Diplomat Club Fondat în anul 1992
Curierul vieþii diplomatice, mondene ºi al lumii afacerilor
Pentru a fi eficienþi în familia europeanã, noi înºine trebuie sã fim performanþi "România în Uniunea Europeanã. Cinci ani de la aderare" a fost tema unei conferinþe aniversare care a avut loc la Biblioteca Centralã Universitarã. Conferinþa a fost organizatã de Ministerul Afacerilor Externe ºi Ministerul Afacerilor Europene, în colaborare cu Reprezentanþa Comisiei Europene în România. La eveniment au participat preºedintele României, ºeful guvernului, miniºtrii Afacerilor Externe ºi Afacerilor Europene. A fost prezent comisarul european pentru agriculturã ºi dezvoltare ruralã. În alocuþiunile susþinute a fost relelevat faptul cã bilanþul României la 5 ani de la aderare este pozitiv dar cã existã ºi neîmpliniri, privind inconsecvenþa politicienilor români care au "discreditat" Romania în UE, neutilizarea investiþiilor strãine directe, menþinerea restricþiilor pe piaþa muncii ºi o ratã scazuta de absorbþie a fondurilor europene, numãrul mare de români care au plecat în statele UE ºi imaginea negativã pe care o are þara pe plan extern. Preºedintele Traian Bãsescu a susþinut un discurs din care redãm în continuare pasaje esenþiale: O sã mã întorc puþin la perioada de început a poveºtii europene a României. Tratatul de aderare s-a semnat în aprilie 2005 ºi îmi aduc aminte cât de emoþionat eram ºi eu, ºi
premierul la momentul semnãrii, la Luxemburg, a acestui tratat. Pentru România ºi Bulgaria s-a organizat un eveniment aparte, cu foarte multã lume, cu foarte mulþi reprezentanþi, cu spectacole, cu bucurie. Au urmat doi ani de lupte cu steguleþele, dacã vã aduceþi aminte, ºi subliniez acest lucru pentru cã este foarte important sã comparãm cu ce luptam atunci ºi cu ce avem de luptat acum. România avea o impresionantã listã de observaþii, care condiþionau intrarea în Uniunea
Europeanã la 1 ianuarie 2007, ºi îmi aduc aminte de problemele legate de steguleþele pe mediu, pe industrie, pe transporturi ºi multe altele. Astãzi suntem în situaþia în care, împreunã cu ceilalþi 27 de parteneri (incluzând ºi Croaþia), proiectãm viitorul Uniunii Europene. Trebuie sã recunoaºtem cã este un viitor pe care nu îl vedem întotdeauna la fel ºi acest lucru s-a observat
Lettre de France
Un virage intéressant dans le débat électoral Par le Prof. Dr. Jacques BARRAT Professeur émérite, ancien diplomate Membre de l'Académie des Sciences d'Outre-Mer En ce début de mars 2012, les sondages d'opinion montrent pour la première fois qu'il serait possible que le candidat François Hollande fasse un score inférieur à celui de Nicolas Sarkozy au premier tour des élections présidentielles françaises. Nous assistons donc à un renversement de tendance d'autant plus intéressant que depuis plusieurs années, toutes les enquêtes avaient prédit la victoire de la gauche face au Président candidat à sa succession. Il est vrai que ce dernier avait réussi à atteindre des sommets d'impopularité. Quels sont alors les éléments qui peuvent expliquer ce retournement d'opinion assez inattendu mais prévu, semble-t-il, par certains partisans de Nicolas Sarkozy? Tout d'abord, il faut se remettre en mémoire que très tôt après son élection de 2007, Nicolas Sarkozy avait beaucoup déçu son
électorat, non seulement, les électeurs qu'il avait réussi à gagner sur sa droite, mais aussi la majorité des conservateurs comme les gaullistes historiques. Ils sont peu enclins à apprécier le retour de la France dans l'OTAN tout comme le comportement bling-bling de ce jeune loup américanisé dont le style dévalorisait la fonction présidentielle. Il est vrai que la relation de Nicolas Sarkozy à l'argent tout comme certaines de ses déclarations en vérité assez vulgaires, sont peu conformes à ce qu'attendaient la droite française mais aussi une bonne part de la gauche, d'un Président de la République. A tort ou à raison, le peuple français aime le panache et la grandeur. Nicolas Sarkozy a donné l'impression de l'ignorer ou de l'avoir oublié. C'est pourquoi l'émergence d'un anti(Voir page 31)
