strigoii… trecutului, ce-n frunte Stau căţăraţi şi astăzi, la braţ cu pehlivanii Ce ştiu să manevreze, spre a fura şi-un munte!... Concluzia e clară notă eroul, critic: Ceva e putred, sigur, pe plaiul mioritic!
Prea mânios PROSPERO, în insula-i vrăjită, Ademeneşte-n taină, pe aripi de FURTUNĂ, Vaporul cu rivalii ce, printr-o ilicită Manevră,-l exilară în sumbra văgăună. Cum ARIEL, un spirit, supus de multă vreme, Ce-avea puteri oculte, pe toţi îi manevrează, Rivalii se încurcă în fanteziste scheme În timp ce BOSS-ul râde de ei şi se distrează. Dar fata lui, suava, frenetica MIRANDA, Rapid se-amorezează de primul tip ceapare – Fiu de rival desigur – şi-ncepe sarabanda; Apoi toţi se calmează şi se prăjesc la soare… PROSPERO-atunci le spune că pot deja să spere, Că de-ar primi comanda, cu toţii-or să prospere!!!
CHINURILE ZADARNICE ALE DRAGOSTEI Se zbat protagoniştii, cuprinşi de pasiune, Se prind în sarabande uşor ameţitoare, Se-agaţă de speranţe pe margini de genune Făcând şi câte-o tumbă spre a culege-o floare; Perechile se-adună, se-mpart, se divizează, Duri, şefii dau comanda, dar cine să-i asculte Când legile decise par a avea la bază Idei de loc gândite, sau poate doar oculte! Iubirea nu-i de faţă ci numai aparenţa, Sărutul este gestul, mimat doar pentru alţii, Eroii însă-aşteaptă tremurători scadenţa Dorind noi happy-end-uri ce-ar mulţumi înalţii… Da! Dragostea-i o boală, cu chinuri şi durere, Din care cea mai gravă-i aceea de… putere!
ANTONIU ŞI CLEOPATRA Se-ntunecase sfinxul umbrit de piramide Aflând că bravul Cezar, [cel ce o cucerise Pe mândra CLEOPATRA, dresoarea de aspide,] Căzuse într-o cursă şi-njunghiat pierise… Dar juna „faraoană”, schimbând rapid macazul, Un alt roman găsise: pe-ANTONIU, triumvirul Ce, prin amoru-i tandru, i-a alungat necazul Şi-au petrecut eroii… cât i-a ţinut chimirul! Au mai urmat războaie, trădări şi biruinţe, Flotile se îneacă, iar sfinxul se încruntă, Căci avusese, bietul, doar altfel de cerinţe, Eroii pier şi astfel finalul nu-i o nuntă… Dar azi, cum se cunoaşte dorinţa galeriei, Se-anunţă răzbunarea, cumplită, a… mumiei!
Punerea în scenă: Eugen Deutsch
PILULELE DOCTORULUI... ÎN PSIHOLOGIE! APROPO DE URAGANE EXTREM DE DISTRUCTIVE De un efect aşa devastator Românii parte încă nu avură, Nici azi şi poate nici în viitor... Decât atunci când cei de sus îi fură. LA FEL ŞI NOI, NENE IANCULE... Epigramiştii, vrednici câini de pază, Când trece caravana cu mişei Îi latră dur şi excitaţi de fază, Se-ntorc şi... se mănâncă între ei! NOROC CU INTEGRAREA ÎN UE E-o şansă pentru mulţi în astă ţară Anostă ca femeia fără fard, Că-n fine pot ieşi acum „afară” Şi pot spera la... cioara de pe gard.
REPLICĂ Să-mi spui râzând că pălăria O pun ca să-mi astup chelia, Nu-i drept atâta vreme cât La tine stă... direct pe gât!
LA PUNGEŞTI Cu tehnici de înaltă clasă, Chevronu-având în lume faimă, Nu-i poate da Pungeşti-ul plasă... Doar gaze care ies la spaimă!
REVIRIMENT FINANCIAR Cînd ţara nu va fi datoare Şi toate-or merge ca pe roate, Un leu va fi cu mult mare Şi sigur... ni-l vor da în rate!
DUPĂ NEGOCIERE Îi scad din preţul pe imobil Că e burlac şi-n criza asta, Îl va surprinde gestu-mi nobil… Că-i las… şi soacra şi nevasta. OPORTUNIŞTII SE DESCURCĂ De la românii c-un salar de slugă Pe care sărăcia îi îndoaie, Oportuniştii încă pot să sugă... Din ce guvernul n-a putut să taie. 8 MARTIE La mulţi bărbaţi e ziua-n care Mai pot femeii să-i trezească, Emoţii mari şi chiar mirare...
