Ghidul de Cariera pentru studenti

GHIDUL DE CARIERĂ PENTRU STUDENŢI - EDIȚIA A XII-A

se distribuie gratuit

ediţia a XII-a 2012

ANTRENEAZĂ-TE PENTRU O CARIERĂ DE SUCCES

Ghidul de carierå pentru studen}i

PUBLISHER Anca MATEI EDITORI COORDONATORI Sofia FRUNZĂ Ana-Maria MUŞAT BRAND MANAGER Sabina POPÂRLAN

Tu eşti conştient de valoarea ta?

Sofia Frunză, Editor, PR Executive, Inspire Business

© João Falcão Machado/JFM Photo © João Falcão Machado/JFM Photo © João Falcão Machado/JFM Photo

Tu ştii care este adevărata ta valoarea? Te-ai gândit vreo­ da­tă care sunt acele caracteristici şi abilităţi care te dife­ren­ţia­ ză şi te scot în evidenţă? Încep acest editorial cu câteva întrebări care la prima ve­ DIRECTOR PUBLICITATE de­re par a fi simple, însă analizate în profunzime dezvăluie Alina ANGHEL mult mai multe lucruri despre tine, tânărul care face primii paşi în construirea carierei sale. Îţi recomand să iei o foaie de hârtie, să te aşezi confortabil PUBLICITATE şi să-ţi permiţi să petreci câteva momente doar tu cu tine, în Ana-Maria BABUŞORU care să te gândeşti şi să notezi: Care sunt lucrurile care îţi plac şi la care excelezi? Ce activităţi îţi aduc satisfacţie şi împlinire?

Laura Pîrlog Ce pasiuni şi puncte forte ai? Cum poţi transforma pasiunea în Laura vasiliu job? Ce job îţi doreşti? În ce domeniu ai vrea să activezi? Înainte de a face acest lucru însă, te invit cu drag să răsfoieşti Mihai ivanof paginile Ghidui de Carieră pentru studenţi, în care ţi-am pregătit o serie de articole motivaţionale sfaturi de orientare în carieră, LAYOUT tes­te de autocunoaştere şi de evaluare a abilităţilor şi interviuri cu oameni inspiraţionali. Toate acestea cu scopul de a te ajuta Nicolae RUSU să răspunzi la întrebările care te frământă şi să pui bazele a ceea ce reprezintă primii paşi în dezvoltarea carierei tale.

PRELUCRARE FOTO La această ediţie, am dedicat şi o secţiune specială eve­ni­ men­telor şi lucrurilor fun pe care le poţi face şi care te pot & PREPRESS ajuta să te dezvolţi atât la nivel personal, cât şi profesional.

Aurel ŞERBAN Cele 3 capitole ale Ghidului: Provocările începutului: dezvoltare şi automotivare; Job&pasiune şi Cum mă distrez învăţând: re­ sur­se şi mijloace, au fost gândite astfel încât să cuprindă cei 3 PRODUCŢIE paşi de bază pe care trebuie să-i parcurgă orice tânăr aflat la Dan MITROI în­ceputul carierei sale: autocunoaşterea, experimentarea/în­vă­ ţa­rea şi alegerea carierei.

Alături de Ghidul de Carieră, portalul BizCampus (www. bizcampus.com.ro), relansat în luna august, reprezintă o altă O publicaţie sursă de informare capabilă să răspundă la nevoile tale şi să-ţi S.C. INSPIRE BUSINESS S.R.L. asigure un flux continuu de informaţii despre evenimente, ac­ti­ Tel: 0372.704.962 e-mail: sales@inspirebusiness.ro vi­tăţi, proiecte şi programe care pot aduce o contribuţie majoră la devoltarea ta profesională şi implicit la găsirea unui job.

După ce ai parcurs paginile acestui Ghid, te rog să ne laşi Articolele sunt proprietatea Inspire un feedback (sofia.frunza@inspirebusiness.ro) legat de valoa­ Business. Reproducerea în orice rea şi importanţa informaţiilor cuprinse, cum te-au ajutat fel, în intregime sau parţial, fără aces­tea să iei cele mai bune decizii pentru cariera ta şi care acordul scris prealabil al Inspire sunt temele pe care ţi-ai dori să le dezvoltăm în următoarea Business este interzisă. Toate ediţie. drepturile sunt rezervate.

Good luck : ) 1

CUPRiNS CAPiTOLUL i - Provocările începutului: dezvoltare şi automotivare Începuturile voluntariatului - Ana răducan Frica e bună când vrei să te creezi - zenaida TăTAru Sensul meu în viață și întrebările existențiale - Bogdan rOMAnICă Să comunicăm asertiv - Laura DrAgOnu Cum să ne creştem încrederea în noi înşine? - Dana BurghEL Skills - te naşti cu ele sau ţi le dezvolţi prin exerciţiu? - Irina BuruIAnă ghid pentru brandul tău personal - Oana BLAgA Tu ce rol joci în echipă? - Lucian ghInDă Comunicarea - o abilitate care se formează - Alexandra BurDuLEA Strategii de studiu - Oana LunCAn Dezvoltă-ți abilităţile manageriale! - Loredana COSTInA Cum să scoţi LIDEruL din tine? - Adelina MArIA Care este definiția ta despre un rATAT? - Constantin FErSETA Once ErASMuS, always ErASMuS - Andreea nicoleta DOnICI Fitter body, fitter brain - Ioana huDITA Marketing: Coordonata cinema! - Carmen PAguBă A fi sau a nu fi membru TEAChIng - Oana TuCALIuC Despre timp, studenţie şi voluntariat - Ana Maria MIrOnICă, nora ŞTEFănESCu Advice - rampa ta de lansare către lumea publicităţii - Alex DOPPELgängEr Fii mai mult decât un student! Fii un Junior Entrepreneur! - Adriana AnChIDIn Pregăteşte-te să studiezi în străinătate - Sergiu SCrIPCă Voluntariatul - un prim pas către succes - Olivia PAnTAzICă Fii responsabil, fii CSrevoluţionar! - Ana-Maria MuŞAT Alege AIESEC Iaşi pentru o experienţă unică - Paula Alexandra CLAPOn Tu eşti pregătit? - Claudiu FLOrEA Practica din facultate – un început în carieră Mişcarea studenţească din românia - Suntem AnOSr! BrAnD YOur FuTurE with ASB - Petruţa grIJInCu 10lucruri, behind the scenes - Sabina POPÂrLAn Test: Câtă încredere ai în tine?

2

5 6 8 9 10 12 14 16 18 20 22 24 26 27 28 29 30 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 44 46

CUPRiNS CAPiTOLUL ii - Job & pasiune

3 concluzii simple - Ioana Mirela VASLuIAn Cine este rESPOnSABIL de EVOLuŢIA CArIErEI tale? - Irina ŞuBrEDu La ce întrebări să te aştepţi la un interviu - Loredana LATIŞ Pregătit pentru viitor! - Petru ArCAnA Atitudine şi Prezenţă în cadrul unui interviu - Ioan nICuŢ Carieră din Pasiune, Pasiune în Carieră - Alin VAIDA hobby-ul - un potenţial business - Anca IOrDăChESCu Vrei să fii antreprenor? - Irina SCArLAT Antreprenor la început de drum - Alina IACOB 3 moduri în care blogul şi social media îţi pot oferi un avantaj la un interviu de angajare - Florin rOȘOgA Cum să fii un luptător de guerilla în propria carieră? - iulia BErTEA Consilierul în carieră - primul atuu pentru o carieră reuşită - Oana CăLărAŞu Interviu cu Bogdan nAuMOVICI Eşti ceea ce munceşti - Valentin gOLBAn Alegerile instinctive sunt cele mai bune - Ana POPESCu Arta ca pasiune - george-Mihai IrIMESCu Cum să urci treptele unei meserii în catering - evenimente - Octavian CLInCI Testul rathus: Chestionează-ţi afirmarea de sine

CAPiTOLUL iii -Cum mă distrez învățând: resurse și mijloace

Motanov Motanul Mov, antrenor de imaginaţie 9 poveşti inventate despre Pot, Vreau şi Cred - Florin ghInDă Jurnalul unui voluntar student - Ioana SCăEŞTEAnu noiembrie la cinema - un articol Cinematique BookBlog vă recomandă Evenimente studențești - București Evenimente studențești - Iași Evenimente studențești - Timișoara Evenimente studențești - Cluj și Sibiu Câtă încredere ai in tine? - răspuns test Chestionează-ţi afirmarea de sine - răspuns test

48 51 52 54 55 56 58 59 60 61 62 65 66 68 70 74 76 77

79 80 82 84 85 86 88 90 92 94 95 3

Provoc`rile ĂŽnceputului: dezvoltare [i automotivare

începuturile voluntariatului Ana răDuCAnu ofiţer comunicare grASP

Cum începi o poveste despre începuturi?

Dacă aş fi ştiut răspunsul, poate nu aş fi început aşa. De fapt, parcă învăţasem la şcoală că e frumos să te prezinţi mai întâi: “- Salut, eu sunt Ana şi fac voluntariat de când eram fără buletin”.

Da, aşa ar fi zis dirigu’să încep povestea mea despre începuturi. E modul simplu şi sigur, majoritatea sunt obişnuiţi cu el şi nu risc să mă expun criticilor. De aceea ar trebui să îmi continui povestea în şablonul conformist, aşa cum am fost învăţată la şcoală. Dacă mă gândesc la lecţiile trase din facultate, aş putea pune şi un paragraf profund filozofic pescuit din măreţul internet şi când aş concluziona autentic că trebuie să fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume, deja povestea se va fi încheiat.

Nu ar fi fost greu, aşa-i? Asta ar fi fost povestea începuturilor pe care nu mi le-am acordat. Ar fi fost povestea în care limitarea este o stare de fapt, povestea prin care trec sute de mii de studenţi zilnic, povestea fără fila voluntariatului.

Atunci cum altfel se poate spune povestea despre începuturi? Să nu crezi că am un răspuns, pentru că povestea mea s-a născut din întrebări. Întrebări şi curiozitate, care mă împing de 8 ani de zile în rândurile voluntarilor. Şi odată ajunsă acolo, povestea mea capătă alte forme. A crescut cu fiecare capitol nou şi cu personajele antrenate pe parcurs şi este genul de poveste despre care ai putea spune că este o idealistă. Este povestea care învaţă cum să crească alături de alte poveşti, povestea pentru care “a învăța” nu este echivalentul unui seminar la facultate, povestea pe care alte poveşti o dojenesc, încercând să o aducă în rândul poveştilor care nu ştiu să viseze. Însă majoritatea cunoscuţilor acestei poveşti sunt sau au fost măcar o dată în paginile vieții lor voluntari, fiind la rândul lor poveşti cu şi despre oameni care au curajul să îşi construiască propria lor poveste.

Povestea mea continuă să îşi scrie realitatea ei, iar unul din locurile în care o face este în grASP (Global Romanian Society of Young Professionals), o enciclopedie de poveşti româneşti, răspândite prin toată lumea. E un capitol început prin fotografiile poveştilor de la Dear Romania, care au colorat paginile poveştii mele în feluri la care nu m-aş fi gândit. Recunosc că citesc frecvent din enciclopedia GRASP poveşti care mă impresionează, despre oameni pasionaţi care, deşi sunt la mii de kilometri distanţă, urmează prin voluntariat acelaşi fir epic, al încrederii în tipografia care a lansat toate aceste poveşti: România. În noiembrie, poveştile GRASP se întâlnesc la Londra şi vor genera noi capitole. Capitole cu personaje şi cititori uniţi de laitmotivul voluntariatului, care continuă să inspire şi să motiveze generaţii de poveşti ce au nevoie de un început.

5

Frica e bună când vrei să te creezi zenaida Tătaru Creative genie la Fundaţia Friends For Friends

Fundaţia Friends For Friends (FFFF) crede în puterea creativităţii, în sens mai larg, a inovaţiei: aceea de a schimba atitudini, vieţi, societatea în care trăim. www.ffff.ro 6

“Every fear hides a wish” pare un citat bun când vrei să începi un articol care va ajunge la tineri aflaţi la începutul carierei, care încă nu ştiu ce vor. Ideea este că nu există nicio reţetă secretă general valabilă pe care să o urmăreşti ca să fii sigur că îţi place ceea ce vei face, profesional vorbind, pentru tot restul vieţii tale. Şi dacă tot tăiem lucruri de pe listă, ca să ştim ce să nu urmărim, hai să tăiem şi conceptul ăsta de “pentru tot restul vieţii”.

Cele mai mari avantaje de care te poţi folosi când eşti tânăr şi nu ştii ce să faci, sunt tocmai faptul că eşti tânăr şi faptul că nu ştii ce să faci. Pentru că îţi permiţi multe începuturi, multe încercări şi multe eşecuri. Iar teama de care ziceam la început poate funcţiona ca un bun catalizator pentru ceea ce îţi place sau ţi-ar plăcea, de fapt, să faci. Teama, dorinţa şi curiozitatea sunt cei mai buni ghizi când vine vorba de a descoperi acel ceva care să te mulţumească. Iar ca să ştii să îi jonglezi cum trebuie, că să ajungi mai repede ACOLO - în caz că te grabeştiJ - trebuie să înveţi să fii mereu creativ.

Iar asta e foarte simplu. În primul rând, detaşează-te de preconcepţia conform căreia creativitatea este asociată artiştilor şi oamenilor de creaţie din agenţiile de publicitate. Creativitatea este de fapt un reflex cu care ne naştem fiecare dintre noi, dar care este atenuat pe măsură ce creştem. Cu asta se ocupă toate tiparele, sistemele de gândire “de-a gata” pe care le asimilăm şi toţi acei “trebuie”, care ne sperie că ne-ar consuma prea multă energie să ne ridicăm în picioare în faţa lor. Un alt lucru pe care să-l faci e să îţi reactiveazi creativitatea din starea latentă în care se află şi să experimentezi, la modul pragmatic. Nu e loc pe pagina asta să îţi spun în câte forme poţi experimenta: de la înscrierea în fundaţii, asociaţii, ONG-uri (sigur găseşti ceva care se mulează pe personalitatea ta), la curajul de a cere un internship, la interesul pentru un curs de personal branding, la voluntariatul pentru diverse evenimente unde poţi cunoaşte oameni la care nu ajungi în fiecare zi, la metode alternative de învăţare (Ex. coursera.com) ş.a.m.d.

Ideea e să nu te opreşti. Nu-i da răgaz minţii tale să se plictisească. Pune-o faţă în faţă cu dorinţa din spatele fricii şi fă-o curioasă cum să te ducă acolo într-un stil propriu. “Stay hungry, stay foolish!” - cum ar zice nenea Steve Jobs.

Sensul meu în viață și întrebările existențiale Bogdan rOMAnICă președinte Dreams for Life Discutam acum doi ani cu un profesor din New York, un batrânel micuț, simpatic si cu un nume simbolic: Rob de Maggio.

Nu știu dacă numele lui vine de la cuvântul magie, dar cu siguranță avea un farmec aparte. Acest domn mi-a spus la un moment dat «Bogdan, în viață fiecare dintre noi trebuie să răspundă la trei întrebări: Cine sunt eu?, Care este rostul vieții mele? și… Unde-i ciocolata?». Mi-au rămas vorbele lui până astăzi în minte. La 26 de ani, după ce viața de student rămâne tot mai mult în urmă, lumea în care trăim ne pregătește tot mai multe provocări. Un loc de muncă diferit de cel pe care ni-l imaginam când stăteam în amfiteatru la cursuri, o listă mult mai lungă de cheltuieli administrative față de cei 100 de RON pe care-i dădeam pe chiria de cămin, oameni mult mai ocupați, obosiți și indiferenți față de visurile noastre. Zic că nu e o realitate chiar atât de nasoală, pentru că provocările prin care trecem sunt doar oportunități de creștere. Marea provocare este că mulți tineri nu sunt pregătiți pentru astfel de situații. Studiile universitare sunt departe de a fi pasiunea multor studenți, iar la seminarii și cursuri e tot mai greu să-ți descoperi și să-ţi șlefuiești talentele. Astfel, multor tineri le este din ce în ce mai greu să răspundă la întrebarea Cine sunt eu?

Dificultatea de a-ți găsi un loc de muncă în concordanță cu pasiunile și talentele proprii, va deschide întrebarea : Care este rostul meu în viață? Tot mai mulți tineri pe care îi întâlnesc se gândesc la acest lucru, iar dacă răspunsul întârzie să apară, frământările interioare pot deveni tot mai profunde. Efectele se vor răsfrânge și asupra căutării ciocolatei, care simbolizează plăcerile și bucuriile vieții.

Bun, dar cum rămâne până la urmă cu răspunsul la cele trei întrebări?

Eu cred că fiecare dintre noi are o compoziție unică: talente, pasiuni, abilități speciale, care ne sunt bagajul de resurse pe care le putem folosi tot restul vieții. Trebuie să le identificăm, să le căutăm și să lucrăm cu ele, indiferent de condițiile de moment.

Trebuie să privim mereu spre viitor și să credem că ceea ce dețin mă va ajuta în viață.

Legat de rostul vieții, cred că încă două întrebări ne-ar ajuta mult: Ce așteaptă lumea de la mine? și Ce am eu de oferit lumii?

Eu cred că sensul autentic în viață se referă la contribuția pentru progresul social, la o cauză nobilă, iar din acest lucru poate răsări rostul în viață. Ciocolata? Este peste tot și putem gusta din ea oriunde și oricând atât timp cât am răspuns la celelalte întrebări.

8

Să comunicăm asertiv Laura DrAgOnu Membru Departament relaţii Publice PrIME românia

În timpul anilor de voluntariat în cadrul PrIME românia, singura asociaţie studenţească de relaţii publice şi comunicare din ţară, am învăţat din propria experienţă importanţa asertivităţii în relaţionarea cu membrii unei noi echipe sau în gestionarea task-urilor primite. În acest sens, îţi poţi îmbunătăţi abilităţile de comunicare asertivă acordând mai multă atenţie următoarelor detalii: 1. Să te exprimi cât mai simplu, concis şi prietenos; 2. Să spui „nu” atunci când ştii că este cazul; 3. Mesajul verbal să fie susţinut de gesturile nonverbale; 4. Să eviţi gesturile impulsive; 5. Să asculţi atent feedback-ul primit.

Ţi s-a întâmplat vreodată să spui „da” unui task, deşi în mintea ta răsuna un „nu” puternic?

Mai mult, ţi s-a întâmplat să faci un task care nu îţi revenea sau pe care nu voiai să îl faci, să te deranjeze această situaţie, dar să păstrezi acest lucru pentru tine?

Posibil că nu ai vrut să îi deranjezi sau să îi dezamăgeşti pe cei din jurul tău aşa că ai considerat că acest aspect uşor iritant merită trecut sub tăcere.