cu ocazia tentativei de a modifica tratatul Uniunii, pentru a introduce exigenþele bugetare în interiorul tratatului. Dar cel mai important lucru nu este cã nu avem întotdeauna aceeaºi viziune, cel mai important lucru este cã întotdeauna încercãm sã ne armonizãm viziunile ºi cã 27 de state încearcã sã îºi regãseascã fiecare interesul naþional, de multe ori într-un compromis. De altfel, aceasta este cheia funcþionãrii Uniunii Europene, compromisul. Trebuie spus însã cã sunt lucruri cu care Uniunea Europeanã nu face compromisuri. ªi avem propria noastrã experienþã. România a plãtit extrem de scump, în interiorul acestui interval, 20072012, inconsecvenþele politicienilor. O sã vã aduc aminte înfiinþarea ANI, desfiinþarea ANI, înfiinþarea DNA, tentativa de desfiinþare a DNA. Sunt doar exemple de mare notorietate, dar sunt ºi multe altele, provenite de la politicieni care au discreditat consistent România. Vã rog sã mã credeþi cã a fost una dintre marile probleme ale acestor cinci ani, inconsecvenþa politicienilor care s-a transferat imediat în lipsã de credibilitate. S-a demonstrat cã existã o deschidere formidabilã pentru ce facem bun, pentru consecvenþele noastre, pentru perioadele de comportament european ºi (Continuare în pag. 22 )
Nr. 1-3
2012
(238-240) Anul XX ADRESA POªTALÃ
Str. Rabat 15, Sector 1
Mobil: 0722.500.355 Tel./Fax: Tel./Fax: 021.230.88.88
diplomatclub@clicknet.ro karen.baboian@gmail.com ADMINISTRAÞIA Str. Rabat nr. 15, etaj 1 Bucureºti, sector 1
Noii ambasadori ai Chinei ºi Federaþiei Ruse Cu ocazia depunerii scrisorilor de acreditare la Palatul Cotroceni de cãtre Excelenþa Sa doamna Huo Yuzhen, Ambasadorul Republicii Populare Chineze, preºedintele Traian Bãsescu a reiterat interesul României de a continua dezvoltarea relaþiilor cu Republica Popularã Chinezã în aceleaºi bune tradiþii de prietenie, subliniind cã latura prioritarã a colaborãrii trebuie sã vizeze componenta economicã, cele douã state având în desfãºurare o serie de proiecte economice. Se doreºte însã
concretizarea unor noi proiecte de investiþii discutate recent cu partea chinezã. Ambasadorul Chinez a arãtat cã relaþia dintre cel douã þãri este una specialã, de prietenie ºi care, în decursul atâtor decenii, ºi-a demonstrat trãinicia ºi a evoluat permanent, adaptându-se realitãþilor în continuã schimbare din ambele þãri. Totodatã, diplomatul chinez a reafirmat interesul Chinei pentru aprofundarea
Oleg S. Malginov, noul Ambasador al Federaþie Ruse ºi-a prezentat, la Palatul Cotroceni, scrisorile de acreditare. Absolvent al Institutului de Stat pentru Relaþii Internaþionale din Moscova (MGIMO), domnia sa este admis, la numai 22 de ani, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Federaþiei Ruse, unde îºi începe cariera diplomaticã. Urcã rând pe rând treptele ce duc spre funcþia supremã, cea de Ambasdor al þãrii sale. Înainte de a i se încredinþa misiunea de la Bucureºti, a deþinut funcþia de consilier principal al Reprezentanþei Permanente a Federaþiei Ruse pe lângã Oficiul ONU ºi alte organizaþii internaþionale din Geneva, în perioada 1994 1999. Între anii 1999-2003 deþine funcþia de
Director-adjunct al Departamentului MAE al Rusiei pentru drepturile omului ºi probleme ale conaþionalilor din strãinãtate. În 2003 este numit Ambasador al Federaþiei Ruse în Bangladeº, post pe care îl onoreazã pânã în 2006 când preia directoratul Departamentului pentru cooperarea în domeniul umanitar ºi drepturile omului, din MAE rus, post pe care îl ocupã pânã la finele lui 2011. Numirea domniei sale ca Ambasador în România a fost hotãrâtã la finele lui 2011, de Preºedintele Federaþiei Ruse, Dimitri Medvedev, care l-a ºi decorat pe diplomatul rus "pentru un serviciu impecabil". Domnia sa este cãsãtorit ºi are doi copii. Vorbeºte fluent engleza ºi hindi. Îi dorim mult succes în noua sa misiune.