C-au reuşit să-şi amintească!
LA INTRAREA ÎN UE Când s-a decis de ne-au primit În cercul lor select, de sus Au spus cu toţii: „Bun venit!” Şi România... s-a cam dus! APROPO DE STAREA DE CREAŢIE De n-ar avea la muze cum cerşi, La cât s-ar screme unii literaţi, Doar Dumnezeu mai ştie ce-ar ieşi... Noroc că mulţi din ei sunt constipaţi... PROBLEMA NISTRULUI E lăudabil că epigramiştii Îşi dau aportul să rezolve cazul, Căci în consens cu toţi specialiştii, Pot da soluţii de mai mare hazul! Gheorghe Bălăceanu
CONJUGALE DIN DOVLEACUL UNUI MATEMATICIAN
PLEDOARIE PENTRU CELIBAT Din dragoste să te omori Eu cred că este o prostie Și-atunci, mai bine nu te-nsori, Iar moartea îți va fi târzie!
MOTIV GRAMATICAL DE DIVORȚ Soața-mi cere despărțire Pentru unicul defect: Verbul ,,a iubi"-iubire, Îl conjug la ,,imperfect"! AVERTISMENT ORICĂRUI BĂRBAT De iubești vreo dulcineie, Poți s-o iei rău peste bot, Când e-un înger de femeie... Dată dracului de tot! UNUI BĂRBAT DE SUCCES Ce-afirm, s-observi nu este greu: Ajunse sus, de multe ori Amicul, ce se crede zmeu, C-a tras mereu nevasta sfori. GELOZIE DE MISOGINI Confrații hâtri-au remarcat Nu-acum, ci cam din toamnă Că umblă des un domn stimat C-o nestemată doamnă! FEMEILE, UN RĂU NECESAR Ca să trăiești o viață fără ele, Eu cred că e de neîchipuit, Dar și cu ele-apar așa belele Încât e imposibil de trăit! ENIGMATICELE FEMEI Sunt unele, chiar dacă-nghimp, Cuvinte, greu încrucișate, Căci farmec au atâta timp Cât mai rămân nedezlegate.
TOT SOȚUL E VINOVAT Prinsă cu amantu-n pat De bărbatu-n tors în pripă, Să se apere ea țipă: ,,Soață sunt... de-nconorat"! DEZAMĂGIREA SOȚULUI ÎN ,,STUPUL"CĂSNICIEI” Rău te supără azi fierea Și în inimă simți ghiara: Alții i-au mâncat ei ,,mierea", Ție rămânându-ți ceara! MEREU NESATISFĂCUTĂ Trăiesc un moment enervant, Deși am și soț și amant: O lipsă de sex mă apasă Când unul pe altul se lasă! MĂRTURISIRE DE FINAL Conform mai noului meu DEX Constat, cam spre sfârșit de drum: Făcui, o viață, numai sex, Iar dragoste, fac doar acum! Mihai Haivas
DIN CAVALUL LUI VAL FABULA MOŢATEI Nu demult trăia odată O puicuţă mai moţată, Cu fustiţa cea mai scurtă Şi cu minte, nu prea multă. La şcoală mai mult absentă, Corigentă, repetentă, Dăruia toţi nurii ei La cocoşi... şi cocoşei. EU NU-MI JIGNESC AMICII! Aş putea să-ţi zic măgar, Prost, netot, făr’ de simțire, Dar nu-aduc așa jignire Unui prieten cu samar! EPIGRAMIȘTII ȘI ALEGERI LA UER Grup select și unitar, Talentat și foarte dens, Tragem la același car... Fiecare în alt sens! DECONSPIRARE Credeți că poetul scrie Poeziile șarmante Pentru dulcea lui soție? Muzele-i sunt trei amante! DORINŢĂ Chiar de-aș face-o imprudență Să mă-ndrept spre noi idile, Vreau femei cu experiență Lungă de trei-patru zile! FIR ÎNTINS - Spune-i moşului, nepoate: Ce-ai prins astăzi de când stai? - Păi, am prins un guturai Şi-o belea de junghi în spate. DE LA OPERĂ LA KITSCH Brav trubadur cu pleată sură, Artist cu merite-n cultură, Ce bine-ajunsa-i peste ani: Maşină care face ... bani.