Mai târziu, experienţa a rămas în mintea ta şi ai prezentat-o alături de alte întâmplări neplăcute într-o manieră mai puţin prietenoasă şi mai mult agresivă celor care puteau să o remedieze. Acestea nu sunt situaţii din cărţi de teorie, ci situaţii foarte plauzibile să ţi se întâmple în realitate, îndată ce ai acceptat să începi munca într-un ONG, la un internship şi inclusiv într-un nou job.

Comunicarea înseamnă transmiterea unui mesaj de la un receptor la un emiţător. Nimic spectaculos la această idee. Merită, însă, subliniat că un ingredient al unei discuţii reuşite este modul în care alegi să îţi „ambalezi” mesajul, „condimentele” pe care le adaugi pentru ca informaţiile transmise să fie mai uşor digerate de către persoana sau persoanele cu care porţi dialogul. Aici intervine comunicarea asertivă şi rolul ei deloc de neglijat în stabilirea unui mediu productiv la locul de muncă.

Pe scurt, comunicarea asertivă presupune exprimarea clară şi constructivă a nevoilor personale sau profesionale, prezentarea emoţiilor şi a convingerilor într-o manieră simplă, care să nu afecteze persoana interlocutorilor, dar care să conducă la soluţionarea eficientă a problemelor întâmpinate. Mai puţin academic, comunici asertiv atunci când le spui celorlalţi ce te deranjează ranjează sau refuzi un ran task pe care nu-l poţi duce până la capăt fără să îi faci să se simtă jigniţi sau atacaţi.

Mult succes! J 9

Cum să ne creştem încrederea în noi înşine?

Dana BurghEL www.obliolearning.ro www.danaburghel.ro

Dana Burghel are o experienţă de 8 ani în coaching (executiv, de echipă, personal şi sportiv), domeniu în care s-a specializat după o serie de funcţii de coordonare avute în companii româneşti şi multinaţionale, care i-au adus experienţă în vânzări, marketing, client service, project management ş.a. Abordarea sa în coaching este una pragmatică, focusată pe rezultate concrete, iar programele sale sunt construite adaptat, în funcţie de nevoile fiecărui client.

Despre încredere Când nu avem încredere în noi înşine - pentru că tuturor ni se mai întâmplă câteodată - pierdem multe oportunităţi. De ce? Pentru că ne este teamă să ne asumăm riscul de a face ceva despre care nu ştim că îl vom duce sau nu la bun sfârşit.

Aşadar, e mai bine să avem încredere în noi pentru că se pare că pierdem mult din frumuseţea vieţii. Şi da, v-o spun eu, aşa este, măcar din prisma experienţei pe care o am în comparaţie cu voi!

Ce pot să vă spun sigur despre încredere sunt următoarele lucruri: 1. Încrederea în noi înşine nu se moşteneşte, ci se învaţă! Cine crede că nu are genele potrivite se înşeală, aşa că bucuraţi-vă, puteţi învăţa cum să 10

aveţi mai multă încredere în voi!

2. Încrederea nu este constantă de-a lungul timpului, ea se poate schimba în mai bine sau în mai rău în funcţie de evenimentele care ni se întâmplă în viaţă.

3. Încrederea este independentă de factorii externi: faptul că eşti bogat, de exemplu, nu îţi dă mai multă încredere în tine.

Cum putem să ne întărim încrederea în noi înşine?

Putem să începem, de exemplu, prin a elimina dependenţa faţă de opiniile celorlalţi. Acest lucru se întâmplă din cauză că nu ştim foarte bine cine suntem şi ce abilităţi avem şi de aceea opinia noastră despre noi se construieşte pe baza a ceea ce spun ceilalţi despre cine ar trebui să fim şi ce ar trebui să facem. Nimic mai trist şi mai greşit!

Pentru că opinia lor este influenţată de percepţiile lor: dacă le va plăcea ceea ce ai făcut, te vor lăuda, dacă ceea ce ai făcut nu este pe gustul lor, este foarte probabil să fii etichetat, iar apoi aceste etichete să înceapă încet-încet să te definească şi să îţi formezi o percepţie greşită despre tine. Mai mult de atât, în timp vei ajunge să accepţi foarte uşor multe dintre etichetele celorlalţi şi se poate să nici nu mai ştii cine eşti şi ce poţi să devii tu cu adevărat!

Cum putem elimina dependenţa de judecata altora?

Este foarte simplu: ia o foaie de hârtie şi scrie pe o coloană toate punctele tale tari, iar pe o alta toate punctele tale slabe. Nu te speria: fiecare dintre noi le are, iar cel mai sănătos lucru este să le recunoaştem. Pe ambele! Continuă să scrii chiar şi câteva zile, până când eşti complet satisfăcut cu ceea ce ai scris. Citeşte-le de câteva ori până eşti foarte sigur că acelea sunt toate abilităţile şi talentele tale.

un zgomot de fundal? Sunt de genul: “nu pot”, “nu sunt în stare”, “nu cred” etc.? Dacă da, atunci este timpul să încetaţi să mai rostiţi astfel de cuvinte, deveniţi conştienţi de ele şi, când vă treziţi că vi le spuneţi, pur şi simplu închideţi gura dialogului interior negativ. Treptat, începeţi să înlocuiţi astfel de propoziţii cu altele pozitive, în care credeţi, de genul “sunt pe cale să îmi ating obiectivul”, în loc de “nu cred că pot să îmi ating obiectivul”. Altă energie, altă poziţionare!

O astfel de gândire nu numai că vă va da mai multă încredere în voi înşivă, dar vă va schimba şi starea emoţională şi credeţi-mă, poate să vă pună chiar şi un zâmbet pe buze! Iar zâmbetul tinerilor probabil că este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care ni le pot face nouă, celorlalţi, ceva mai maturi!

Vă mulţumesc că mă citiţi şi că-mi zâmbiţi!

Pe viitor, de fiecare dată când cineva te va critica sau te va eticheta, doar reciteşte hârtia.

Dacă are dreptate, nu-i nimic, ştiai şi tu lucrurile acelea despre tine, deci nu te vor mai influenţa în mod categoric, ca până atunci; dacă nu are dreptate, cu atât mai mult, nici nu ar trebui să conteze spusele celuilalt.

De obicei, lipsa de încredere în noi înşine vine “la pachet” cu o gândire pesimistă şi cu un dialog interior negativ. Care sunt acele fraze sau cuvinte pe care vi le tot spuneţi, de au ajuns deja să fie ca 11

Skills te naşti cu ele sau ţi le dezvolţi prin exerciţiu?

Irina BuruIAnă Youth Trainer Aş începe acest articol cu un citat: “A person who never made a mistake never tried anything new”, (Albert Eistein). Avem implementat în sistemul nostru de gândire că a greşi sau a nu îţi atinge obiectivele înseamnă a eşua. Nu ştiu dacă mulţi dintre noi au stat să îşi imagineze o lume în care nu există greşeli, nu există emoţii negative. Unde totul este fericire (deşi pentru a numi ceva fericire trebuie comparată cu o entitate, un lucru opus, deci negativ). Cum ar arată o lume în care fericirea e lege? Credeţi că toată dramaturgia, literatura, arta, pictura etc. ar exista?

Răspunsul meu este că nu. De ce am dorit să încep articolul de faţă cu acest lucru? Pentru că toţi ne dorim să avem o carieră de succes, având o imagine a job-ului perfect în minte. De obicei, realitatea nu este aşa cum ne dorim, ci este aşa cum ne-o formăm. Educaţia primită în şcoală ne oferă cunoştinţele teoretice necesare (sau nu) domeniului de interes, dar abilităţile, acele skill-uri de care avem nevoie pentru a duce la bun sfârşit o sarcină, nu le obţinem stând în bancă şi ascultând o prelegere. De obicei, acestea se obţin din executare şi eşuare. De ce eşuare? Pentru că nici un lucru nu este perfect, iar greşind ne dăm seama unde este spaţiul gol, unde şi pe ce trebuie să lucrăm. Cum spunea un om considerat de mulţi nebun datorită perseverenţei lui de a greşi: “Dacă nu ai făcut niciodată vreo greşeală, nu ai încercat 12

nimic nou”. Nimănui nu îi place monotonia, deci de ce să devenim creatorii ei?

Din această cauză, educaţia nonformală intervine în completarea noastră ca profesionişti şi persoane responsabile social. Câţi dintre noi nu ne-am dorit ca 4 ore să treacă fără a le fi simţit prezenţa, să fim tot timpul înconjuraţi de oameni, să fim încurajaţi să ne expunem părerea, să fim ascultaţi şi prin diferite activităţi să dobândim cunoştinţe şi abilităţi ce le vom putea aplica în viitor oriunde vom lucra. Acest lucru se poate întâmpla în orice mediu informal, fie el organizaţie studenţească, evenimente de training, programe de sustenabilitate socială etc.

Cu toţii am fost copii şi majoritatea dintre noi ne aducem aminte cu plăcere de acea perioadă.

De jocul năzdrăvan, de vorbele admirative ale vecinilor, câteodată puţin deranjante, de iubirile la prima vedere şi de orice se întâmplă nou. Deviza rămâne aceeaşi: prin joc, omul învaţă cel mai repede şi cel mai stabil, deoarece toate funcţiile noastre sunt puse în mişcare. Da, am pronunţat cuvântul magic: mişcare. Atunci când ne mişcăm asociem informaţia primită cu schimbarea poziţiei corpului şi cu deplasarea noastră în spaţiu. De ce e important să ştim acest lucru? Deoarece aceasta este dovada că oricine poate învăţa, că oricine poate lua parte la educaţie şi totodată la formarea sa ca profesionist. Deci suntem actori ai propriei

noastre dezvoltări.

Premisa de la care a plecat acest articol, mai mult, întrebarea era dacă skill-urile sunt ceva cu care ne naştem sau le dobândim? O să vă las pe voi să răspundeţi la această întrebare, deoarece consider că nivelul de apreciere al unui om asupra abilităţilor lui îl face ceea ce este. Cu cât ai standarde mai înalte, cu atât doreşti de la tine şi de la cei din jur mai mult, cu atât abilităţile tale primesc o altă valoare.

De curând m-am uitat la un video, “Wear Sunscree” (http://www.youtube.com/watch?v=xfq_A8nXMsQ).

Gândindu-mă la acest articol, o frază mi-a captat atenţia: “şi ce dacă tu la vârsta de 21 de ani nu ştii ce vrei să faci în viaţă. Cei mai interesanţi oameni pe care îi cunosc, la vârstă de 40 de ani nu ştiu ce vor face în viaţă”. Aşa că a nu şti nu este un păcat, ci eu l-aş considera o binecuvântare, permiţându-ţi a te implica în cât mai multe activităţi diverse. Dar asta nu este o scuză de a sta pe margine şi de a privi lumea, sperând că accidental inspiraţia şi norocul vor da peste tine. Nu este adevărat. Nu va veni dacă tu nu mişti nimic. Lumea trebuie să te vadă. Oportunităţile trebuie să te observe. Ieşi din anonimat!

Aşa că vă încurajez să vă aventuraţi în lume şi în oportunităţile oferite. Cel puţin aşa am făcut eu şi nu regret nici o secundă. Am început cu voluntariatul într-o asociaţie de psihologie locală, de dragul de a aparţine unui grup şi de a merge la

evenimente. Nu ştiam că acel moment în care m-am hotărât că vreau să merg la recutări va fi unul dintre cele mai importante momente din viaţa mea. M-a prins încet, încet microbul ONG-urilor aşa că am hotărât să merg naţional coordonând un proiect de mobilităţi între studenţii de la psihologie din România. Nu pot spune că a fost un succes, dar acum sunt mândră să văd că s-a ajuns la cea de-a patra ediţie şi lucrurile evoluează.

Lucrurile pe care le-am învăţat de acolo au fost extrem de benefice în implicarea mea ulterioară.

După ce naţionalul deja devenise lipsit de încercări, am hotărât că îmi voi încerca abilităţile şi la nivel internaţional. Astfel, am devenit reprezentantul naţional al României în Federaţia Europeană de Psihologie.

Tot timpul mi-am dorit să schimb lumea. Şi da, sunt destul de nebună să cred că voi reuşi. Dar sunt conştientă că singură nu voi merge niciunde.

Aşa că activitatea de trainer m-a atras destul de mult încât să citesc, să mă documentez, să particip la evenimente de formare şi la rândul meu să mă implic în activităţi de dezvoltare a abilităţilor. Momentan sunt youth trainer şi absolventă de psihologie. Tot pe aceeaşi dorinţă de a contribui societăţii, lucrez ca junior researcher în domeniul psihologiei sănătăţii publice.

Numele meu este Buruiană Irina şi vă salut cu drag de pe tărâmul magic al educaţiei nonformale.

13

Ghid pentru brandul tău personal

© João Falcão Machado/JFM Photo

Oana BLAgA Preşedinte AsdMark

14

Dacă ar fi un ghid concret pentru construcţia brand-ului personal sunt sigură că nu ar fi suficient nici 500 de pagini. Cum să te promovezi când eşti la începutul carierei tale? Cum să îţi construieşti şi să promovezi brand-ul personal şi cum să ajungi să fii cunoscut pentru ceea ce faci?

Căile sunt multe, însă pentru început trebuie să îţi stabileşti valorile, ceea ce te defineşte, ceea ce te reprezintă. Daca nu ştii tu cine eşti, nu ai cum să îi faci pe cei din jurul tău să te cunoască, să îşi dorească să fie în preajma ta. Odată ce ţi-ai stabilit cine eşti, ce şi unde vrei să ajungi, comunică aceste valori celor din jurul tău. Te întrebi cum poţi face acest lucru? În ziua de astăzi sunt multe modalităţi.

Iată câteva dintre ele: Fă-ţi un profil de Facebook. Este destul de relevant. Ai grijă însă la ce publici, pentru că sunt angajatori care se uită şi la profilul tău de Facebook înainte de interviu, înainte de angajare.

Fă-ţi un cont de LinkedIn. Cu toate că platforma nu este atât de cunoscută printe români, aceasta este o platformă perfectă pentru cei vor să se conecteze cu oameni din acelaşi domeniu sau companii.

Fă-ţi un blog şi scrie constant pe el. Poate sună pretenţios, însă nu este deloc aşa. Un blog te ajută să îţi promovezi valorile, te ajută să arăţi oamenilor ce şi cum faci, te ajută să îi informezi pe ceilalţi despre tine şi proiectele în care te implici. Uneori un singur post poate crea în mintea oamenilor că eşti “acel om care a avut o idee, a pus-o în practică şi uite cât de bine merge totul. Ia să învăţăm de la el”.

Te poţi axa pe un blog din domeniul tău, pe un blog personal, pe un blog de nişă, orice crezi tu că este relevant pentru tine în primul rând şi care crezi ca îi poate interesa pe cei din jurul tău.

Participă activ la evenimente, la conferinţe, training-uri, workshop-uri şi interacţionează cu oamenii de acolo. Simpla prezenţă însă nu te ajută decât să mai înveţi ceva pentru tine. Profită de toate acele coffee break-uri să socializezi, să creezi o relaţie cu ceilalţi participanţi. Niciodată nu se ştie cât de mult pot conta acele 30 de secunde în drum spre sala de conferinţă, în care poţi pune bazele unor colaborări cu persoanele de lânga tine.

Brandul personal ţi-l construieşti pe baza tuturor acţiunilor tale, fie ele reuşite sau ratate. Implică-te în cât mai multe activităţi şi ai grijă să îi laşi şi pe ceilalţi să afle acest lucru. Pune o poză pe Facebook, un status pe Twitter, conectează-te pe LinkedIn, scrie pe blog etc. Dacă te promovezi îndeajuns de bine, nu vei mai aştepta job-ul potrivit. El va veni la tine. Mult succes!

Lucian ghInDă Manager. Trainer. Coach www.ghinda.com

?

Tu ce rol joci în echipă

Despre lucrul în echipă Una dintre abilităţile de bază ale succesului în viaţa personală sau profesională este modul în care reuşim să lucrăm cu alte persoane, mai concret capacitatea de a lucru armonios în echipă.

Colaborarea într-o echipă a unui proiect presupune uneori mai mult decât interacţiunile personale pe care le-ai învăţat de-a lungul timpului. Înseamnă existenţa unui obiectiv comun şi faptul că toată echipa lucrează după reguli bine definite.

Pentru a lucra optim este important să cunoşti care este rolul pe care tu îl joci într-o echipă şi să îl îmbunătăţeşti constant. Această cunoaştere te ajută mai ales în momentul în care se formează o echipă şi se împart (în mod formal sau informal) sarcinile între membrii acesteia. Te ajută pentru că vei putea alege să faci lucrul la care te pricepi. Sau vei avea posibilitatea să alegi o provocare, să îţi dezvolţi o nouă abilitate şi să alegi ceva ce nu ai mai făcut până acum.

roluri în echipă Ai observat vreodată că într-un grup te comporţi într-un anumit fel și în alt grup în alt fel? Și aceste comportamente îți vin natural, fără un efort? În viaţă jucăm foarte multe roluri. De fapt, ele sunt imaginea pe care dorim să o proiectăm în exterior, în special atunci când întâlnim situaţii noi sau grupuri noi de oameni. Aceste roluri ajung să ne definească mai târziu modul în care ne văd colegii din echipă. Există un rol predominant, un rol natural pe care îl interpretăm constant în majoritatea situațiilor.

Dar se întâmplă în funcţie de context, de ceilalţi membrii ai echipei, de rolurile deja luate, să îl schimbăm. Angajatorii, în procesul de recrutare, încearcă să identifice care este rolul predominant pe care îl jucăm de obicei într-o echipă. Exemple de astfel de roluri: Entuziastul, Activul, Criticul, Pesimistul, Optimistul, Cercetătorul, Raţionalul, Negativistul, Emotivul, Îndrăgostitul, Geniul, Iscoditorul, Scepticul, Calmul, Energeticul… şi lista poate continua la nesfârşit.

„All the world is a stage, And all the men and women merely players.

They have their exits and entrances; Each man in his time plays many parts”.

William Shakespeare 16

?

Analiza personală a rolului în echipă Pentru îmbunătăţirea performanţelor de lucru în echipă, în afară de feedback, un instrument important este analiza rolului pe care îl joci în echipă. Eu recomand ca acest proces să se facă în scris.

De ce în scris?

Pentru că studiile demonstreză că procesul de scriere ajută la organizarea informaţiei, a gândurilor şi a ideilor. Şi mai ales pentru că repetând procesul de mai jos şi comparând răspunsurile, poţi observa foarte concret evoluţia ta.