(Continuare în pag. 2)
Emiratele Arabe Unite, în ochii cetãþenilor sãi Interviu cu Excelenþa Sa Yacoub Yousif H. ALHOSANI Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite Sosit în România în 2009, ca reprezentant al unei mici þãri, dar foarte puternicã din punct de vedere economic, Excelenþa Sa Yacoub Yousif H. Alhosani, un om activ, calm ºi foarte sociabil, a devenit în scurt timp cunoscut în mediul diplomatic din þara noastrã. Nãscut la Abu Dhabi în 1965, el face parte din generaþia care s-a dezvoltat odatã cu þara sa, fiind martor al progresului acesteia, progres la care îºi aduce contribuþia. La scurt timp de la obþinerea licenþei în drept, tânãrul de numai 22 de ani este numit în funcþia de ataºat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Juridice din Ministerul de Externe, iar din 1988 pânã în 1992 activeazã ca avocat la Tribunalul de Primã Instanþã. În 1995 devine reprezentant permanent adjunct al EAU la Naþiunile Unite din New York, funcþie pe care o deþine pânã în anul 1999. Se reîntoarce la Departamentul pentru Afaceri Juridice, în ianuarie 2002, de data aceasta, ca Director adjunct. Datoritã calitãþilor sale de bun organizator este promovat, la 6 decembrie 2003, ca
Director al Departamentului Organizaþii Internaþionale ºi Conferinþe, post deþinut pânã în februarie 2009, când, recunoscându-i-se competenþa este trimis în misiune la Bucureºti, în calitate de de Ambasador Extraordinar ºi Plenipotenþiar, pentru a contribui la dezvoltarea relaþiilor bilaterale dintre cele douã state. L-am rugat pe Excelenþa Sa sã ne spunã câteva cuvinte despre istoria modernã a Emiratelor, rugãminte la care a rãspuns cu toatã bunãvoinþa. În urmã cu 41 de ani, din nisipurile Arabiei a luat fiinþã o naþiune: Emiratele Arabe Unite. Atunci, în 1971, dupã câºtigarea independenþei de cãtre fiecare dintre cele ºapte emirate care formeazã federaþia numitã EAU, adicã Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Umm AlQaiwain, Ras Al-Khaimah ºi Fujairah, familia conducãtoare a Abu Dhabi-ului a decis ca ªeicul Zayed bin Sultan Al Nahyan sã conducã destinele acestei naþiuni. ªi nu s-a înºelat în aºteptãrile sale. ªeicul, considerat drept un vizionar, un personaj foarte charismatic, a
devenit primul preºedinte al Emiratelor Arabe rãmânând în istoria noastrã drept un adevãrat lider, cel care pornind de la zero ºi-a transformat þara, sãracã în acea vreme, întruna prosperã, cu oraºe aidoma celor din statele foarte dezvoltate, una dintre cele mai respectate puteri economice ale lumii. Cetãþenii Emiratelor trãiesc într-o þarã mândrã de moºtenirea ei culturalã, de tradiþiile ei de þarã arabã din zona Golfului, dar, în acelaºi timp, acceptând cultura internaþionalã, creând punþi de legãturã cu aceasta, în timp ce alþii cautã sã creeze conflicte ºi confruntãri armate. EAU a devenit azi un important centru turis-
Karen BABOIAN Armand OPREA (Continuare în pag. 2)