De un timp cam plictisită, Privea hăt peste hotare, Spre o viaţă ... zbenguită Îşi dorea nespus să zboare. Un vultur frumos, cu fală, Zise: - Mergi peste hotare? Eşti frumoasă, răpitoare Şi ... suficient de goală! A spus: - Da! El după gât O luă, o prinde-n gheare, O mănâncă până-n zare Şi-altceva ... nimic! Atât! Morală: Câte fete n-au râvnit Viaţă bună şi s-au dus Peste mări şi au păţit Ca moţata de mai sus?! Val Andreescu
PĂSTOREL - POEZII MAI PUŢIN CUNOSCUTE LA CHEF Cheful vine-ncet. Să vină! Sticlele se-nșiră-n rând, Nici să nu vă deie-n gând Să lăsați vreuna plină. Hai să mai ciocnim, duduie, Din acest rubin topit, Care-ncet la cap se suie. Lin se suie. S-a suit. Mișu Ralea, damă cultă, Pe când Gioni ține pianu', Joacă, fără vorbă multă, Cot la cot cu Suchianu. Căpitanul cu ghinionul În crușon găsind pe dracul, Ia în brațe gramofonul (Țaca potrivește acul). N. Gatoschi, prompt la gafă , Musculos ca un zidar, Ia pe Lina drept carafă Vrând s-o toarne în pahar. Iar Linuța, foarte francă, Se învârte cu odaia, Pe când Gaga, vorba aia, Șade stâlp lîngă Stâlpeancă. Radu Beller, și mai și, Ca să-i treacă de urât, Dă paharul tot pe gât, Bându-l (jusqu'a sa Lily) Muța pleacă să se culce. Mi se stinge focul sacru. Mă trântesc pe pat și-s acru, Meditând că Dulcea-i dulce. Toți sunt beți și bete toate, Nu mai înțeleg nimic: Radu sforăie cât poate, Dulcea mișcă din Buick.
PE ȘANTIER - Proză topîrceanoidăNu a mai rămas în trista Noastră cancelarie Decât atașamentista Și cu domnul Darie. El îi face complimente - La oră o lingură Ea prefer-n far niente Să rămână singură. Spre mai multă siguranță, Evitând păcatele , În această circumstanță Îi întoarce spatele. El o vede cum se-ndoaie, Farmec dând mijlocului, Ochii i s-aprind, văpaie, Ca de para focului. Gânduri matrimoniale Visul vin să-i secere Și să îi întoarcă-n jale Cheful de petrecere, Căci, gândind că pot să-i vie Copiii puzderie, Părul de pe scăfârlie I se face perie.
PAGINA DE ARHEOLOGIE EPIGRAMISTICĂ EDILILOR ORAȘULUI Se plânge unul :,,Pe la noi S-a dezghețat și e noroi". Răspunsu-i plin de politețe: ,,Vom lua măsuri... ca să înghețe"! POETUL N. STAN A SCRIS O PREA FRUMOASĂ ODĂ VACII Pe Dante, bardul florentin L-a inspirat un chip divin; Pe tin-o vacă-a nu știu cui... Orice poet cu muza lui. UNUI BEȚIV Nu e nevoie, precum știți Să ucizi lei îmblânziți, Dar bețivul de-ar putea, Cel din urmă leu... l-ar bea.
STUDENTULUI MIHAI IONAȘCU Examenul, adeseori Mihai îl dă de două ori, Căci procedează cam așa: Întâi îl dă, apoi... îl ia.
LA INFIINȚAREA CĂMINULUI DE FETE ,,CARPAȚI" DIN IAȘI Mor prin munți, la vânătoare Zeci de mii de căprioare, Bine c-au făcut, din milă Și un loc pentru... prăsilă.
UNOR POEȚI CARE SPUN CĂ EPIGRAMA NU-I UN GEN SERIOS ȘI CĂ PRIVESC MEREU SPRE ÎNĂLȚIME Lucrând cu iambi, trohei, cu tropi, Fugind într-una după rime, Nu mai priviți spre înălțime, Prieteni, fiindcă... dați în gropi!
GIGI ȘI LIA Despărțiți de-un zid, sub pături Gigi, Lia, dorm alături; Zidul ăsta-i un noroc: Altfel n-ar dormi deloc. POETULUI VICTOR TULBURE ÎI PLACE SĂ BEA Lui vinul îi e bun amic, De-aceea eu, la nume, zic Să-și mai adauge un ,,l" Să-l cheme Victor Tulburel. UNUI EPIGRAMIST Epigrama ta, maestre, E ca fata fără zestre, Vin, se uită toți la fată Și o lasă-așa... uitată.
POETULUI FLORIN MUGUR Din orice mugur cât de mic, Sub raza binefăcătoare, O frunză iese sau o floare; Din Mugur n-a ieșit nimic. NEDUMERIRE LINGVISTICĂ De se vor găsi, departe Oameni pe planeta Marte, Cum vor fi numiți de noi: Marțieni sau... marțafoi?