Procesul de auto-analiză, cuprinde 5 întrebări: 1. “Care este rolul meu în echipă?”. Este cea mai importantă întrebare de conştientizare. Răspunde la întrebare din perspectiva sarcinilor pe care le îndeplineşti, dar mai ales din perspectiva interacţiunilor. O reformulare a acestei întrebări poate fi: “Dacă aş fi actor într-o piesă alături de echipa mea, eu ce rol aş interpreta?”.

2. “Cum mă simt în acest rol?”. Răspunsul la această întrebare îţi va oferi un indiciu dacă rolul este potrivit sau nu pentru tine şi mai ales dacă situaţia curentă este sustenabilă.

Modul în care te simţi zi de zi este un indicator al efortului pe care eşti dispus să îl depui în rolul pe care ţi l-ai asumat.

3. “Care este lucrul (atitudine sau comportament) pe care îl fac cel mai bine în acest rol?”. Descoperă ce faci cel mai bine pentru a şti ce trebuie să păstrezi şi să creşti în continuare. Lucrul pe care tu îl faci cel mai bine este de fapt modul în care tu aduci o valoare unică în echipă.

4. “Care este cel mai important lucru (atitudine sau comportament) pe care trebuie să îl îmbunătăţesc în acest rol?”. Identifică un aspect care odată îmbunătăţit îţi va creşte foarte mult eficienţa în echipă în cadrul rolului pe care îl ai în acest moment.

5. “În ce alt rol mi-ar plăcea să fiu?”. Această ultimă întrebare este legată de planurile tale de viitor şi de dezvoltare.

Explorarea acestei întrebări îţi permite să cercetezi şi alte aspecte ale echipei, ale lucrurilor care se întâmplă, dar mai ales îţi permite să vezi în ce direcţie te poţi dezvolta, poate să încerci un alt rol care ţi s-ar putea potrivi mai bine.

Acordă atenţie modului în care îţi alegi şi creşti rolul.

Pentru că vei investi în el cea mai preţioasă resursă de care dispui: timpul tău.

„First of all, I choose the great roles, and if none of these come, I choose the mediocre ones, and if they don’t come, I choose the ones that pay the rent” Michael Caine 17

Comunicarea - o abilitate care se formează Alexandra Burdulea vicepreşedinte ASJC – Youthpress Romania

Când vine vorba de comunicare, oamenii se împart în două mari categorii: cei care se descurcă în orice împrejurare şi cei care nu. Abilitatea de a comunica se educă prin experienţele pe care un student le trăieşte pe parcursul facultăţii, de la primul contact cu colegii, la prezentarea unui proiect în faţa clasei sau prezenţa la interviul mult aşteptat.

Pentru a afla despre rolul abilităţilor de comunicare în interviu, am stat de vorbă cu Răzvan Găzdaru, specialist în resurse umane în cadrul unei agenţii de comunicare.

Ce reprezintă pentru tine cariera?

Răzvan Găzdaru: Cariera pentru mine înseam­nă, pe scurt, evoluţie şi dezvoltare, dar asta nu înseamnă că ne rezumăm la un singur do­meniu.

Cum se poate evidenţia un student fără ex­pe­rinţă în momentul în care îşi caută un loc de muncă?

Când vorbim de un interviu, putem afirma că rea­ li­zăm o vânzare: can­di­da­tul îşi vinde calitaţile, iar 18

intervievatorul vin­de job-ul respectiv. Ca student, de cele mai multe ori, nu ai o experienţă vastă pe care să o evidenţiezi, însă atitudinea de care dai do­vadă în timpul interviului poate face di­ferenţa.

Trebuie să demonstrezi că te interesează acel loc de muncă şi că ai o idee cât mai con­tu­ra­tă despre ceea ce îţi doreşti pe mai departe. Un minim de research asupra trecutului com­pa­niei ajută foarte mult când se va ajunge la clasica întrebare: „De ce

vrei să lucrezi aici?“. Fo­loseşte-ţi abilităţile de co­ mu­­nicare pentru a motiva alegerea pe care o faci, poate te atrage domeniul de activitate sau îţi place un anumit client.

Care este rolul voluntariatului în dezvoltarea abi­ lităţilor de comunicare? Cum ne ajută să ne dez­ vol­tăm această abilitate?

Fie că vorbim de muncă ne­plă­tită în cadrul unui ONG sau de un intern­ship, voluntariatul reprezintă şansă fiecărui student de a acumula experienţă. Cu fiecare activitate derulată în cadrul unui proiect, înveţi să devii responsabil atât în ceea ce spui, cât şi în ceea ce faci. Astfel, îţi dezvolţi abi­lităţile de co­municare şi îţi formezi un vo­ca­bular ce te va ajuta pe viitor în orice îm­pre­jurare.

Care este rolul feedback-ului în construirea abi­li­ tă­ţilor de comunicare?

După orice interviu este foar­te important să ceri un feedback, indi­fe­rent de răspunsul pe care l-ai pri­mit. Având în vedere că este o competiţie, te

ajută mult să afli ce anume nu a fost în regulă la acel in­terviu şi cum îţi poţi îmbunătăţi abilităţile de comunicare şi atitudinea. Sunt situaţii în care nu ai ce să reproşezi unui intervievat, însă în anumite ca­zuri există cineva care reu­şeş­te să se evi­den­ţie­ ze mai bine.

Crezi că utilizarea reţelelor de socializare con­tri­ buie la dezvoltarea abilităţilor de comu­ni­care?

Depinde foarte mult de re­ţea­ua de socializare pe care o alegi, însă dacă foloseşti instrumentul po­ tri­vit, îţi poţi dez­vol­ta vocabularul şi modalitatea de a interac­ţio­na cu ceilalţi. De exemplu, dacă eşti pa­sionat de scris, îţi poţi construi un blog unde îţi poţi exersa abilităţile de redactare, indiferent de su­biectele alese şi poţi împărtăşi informaţii cu ci­ti­ torii.

Comunicarea presupune stăpânirea anumitor în­de­ mâ­nări esenţiale şi încredere în forţele proprii. In­ di­ferent de experienţa profesională, o atitudine po­­­zitivă este cea mai bună abi­li­ta­te de comunicare nonverbală.

19

Strategii de studiu Oana LunCAn studentă

Pentru noi, ca studenţi, este foarte important să acumulăm cât mai multe informaţii.

De aceea, încă de la începutul anului, primim o bibliografie obligatorie pe care trebuie să o parcurgem. Pentru a acumula informaţiile necesare, fără a pierde nopţi sau fără a renunţa la unele obiceiuri, trebuie să ştim cum să citim o carte.

De-a lungul timpului, s-au făcut studii referitoare la acest aspect, astfel s-a ajuns la următoarele concluzii: Când citeşti trebuie să extragi ideile importante, separându-le de exemple sau detalii, deoarece de cele mai multe ori avem tendinţa de a sublinia paragrafe întregi fără a separa ce este important de ceea ce este mai puţin important; Este esenţial să întelegi ceea ce citeşti. De obicei, citim cuvintele fără a ne gândi la ceea ce vrea autorul să ne transmită, de aceea e important ca atunci când citim să ne oprim şi să ne punem întrebări: „Oare ce vrea să spună autorul în acest paragraf?“. Care este legătura dintre această teo-

20

rie şi cealaltă din paragraful anterior? Întrebările ne ajută să ţinem minte şi să întelegem ceea ce citim; Ca să reţii lucrurile importante atunci când citeşti, este important să fii atent la cuvintele cheie, să citeşti cuprinsul cărţii şi să îţi formezi anumite obiective, pe care trebuie să le atingi acumulând informaţii. Cei care sunt consideraţi “cititori buni” îşi sumarizează ideile şi citesc doar ceea ce au nevoie, nu pierd timp cu detalii care de cele mai multe ori ne fac confuzi;

Dacă ştim cum să citim o carte sau un articol, este important să ştim cum să luăm notiţe în timpul cursurilor. Modul de predare diferă de la un profesor la altul. Pentru a lua notiţe care să ne folosească în sesiune, trebuie să: Să notăm întotdeauna definiţiile şi caracteristicile. Adică atunci când auzim: “cei 3 paşi a acestui proces sunt...” sau “cele 5 caracteristici sunt...”, este clar că sunt importante, aşa că trebuie notate ca să nu fie uitate; Să fim atenţi la cei care ne vorbesc. Profesorii ne transmit mereu semnale, cum ar fi: “acesta este motivul pentru care…”, “nu uitaţi…” sau “atenţie!”; Să notăm cuvintele pe care profesorul le scrie pe tablă. De obicei, acelea sunt cuvinte cheie care ne ajută atunci când învăţăm;

Când vine sesiunea, toată lumea e agitată. Fiecare dintre noi încearcă să se organizeze cât mai bine pentru a învaţa într-un timp cât mai scurt, cât mai multe lucruri, însă de cele mai multe ori strategiile pe care le abordăm nu sunt tocmai folositoare. De ce?

Pentru că cei mai mulţi dintre noi obişnuiesc să-şi rescrie notiţele, lucru care din punctul meu de vedere este o mare pierdere de timp. În loc să-ţi rescrii notiţele, ai putea să le citeşti şi să începi să-ţi pui întrebări legate de ceea ce ai citit şi chiar să răspunzi în scris la ele; O altă strategie de a învăţa este înregistrarea informaţiilor şi ascultarea lor, lucru care în general nu este indicat. În loc să asculţi înregistrarea, mai bine citeşti încă o dată şi îţi organizezi notiţele; Sunt studenţi care nu abordează nicio strategie, învaţă cu o noapte înainte de examen cât pot şi cam atât; Cei care subliniază în neştire paragrafe întregi şi pierd timp încercând să memoreze fiecare cuvânt. Această tehnică este de asemenea o mare pierdere de timp pentru că informaţiile se stochează pentru o perioada scurtă de timp şi de cele mai multe ori imediat după examen informatiile sunt uitate.

Tu ce strategie adopţi?

21

Citeşte cărţi de dezvoltare personală, de management şi biografii; Doar cunoştinţele teoretice nu îţi vor fi de folos, dar teoria pe care o poţi găsi în aceste cărţi te va ajuta pentru a şti care sunt reţetele pe care le-au încercat alţii, ce funcţionează şi ce nu, ce poţi folosi în practică. Biografiile îţi permit să intri în mintea unora dintre cei mai străluciţi manageri şi lideri şi să culegi informaţii preţioase din experienţa lor.

Participă la cursuri de negociere, comunicare şi managementul timpului;

Loredana COSTInA Asociaţia Manageri în Dialog www.amid.org.ro

Dezvoltă-ți abilităţile manageriale!

Dacă aspiri la o carieră de excepţie şi planul tău este să ajungi într-o funcţie de conducere în cadrul unei companii de top sau, de ce nu, să îţi conduci propria organizaţie, este important să ştii că, deşi indispensabile, cunoştinţele teoretice din facultate nu sunt suficiente. Vei avea nevoie de abilităţi de comunicare, de negociere şi gestionare a conflictelor, abilitatea de a prioritiza sarcinile şi de a-i motiva pe ceilalţi, pe scurt, de abilităţi manageriale. Vestea bună este că cei mai mulţi manageri nu sunt născuţi, ci formaţi şi cu cât începi mai repede să lucrezi la dezvoltarea acestor abilităţi, cu atât mai bine. hai să vedem cum poţi face asta: 22

Experienţa unui astfel de curs bine organizat poate fi tare plăcută. Vei primi informaţii teoretice, dar vei avea ocazia şi de a aplica ceea ce înveţi prin jocuri practice, studii de caz şi simulări care te vor pregăti pentru “viaţa reală”.

Intră într-o organizaţie studenţească sau de tineret; Implică-te cu adevărat, candidează pentru funcţii de conducere şi asumă-ţi responsabilităţi. Aşa vei învăţa să aplici tot ce ştii din cărţi şi de la cursuri şi vei avea parte şi de lecţii preţioase pe care nici o carte şi nici un profesor nu ţi le pot da. Te sfătuiesc ca, dacă poţi alege între a face parte dintr-o organizaţie de acest fel şi a te angaja, să alegi organizaţia. Vei avea responsabilităţi care nu ţi se vor oferi în primii ani ca angajat, iar o astfel de experienţă te va ajuta mult în viitoarea carieră. găseşte-ţi un mentor; Un mentor este o persoană pe care o admiri şi pe care o percepi ca fiind un model de urmat şi care te poate ajuta oferindu-ţi sfaturi şi feedback constructiv. Alegerea unui mentor nu e simplă, însă poate fi exact ceea ce ai nevoie pentru a atinge succesul profesional. Mentorul poate fi un coleg din organizaţia sau compania unde eşti angajat sau poţi să îl găseşti intrând în contact cu oamenii pe care îi admiri din domeniul tău de activitate şi participând la programe de mentorat.

Ce mai aştepţi?

Cum să scoţi

?

LiDERUL din tine

Adelina MArIA Fundaţia LEADErS

În cei aproape 6 ani petrecuţi alături de LEADERS am întâlnit sute de tineri care îşi doreau cu ardoare să fie lideri. Studenţi în ţară sau străinătate, viitori ingineri, medici, arhitecţi sau economişti din Bucureşti sau provincie, cu toţii păreau a avea acelaşi ideal. Dacă te uitai însă puţin mai adânc, cu dorinţa de a înţelege “De ce?” sau mai exact “Ce?” – lucrurile stăteau diferit. Când auzi cuvântul leadership, dacă reuşeşti să treci peste ideea că este încă un concept “împrumutat” din Occident, începi să îţi pui clasicele întrebări:

Ce este un lider?

Liderii se nasc sau se formează?

Cine poate fi lider?

Lider vs. Manager?

Dar nu te speria, căci nu voi răspunde aici acestor curiozităţi care tot din experienţă vă spun, pe masură ce tot mai mulţi încearcă să le defi24

nească, pe atât mai mare este confuzia. (Răspunsul nostru, al Fundaţiei LEADERS, îl găsiţi în numeroasele articole de pe leaders.ro şi bineînţeles în cadrul programelor noastre). Ce vreau însă să subliniez este faptul că deşi foarte mulţi tineri par a avea acelaşi vis, acela de a deveni lideri, singurul lucru care cu adevărat se regăseşte la fiecare dintre ei, este felul în care aleg să îşi exprime idealul.

A fi lider însă, pentru fiecare dintre ei înseamnă ceva. De la a conduce oameni, la a avea bani, succes, poziţie socială, influenţă etc. Fiecare dintre noi avem propriul crez de leadership, important este să înţelegem ce ne dorim cu adevărat şi să avem curajul să definim această dorinţă prin cuvinte simple, dar totodată puternice.

Oricare ar fi însă definiţia liderului, întrebarea rămâne: Cum să scot liderul din mine?

Donald Clifton, fostul Preşedinte al organizaţiei Gallup, spunea că fiecare individ se naşte cu o configuraţie de cinci talente predominante, talente care prin cunoştiinţe şi dezvoltare de abilităţi se pot transforma în puncte forte. Doar acolo unde

?

există la bază un talent se poate ajunge la randamente constante aproape de perfecţiune, aşa cum defineşte Clifton punctele forte. Acceptând această teorie a talentelor, am putea spune că prima dată ar trebui să vedem dacă avem ce scoate din noi, dacă acel lider există în interiorul nostru, dacă ne-am născut cu talentul necesar. Însă, până la a face sau nu această analiză, avem de clarificat în primul rând ce trebuie să se întâmple astfel încât să ştiu că sunt lider.

Vom pleca astfel de la premiza că LIDER este acela care se face urmat de cel puţin o persoană într-o anumită situaţie. Având aceste date noi în enigma noastră de leadership, brusc atenţia se îndreaptă către follower (adept/aderent – cel care urmează).

Cine este el?

Ce îl determină să ne urmeze? urmăm liderul sau ideea?

De ce el şi nu altul?

Iată o nouă serie de întrebări care ne trimit la prima parte a articolului în care constatăm că liderul şi leadership-ul în sine, pot reprezenta lucruri diferite pentru fiecare dintre noi. Şi atunci, dacă existenţa leadership-ului depinde de fapt de follower, cum putem şti de ce talente avem nevoie pentru a-l face ca acesta să ne urmeze şi pot aceste talente să fie comune pentru orice follower?

Aşa cum fiecare om este unic, aşa şi fiecare lider are acel ceva al lui care îi face pe cei din jur să îl urmeze. Important este să fim curioşi, să ne descoperim, să ne înţelegem şi apoi să învăţăm să fim noi în fiecare clipă. Poţi porni în această călătorie prin a-ţi identifica setul de valori care îţi ghidează existenţa, sau prin a vedea care îţi sunt talentele şi paşii de urmat spre a le transforma în puncte forte sau pur şi simplu să îţi iei câteva momente pe zi în care să te uiţi cu ochii minţii la ceea ce ai făcut în ziua respectivă, cum ai reacţionat, ce ai simţit.

Pentru a scoate liderul din tine în primul rând trebuie să îl cunoşti şi apoi vei fi capabil să te faci urmat.

25

Știi genul acela de persoane la care te uiți când ești tânăr și spui: “Ah, ce ratat! Ce viață tristă are... Eu (sper) să nu ajung niciodată ca el”. Ești tânăr și lumea este plină de oportunități. Ai visuri și speranțe și simți că Only the sky is the limit. Așa că ți se pare că o să reușești tot ce-ți propui.

Statistic vorbind, ai șanse mari să te încadrezi (peste ani de zile) în propria ta definiție de RATAT. Evident, nu este un lucru plăcut sau pe care să îl vrei. Dimpotrivă chiar. Dar astea sunt cifrele.

Succesul tău ține de trei lucruri: unde ești acum (T0), unde vrei să ajungi (T1) și cantitatea de energie și creier pe care o vei aloca pentru atingerea visurilor.

Ai trei opțiuni: să tragi tare, să aștepți să-ți cadă din cer (deprimându-te când nu se întâmplă lucruri) sau să-ți micșorezi obiectivele. 79% dintre români aleg ultimele două, drept pentru care pot fi comparați cu niște parameci care plutesc în bătaia vântului.

Dar 21% aleg să LUPTE pentru visurile lor. nu așteaptă nimic de la nimeni. Într-adevăr, sunt multe lucruri pe care NU LE POȚI controla (familia în care te-ai născut, banii, educația în primii 18 ani de viață, sistemul politic, corupția, lipsa de oportunități etc.).

Dar sunt multe altele pe care le poți INFLUENȚA (sistemul de relații, plusvaloarea pe care o dai celor din jur etc.). Trebuie doar să ai energia necesară să o faci. Simplu, nu?

Care este definiția ta despre Constantin FErSETA Founder StartEvo Association www.startevo.com

UN RATAT?

ȚINE DE TINE să-ți fie bine. De nimeni altcineva. Așa că influențează ce poți influența și nu te plânge despre variabilele la care nu ai acces.

