Diplomat Club

Page 1

Diplomat Club Fondat în anul 1992

Curierul vieþii diplomatice, mondene ºi al lumii afacerilor

O viziune originalã A 57-a sesiune a Adunãrii Forþarea egalizãrii Parlamentare a NATO Lector univ. dr. Gabriel MICU culturilor prin globalizare, factor determinant al crizei actuale Convorbire cu Florin POGONARU Preºedintele Asociaþiei Oamenilor de Afaceri din România Aº dori sã începem, cu voia dumneavoastrã, prin a arunca o privire de ansamblu asupra situaþiei economico-financiare a lumii, vizând cu precãdere SUA ºi Europa, cãci acestea ne intereseaza în mod deosebit. Cred cã este important sã þinem seama cã ne aflãm într-un mixtum de grave disfuncþionalitãþi cu consecinþe multiple. Este vorba despre criza datoriilor suverane care s-a propagat afectând o serie de state ºi chiar ansamblul economiei europene, despre probabila incapacitate de platã a unor state, despre încetinirea sau stagnarea creºterii economice ºi chiar de ameninþarea unei recesiuni, despre marile dificultãþi ale monedei unice europene ºi de pericolele ce planeazã asupra însãºi Uniunii Europene. Þinând seama de toate acestea putem spune cã suntem în faþa unei adevãrate crize, mai complexe, mai complicate? Care este profilul ei ºi cum se diferenþiazã de criza economico - bancarã de acum 3 ani? Voi începe prin a preciza cã sunt, fãrã discuþie, pro globalizare, globalizarea având pãrþile ei bune. Ceea ce urmeazã sã spun,

trebuie sã fie luat sub acest aspect. Aceastã crizã este determinatã de faptul cã prin globalizare, culturi total diferite au fost obligate sã se egalizeze, sã renunþe la elementele de specificiate ºi sã tindã a deveni una singurã. Globalizarea a încercat sã forþeze etape, sã schimbe natura umanã, egalizând diferitele culturi. Pânã la urmã, uitându-ne la problema diferenþelor culturale strict econonmice, avem douã lumi diferite. S-a spus, s-a scris în presã cã avem o lume a furnicilor lumea protestantismului, lumea Asiei, indivizii care produc ºi economisesc. Acesta este idealul lor de viaþã. ªi mai avem lumea nouã ºi lumea mediteraneeanã, lumi care ºi ele muncesc, desigur, dar care consumã pe credit. Deci, avem niºte culturi foarte puternice - cele care produc ºi economisesc ºi cele care consumã pe credit. De aici apare conflictul. Globalizarea a rupt pereþii care le separau. Ce s-a întâmplat? Banii economisiþi de Germania, China ºi alte þãri, în primul rând cei ai chinezilor, au nãvãlit spre America, trebuiind sã se gãseascã soluþii tehnice,

Le role de la Chine dans le monde aujourd’hui Par le Prof. Dr. Jacques BARRAT Professeur émérite, ancien diplomate Membre de l'Académie des Sciences d'Outre-Mer développées et de moins en moins touchées par la modernité. De même, d'autres géographes considèrent que la Chine " utile " est celle de l'Est alors que celle de l'Ouest apparaît plus arriérée. Mais cette dernière qui, presque vide d'habitants, concentre l'essentiel des richesses et des réserves en matières premières et en sources d'énergie. Enfin, phénomène démographique fondamental, 80% des Chinois occupent 20% du territoire, les 80% restants n'accueillant que 20% de la population. Depuis 1978 qui marqua la fin d'un socialisme catastrophique et d'une terreur marxiste-léniniste arrivée à son paroxysme pendant la Révolution culturelle, la politique d'ouverture pratiquée par Deng Xiaoping, véritable père de la Chine moderne, a permis de libérer la force de travail considérable d'une population qui

(Voir page 29)

lanseze un proiect, pe cât de revoluþionar, pe atât de necesar, Alianþa Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Aceasta a fost gânditã încã de la începutul sãu ca o organizaþie defensivã, care îºi propunea sã apere statele membre de orice agresiune externã care ar fi putut avea loc asupra lor. Deºi era denumitã alianþã, organizaþia nu avea nimic în comun cu teoria alianþelor tradiþionale europene de pânã la acea datã, care presupuneau existenþa unui inamic bine definit ºi niºte condiþii bine conturate în care puteau intra în acþiune principii care se regãsesc pânã în zilele noastre. În cazul principiului securitãþii colective care se afla la baza înfiinþãrii NATO, inamicul nu era explicit ºi nici tipul agresiunii nu era clar conturat, aspecte care au dat posibilitatea acestei organizaþii sã fie dinamicã ºi foarte adaptabilã la evoluþiile istorico - politice care aveau sã aibã loc, atât în timpul rãzboiului rece, cât ºi dupã cãderea cortinei de fier. (Continuare în pag. 2)

(Continuare în pag. 22 )