Marin Sorescu
Arheolog de serviciu: prof. Mihai Haivas
PĂŞIND CU LARCO PRINTRE POANTE OMUL SONET, MIHAI CODREANU A scris „Din când în când”, şi-n permanenţă Sonetul i-a plăcut, i-a fost aproape, Cum nufărului-i plac întinse ape Când ne transmite-a sa fluorescenţă. Era „vioara-ntâi” pe la agape, Se observa oricând a sa valenţă, Ieşind prin „Diafane”- n evidenţă, Nici o meteahnă n-avea cum să-i scape. BOLI ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE LA NOI Au fost şi gripa aviară Şi cea porcină, bunăoară, O alta bate-acum la uşă Mult mai ascunsă… în căpuşă! PE ARCUL SĂRĂCIEI Destui duc azi un trai de câine, De mila lor îţi faci şi cruce, Deşi Cel Sfânt le dă o pâine, Dar le e lene s-o apuce. UNUI ANUME OFIŢER După cum se antrenează Cu soldaţii pe izlaz, Pare militar de bază… Că de vârf, în nici un caz! LA MOARTEA SOACREI Plâng toţi, se pierd mai mulţi cu firea, Dar să vedeţi ce crudă soartă, Şi de aici nenorocirea: Că ea s-a prefăcut că-i moartă. SFAT PREVENTIV Când mergi pe drum, fii gentilom, Oriunde şi am rugămintea Să te fereşti de orice om, Că nu prea ştii ce-l duce mintea!
„Statui” şi „Cântecul deşertăciunii” Sunt memorabile volume, iată, Că-n „Turnul (cel) de fildeş” niciodată El nu s-a-nchis, precum făcut-au unii. Ca sonetist român, oricare critic, Pe el l-a desemnat cel mai prolific! * Titlurile unor cărţi ale lui Mihai Codreanu RONDELUL UNUI GRADAT El comandă,- i ordonat, În ținuta-i militară Bine-i stă, din calea-afară Și-i de șefi apreciat. Știe tot pe dinafară, Regulile le-a-nvățat, El comandă,- i ordonat, În ținuta-i militară. Într-un sat îndepărtat, De ajunge, bunăoară, Cu soldații-n prag de seară, Când în crâșmă au intrat… El comandă,- i ordonat.
Vasile Larco
UNU' MOIŞE Veşnica, vechea poveste – banii Monolog despre "money-money"… Iar mi se repeta figura: gândindu-mă despre ce să mai vorbesc cu dumneavoastră, îmi vine în cap (se urcă aşa ca untdelemnu' deasupra apei…), pentru a nu ştiu câta oară, ce credeţi? Banu'. Da, că vrei, că nu vrei, că-i ai, că nu-i ai, banii-s mereu la ordinea zilei. Şi mai ales că în ultimele zile m-am cam hărţuit cu Iosl pe tema asta, el susţinând "logic" (când nu e la el–după el, ceea ce spune, logic?) că banu' e lucru' cel mai important în lume, eu fiind în "opoziţie"; că-s şi influenţat de părerea multora, în speţă a celor care-s mai puţin vânduţi lui şi care zic: "În viaţă nu totu' e banu'". Cu toate că şi eu, din păcate ştiu, după atâta experienţă de-o viaţă, că aşa e – banu' nu e chiar totu', da' dacă nu-l ai, nu prea poţi să faci nimic… Bunicu' spunea, şi am auzit-o şi de la alţii în „mame luşn” – "Ghelteniu – velteniu" – Bănuţii-s lumea (Traducere aproximativa, da' cred că dumneavoastră-i cunoaşteţi bine sensu’…) Şi-adică ce? Dac-am ajuns la vârsta la care Dumnezeu ne mai ţine aici nefiind milionari, dar având, slavă Lui, strânşi cu trudă şi cinste nişte bănuţi ("bani albi pentru zile negre"), nu ne putem plânge că banu' ne lipseşte. Nu-i aşa? Avem ce lăsa copiilor şi nepoţeilor, chiar ştiind că ei îi vor termina mai repede decât noi i-am făcut… Da' asta-i de-acum altă "manse"! Acu', sincer, mă întreb nu o dată: "Ce să mai fac, la vârsta mea, cu încă bani?" Afaceri n-am făcut mai niciodată. Bursa-i pentru mine ceva din altă lume. Pentru medicamente nu mai plătim. Adevărat, pentru cele care nu-s incluse în "sal", plătim. Deunăzi, când farmacistu' mi-a zis: - Pentru asta trebuie să plătiţi, că nu e în "sal", i-am zis: - Ma