Creierul nostru are însă o protecție perfidă: deși ești singurul răspunzător pentru situația în care ești (bună sau rea), îți va fi greu să recunoști că ESTE VINA TA! Îți va fi și mai greu să recunoști în fața altora că tu ești de vină. Românii sunt experți în a da vina pe oricine altcineva pentru situația în care sunt, numai pe ei nu. Sunt perfecți. Ceilalți sunt de vină. Întotdeauna, nu?

Este important în evoluția personală să CONȘTIENTIZEZI că tu ești responsabil pentru reușite sau eșecuri. Mai important decât atât, tu poți să controlezi în mod direct succesul!

79% dintre noi refuză să se gândească și nu văd că un viitor mai frumos îl pot face cu mâna lor, fără să mai aștepte de la alții. În ce categorie te încadrezi? Ești printre cei 21% care își fac viitorul cu mâna lor sau unul dintre cei 79% de ratați și potențiali ratați? Pe cei 21% îi așteptăm pe www.StartEvo.com și îi vom sprijini să evolueze accelerat!

Restul…?

26

Once always

ERASMUS

Andreea nicoleta DOnICI Albert Ludwigs university, Freiburg Aveam doar 7 ani când mama m-a trimis în prima mea excursie. Din acel moment am avut un singur vis, acela de a călători cât mai mult. Întotdeauna m-am imaginat stând într-un aeroport ţintind de fiecare dată către o destinaţie diferită. Îmi amintesc cum urmăream actori din filme aflaţi mereu pe drumuri şi nu-mi doream decât să fiu ca ei. Pur şi simplu nu puteam să mă opresc din visa-

re. Mai apoi am crescut şi am conştientizat că nu este imposibil să-mi îndeplinesc visul. Astfel, am început să lucrez la ceea ce-mi doream. Am intrat la facultate, însă ştiam încă din liceu de posibilitatea de a studia în străinătate. Conştientizam că nu mi-aş fi permis niciodată să studiez la o universitate din străinătate, însă am căutat alte soluţii. În continua mea informare am aflat de programul Erasmus. Deja mă imaginam studiind într-o universitate din străinătate. Aveam doar 17 ani atunci când am început să-mi planific semestrul în străinătate. Ştiam deja ce voiam să fac, unde vreau să merg şi de ce: urma să aplic pentru o bursă Erasmus în Germania. Să locuiesc în Germania era un vis mai vechi de-al meu. Deja ştiam în mare parte cultura şi limba germană, astfel că o relocare în Germania nu ar fi fost un şoc cultural pentru mine. Chiar şi acum, după 4 ani de la încheierea aventurii, încă îmi este dor de acele vremuri. Am trăit clipe de neuitat şi nu voi regreta niciodată

decizia de a merge acolo.

Bursa obţinută era iniţial pentru un semestru, însă după prima lună am conştientizat că va fi prea puţin, astfel mi-am extins perioada până la un an. Un an în care am excelat atât în limba engleză, cât şi germană, am cunoscut profesori minunaţi, am făcut numeroase activităţi extracurriculare, am călătorit în majoritatea sfârşiturilor de săptămână, dar nu în ultimul rând am legat prietenii care au rezistat până în ziua de azi. Să fiu student Erasmus mi-a schimbat viaţa, acum văd lucrurile altfel, m-a transformat într-o persoană mai bună, mai sociabilă şi cu siguranţă m-a ajutat să am mai multă încredere în mine.

Studenţii Erasmus trec printr-o perioadă dificilă atunci când încep să simtă dorul de casă, astfel le recomand să socializeze cât mai mult, aşa cum am făcut şi eu la rândul meu, fiind norocoasă să

împart apartamentul cu câţiva studenţi de naţionalitate germană, care pe parcurs au devenit o a doua familie pentru mine.

La întoarcerea în ţară am aplicat pentru încă două programe internaţionale: Erasmus Placement şi Free Mover. Aceste programe reprezintă o oportunitate unică pe care le recomand cu multă căldură tuturor celor interesaţi. Pentru mai multe informaţii despre programul Erasmus, accesaţi blogul Iniţiativei Erasmus Iaşi: www.erasmusiasi.wordpress.com.

27

Fitter body, fitter brain

Ioana huDITA Co-fondator Clubul de Mişcare pentru Sănătate, Asociaţia Activ Personal trainer şi group fitness instructor - World Class românia http://clubuldemiscare.x-o.ro/; clubuldemiscare@yahoo.com Carieră, căutarea job-ului ideal, cursuri, proiecte, examene, colegi, prieteni şi distracţie - mai rămâne loc pentru sport în programul studentului de azi? ‘’- Sport?! Eh!’’ Dacă asta îti este reacţia, uite ceva care sper că te va face să reconsideri sportul şi prioritizarea activităţilor în timpul de care dispui.

Fitter body, fitter brain Sportul te face mai deştept. În momentul în care te antrenezi circulaţia sângelui se îmbunătăţeşte nu numai în muşchi, ci şi la nivelui creierului. Pe lângă aportul sporit de oxigen şi substanţe nutritive, în timpul mişcării se activează zone corticale, unele aparent fără legătura cu mişcarea. De exemplu, zona responsabilă de gândirea logică, matematică sau cea responsabilă de creativitate. Cercetătorii spun că efortul aerob (alergarea, de exemplu) stimulează regenerarea neuronilor hipocampici (zona asociată memoriei şi învăţării).

Fitter body, happier brain Sportul te destresează.

Endorfinele şi alte substanţe cu nume complicate se secretă în timp ce tu te antrenezi în sala de forţă sau mergi/alergi în parc. Aceste substanţe dau starea de bine general, relaxare mentală, tonus psihic şi fizic. De altfel, sunt aceleaşi substanţe care se eliberează şi în timpul orgasmului. Dar 28

cum efectul lor este temporar, sportul trebuie făcut în mod regulat.

Dezvoltare personală şi networking - Sportul este un catalizator social şi un mediu în care calităţile îţi sunt puse în valoare.

Magia şi rezultatele apar când ieşi din zona ta de confort atât dacă vrei să slăbeşti sau să te tonifiezi, cât şi dacă vrei să cunoşti oameni noi. În plus, nu afli de la început dacă la antrenament transpiri alături de un CEO, Redactor-şef, Finance Manager, viitor angajator sau Business Partner. ‘’Ok, poate că îmi fac timp de 2-3 ori pe săptămână pentru mişcare, dar unde să merg, cât costă, pe cine să iau cu mine ca să nu mă plictisesc?’’

Acum mai bine de trei ani a prins viaţă o iniţiativă menită să inspire şi să deschidă uşi: Clubul de Mişcare pentru Sănătate. Aceasta este o platformă de promovare a stilului activ de viaţă şi a sportului de masă.

Săptămânal promovăm evenimente şi organizăm activităţi sportive gratuite şi deschise tuturor.

De la pedalat, dans contemporan, alergare, frisbee, volei, pilates şi yoga, până la drumeţii pe munte şi semimaratoane.

Ne găseşti pe Facebook groups şi la: www. clubuldemiscare.x-o.ro.

Oricare ar fi condiţia ta fizică, eşti binevenit.

De la tine ne dorim fair-play, bun simţ şi (ideal) consecvenţă în practicarea sportului.

Marketing : Coordonata cinema!

Carmen PAguBă, Brand Manager hollywood Multiplex şi CinemaPrO De ce să îţi doreşti să lucrezi în departamentul de Marketing al unui cinematograf? În primul şi în primul rând pentru că e frumos.

E un job care te ţine în permanenţă treaz, care nu te lasă să cazi în monotonie şi care te provoacă continuu.

Trebuie spus, înainte de toate, că un cinematograf este o maşinărie complexă. Cu multe motoraşe care se pun reciproc în mişcare, creând o sinergie fără de care activitatea cinematografului nu se poate desfăşura în condiţii optime.

Ce înseamnă marketing pentru un cinematograf? Înseamnă foarte multă creativitate, înseamnă să ştii cum să-ţi promovezi atât cinematograful, cât şi produsele sale (filme, pachete de la bar, evenimente etc.) într-un mod cât mai original. Să creezi buzz, să fii mereu primul, înaintea concurenţei, să te reinventezi în fiecare zi. Cât de complicat este? Deloc! Dacă ai o imaginație bogată, filmele (produsele principale) te vor ajuta să lansezi cele mai inovative proiecte şi să generezi wordof-mouth cât Star Wars sau Twilight.

Cum arată un marketer de cinema?

Ca un maraton de filme! Funny ca o comedie; serios, dar nu cât o dramă; e şi thriller, doar cât să sperie concurenţa şi mereu în acţiune. Are capacitatea de a jongla cu sumele alocate şi de a le adu-

ce la un numitor comun cu acţiunile propuse. Are abilităţi de comunicare foarte bune, conectate cu multă răbdare în a negocia cu fiecare furnizor de servicii în parte. Ştie cum să se coordoneze cu toate departamentele implicate într-un proiect. Şi nu în ultimul rând are «sindromul» cunoaşterii comportamentului fiecărui client în parte.

Nu este deloc o muncă uşoară, dar este una frumoasă. Şi poate tocmai de aceea este şi mai plăcută ţinând cont că se depune un efort considerabil pentru a ajunge la rezultatele dorite, iar satisfacţia reuşitei este una pe măsură.

Cu toate că aici am dezvoltat mai pe larg aspecte care ţin de activitatea de marketing, nu trebuie omis faptul că există o serie de departamente importante într-un cinematograf, mai ales într-unul de tip multiplex şi aici ne referim în special la departamentele operaţionale, de front şi back-office din cinematograf. În zadar ar exista nişte campanii bine concepute şi cu sorţi mari de izbândă în creşterea traficului de clienţi dacă angajaţii operaţionali din cinema nu ar ajuta departamentul de marketing să le implementeze, să le gestioneze şi să le comunice direct clienţilor. Şi chiar o fac cu succes.

Dacă ţi-am captat atenţia, te aşteptăm la un film şi poate, de ce nu, să faci parte din marea echipă de prieteni ai hollywood Multiplex şi CinemaPrO! 29

A fi sau a nu fi membru

TEACHiNG Oana TuCALIuC Manager resurse umane www.teach-ing.ro

Profilul unui membru TEAChIng se identifică uşor cu cel al unui lucrător de tineret: orientat spre rezultate, crede în ceea ce face, îi place sa înveţe mereu de la alţii şi pe alţii ceea ce ştie, toate fiind făcute în mod voluntar, fără a aştepta recompense materiale.

Timpul şi energia sunt două componente mult mai importante decât banii atunci când o persoană le foloseşte atât în scopul său, dar mai ales al altora. Dezvoltarea personală are loc odată cu dezvoltarea grupului. O generaţie învaţă pe alta cum să gândească un proiect, să îl implementeze, să îl monitorizeze şi să îl evalueze.

Aceste etape s-au succedat an de an fără să îşi piardă din intensitate. Anual ne încărcăm cu entuziasm prin apariţia unor noi voluntari. Mesajul TEACHING merge mai departe.

Atunci când intră pe uşa noastră sunt ca un tablou cu o pânză goală gata de a fi umplută cu trăiri, sentimente, prietenii, cunoştinţe. După ani de activitate, tabloul prinde contur, nuanţând în sufletul fiecăruia o împlinire diferită, intensă şi pozitivă.

Oamenii vin şi pleacă în viaţa noastră şi de multe ori nu vom putea umple niciodată golul lăsat de ei, dar ne consolăm cu faptul că ei au venit cu un scop, iar atunci când şi l-au îndeplinit, vor bate în retragere, parcă mânuiţi de o mână invizibilă. Acei care vor dori, vor găsi o cale de a rămâne în viaţa noastră. Oriunde ar pleca de pe uşa noastră, tinerii sunt aflaţi la maturitatea necesară, şi-au atins maximul de potenţial şi sunt gata de a lua în braţe toate pro30

vocările vieţii. Oamenii pe care i-au întâlnit, întmplările care i-au marcat, situaţiile neprevăzute şi soluţiile găsite i-au definitivat ca persoană.

TEACHING îşi lasă amprenta pe fiecare dintre noi.

Deseori ne gândim cât de lipsită de sens era viaţa noastră înainte: teama de necunoscut, lipsa provocărilor şi a informaţiei. Odată intrat în acest cerc „vicios” al lumii Ong-ului nu te mai poţi opri. Reperele temporale sunt date de existenţa şedinţelor, petrecerile tematice şi realizarea sarcinilor necesare. Mereu apar noi oportunităţi, participări la numeroase seminarii, workshop-uri, cunoşti oameni cu interese comune, etc. Între timp te mai şi întrebi dacă educaţia formală îşi mai are rostul. Dincolo de terorii, simularea la scară mai mică a administrării unui proiect îţi oferă toate responsabilităţile şi soluţiile necesare atunci când va trebui să faci faţă unui loc de muncă plătit. Tranziţia e mai uşoară cu TEACHING, loc în care poţi să greşeşti fără a suporta consecinţele, poţi să vii cu cele mai curajoase idei şi să le pui în practică într-un grup de la care vei avea tot sportul pe care de obicei nu îl poţi găsi la cei din jur.

Ideii de voluntariat i se răspunde deseori: la ce mă ajută dacă nu fac bani din asta? În acest caz aş spune: cât ai plăti să înveţi să scrii un

proiect? Cât ai plăti să ai parte de şansa de a lucra într-un grup organizat, aşa cum ai lucra la un loc de muncă? Cum te aştepţi să te aleagă pe tine un angajator când sunt atâtea mii de absolvenţi care au aceleaşi studii ca tine? Prietenii se pot cumpăra? Pe cine poţi să plăteşti pentru a te suna să îţi ureze succes la un examen? Poate fi pus un preţ pe interacţiunea cu cei din jurul tău?

Cât ar valora ziua ta de naştere dacă nu ai primi cele mai bune gânduri de la cel puţin 5 persoane în afară de familie? Dar cel mai mult mi-aş dori să ştiu: este un preţ pentru a deveni om, pentru a-ţi afla limitele, pentru a deveni responsabil, pentru a şti diferenţa dintre bine şi rău, pentru a afla ce este aceea solidaritate între oameni?

Aşadar, la ce ţi-ar ajuta foloasele materiale dacă ai rămâne imatur şi singur? Avem nevoie unii de alţii pentru a evolua, iar asta se poate realiza doar dacă greşim şi învăţăm împreună.

Experienţa nu trebuie să fie plătită. Ea se poate obţine prin voluntariat, unde vei merge cu

mai multă dăruire decât atunci când vei merge la muncă pentru a fi plătit. Când faci voluntariat poţi încerca să faci de toate, pentru a afla la ce anume te pricepi mai bine: să coordonezi, să faci marketing, să lucrezi direct cu oamenii, să închei parteneriate, să ţii training-uri, etc. Şi... incredibil, este gratuit să faci toate acestea prin voluntariat! Cele mai importante lucruri în viaţă ne sunt oferite gratuit: viaţa, natura, iubirea unei persoane, prietenia etc. Cele mai scumpe lucruri sunt de fapt nevoi false. Respectul de sine şi aprecierea altora nu vor putea fi cumpărate vreodată.

Viaţa are un mod ciudat de a ne aduce în situaţiile pe care le merităm, iar dacă am ajuns în TEACHING înseamnă că ceva bun a fost pus deoparte pentru noi, că am fost printre norocoşii care pot sa recunoască faptul că transformarea în bine a fost inevitabilă odată ce am călcat pragul unei uşi dintr-un cămin studenţesc din Tudor.

31

“Voluntariatul este activitatea desfăşurată din proprie iniţiativă, de orice persoană fizică, în folosul altora, fără a primi o contraprestaţie materială.”

(Definiţie adoptată de Consiliul Naţional al Voluntariatului, iunie 2002)

Despre timp, studenţie şi voluntariat Ana Maria MIrOnICă, nora ŞTEFănESCu

unu Mi-ssi-ssi-ppi, rosteşte proful meu de fizică din liceu în timp ce execută cu degetele o mişcare precisă ca de metronom. Atât durează o secundă, adaugă el visător. o secundă, o săptămână, un an, trei ani…

Dar cum faci ca totul să conteze?

Avem într-adevăr timp de pierdut? Am citit zilele trecute un articol de pe ww.rfi.ro care punea următoarea întrebare: „Dacă adevărata libertate înseamnă de fapt să ai timp?”.

Ni se aştern în faţă atâtea posibilităţi, oferte şi drumuri care ne inundă simţurile încât uităm cine suntem şi ce vrem. Şi pierdem lucrurile care ne fac umani: capacitatea de a fi uimiţi, curioşi, încântaţi, de a crea sau inventa.

Cu ce se mănâncă... voluntariatul?

Ca să-ţi spun drept, nici eu nu ştiam ce înseamnă “chestia” asta. Mi se părea un lucru abstract, uşor elitist, care în mod clar nu mi se potrivea pentru că cine şi-ar dori să lucreze şi să se implice în ceva care nu-ţi aduce bani?

Deşi originile voluntariatului se pierd în negura vremii, etimologic şi istoric vorbind, substantivul “volunteer” a fost prima oară folosit în 1600 cu sensul de “cineva care se oferă pentru servicii militare”. Iar în Romania totul a început după 1989, odată cu sosirea primilor voluntari internaţionali prin intermediul unor organizaţii precum Peace Corps şi Voluntary Service Overseas.

Totuşi, ce abilităţi îi sunt necesare unui viitor voluntar? Timp, energie, creativitate, seriozitate/ devotament, o minte cât mai deschisă (pentru că vei învăţa cu siguranţă foarte multe lucruri) şi răbdare. Iar peste toate acestea se adaugă o dorinţă arzătoare de a face ceva care să conteze nu doar pentru tine, cât şi pentru cei din jur.

De ce să fii voluntar în EESTEC? Din orice scenariu e uşor să ieşi, cel mai greu este să intri într-unul. Vrei să ai propria ta poveste? Încearcă EESTEC. Ai şi mediu academic, ai şi educatie nonformală, eşti înconjurat de persoane care vor să ajute, tocmai pentru că şi ele au fost cândva ca tine, un bobocel. De asemenea, promovează un spirit universal. Adică echipa te lasă, înainte de a-ţi da seama ce-ţi place, să faci de toate (şi crede-mă că ai de unde alege!).

“De ce am ales eu acest ONG? Pentru comunicare. Deşi se găseşte în cadrul unei facultăţi tehnice, EESTEC m-a ajutat să-mi exprim ideile, să-mi controlez tracul şi să-mi pun în valoare atuurile”, Ana Maria Mironică, membru junior EESTEC.

Dar tu ce îţi doreşti?

Pentru mai multe detalii, site-ul www.eestec.ro îţi stă la dispoziţie.