Lettre de France

En cet automne 2011, la Chine est la deuxième puissance mondiale. A en croire certains, elle deviendra bientôt la première puissance économique de notre planète, n'en déplaise à Monsieur Obama qui au début de son mandat avait promis aux Américains que les Etats-Unis conserveraient la première place. Géographiquement parlant, la Chine avec ses 9,6 millions de km2 n'est pas un pays mais un continent. Il est homogène certes par la composition de sa population, qui est han à plus de 92%, car être Chinois signifie avant tout appartenir à cette ethnie. Mais la Chine est aussi très hétérogène par exemple lorsque l'œil du géographe distingue la Chine du blé au Nord de la Chine du riz au Sud, ou lorsqu'il se plaît à considérer que pour se rendre de la côte aux massifs du Tibet et aux déserts du Xingjiang, il faut gravir quatre marches, de moins en moins densément peuplées, de moins en moins

Noþiunea de securitate colectivã nu reprezintã o invenþie a istoriei contemporane, regãsindu-ºi germenii încã din perioada în care sistemul european de Congrese ºi-a propus sã realizeze un consens al celor invitaþi sã participe la aceastã formã de dialog internaþional, asupra chestiunilor cu care se confrunta Europa sec. al. XIX-lea. Aceastã modalitate de abordare a relaþiilor internaþionale avea sã constituie embrionul unei forme de tratare a chestiunilor de interes pe o bazã multilateralã, consacratã de Woodrow Wilson prin înlocuirea conceptului de realpolitik cu criteriile pe care americanii considerau cã stãteau la baza unei ordini mondiale morale ºi sigure. Aceste criterii erau democraþia, securitatea colectivã ºi autodeterminarea, nici unul dintre acestea neregãsindu-se în vreunul dintre aranjamentele europene anterioare. Sfârºitul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial a constituit punctul de plecare a unei doctrine de apãrare comunã euroatlanticã, în care teoriile privind securitatea aveau sã se contopeascã ºi sã

Nr. 8-11

2011

(233-236) Anul XIX ADRESA POªTALÃ

Str. Rabat 15, Sector 1

Mobil: 0722.500.355 Tel./Fax: Tel./Fax: 021.230.88.88

diplomatclub@clicknet.ro karen.baboian@gmail.com ADMINISTRAÞIA Str. Rabat nr. 15, etaj 1 Bucureºti, sector 1

Un diplomat român, ºef al Delegaþiei UE la Erevan Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe ºi Politicã de Securitate l-a numit pe Traian Hristea în poziþia de ºef al Delegaþiei UE la Erevan (Armenia). El este membru al Corpului Diplomatic ºi Consular al României din anul 1995, a fost ambasador al României la Kiev în perioada 2005-2010 ºi a condus, în perioada 2010 - 2011, Direcþia Prognozã ºi Planificare Politicã din Centrala MAE. Numirea unui român într-o funcþie atât de importantã a Serviciului European de Acþiune Externã (SEAE) este un succes al diplomatului Traian Hristea, deopotrivã al diplomaþiei româneºti ºi ministerului român al Afacerilor Externe, care face eforturi pentru o bunã pregãtire a candidaþilor români pentru SEAE. Totodatã, este un rezultat meritoriu al amplei campanii politico-diplomatice desfãºuratã permanent în vederea promovãrii unor diplomaþi români competenþi la toate nivelurile decizionale ale Serviciului. În esenþã, Traian Hristea, alãturându-se elitei corpului diplomatic european, este chemat sã gestioneze cadrul general al relaþiilor UE cu statele partenere din întreaga lume, sã promoveze ºi sã protejeze interesele ºi valorile Uniunii. Aceastã nouã poziþie de conducere în cadrul SEAE survine dupã nominalizarea, la sfârºitul anului trecut, a Ambasadorului Viorel Isticioaia în funcþia de director general pentru Asia. În cadrul Serviciului activeazã 15 diplomaþi români, 9 în centrala de la Bruxelles ºi 6 în delegaþiile UE.

Reuniunea anualã a Diplomaþiei Române A devenit o adevãratã tradiþie ca anual membri Corpului diplomatic român sã se reuneascã la Bucureºti pentru a discuta problemele specifice activitãþii lor. Deschiderea oficialã a Reuniunii din acest an a avut loc în prezenþa primului ministru Emil Boc, a preºedintelui Comisiei de Politicã Externã a Senatului, Titus Corlãþean, a preºedintelui Comisiei de Politicã Externã a Camerei Deputaþilor, Attila Korodi, ºi a doi invitaþii speciali: ministrul de externe al Turciei, Ahmet Davutoglu ºi ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancã. Timp de patru zile Sala Atlas a Hotelului

Radisson din Bucureºti a gãzduit acest eveniment, la care au participat Ambasadori, consuli generali, directori ai Institutelor culturale române din strãinãtate,

factori de decizie din Ministerul Afacerilor Externe. A fost analizat modul în care Ministerul rãspunde obligaþiilor ce decurg din calitatea României de mem-

bru UE ºi NATO, într-un context internaþional în continuã evoluþie, supus permanentelor provocãri economice, sociale ºi de securitate. Totodatã, participanþii la reuniune au fãcut un bilanþ al activitãþii diplomatice ºi au dezbãtut ºi consemnat realizãrile, au sesiza neajunsurile ºi totodatã au precizat liniile directoare ce vor trebui urmate, principalele linii de acþiune externã pentru perioada urmãtoare. Aspectele economice, în condiþiile internaþionale actuale puternic afectate de criza economicã, cât ºi îndatorirea corpului diplomatic de a promova peste hotare a intereselor României au fost aspectele (Continuare în pag. 25)


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.