pitom? Dumneata nu vezi că le pun pe toate în "sal"? Am râs amândoi şi eu am plătit. Ce să fac? De cumpărat haine noi şi încălţăminte nouă, aproape că nu mai cumpăr. Că multe din cele vechi, nepurtate, au devenit aproape… din nou noi. Oricum, ele ne vor supravieţui… De plecat prin străinătate, aşa ca altă dată, cu avion', nu prea ne mai ţin balamalele…, că şi plecatu' până la Eilat ni se pare c-ar fi o călătorie până-n America de Sud… Aşa că, aşa cum am spus-o, aproape că – în afară de mâncare şi cheltuielile de întreţinere ale locuinţei, nu prea avem ce face cu banii! Timpurile lui Mesiah! Atunci, tot cea mai buna "investiţie" este: moştenirea pentru copii. Da' până la "executare", eu zic să mai aibă şi ei o ţâra de "savlanut", ca să-şi mai pună la încercare (nu strică educativ!) propriile forţe. Pentru care tot babacii au investit… Asta-i viaţa! Da' sa revin la conversaţia cu Iosele al meu: - Aşa dar, aşa e! încearcă el concluzia la tema "Money-money", susţinându-şi definitiv părerea : Banii sunt totu’! - Mă, Iosele! Eu pe tine niciodată n-am reuşit să te conving. Vreau să-ţi spun că mi-a venit acu' în cap o zicală românească : "E uşor a fi bogat, da' greu a fi fericit". - Asta-i de-acu' altă poveste ! Eu aş zice că nici una nici alta nu-s uşoare. - Da' cred că dacă omu'-i fericit, se simte şi bogat, chiar dacă nu-i cad banii din buzunare…
- Vezi, Moişele, iar mă tragi înapoi cu banii. O.K! Ei, hai să vorbim de bani mulţi. Măi, tu ştii pe care arabi eu îi privesc – nu cu mânie – cu pizmă? - Adică, invidie vrei să spui? - Oarecum. Că nu-s invidios din fire, tu ştii. Da' ce să facem dacă Dumnezeu – să mă ierte – a împărţit lumea noastră fără să se gândească prea bine la… împărţeală… A luat şi le-a dat triburilor ălora de nomazi din deşertul Golfului Persic atâta aur negru, atâta petrol, că nu mai ştiu ce să facă cu atâţia bani cât el le-a adus… - Ştiu, ştiu ce să facă. Nu vezi cum cumpără toată lumea? Uite, principatu' ala…, cum îi zice?... Guturai… - Care guturai, mă? Vrei sa zici Katar. - Pai, katar pe idish nu înseamnă guturai? - Bine, bine. Ce-i cu el? - A cumpărat de la FIFA Mondialu' de fotbal din 2022. Ei, care-s "o putere mondială" la sportu' ăsta şi mai ales că la ei e şi răcoare – doar 50 de grade… - Păi vezi? "Ghelteniu – velteniu!" Şi totuşi, tot de la arabii ăştia – nu reţin exact de unde – Dubay, sau Abu-Daby, pentru mine toţi îs la fel – am auzit nişte lucruri interesante. Au ales în guvern două femei ca miniştrii cu portofolii pe care nimeni din lume nu le are. - Care? - Ministerul Fericirii şi Ministerul Răbdării. Ei, ce zici de aşa ceva? - Grozav! Asta înseamnă că dacă ai atâţia bani ca ei, nu mai ştii ce să faci cu ei. - Păi şi tu spuneai că nu mai ştii ce să faci cu banii tăi. - E, e-o mică diferenţă… - Şi totuşi, poate-i propunem lui Bibi să facă şi el un Minister al Cazinourilor. Că-l are doar pe Levin, ăla, care-a propus asta pentru Eilat. O fi bun de ministru şi pentru asta. - Ei, ce zici? Ăsta, Levin, cu mutra aia de "anti-poker", e numai bun pentru aşa ceva! Şi asta pentru cine, pentru ce? - "Money-money"… - Iosele, aproape că-ţi dau dreptate cu teoria ta despre bani. Da' vreau să-ţi mai spun un proverb românesc: " Cel bogat face cum vrea, cel sărac – cum poate… Dai o bere? - De ce nu? C-am luat pensia şi n-am ce să fac cu atâţi bani… Ha, ha, ha… Haide… Pentru conformitate, CAROL FELDMAN, Israel
Desen de Gheorghe Bejenaru
Sosirea investitorului strategic