32

Advice

rampa ta de lansare către lumea publicităţii Alex DOPPELgängEr Copywriter Executive http://www.advicestudents.ro/ Interesul în domeniul publicităţii este din ce în ce mai sporit în rândul tinerilor studenţi. Şi de ce nu? Publicitatea, mereu într-o continuă schimbare, pare a fi domeniul perfect în care să poţi să lucrezi şi să faci şi ce îţi place. Cu toate acestea, nu e uşor să întri şi să rezişti în lumea publicităţii: trebuie să fii tenace şi bine pregătit. Advice este un ONG ce se ocupă deja de 10 ani cu pregătirea tinerilor studenţi pentru întâlnirea cu publicitatea şi al cărui scop este să împingă limitele acestei industrii, aducând minţi proaspete şi îndrăzneţe în domeniu.

Fiind un ONG căruia nu îi place să stea degeaba, Advice are sub umbrela sa o sumedenie de proiecte: ● Cel mai nou proiect Advice este: Lecturi urbane şi are ca scop mărirea interesului faţă de cărţi şi cititul acestora, indiferent de locul în care te-ai afla: la metrou, într-o cafenea, pe trepte la TNB etc. ● Teach Me este singura şcoală de publicitate.

Dacă eşti un student care abia a luat contactul cu publicitatea, aici e de tine. Cu workshop-uri ce iau la rând toate departamentele dintr-o agenţie de publicitate, cu siguranţă o să ai habar odată ce ai terminat această şcoală. ● Se spune că omul de creaţie dintr-o agenţie

de publicitate este un personaj boem, a cărui muncă este floare la ureche. Creativity Blueprints este un proiect care vizează numai departamentul de creaţie (cu copywriter şi art directors), unde înveţi cum stă treaba exact şi te pregăteşti pentru viaţa reală de creativ, odată cu nişte sfaturi şi tehnici ce te vor ajuta cu siguranţă. ● În spatele fiecărei campanii de succes se află o echipă de strategi care plănuiesc fiecare mişcare. Think Strategy este proiectul Advice care îţi arată şi te învaţă ce face un strateg într-o agenţie de publicitate, omul care are unul din cele mai importante roluri într-o campanie publicitară. ● imPrint este un concurs anual de printuri în care orice student, cu o mână sigură şi cu imaginaţie cât cuprinde, poate participa şi să dea cât mai multă lume pe spate. ● AdRev este cel mai mare proiect Advice, concretizat într-o săptămână întreagă de workshop-uri şi discuţii despre publicitate, între public şi oameni care fac parte din această industrie.

Pe lângă toate acestea, şi tu poți să devii membru Advice. Nu trebuie decât să fii determinat, pasionat de ceea ce vrei să faci şi să ai o imaginaţie extraterestră. Dacă poţi să ne convingi că eşti așa, felicitări, tocmai ai pus piciorul pe o rampă de lansare către domeniul publicităţii.

33

Fii mai mult decât un student!

Fii un Junior Entrepreneur!

Adriana AnChIDIn VP & International Manager adriana.anchidin@jaderomania.org, 0730 620 039 www.jaderomania.org îşi va începe un student care urmează o facultate 7 luni după şi ani 2 tiv xima apro propria afacere la începe va îşi eur pren Entre r Junio un . absolvire lvire. abso de te propria afacere cu 7 luni înain

Acestea sunt doar câteva date extrase din research-ul făcut de Comisia Europeană cu privire la conceptul de Junior Enterprise prezent în Europa de 45 de ani.

Sunt studentă la ASE, Relaţii Economice Internaţionale, anul III şi fac voluntariat de 5 ani. Acestea sunt primele lucruri pe care le spun oamenilor când mă întreabă cine sunt şi ce fac. Sunt angajată full-time şi totuşi nu am renunţat la activitatea în organizaţiile conduse de studenţi. Am activat în timpul liceului în organizaţii umanitare, după care am intrat în organizaţia studenţească DaAfaceri, unde am învăţat de la Marketing (domeniul în care lucrez acum), până la motivarea membrilor din echipa mea, management şi vânzări. Cu misiunea de a cultiva spiritul antreprenorial, organizaţia are valori precum iniţiativa, dinamismul, angajamentul şi proactivismul. Am fost un mic antreprenor în cadrul organizaţiei mele şi am coordonat aderarea la reţeaua europeană JADE, mai exact la JADE România, din care fac parte în prezent.

JADE este o reţea europeană, născută acum 20 de ani pentru a reprezenta Junior Enterprise-urile care au început să se nască înca de acum 45 de ani în Franţa. Conceptul de “Junior Enterprise”

34

52% din anual du tre studenţi se pă abso angajea lvirea ză În cazul unui Jun unei universită io ţi. r En procenta jul ajung trepreneur, e la 72% .

porneşte de la organizaţiile non-profit membre ale reţelei, al căror scop este eliminarea decalajului dintre teorie şi practică pentru studenţii care urmează studii superioare. Astfel, studenţii desfăşoară proiecte pentru companii şi instituţii. Activităţile unei Junior Enterprise au ca obiectiv atingerea unui grad cât mai mare de profesionalism în organizarea şi în managementul proiectelor. Făcând parte din JADE România sunt adepta unor valori precum profesionalismul, dezvoltarea personală, spiritul antreprenorial, implicarea proactivă şi multiculturalismul.

Am adus experienţa mea personală în discuţie pentru a ajunge chiar la concluzia mesajului pe care vreau să vi-l transmit: o experienţă de student completată de experienţa unei organizaţii este de o mie de ori mai valoroasă. Aduce un plus de valoare sub forma mindset-ului, atitudinilor, experienţelor şi cunoştinţelor practice. Un Junior Enterprise este mediul perfect de a învăţa, de a reuşi, de a eşua, de a lucra cu pasiune având ca scop propria ta dezvoltare. Asiguraţi-vă că pasiunea nu lipseşte din job-ul vostru viitor şi testaţi şi descoperiţi ce vă place încă din perioada de studenţie!

Pregăteşte-te să studiezi în

străinătate!

Sergiu SCrIPCă, Marketing&Pr Manager EDMunDO

Dacă vrei să te asiguri că ai cele mai potrivite condiţii pentru a ajunge cu succes să studiezi în străinătate, trebuie să începi să te pregăteşti pentru asta din timp.

Primul pas ar trebui să fie alegerea universităţilor şi programelor de studiu la care vrei să aplici. Porneşte iniţial de la domeniile tale generale de interes şi de la ţările în care ţi-ai dori să studiezi. Dacă nu eşti sigur ce opţiuni ai la dispoziţie, serviciul de consiliere gratuită EDMUNDO poate fi un punct de pornire. Pe site-ul EDMUNDO poţi obţine în doar câteva minute o listă personalizată cu programe, pornind de la ţările şi domeniile care te interesează. Acesta poate fi un moment bun pentru a analiza variantele disponibile şi din perspectiva costurilor pe care le implică studiul în străinătate. Ţi-ar putea fi de ajutor în acest punct şi experienţele celor care studiază deja în străinătate: EDMUNDO îţi oferă, pe space.edmundo. ro, o platformă în care să interacţionezi cu actuali studenţi internaţionali.

Atunci când ai luat o decizie asupra destinaţiilor de studiu care te interesează, poţi trece la a-ţi construi aplicaţia. E important să începi să lucrezi la dosarul tău din timp: va fi nevoie să obţii documente precum foaia ta matricolă sau scrisori de recomandare de la profesori; va trebui să dai un test de cunoaştere a limbii engleze, dacă nu ai deja o diplomă care să ateste acest lucru şi va trebui să lucrezi la eseul tău personal, prin care vei convinge universitatea care te interesează că eşti un student potrivit pentru ea. Un consilier EDMUNDO te poate ajuta în mod gratuit să-ţi pregăteşti aplicaţia, fie că este vorba de a te asigura că dosarul tău este complet sau de a avea siguranţa că eseul tău personal va fi cu adevărat convingător.

Fii atent şi la termenele-limită: în Suedia poţi aplica pentru programe de masterat până în 15 ianuarie; în Belgia şi Olanda, până la sfârşitul lunii aprilie; chiar şi acolo unde termenele nu sunt la fel de restrictive, e bine să te grăbeşti să-ţi trimiţi dosarul, pentru a fi sigur că programul care te interesează mai are locuri disponibile.

Iar, după ce dosarul tău va fi acceptat, va trebui să începi să te pregăteşti pentru anii tăi de studenţie în străinătate. Va fi momentul pentru a începe să-ţi cauţi cazare şi a-ţi planifica mutarea în străinătate.

Din nou, experienţele celor care studiază deja în străinătate ţi-ar putea fi de folos, iar EDMUNDO îţi va oferi şansa de a-i cunoaşte pe viitorii tăi colegi români de la universitatea pe care ai ales-o.

35

voluntariatul

un prim pas către succes Olivia PAnTAzICă Vicepeşedinte&Pr Manager DaAfaceri www.daafaceri.ro Odată cu venirea toamnei, asociaţiile studenţeşti şi-au deschis porţile, aşteptându-şi cu nerăbdare bobocii sau juniorii (cum li se mai spune). La fel am făcut şi noi în DaAfaceri, aşa că este 100% confirmat faptul că membri vechi investesc multă energie şi abia aşteaptă să recruteze noi oameni, pasionaţi şi dornici să experimenteze. Unii spun “să înveţe”, însă pentru asta există deja facultăţile, motiv pentru care noi chiar credem că studenţii vin la noi să experimenteze, să se autocunoască, să descopere ce vor să facă şi mai ales să cunoască partea practică şi distractivă pe care facultăţile uită adesea să o arate.

Sunt tineri care spun că după timpul petrecut în asociaţie se simt oarecum ciudat la job, unde mediul de lucru este competitiv, e puţin mai greu să îţi faci prieteni, şeful e şef, iar stresul creşte direct proporţional cu responsabilităţile. Ce reiese de aici? În primă instanţă că e păcat să ratezi să fii membrul unui astfel de grup, apoi, şi o spun exact aşa cum mi-au spus-o alţii, independenţa pe care ţi-o oferă voluntariatul te face să te gândeşti dacă nu cumva ar fi mai bine pe cont propriu. În DaAfaceri exact pe asta mizăm: cultivăm spiritul antreprenorial. În timpul petrecut în asociaţie, învăţăm de toate, ne creăm legături, relaţii, 36

suntem activi şi dornici să facem lucruri mari.

După timpul petrecut în asociaţie ştim sigur ce ne place să facem şi ştim cum am putea porni o afacere, cum au reuşit alţii şi pe ajutorul cui ne-am putea baza.

Poate că voluntariatul le pare unora o joacă, însă vă spun cu certitudine că jocurile crează cele mai rezistente relaţii, transformă oamenii, dau curs creativităţii şi mai ales oferă acel sentiment de libertate care te face să devii mai sigur, mai optimist şi scoate la lumină tot ce ai mai bun: originalitatea. Pentru simplu fapt că nu există graniţe, nu există autoritate şi nici rigidiate.

Experienţa într-un astfel de mediu te face nu doar să cunoşti fizic oameni, să ai contacte şi să îţi creezi legături. Mai mult decât atât, ajungi să îi cunoşti aşa cum sunt, să lucrezi cu personalităţi mai mult sau mai puţini dificile, să fii parte dintr-o echipă, să fii lider, să testezi, să descoperi şi să te autodescoperi!

Entuziasmul şi iniţiativa pe care mizăm acum, în plină campanie de recrutare, sunt esenţiale tânărului ce asipră către succes, care ştie cât de important este să faci ceva care să îţi placă şi să îţi urmezi întotdeauna visurile.

Fii responsabil, fii CSRevoluţionar!

Ana-Maria MuŞAT Editor Este foarte simplu să faci ceea ce îți place în ziua de azi, mai ales din postura de student. Ai libertatea să îți alegi orice facultate, ai de unde alege, te poți implica în multe activități, astfel că îți exersezi abilitățile într-un domeniu sau altul de la orice vârstă.

Părerea mea sinceră este că cine spune că nu te poți dezvolta ușor, că îți trebuie experiență de muncă pentru a crește profesional sau că nu se găsesc informații despre diferite conferințe, evenimente de carieră, posibilități de practică sau voluntariat, înseamnă că nu a căutat destul sau că nu a încercat să facă ceva pe cont propriu.

Este timpul să ieși din zona ta de confort și să te pui pe treabă. În cazul în care nu ai foarte multe idei despre cum te poti dezvolta, îți pot da câteva sugestii: Citește blog-urile persoanelor care scriu despre dezvoltare personală; Înscrie-te într-un ONG sau într-o asociaţie studențească. Ca să îți faci o idee, poți afla mai multe despre proiectele lor pe http://bizcampus. com.ro sau http://csrevolution.inspirebusiness.ro; Fă-ți un blog, chiar dacă nu crezi că ai talent la scris, unde să-ți exprimi părerile, să faci proiecte pe cont propriu (studii de caz, analize, grafice, design etc.). Doar așa îți poți îmbunătăți abilităţile comunicaţionale şi de exprimare și oricum, niciodată nu se știe cine te citește; Înscrie-te într-o comunitate, așa poți participa la diferite evenimente, poți cunoaște oameni care să te ajute, să te inspire și poți învăța foarte multe dintr-o astfel de experiență.

Dacă tot am pomenit de comunitate, te invit

să faci parte din comunitatea CSrevolution, prima platformă educațională din domeniul responsabilității sociale.

CSrevolution prezintă exemple și modele de educare și implicare socială, oameni și organizații responsabile, proiecte și companii, idei și rezultate pentru o societate și un mediu mai sănătoase.

Sateliții în jurul cărora gravitează CSRevolution sunt: Inovația – pentru idei și soluții sustenabile; Evoluția – pentru bunăstare prin grija față de resurse; revoluția – de la om la planetă; Pentru toți cei interesați de dezvoltarea cunoștințelor în acest domeniu, pentru cei care au nevoie de modele inspiraționale, responsabile cu oamenii și mediul, pentru toți cei care vor să se implice și să construiască pentru un mediu durabil, CSRevolution este spațiul prin care împreună putem crea o comunitate mai mare, mai educată, mai puternică și mai responsabilă pentru noi și pentru generațiile viitoare, pentru prezent și viitor.

CSRevolution este un proiect marca Inspire Business (www.csrevolution.inspirebusiness.ro).

37

Alege AiESEC iaşi pentru o experienţă unică Paula Alexandra CLAPOn Prin intermediul unei reţele internaţionale şi a unei platforme pentru dezvoltarea tinerilor, AIESEC oferă oportunităţi de a participa la programe de Leadership şi la Internship-uri internaţionale în cele peste 113 ţări, fiind cea mai mare organizaţie internaţională de tineri din lume. În prezent, AIESEC numără 86.000 de membri şi 1.000.000 de alumni.

Experienţa unică AIESEC vine din impactul pe care tinerii îl pot avea activând într-o organizaţie internaţională condusă de tineri. Membrii AIESEC au acces la o reţea internaţională ambţioasă şi stimulantă, la programe de pregătire, dezvoltare şi internship-uri internaţionale. Ei sunt capabili să contribuie la schimbări în societate, în timp ce îşi exploră propria viziune despre un impact pozitiv în societate. Suntem sprijiniţi de mii de organizaţii partenere din jurul lumii, care apelează la AIESEC pentru a ajuta la dezvoltarea generaţiei tinere şi pentru a avea acces la talente de top prin programele de internship-uri în jurul lumii. Alumnii AIESEC sunt lideri în cadrul propriilor organizaţii sau comunităţi.

Pentru a creşte impactul tineretului în lume, noi credem că societatea are nevoie de lideri care au spirit antreprenorial, sunt sensibili cultural, responsabili sociali şi iau parte activ la propriul proces de învăţare. Aderând la AIESEC, te îmbarci într-o experienţă extra-curriculară, care îţi permite să-ţi dezvolţi competenţele atît profesionale, cât şi personale, în timp ce ai oportunitatea să ai un impact asupra celor din jurul tău.

Devenind un membru AIESEC, nu numai că ai şansa de a călători în străinătate prin programele noastre de internship-uri internaţionale, dar poţi să implici şi comunitatea locală pentru a-i ajuta pe alţii să aibă parte de o experienţă care le va schimba viaţa.

În AIESEC nu este vorba doar despre aptitudinile pe care le dezvolţi şi despre munca pe care o depui; noi ne concentrăm şi pe relaţiile pe care le construieşti atât la nivel personal, cât şi profesional. Alăturându-te nouă vei cunoaşte, socializa şi munci cu studenţi din universitatea ta, din întreaga Românie şi chiar din lume. Nu numai că vei putea să pui bazele unor prietenii de durată cu oamenii pe care îi cunoşti, dar îşi vei adânci înţelegerea asupra oamenilor şi societăţii.

Dacă vrei să afli cum poţi deveni membru AIESEC, intră pe: http://aieseciasi.ro/ro/students/cum-devii-membru-aiesec/.

38

„Este mai bine să fii pregătit pentru o ocazie pe care nu o vei avea, decât să ai o ocazie şi să nu fii pregătit“, spunea un înțelept.

Tu eşti pregătit?

Claudiu FLOrEA Preşedinte Board Fundaţia Comunitară Iaşi

Ce înseamnă asta pentru un tânăr al zilelor noastre?

Ce trebuie să facă pentru a fi pregătit atunci când apare oportunitatea?

Cultivaţi-vă pasiunile! nimic nu ar avea savoare şi nu ar aduce sens, împlinire sau fericire în viaţă dacă nu am avea pasiune. Ceea ce ne pasionează merită şi trebuie să primească timp, spaţiu şi devotamentul nostru. Daca ceea ce ne pasionează este deja integrat în ceea ce facem profesional, suntem norocaşi. Sub formă de hobby sau altfel, este absolut necesar să lăsăm ceea ce ne fascinează să se manifeste şi să înflorească. Pasiunile sunt cele care ne conduc spre învăţături importante, experienţe necesare, stări sufleteşti de care avem nevoie. Sunt motivaţia pentru care merită să te dai jos din pat dimineaţa.

Investiţi timp şi resurse în dezvoltarea voastră personală - călătorii, sport, cursuri de studiu sau perfecţionare. Faceţi voluntariat într-un ONG. Beneficiile vor fi exponenţiale efortului depus. Voluntariatul nu numai că te expune anumitor situaţii reale din viaţă, dar te învaţă, îţi dă mai multă siguranţă şi stăpânire de sine, îţi oferă posibilitatea de a lucra în echipă, de a comunica, de a te implica în activităţi diverse. În ultima instanţă ,voluntariatul în CV poate arăta că eşti flexibil şi adaptabil şi că te interesează munca. Esenţa voluntariatului

constă în faptul că nimeni nu te obligă să faci nimic şi pentru că faci din proprie initiaţivă este cu atât mai bine Chiar şi acolo unde există oportunităţi de voluntariat, tinerii participă rareori la luarea deciziilor. Fundaţia Comunitară Iaşi implemetează un proiect dedicat tinerilor, prin care sunt încurajate comportamente legate de: filantropie, iniţiativă civică şi responsabilitate - YouthBank.

YouthBank oferă tinerilor un cadru în care ei să lucreze împreună şi să ia decizii privind comunitatea din care fac parte. Anual, în România, un număr de 85 - 100 de liceeni cu vârste cuprinse între 15 şi 20 de ani, cunoscuţi ca „cei mai tineri bancheri din România” constituie, promovează şi administrează transparent un fond special destinat finanţării proiectelor iniţiate şi implementate de către liceeni pentru dezvoltarea comunităţii locale.

Fondul destinat iniţiativelor civice ale liceenilor crează un nou val de activism şi angajament din partea tinerilor, dându-le posibilitatea să identifice problemele comunităţii şi apoi să încerce să le rezolve în echipă.

39

Practica din facultate – un început în carieră gerlinde-Mona IuhASz OSuT Timişoara

40

Cariera unui tânăr se construieşte încă din băncile facultăţii. Iar cea mai bună oportunitate pentru un student de a dobândi abilităţi şi aptitudini profesionale, indispensabile în viitoarea lui carieră o constituie practica.

După absolvirea facultăţii, cu toţii ne dorim un job în domeniul studiat, bine plătit şi într-un mediu plăcut. Însă, de cele mai multe ori, ne lovim de problema experienţei în domeniu, cerută de majoritatea angajatorilor.

De aceea, practica din facultate poate fi un important punct de pornire în cariera unui tânăr, oferindu-i posibilitatea de a dobândi experienţă, de a se dezvolta atât la nivel personal, cât şi profesional. Astfel, ei nu vor ajunge să îngroaşe rândurile celor care se plâng că angajatorii le cer experienţă, fără ca cineva să îi ajute să o obţină.

Există foarte multe posibilităţi de a dobândi experienţă, fie prin practică neplătită, internship, job part-time sau chiar prin voluntariat. Toate acestea fiind diferite tipuri de practică, de care studenţii pot beneficia chiar din primul an de facultate. Studenţii sunt încurajaţi să câştige experienţă în piaţa muncii chiar din facultate, prin diverse programe de practică derulate de facultate. Însă practica, ca materie de studiu, se face doar într-un scurt timp, nu pe toată durata studiilor, mai departe depinzând de fiecare în parte dacă doreşte să evolueze pe partea profesională sau nu.

Specialiştii în resurse umane spun că tinerii nu trebuie să se orienteze neapărat spre dobândirea de experienţă în domeniul studiat, deşi ideal ar fi ca experienţa să fie dobândită exact în job-ul pe care îl vizează. Totuşi, acest lucru este greu de realizat având în vedere schimbările perpetue de pe piaţa muncii. Însa orice fel de experienţă poate constitui un avantaj, deoarece viitorul angajat reuşeşte să obţină noi aptitudini şi abilităţi personale, dar mai ales profesionale.

Practica este un prim pas într-o carieră de succes şi pentru faptul că oferă un prilej pentru studenţi de a se face remarcaţi în companii importante prin devotament, seriozitate şi implicare. Foarte multe companii, care oferă studenţilor această oportunitate, doresc să reţină în cadrul companiei lor pe cei mai buni. Astfel, studenţii pot obţine un job foarte bun imediat după terminarea stagiului de practică.

Conform unui sondaj de opinie derulat în martie 2012 de site-ul de recrutare BestJobs.ro, cele mai importante aspecte care influenţează angajatorul sunt: nivelul educaţiei, calificarea candidatului şi experienţa practică. Prin urmare, tinerii ar trebui să se implice activ în activităţi extra-curriculare, să facă practică în timpul facultăţii pentru a reuşi să îşi creeze o cariera de succes după terminarea studiilor.

Mişcarea studenţească din România - Suntem

ANOSR! Brînduşa Lungu, Vicepreşedinte relaţii Publice AnOSr

Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) este prima şi cea mai importantă federaţie naţională studenţească din România, fiind singura reprezentată la nivel European, ca membră a Organizaţiei Europene a Studenţilor (ESU). ANOSR este o structură federativă ce reuneşte 71 de organizaţii studenţeşti. Scopul principal al ANOSR este reprezentarea şi promovarea intereselor educaţionale, sociale, economice şi culturale ale studenţilor la nivel naţional şi internaţional.

ANOSR îşi duce la îndeplinire misiunea, în principal, prin influenţarea politicilor publice, fiind recunoscută ca voce reprezentativă a studenţilor români de către instituţiile centrale ale statului, precum şi de către comunităţile academice, organizaţii importante din societatea civilă şi mass-media. În prezent, ANOSR desfăşoară campania ”Studenţi pentru viitor”, ca răspuns la nevoile actuale ale studenţilor din România concretizate în 3 propuneri de pachete legislative: “Democraţie în universităţi”, “Responsabilitate pentru educaţie”, “Tineri competenţi pentru România”. Printre priorităţile studenţilor se numără: creşterea bugetului alocat educaţiei la 6% din PIB, crearea posibilităţii de direcţionare a 2% din impozitul pe profit şi din cel pe venit către un fond naţional de burse de performanţă, creşterea gradului de participare al studenţilor în procesul de alegere a Rectorului Universităţilor

la un procent de 25%, creşterea veniturilor tinerilor angajaţi din sectorul medical şi din învăţământ, prin introducerea unor facilităţi fiscale etc. În vederea atingerii acestor deziderate, ANOSR a lansat public, în cadrul unei conferinţe de presă, în data de 9 octombrie 2012, o scrisoare deschisă adresată Guvernului, Parlamentarilor şi liderilor partidelor politice, prin care solicită susţinerea acestor propuneri de soluţionare a problemelor studenţilor şi integrarea lor în strategiile adoptate de către aceştia şi viitorii candidaţi la alegerile parlamentare. Întregul demers al campaniei, asumările instituţionale şi personale ale propunerilor ANOSR vor fi comunicate în permanenţă publicului prin actualizarea informaţiilor pe www.anosr.ro, pentru a asigura transparenţă şi claritate în poziţionarea echidistantă şi nonpartizană a ANOSR. Toţi studenţii sunt invitaţi să intre pe site-ul www.anosr.ro şi să semneze petiţia online, arătându-şi astfel sprijinul faţă de priorităţile identificate de către ANOSR şi faţă de propunerile de soluţionare lansate. De asemenea, toată lumea poate urmări pe site-ul şi contul de Facebook ANOSR evoluţia acestei campanii şi cu activitatea întreprinsă de ANOSR în sensul obţinerii de rezultate favorabile studenţilor.

41

BRAND YOUR FUTURE with

B S A Petruţa grIJInCu, Vicepreşedinte Pr, ASB

Ne-am născut în 1997 şi de-atunci trăim pentru studenţii Facultăţii de Business şi pentru mediul de afaceri din Cluj-Napoca. Suntem o asociaţie care investeşte în calitate prin conceperea şi implementarea unor proiecte care să adauge valoare carierelor viitoare ale studenţilor cu care avem 42

contact. Misiunea noastră e să dezvoltăm piaţa muncii prin pregătirea profesională şi personală a acestora.

Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Business îşi propune ca partea profesională a proiectelor derulate să fie pe primul loc. În acest sens,

ca unul din proiectele noastre de mare anvergură, am ales să lansăm “Brand Your Future” într-o variantă mult mai eficientă şi atrăgătoare pentru studenţii facultăţilor cu specific Business. Despre ce e vorba? Pe tot parcursul anului universitar, la interval de două săptămâni, studenţii vor avea parte de un amalgam de activităţi, de la training-uri şi workshop-uri, până la prezentări de companie.

Manageri de top vor fi prezenţi în facultatea noastră pentru a ne împărtăşi drumul lor spre succes, greşelile din care studenţii pot extrage învăţături sau activităţile cotidiene în cadrul unei companii.

Din experienţa noastră de până acum, întotdeauna contactul direct cu mediul de afaceri a avut un feedback extraordinar. E o modalitate prin care în mintea studenţilor se completează perfect ceea ce învaţă la cursuri cu experienţele practice dedicate activităţilor din domeniul afacerilor. Training-urile sunt în aşa fel concepute, încât fiecare student are posibilitatea de a acumula noi aptitudini şi abilități specifice domeniului în care îşi doreşte să activeze în viitorul său apropiat. Workshop-urile sunt me-

nite să arate aplicabilitatea teoriei în practică şi să trezească curiozitatea spre mai mult prin transferul de know-how, crearea unui cadru de relaţionare, consolidarea relaţiilor deja construite, antrenarea în schimburi de opinii şi experienţe sau dezbaterea unor provocări reale sau fictive. În anii precedenţi acest proiect s-a desfăşurat în cadrul Zilelor Facultăţii de Business şi am avut oportunitatea de a colabora cu mari companii ale Clujului, precum: Banca Transilvania, Grand Hotel Italia, Marty, EnergoBit, Ernst&Young, Remaxx, Property Shark, MSA Advertising Cluj şi altele. În materie de training-uri, ne-au bucurat cu prezenţă şi cunoştinţe variate câţiva dintre cei mai cunoscuţi traineri ai zonei: Eusebiu Burcaş, Bogdan Brânzaş, Adi Rusu şi alţii, ca să nu mai pomenim de onoarea de a păstra câteva gânduri şi din învăţăturile doamnei Monica Tatoiu.

“Creativitatea fără margini a omului a dat naştere dintotdeauna unor lucruri deosebite. La fel şi munca titanică şi profesionalismul de care dă dovadă atunci când îşi stabileşte un obiectiv mai ambiţios. Brand your future, fiind un eveniment organizat în cadrul Facultăţii de Business de o mână de studenţi sârguincioşi şi motivaţi de dorinţa de autodepăşire, este exact unul din acele lucruri deosebite, care adaugă culoare vieţii studentului clujean. Am decis să particip la acest eveniment fără a-mi stabili anumite aşteptări. M-am lăsat ghidată de ideea că, până la urmă, din absolut orice poţi extrage ceva util pentru tine. N-am aşteptat neapărat să rămân impresionată, dar am fost. Mi-a făcut o deosebită plăcere să ascult discursurile unor oameni de excepţie, români de mare calibru, cu o experienţă de viaţă uluitoare...

Monica Tatoiu îmi va bântui gândurile încă multă vreme de acum încolo. Nu-mi rămâne decât să-mi exprim admiraţia faţă de răbdarea, profesionalismul, dar şi priceperea artistică de care au dat dovadă organizatorii pe toată perioada desfăşurării acestui eveniment”, ne scrie Elena Tutunaru, studentă a Facultății de Business. În Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Business plouă cu originalitate, se leagă prietenii, pasiunea e un condiment principal, iar proactivitatea e promovată până în pânzele albe. Mai mult, ne angajăm să fim responsabili, oferim respect, bem doar doze de profesionalism şi tindem spre autodepăşire. Nimic şi nimeni nu ne opreşte creativitatea.

43

10lucruri, behind the scenes Sabina POPÂrLAn Brand Manager, Inspire Business Scena 6, dubla 2. Scena 10, dubla 10.

10lucruri!

Direct de pe platourile de filmare, raportez. Nu de la Hollywood (că dacă plecam nu mă mai întorceam), dar la fel de bine. Platourile de filmare 10lucruri.ro.

Zic să facem un intro. Prima dată l-am cunoscut pe Andrei. Înainte de ediţia a 7-a a BizCamp m-am gândit că e cazul să aducem ceva fresh, mai apropiat de participanţi. Voiam să fie altceva. Iar băieţii de la 10lucruri.ro păreau o variantă câştigătoare. Carismatici, amuzanţi, cu lipici la fete public, capabili să stârnească hohote de râs (mai ales în online).

apel la prietenie (băieţi, dacă întreabă cineva, suntem prieteni, ok?) şi le-am propus să scriu despre cum se desfăşoară filmările marca 10lucruri.ro. Au zis că da.

M-am îmbrăcat frumos, mi-am luat pixul nou şi o agendă. Am aflat ora şi locaţia în ziua cu pricina, cu vreo 3 ore înainte. Se filmează episodul 26, “10 lucruri de ştiut la restaurant”, într-un restaurant (doh!), undeva în Centrul Vechi. Cel mai des filmările au loc la Radio 21, acasă la prietenul lor Alex Lupoi sau în locuri unde cunosc patronul.

M-am grăbit să ajung şi am şi reuşit, într-un final. Obosită, transpirată, ruşinată că am întârziat vreo 20 de minute. Şoc şi groază! Vali şi Lazăr erau singuri. Peste încă vreo oră au venit Andrei şi Ionuţ. Au fost reţinuţi cu treburi la birou şi-n plus, Bucureştiul e plin de semafoare.

Mă aşez într-un colţ, cu o mină serioasă, gata să observ fiecare mişcare, de parcă aş fi un jurnalist de investigaţii, nicidecum corespondent la rubrica „Divertisment”. Ce aflu din prima e că băieţii au probleme cu figuraţia.

Câteodată au nevoie de prezenţe feminine şi, paradoxal, femeile fug de cameră.

Ionuţ scoate din rucsac scenariul, în trei exemplare (mai bine ca la Hollywood, nu v-am zis?!) şi încep indicaţiile scenice.

Scurtă analiză a personajelor

Mai mult, băieţii sunt cu adevărat profesionişti. Pasionaţi, responsabili, cu bun simţ, ambiţioşi, nu cred în “nu se poate”. Sunt unul dintre exemplele care demontează mitul “nu se poate fără pile”. Şi pentru că ne-au plăcut, m-am gândit să mai colaborăm şi a doua oară. Am făcut 44

Andrei dă senzaţia că e „aerianul” grupului. Face glume, se uită în altă parte şi-mi dă impresia că o să fie mult de muncă până trage o dublă bună. Ionuţ e agitat şi sunt aproape sigură că repetă scenariul în gând.

Zici că e un puşti care nu ştie lecţia şi urmează să-l asculte. Vali, în schimb, stă pe margine. Lasă pe toată lumea să se manifeste, dar e evident că abia aşteaptă să preia frâiele.

Toată situaţia de mai sus se schimbă radical când încep filmările (Vali chiar preia controlul).

Ionuţ are o voce de Dinică. Încurcă văcuţa cu vaca, trânteşte prea tare nota, se-neacă, i se usucă gâtul, oboseşte, fumează o ţigare şi trage iar, cap-coadă, perfect şi ne smulge multe râsete cu lacrimi “nota întinsă care nu spune o poveste nu primeşte şpaga”.

Ne apropiem de final şi toată lumea se relaxează. Andrei şi Ionuţ se retrag, undeva mai aproape de masa unde sunt eu, în timp ce Vali trage scenele lui. A rămas la sfârşit poate pentru că nu şi-a pierdut concentrarea şi nici obosit nu pare. În timpul în care scenele merg brici, una după alta, reuşesc să mai aflu câteva informaţii de culise.

Atenţie, se filmează!

Fiecare scenă se trage de câteva ori, după fiecare dublă se verifică sunetul, expresiile, tonul etc. Andrei nu e deloc împrăştiat, ba aş zice că e chiar meticulos “Hai să mai tragem o dată că nu-mi place”. La un moment dat situaţia scapă de sub control, în sensul că fiecare dintre cei care sunt pe margine îşi dau cu părerea despre cum ar trebui să fie. Vali ascultă şi-ntreabă tare, răspicat, dar mai ales retoric: “Bă, cine-i regizorul aici?!”, semn că situaţia e sub control. Al lui!

Se dau indicaţii tehnice, se repetă scenele, se filmează, se dublează, iar se filmează, se verifică sunetul, ba se repetă până şi vocile “bannnana mea coaptă – cu accent pe n”.

Habar n-am când au trecut două ore. Se trage de multe ori scena de sfârşit în care

Concluzia generală?

Oamenii ăştia chiar muncesc. Le place ceea ce fac, se vede pasiunea, cred, dar mai ales muncesc. N-au susţinători sus-puşi, n-au finanţatori, dar au prieteni. Lazăr, regizorul de platou şi basistul trupei Animal X, e unul dintre ei “cu tot cu lumini, tatuaje şi vorbe grele”. Figuraţia, la fel, e asigurată de prieteni. Andrei ţine să menţioneze că “NU agăţăm folosindu-ne de roluri. Aşa plătim doar datorii”.

Vă mai spun că Andrei, Vali şi Ionuţ au glume puse la naftalină, dar aşteaptă un moment mai prielnic (e totuşi un Ghid educativ şi nu vă pot spune exact ce moment). Îi vedeţi la pupitru în cluburi, îi auziţi la radio, dar mai ales vă recomand să-i urmăriţi pe www.10lucruri.ro. „hei, hei, hei! Să ciocnim!”

45

Test

Câtă încredere ai în tine?

răspunde cât mai spontan posibil, notând cu: întotdeauna, uneori, rareori sau niciodată la fiecare întrebare de mai jos: 1. Cedez uşor într-o discuţie.

2. Mă simt inutil.

3. Mi se întâmplă să renunţ la proiecte pentru că mă îndoiesc de capacităţile mele.

4. Mă simt incapabil să-mi gestionez viitorul.

5. Ceilalţi mă pot face să-mi schimb părerea chiar dacă am hotărât ceva.

6. Ideile mele sunt tulburi şi uit ce vreau să spun.

7. Am impresia că sunt nefiresc şi stângaci.

8. Am impresia că nu sunt la fel de performant ca ceilalţi.

9. Cred că am mai multe defecte pe care nu sunt capabil să le corectez.

10. Mă supăr pe mine că cedez atât de des în faţa altora.

11. Mă simt stânjenit când mi se fac complimente.

12. Mi s-a întâmplat să îmi fac griji dintr-un motiv care nu merită.

13. Mi-e greu să iau hotărâri.

14. Schimbările din viaţa mea zilnică îmi stârnesc frică.

15. Sunt foarte încordat când muncesc.

16. Pentru mine viaţa este o încercare.

17. Sunt foarte neliniştit, fie pentru cineva, fie pentru ceva.

18. Decepţiile mă dau peste cap şi nu reuşesc să le alung din minte.

19. Mă înroşesc uşor.

20. Dau înapoi în faţa dificultăţilor.

21. Criticile mă rănesc foarte tare.

22. Când sunt într-un grup mi-e greu să găsesc subiecte de conversaţie.

23. Deseori nu mă simt în largul meu.

24. Sunt incapabil să îmi manifest emoţiile sau să-mi exprim sentimentele.

25. Mi-e greu să spun nu.

26. Prefer să mă îmbrac discret.

27. Mă simt vinovat dacă ceilalţi par reci şi rezervaţi faţă de mine.

Adună câte 5 puncte pentru răspunsul “întotdeauna”, 3 puncte pentru “uneori”, 2 puncte pentru “rareori” şi 1 punct pentru “niciodată”. În funcţie de numărul de puncte obţinut, poţi afla cum stai la capitolul “încredere în tine”.

Eşti curios? Nu mai aştepta! Interpretarea datelor poate fi citită la pagina 94 a Ghidului de Carieră. *Preluat din Marie Haddou: “Avoir confiance en soi”.

46

3

CONCLUZii SiMPLE

Ioana Mirela VASLuIAn Trainer & Consultant

Sunt o persoană liberă. Libertatea pentru mine se manifestă în gândire, în primul rând. Cred cu tărie că oamenii care îşi permit să gândească liber pot să aibă un impact pozitiv asupra lumii înconjurătoare, iar eu asta îmi doresc. Îmi doresc să îi influenţez în mod pozitiv pe cei din jurul meu şi să îi fac să creadă într-o viaţă cu sens. Mi-am asumat această misiune cu sensibilitate, umor şi seriozitate şi sper să o duc cu bine până la capăt. În drumul meu către acest prezent, pe care nu îl consider o destinaţie, am traversat multe etape intermediare şi cred că dezvăluirea unora din ele, împreună cu câteva concluzii simple, personale, vă pot fi de folos în definirea unui traseu profesional, a unei cariere sau a unei vocaţii.

Mi-am încheiat studiile în 1997, dar nu am încetat să învăţ de atunci. Pentru o perioadă lungă de timp am fost absorbită de construirea unei cariere, mai precis între 1997 şi 2009. Sunt unul dintre miile de manageri formaţi în companiile multinaţionale, iar evoluţia mea până în 2009 a fost cât se poate de previzibilă. Am avut parte de experienţe interesante, am cunoscut o mulţime de oameni şi am acumulat la capitolul recunoaştere profesională suficient de mult încât să mă consider expert în anumite domenii, cum ar fi vânzările, marketing-ul strategic şi managementul. Începând de prin noiembrie 2007 am început să am îndoieli, simţeam că lipseşte ceva.

Această senzaţie s-a intensificat odată cu trecerea anilor. Nebăgată în seamă, nevoia de împlinire m-a transformat încet, încet dintr-o persoană decisă, realistă, orientată spre obiective, într-una şovăitoare şi demotivată. Nu îmi amintesc cu plăcere de această perioadă.

48

Înainte să trec mai departe, vreau să fac o mică paranteză: vă rog să citiţi ceea ce am scris anterior şi ceea ce urmează fără prejudecăţi şi vă explic imediat de ce acest lucru vă va ajuta. Rămânând în registrul lipsit de prejudecăţi, veţi fi capabili să acceptaţi că într-o poveste de succes “există întotdeauna şi o etapă întunecată”. Fără vreo intenţie ascunsă, cei care spun povestea omit să povestească despre aceasta. Poate pentru că o consideră neimportantă sau de domeniul trecutului. Însă, tocmai această fază este cheia. Etapa conţine o mulţime de emoţii negative, cum ar fi frustrarea, furia, neputinţa, tristeţea, frica şi lista poate continua. Dacă eşti pregătit să gestionezi aceste emoţii într-un mod optim, eşti pregătit pentru orice. Dacă te opreşti înainte de a avea o concluzie personală din aceste procese, este ca şi cum ai îngheţa în zbor. Vei pica de fiecare dată de la mare înălţime şi va fi foarte dureros.

Rezumând, realitatea schimbării este că între voi şi schimbare există multe emoţii negative. Nu le supraestimaţi, dar nici nu le subestimaţi. Fiţi pregătit şi învăţaţi cât puteţi de multe despre cum sunteţi construiţi. Aflaţi ce vă motivează, ce nevoi

aveţi, ce semnifică un anumit comportament, o anumită emoţie, ce puteţi controla şi ce nu. Căutaţi în exterior, dar concentraţi-vă şi pe interior.

Prima concluzie simplă şi personală este că: fără auto-cunoaştere nu există schimbare.

A doua concluzie reiese întrucâtva din prima şi spune aşa: portiţa de intrare către punctele tale tari sunt tocmai punctele tale slabe. Voi da un exemplu în acest sens. Am lucrat mulţi ani în vânzări. Nu mă dădeam în vânt după procesul vânzării, însă mă umplea de curiozitate interacţiunea cu ceilalţi. Mă fascinau oamenii pe care îi întâlneam şi doream să le pot citi gândurile. Îi priveam de multe ori cu atenţie şi aveam senzaţia că pătrund într-un univers paralel, în care îi pot privi dincolo de rolurile pe care le jucau. Eram fascinată de ceea ce vedeam. Nu am pus niciodată un preţ prea mare pe aceste momente. Nici prin cap nu îmi trecea că aş putea să le folosesc în activitatea mea profesională. Fusesem obişnuită atât de multă vreme să joc rolul de vânzător imbatabil, încât aceste “scăpări” erau rapid evaluate ca inadecvate, rodul imaginaţiei mele, lucruri lipsite de importanţă etc. Într-un fel le consideram punctele mele slabe. Mai târziu am înţeles că această curiozitate

49

intuitivă şi modul în care pot percepe o persoană sunt de departe cele mai mari calităţi ale mele.

Le-am valorificat la maxim în rolurile de coach şi trainer. Sigur, lucrurile acestea nu s-au întâmplat peste noapte, am avut nevoie de o formare, de conţinut, de o structură nouă, însă a meritat.

Competenţele construite pe darurile mele naturale mi-au permis să mă simt în sfârşit bine în pielea mea, să simt satisfacţie că pot să îmi aduc contribuţia la ceva mai mare decât mine. Şi uite aşa ajung mai aproape de o a treia concluzie.

Chinezii au o vorbă, că până la 21 de ani alţii muncesc pentru tine, între 21 şi 42 de ani tu munceşti pentru alţii, iar dupa 42 de ani, munceşti pentru ceva mai mare decât tine. Sunt de acord, însă cu unele adnotări. Există un moment în viaţa noastră în care se activează un “program de generozitate” în noi. Simţim că am făcut destul pentru noi şi că a venit momentul să dăruim ceva şi celor din jurul nostru. Unii păstrează cercul restrâns şi vor să facă ceva pentru familie, alţii îl extind şi vor să facă ceva pentru cei în nevoie, pentru copii, pentru cei mai tineri, pentru colegii de breaslă, pentru mame sau pentru bătrâni. Acţiunile pot fi punctuale sau pot fi generalizate, adică unii se vor mulţumi să îşi aducă contribuţia din când în când, alţii vor dori să facă din asta o vocaţie. Este o alegere personală. Cu cât ne adaptăm mai bine la particularităţile acestui “program”, cu atât obţinem o realizare personală mai mare şi suntem mai satisfăcuţi cu propria noastră viaţă. Acest “program” se mai poate numi contribuţie, misiune etc.

Misiunea este ceea ce facem ca să ne aducem contribuţia, ceea ce facem pentru o cauză şi pentru ceilalţi. Conştientizarea rolului este un proces îndelungat şi care nu poate fi planificat, ţine mai degrabă de ceea ce simţim, de intuiţie, de ancorarea în prezent. Toate progresele pe care le vom face în această direcţie vor fi vizibile doar privind înapoi.

Adnotarea mea la zicală chinezilor este că în cazul misiunii, vârsta nu are relevanţă, “programul de generozitate” se poate activa în orice in-

terval de vârstă. Observ chiar o tendinţă de întinerire a persoanelor cu o misiune, ceea ce este îmbucurător.

A treia concluzie şi ultima este că: uneori demotivarea poate fi echivalentă cu ignorarea activării misiunii sau rolului. Am văzut tot felul de modele şi am auzit tot felul de explicaţii pentru demotivare. Este foarte simplu. Nu ştii cine eşti şi care este rolul tău aici, atunci aşteaptă-te să fii demotivat. În încheiere, recapitulez cele trei concluzii personale ale acestei povestioare: 1. O schimbare profundă începe cu auto-cunoaşterea.

2. Punctele tale slabe pot fi transformate în puncte forte.

3. Îmbrăţişarea misiunii (parţială sau totală) este un remediu perfect pentru demotivare.

Puteţi citi mai multe articole cu subiecte precum motivare, self-coaching şi vocaţie pe www.emaginatie.ro Pentru detalii despre experienţa mea profesională, accesaţi http://ro.linkedin.com/in/vasluian 50

Cine este RESPONSABiL de EvOLUŢiA CARiEREi tale?

Irina ŞuBrEDu, Consilier în Carieră, Centrul de Carieră, uAIC Iaşi www.cariera.uaic.ro

Îţi scriu aceste rânduri ţie, student în anul I. Sau II. Sau III. Sau absolvent de facultate. (Aş prefera să fii încă student, dar aceasta este o altă poveste). Îţi scriu pentru că o mulţime de colegi de-ai tăi ne-au trecut pragul – aici, la Centrul de Carieră. Cu o mulţime de alţi colegi ne-am întâlnit cu alte ocazii: training-uri, evenimente, Zile ale porţilor deschise, Biblioteci Vii etc. Îţi scriu cu o întrebare al cărei răspuns îl intuieşti, căci este evident. Dar de cele mai multe ori îţi este greu să-l înţelegi, sau să-l accepţi, sau îţi scapă. Întrebarea este “Cine este responsabil de evoluţia carierei tale?”. Cine este responsabil de alegerile pe care le faci – o dată la 3-4 ani, dar şi în fiecare zi? Cine este responsabil să se asigure că drumul pe care eşti te duce către o destinaţie pe care ţi-o doreşti? Cine este responsabil să se asigure cel puţin că ştii care este destinaţia drumului pe care te afli?

Cine este responsabil să înveţi lucruri cu sens?

Să participi la formări care merită? Să iei parte la evenimente de carieră, la stagii de practică, la competiţii ştiinţifice? Grija cui este să cunoşti oameni „mari”, profesionişti care practică ceea ce tu studiezi, oameni care trăiesc viaţa pe care tu ţi-o doreşti?

Cine este responsabil să se asigure că nu te mulţumeşti cu puţin, dar că, în acelaşi timp, eşti pregătit să-ţi demonstrezi valoarea? Cine este responsabil să-ţi amintească faptul că te poţi răzgândi şi poţi reveni asupra deciziilor tale?

Cine este responsabil în primul rând să cunoşti

înţelesul acestui cuvânt: “responsabilitate”?

Răspunsul la toate aceste întrebări, răspunsul evident, intuit este, de fiecare dată: “tu”.

Sigur, ar fi ideal ca ONG-urile să-ţi pună la dispoziţie locuri de voluntariat şi de practică. Ar fi ideal ca Ministerul Educaţiei să aibă un sistem clar de proceduri pentru validarea competenţelor. Ar fi nemaipomenit ca programele de studiu să fie corelate cu ultimele descoperiri ştiinţifice şi cu aplicaţiile acestora de pe piaţa muncii. Ar fi grozav ca toate formările să aibă câte-o bulină de culoare diferită – în funcţie de cât de utile îţi vor fi.

Dar indiferent câte dintre aceste lucruri se întâmplă, vor fi mereu unii tineri care se vor descurca excelent. Care vor avea un CV impresionant, se vor comporta degajat la interviu; vor fi şi unii care nu vor avea nevoie de interviuri, pentru că începutul carierei lor este deja făcut, în timpul studiilor.

Iar tinerii aceştia sunt mereu cei care au înţeles că responsabilitatea este a lor. Ştim, pentru că i-am cunoscut, pentru că îi cunoaştem.

Echipa

dă: îți recoman

iu dacă: -un domen carieră într teres, dai tot ce ai o ce fa ţi o şi in ţă p Cu siguran lucrurile cu pasiune iei decizii care te i, ci îţi pasă, fa ţi şi vezi oportunităţ u ist. mai bun, ca ezvolţi ca profesion atorul şi domeniul d aj e ajută să te l în care îţi alegi ang e despre companiil ult tu În momen t să afli cât mai m e activitate pe care rtan ld este impo şi domeniu otriveşte cu profilul i să aplici p la care vre entru a şti dacă se e. ,p al n es o al si ai fe lro ţi rile tale p tă p te aş şi tău

51

La ce întrebări să te aştepţi la un

interviu Eşti în căutarea unui loc de muncă? Foarte bine!

Atât timp cât te duci pregătit, ai toate şansele să obţii rezultatul pe care ţi-l doreşti: Să fii angajat! Însă pentru a reuşi acest lucru, este nevoie de un pic de atenţie din partea ta, de un pic de pregătire. Ştii cum este atunci când îţi cauţi o vacanţă, întâi decizi ce îţi doreşti, apoi locaţia, tipul de masă, de transport etc. Asta înseamnă că te implici.

Aşa este şi cu căutarea unui JOB şi nu a oricărui job, ci a aceluia pe care tu îl doreşti.

După ce ai parcurs cele 5 secrete esenţiale despre succesul la interviul de angajare*, a venit momentul să acorzi atenţie tipurilor de întrebări pe care le poţi primi la un interviu.

52

Loredana LATIŞ Antrenorul tău pentru succes www.loredanalatis.ro email: loredana@loredanalatis.ro

Acestea pot îmbrăca mai multe forme şi pot fi inserate între diverse alte discuţii, însă este bine ca tu să fii pregătit pentru ele, căci o mare parte se vor ivi pe parcursul interviului.

Cumva pe baza răspunsurilor tale, corelate cu atitudinea şi starea ta, obţii sau nu job-ul pentru care ai aplicat.

Aşadar, sunt foarte importante!!!

Echipa

îți recom andă:

Critic la u Iar în ră n interviu este sp s multe e unsurile tale o ă fii sincer! xe fe dovedea mple concrete ră cat mai s c dobând că abilităţile ce are să it , relev le -ai an pentru c are can te pentru postu didezi. l

Întrebări despre locul de muncă anterior: (dacă a fost cazul, însă poate fi vorba şi de voluntariat): Unde ai lucrat anterior, pe ce funcţie şi în ce perioadă? Care erau responsabilităţile tale? Care au fost cele mai mari provocări cărora le-ai făcut faţă? Ce ţi-a plăcut/displăcut? Care a fost cea mai mare realizare/eşec în acea poziţie? De ce ai renunţat la acel job?

Întrebări despre superiorul tău: Cum te-ai înţeles cu superiorul tău? Ce aşteptări aveai de la el? Care a fost cel mai bun şef şi cel mai rău şef? Ai avut dificultăţi să lucrezi cu un manager?

Întrebări despre echipa ta: Cum te-ai înţeles cu ceilalţi colegi? Cum procedai atunci când observai că un coleg greşeşte? Care a fost cea mai mare problemă pe care ai avut-o cu un coleg? Cum ai rezolvat-o? Ce relaţii existau între tine şi colegii tăi?

Întrebări despre tine: Care sunt punctele tale slabe/ tari? Care este punctul tău cel mai tare, care te ajută să performezi? Cum te-ai descrie pe tine? Cum ai descrie o zi de muncă obişnuită? Cum faci faţă stresului şi presiunii? Ce te motivează? Ce te pasionează? Ce critică/laudă oamenii din jurul tău cel mai mult la tine? Preferi să munceşti singur sau în echipă? Cum evaluezi succesul? Dacă ştii că şeful tău greşeşte, cum procedezi?

Întrebări despre job-ul nou la care ai aplicat: Ce te interesează la acest job? Ce îţi doreşti? Ce experienţă/abilităţi/capacităţi ai necesare în acest job? Eşti supercalificat pentru acest job? Ce poţi face tu pentru această companie? Ce beneficii îi aduci? De ce te-am angaja la noi? Eşti dispus la călătorii în delegaţii? Cât te aştepţi să rămâi angajat în compania noastră?

Întrebări despre viitor: Care sunt obiectivele tale pentru următorii 5/10 ani? Cum intenţionezi să realizezi aceste obiective? Ce fel de persoană vrei să fii peste 3 ani? Când intenţionezi să îţi construieşti o familie? Ce îţi doreşti să ai în următorul an?

Acum că ai acces la aceste întrebări, ia un pix şi-o foaie şi răspunde fiecăreia în parte cu o frază în care să cuprinzi esenţialul. Şi antrenează-te în fiecare zi fiindcă astfel îți obişnuieşti mintea să fie întrebată şi în momentul interviului vei fi “ca la tine acasă”, în mediul tău. Fără frică, fără emoţii şi fără stres. Aşa vei fi tu însuţi, o persoană minunată, sigură pe sine şi autentică! Şi te aştept cu mare drag pe pagina mea de Facebook, unde un like de-al tău mi-ar umple inima de bucurie. *Poţi citi articolul pe site-ul: www.bizcampus.com.ro 53

Pregătit pentru viitor!

Petru ArCAnA Vicepreşedinte Consiliu de Conducere www.teach-ing.ro Şi dacă toţi anii de şcoală de până acum au fost o joacă prin care am încercat să mă distrez cât mai mult sau o aşteptare a trecerii timpului pentru că, în sfârşit, să nu mai depind de nimeni, să nu mai fiu nevoit să dau socoteală părinţilor, iată că această aşteptare ce părea interminabilă se cam apropie de final. Am cam depăşit vârsta în care era de-ajuns să cer şi primeam totul pe tavă, fără a-mi păsa de eforturilor depuse de cei din jur pentru a mă întreţine.

Am în faţă viitorul, dar nu-l pot vedea. E mult prea vag în acest tumult de informaţii cu care sunt asaltat parcă dintr-odată. Nu sunt chiar convins că eu aş sti ce vreau, dar toţi au aşteptări de la mine, iar eu nu reuşesc să mai înţeleg ceva din toate acestea pentru că sunt atât de diferite de viziunea mea asupra orientării mele profesionale. După unele momente de confuzie, împotriviri, reproşuri şi regrete, trag puternic aer în piept şi respir adânc. Trebuie să-mi iau viaţa în propriile mâini, să privesc spre ceea ce mă înconjoară şi să găsesc o cale de mă împlini în toate planurile, mai ales în cel profesional. Ştiu ce voi face: voi alege un domeniu care mă atrage şi în care să mă regăsesc.

Voi renunţa la viziunea mea ludică asupra vieţii şi trecerii timpului şi voi trata totul cu un simţ matur al responsabilităţii. Mă voi analiza cât se poate de sincer. Îmi voi pune faţă în faţă calităţile şi defectele. Voi îndrepta ceea ce nu e tocmai indicat pentru job-ul vizat şi voi îmbunătăţi acolo unde este cazul. Voi analiza toate posibilităţile în ceea ce îl priveşte, voi cântări eforturile pe care trebuie să le depun, grijile ce vor apărea, avantajele şi dezavantajele. Voi profita de multitudinea de informaţii pe care mass-media mi le pune la dispoziţie pentru a căuta cât mai multe detalii. Voi încerca să 54

vorbesc cu persoane care lucrează în domeniu pentru a vedea care e şi viziunea lor, pentru a surprinde anumite detalii nu tocmai evidente în timpul unei căutări de suprafaţă, pentru a învăţa de la ei. Nu voi lăsa deoparte studiul, dar voi căuta să aprofundez tot mai mult cerinţele pieţei, ale societăţii cu privire la domeniul pe care l-am ales.

Voi încerca şi puţin voluntariat în domeniu tocmai pentru a mă iniţia.

Voi urma toţi paşii pe care mi i-am propus, voi ţine cont de orice informaţie corectă ce îmi este oferită şi voi lucra cu mine însumi pentru autodepăşire şi progres profesional.

Acum cred că sunt pregătit să înfrunt acest viitor nu tocmai desluşit, dar mai puţin vag decât părea la început. Voi completa CV-uri şi le voi depune oriunde e un post vacant pentru care mă simt pregătit şi pare a-mi răsplăti toate eforturile.

Mă voi pregăti pentru fiecare interviu aşa cum se cuvine şi voi da tot ce e mai bun în mine, mai ales după ce voi fi acceptat pentru job-ul optat.

Traseul spre succesul meu profesional e mai bine conturat acum. Îl voi urma.

Tu ce vei face?

Echipa

dă: îți recoman

pe care îl o de job-ul iveşti dincol te poate duce şi ce pr să că ar ce Înce să vezi spre rienţa ai/îl doreşti, schide; foloseşte expe să o , de ea e at pe uşi îţi po ntru ca te prezentă pe profesională următoarea. La job, es cu s pe hi ti sc eş ui de tr og ns co dial t să porţi un ul de dezvoltare recomanda ă ivind plan pr u tă uale şi discut ul er manag evaluările an eliorat şi în de tă ofi Pr . am persoanală lucra la punctele de a continuare. cum ai pute ţi dezvolta în po te ie cţ re ce di

Atitudine şi Prezenţă în cadrul unui interviu

Ioan nICuŢ, CPCC, CSC Coaching pentru Lideri şi Oamenii Talentaţi care-i urmează Povestitor, Autor http://inspiredAchievement.ro Trăim într-o societate în care poate mintea raţională este supra apreciată. Dacă primim o metodă care funcționează pentru ionel, s-ar putea ca aceasta să nu funcționeze şi la noi pentru că suntem diferiţi de ionel, avem alte nevoi, motivaţii, intenţii, idealuri, suntem guvernaţi inconştient de alte credinţe funcţionale sau disfuncţionale.

Paradoxal, mai jos ai o strategie care pentru mine funcționează.

Cum faci să ai o atitudine cu care să fii împăcat, să te prezinţi bine la un interviu?

De fapt, interviul este în două sensuri. Angajatorul nu face singur alegerea; şi noi suntem parte din alegere. Şi tu poţi să alegi dacă vrei să te angajezi sau nu.

Am învăţat de la un alt coleg coach experimentat că la interfaţa dintre noi şi un sistem, mai exact un reprezentant al sistemului, suntem în contact cu toate competenţele şi incompetenţele acestui sistem.

Sistemele au o structură holografică. Partea conţine întregul şi întregul conţine partea. Cu alte cuvinte, dacă un reprezentant al sistemului are un comportament („util” sau „disfuncţional”), e posibil ca să poţi regăsi comportamentul respectiv manifestat atât la nivel de sistem, cât şi la nivel de parte.

Atunci când mergem la interviu, în momentul schimbului de informaţii cu reprezentantul angajatorului vom avea diferite trăiri şi sentimente pe lângă informaţiile pe care le schimbăm cu cei cu care avem interviul.

Putem afirma deci că atunci când avem o trăire „pozitivă” sau „negativă”, în funcţie de ce primim de la reprezentantul angajatorului, această trăire este generată de modul cum interacționează filtrele noastre de gândire şi de a fi, cu modul de a gândi şi a fi al organizaţiei pe care intenţionăm s-o cunoaştem la interviu.

Propun atunci să avem curajul să fim noi înşine, să fim autentici şi să răspundem deschis la în-

trebările din interviu, să punem şi noi întrebări care ne interesează, să fim şi noi activi în alegerea pe care urmează s-o facem indiferent dacă e da sau nu.

Poate cel mai important este să fim atenţi la ce simţim. Se poate ca sentimentul general pe care-l trăim să fie negativ sau pozitiv. Ceea ce simţim este cel mai bun indicator despre cum ar putea fi după ce vom fi angajaţi. Să dau un exemplu: Ai putea să te simţi presat, ai putea să simţi presiune şi frustrare sau chiar frică, să simţi că vrei să te închizi. Într-un alt pol ai putea să te simți confortabil, să te simți încurajat, să te deschizi. Sau ai putea să simţi combinaţii.

Dacă tu eşti authentic şi ai curajul să fii tu însuţi, o să generezi acelaşi lucru în celălalt capăt al relaţiei. Dacă-ţi place sau nu ce găseşti şi trăieşti în relație, poţi să faci alegerea în cunoştinţă de cauză.

“Nu putem controla rezultatul, putem însă să controlăm alegerea pe care o facem”, Marion Franklin.

Echipa îți reco mandă : Ţine m inte că la interv decentă iu degrab (nu e importa să ai o ţinu tă ă n respectu că ai simţul m t să fii la ultim îngrijită şi vorbeş os (atât cu in oderaţiei). Să a modă, ci m ti a te fi întrebă despre alte p rlocutorul, câ i politicos şi i ersoan rile care t şi atu e ceri cla n ), îţ c s i i ă s c unt ând asc ri post, să ficări; să arăţi adresate, dac ulţi cu atenţie ă in le cons adresezi la râ teres pentru nu le înţeleg i n id dacă po eri esenţiale) dul tău întreb discuţie şi pen să ări (cele astfel în tru stul este câ pe într-ad evăr ce t să îţi dai sea care ea ce c ma auţi.

55

Carieră din Pasiune

Pasiune în Carieră

Alin VAIDA Alumni YouthBank/Event Manager@Fapte www.youthbank.ro / www.fapte.org

Sunt o persoană care are şansa să facă ce vrea în viaţă sa. În prezent, am 22 de ani şi sunt manager de evenimente la o agenţie specializată pe proiecte menite să inspire sau măcar să binedispună comunitatea. Am o experienţă de 6 ani în domeniul evenimentelor şi am început din liceu, ca voluntar, în programul YouthBank. Acum, am primit şansa de a scrie despre pasiune şi carieră şi sper să reuşesc să vă inspir sau măcar să vă fac să vă gândiţi mai mult la voi.

Am născocit două titluri între care nu m-am putut hotărî fiindcă îmi par la fel de importante, cu toate că sunt foarte diferite. Primul face referire la ţeluri şi la decizii luate, iar al doilea la caracter.

Aşadar, am să le tratez pe amândouă.

Carieră din Pasiune: Care e scopul vostru? Încercaţi să vă răspundeţi printr-o singură propoziţie. Şi mie mi s-a pus această întrebare şi nu am ştiut ce să zic exact.

Voiam să răspund că scopul meu e să organizez evenimente, dar era prea superficial. Acesta e un job, o funcţie. Răspunsul nu e nici să termin o şcoală sau să fiu înstărit sau orice altă condiţie socială. Răspunsul trebuie să fie mai măreţ de atât. În final, mi-am descoperit răspunsul astfel: mie-mi place să iniţiez şi să organizez evenimente. Îmi place faptul că, pentru un timp, oricât de scurt, lumea se bucură de ceea ce fac eu. Mi-am dat seara că scopul meu este să aduc bucurie celor din jur.

Eu cred că fiecare persoană are un scop, o pasiune pentru care e dispus să meargă dincolo de limite. E dispus să încerce orice şi să depună efortul necesar. Iar când eşti student, e mai uşor să descoperi această pasiune.

Cum o descoperi? Investind timp.

Studentul nu are bani de investit şi nici experienţă, dar are avantajul timpului, avantajul exerci56

ţiului şi al lipsei unei responsabilităţi care presupune sacrificii serioase. Să luăm un exemplu: Formaţia Beatles a ajuns atât de mare datorită primului lor manager. El le-a organizat concerte săptămânal în Hamburg, care era la câteva ore de mers cu feribotul de locul unde erau locaţi. Până la primul lor album, ei cântaseră împreună atât de multe ore, încât şi-au format un sincron perfect. Au ajuns sus datorită timpului investit în exerciţiu. Investeşte timp în orice crezi că te poate ajuta: şcoala, voluntariatul, internship-urile, cărțile, drumeţiile, orice. În concluzie, consider că poţi face carieră din pasiune şi poţi să o faci chiar foarte bine. Dar pentru asta trebuie să descoperi ce vrei de fapt şi trebuie să investeşti timp. Dacă nu eşti dispus să investeşti, poate nu aceea ţi-e menirea.

Pasiune în carieră: Există o vorbă veche: “indiferent ce faci, fă-o bine!”. Chiar dacă nu-ţi place, chiar dacă e doar temporar. Încep cu o poveste: Am organizat foarte multe evenimente, unele foarte mari de care cu siguranţă aţi auzit cu toţii. Dar am făcut şi lucruri pe care nu le-am trecut în CV (ca să spun aşaJ).

Unul din ele este faptul că am stat să vând bilete pentru un eveniment organizat la Cluj-Napoca. Era decembrie, aveam o masă în faţa Casei de Cultură a Studenţilor, era foarte frig şi nu înţelegeam cum am ajuns să fac asta? Aveam un fast-food peste

drum de la care îmi luam mâncare şi mi-am făcut o foaie cu “revin ...”, ca să o las pe masă când plecam. Doar că nu scriam “revin în 10 minute”.

Scriam de fiecare dată ora şi minutul la care reveneam. Odată, era o clientă care mă aştepta şi care mi-a spus că nu a plecat că a văzut că imediat mă întorc. Dacă scriam “revin în 10 minute” ea de unde ştia când am plecat? Şi aşa am făcut un client fericit: printr-un gest.

Sună stupid, nu? Dar nu este. Am spus că fac o treabă şi am făcut-o cât de bine am putut. Chiar dacă nu mi-a plăcut.

Nu tot timpul avem la dispoziţie condiţiile optime, sau colegi pe placul nostru sau şefi/profesori cu care interacţionăm perfect. Dar ţine de fiecare în parte să scoată ce e mai bun din orice situaţie.

Acest lucru spune multe despre voi, indiferent de cât de mărunt e lucrul pe care-l faceţi. Am văzut chelneri ajunşi manageri de bar sau promoteri ajunşi coordonatori de campanii de promovare doar fiindcă încercau să facă mai mult decât strictul necesar.

De aceea, vă recomand să investiţi timp în a descoperi scopul vostru, dar până ajungeţi acolo trataţi cu aceiaşi pasiune şi devotament orice provocare ce vă iese în cale. Veţi căştiga responsabilitate, experienţă, valori şi respectul celor din jur.

Sper că a ajutat citirea articolului. Până la următoarea “întâlnire” vă doresc succes în luarea deciziilor bune pentru voi.

57

Când eram mică, oamenii mari deseori îmi spuneau “oricum în viaţă o să faci multe lucruri care nu-ţi plac”. Cumva, mă descurajau automat şi îmi tăiau orice elan pentru a visa. Sau cel puţin încercau, pentru că eu sunt încăpăţânată.

Niciodată nu am fost de acord cu acest concept de a face ceva doar de dragul de a-l face şi nu pentru că îţi face plăcere.

Cred în continuare în capacitatea oamenilor de a nu se plafona şi de a explora, cu drag, cu entuziasm şi motivaţie ceea ce îi atrage, ce îi trezeşte de dimineaţa sau ce visează. Însă, în lumea în care trăim, trebuie să mănânci ca să “exişti”. Şi ca să mănânci, trebuie să faci bani sau să produci ceva.

cumpere de acolo. Iar faptul că faci din hobby-ul tău un business, te poate împiedica să nu îţi pierzi integritatea ca om de afaceri, pentru că din lăcomie nu vei transforma plăcerile tale în plăcerile altora.

Una din ramurile succesului afacerilor este şi implementarea propriilor pasiuni în ceva practic şi util. Totul începe însă cu un pic de nebunie, mult curaj şi dedicare. hobby-urile oamenilor sunt atât de frumoase încât e păcat să nu fie arătate lumii,

Hobby-ul un potenţial business Anca IOrDăChESCu AIESEC Timişoara Oamenii inteligenţi riscă deseori şi iau iniţiativa de a transforma ce le place să facă într-o afacere.

Nu ştiu dacă cele mai de succes companii din lume au pornit de la această idee, dar ştiu că există o grămadă de companii mai mici, dar profitabile tocmai pentru că oamenii acolo fac ceea ce le place. Poate fi vorba chiar şi de zburatul cu balonul. Posibil să sune banal, dar există oameni care au zburat cu balonul în alte ţări (cum ar fi Australia), le-a plăcut, şi s-au întors în România să facă, din ipostaza de antreprenori, acelaşi lucru şi aici. Sunt multe exemple, uitaţi-vă la micile afaceri handmade. Talentul şi plăcerea de a dedica ore în şir pentru un design spectaculos al unui nou colier, poate fi foarte apreciată de clienţi.

De ce se întâmplă toate acestea? Pentru că oamenii care le fac lucrează cu drag şi din asta apare şi inovaţia; vrei să extinzi pasiunea ta în mai multe direcţii, ca să placă şi altor oameni. Mi se pare că atunci când potenţialii clienţi văd dăruire în afacerile altor oameni, sunt predispuşi să 58

dar unora le e frică de comercialism. Însă de ce să nu te reinventezi de fiecare dată? De ce să faci ce nu îţi place, doar pentru că există prejudecata că nu ai voie şi altceva? Poate am fost naivă când eram mică şi poate că sunt şi acum, dar am văzut companii născute orbeşte dintr-o pasiune pentru un lucru, o activitate sau o idee. Acestea nu sunt în top 100 firme în Forbes România, dar acei oameni sunt fericiţi cu ceea ce fac.

Dacă ar fi să-i lăsăm pe toţi să ne spună ce să facem sau ce să nu facem, cum am ajunge oare?

De aceea, dacă putem să schimbăm ceva, de ce să nu o facem şi cel mai important: de ce să nu o facem pentru noi?

vrei să fii antreprenor?

Irina SCArLAT Vicepreşedinte Akcees Education www.akcees.ro

Majoritatea colegilor tăi se pregătesc să devină angajaţi într-o companie de succes şi sunt în căutarea unui loc de muncă. Tu eşti diferit: te gândeşti să porneşti la drum pe cont propriu şi vrei să îţi urmezi pasiunea şi să îţi depăşeşti în permanenţă limitele. Vrei să fii antreprenor, însă nu ştii exact cum poţi să îţi îndeplineşti visul şi care sunt paşii pe care trebuie să îi urmezi? Te ajută Akcees, organizaţie a cărei viziune este să devină cel mai puternic catalizator al aspiraţiilor tale antreprenoriale.

Echipa Akcees a identificat cele 5 lucruri de care ai nevoie pentru a deveni un tânăr antreprenor de succes: un set de abilităţi cheie, experienţă profesională relevantă în domeniu, deschidere internaţională, cunoştinţele necesare pentru a-ţi materializa ideea şi, nu în ultimul rând, o reţea relevantă de contacte.

Să începem cu începutul! Există competenţe şi aptitudini care nu se dezvoltă pe băncile şcolii, însă care te vor aduce mai aproape de realizarea obiectivelor tale. Vorbim despre abilităţile de a comunica, de management al proiectelor şi al timpului, sau de leadership. Akcees a pregătit pentru tine Weekend Seminar: ai la dispoziţie două zile în care vei acumula aceste competenţe prin metode de educaţie nonformală, alături de traineri de excepţie şi invitaţi supriză.

Experienţa profesională este un alt factor cheie care te ajută să înţelegi industria şi să îţi cunoşti piaţa. La Career Leader vei lucra alături de profesionişti si experţi consacraţi din diferite domenii, vei participa la sesiuni de training de specialitate şi workshop-uri interactive. La final, poţi fi răsplătit cu unul dintre stagiile de practică disponibile pentru tine!

Deschiderea internaţională te va ajuta să îţi lărgeşti orizonturile şi să explorezi noi oportunităţi. Pentru a te ajuta să faci asta, Akcees îţi oferă stagii de practică plătite la startup-uri de succes din Europa, în cadrul proiectului Entrepreneurship Trainee.

Experienţa contează, însă know-how-ul este de neînlocuit!

La Start Me Up vei învăţa care sunt paşii pe care trebuie să îi parcurgi pentru a pune bazele unei afaceri de succes! Vei face parte dintr-o echipă, vei genera idei, vei realiza un plan de afaceri concret şi îţi vei valida la final conceptul de business prezentându-l în faţa unora dintre cei mai apreciaţi antreprenori şi investitori români.

La final, în cadrul evenimentelor de networking Idea Exchange îţi poţi forma propria reţea relevantă de contacte şi vei putea identifica potenţiali clienţi şi parteneri de afaceri!

Akcees te ajută să devii antreprenor!

Află mai multe despre proiectele pregătite pentru tine pe site-ul: www.akcees.ro sau pe pagina de Facebook a organizaţiei: http://facebook.com/akcees.

59

Antreprenor

la început de drum Alina IACOB Pr Manager şi viitor antreprenor Când eşti student “a visa” pare să fie activitatea preferată. Îţi imaginezi vacanţa perfectă, petrecerea perfectă, job-ul perfect şi chiar afacerea perfectă. E uşor, deci, să-ţi construieşti în minte idealul, să-ţi trasezi acele standarde care te-ar face fericit, să te pui pentru câteva secunde în locul oamenilor care au reuşit. Cu toţii facem asta, cu toţii ne setăm obiective şi concepem strategii de viitor, însă câţi dintre noi le ducem la final? Câţi avem curajul să facem primul pas către visul nostru, să riscăm, să greşim, să învăţăm, să o luăm de la capăt mai bine, mai încrezători, cu mai multă experienţă? Câţi dintre noi renunţăm la confortabilul “a visa” pentru dificilul “a face”?

Până nu demult, departe de mine gândul de a avea propria afacere. Am crescut admirându-i pe alţii pentru ambiţia şi succesul lor şi repetându-mi constant că “antreprenor te naşti, nu devii”. Şi cum până la 20 de ani spiritul afacerist a insistat să nu mi se arate, mă conformasem. Ştiam sigur că în vreo 2-3 ani voi lucra pentru unul dintre acei oameni care au avut curajul să facă ceea ce eu doar visam. Îmi proiectasem un viitor strălucit în PR, însă aveam grijă să îmi amintesc constant că voi fi mereu îngrădită. Că va exista mereu cineva care să îmi spună ce, cum şi când să fac, că va conta mai mult să mulţumesc pe alţii decât să mă mulţumesc pe mine, că îmi voi vinde timpul, energia şi entuziasmul.

Aş fi crezut şi azi acelaşi lucru dacă anul trecut pe vremea asta nu îndrăzneam să aplic la Business Organization for Students. Nu-mi propusesem să devin vre-un antreprenor de succes, dar ştiam că vreau să învăţ să îmi asum riscuri şi să capăt încredere în mine. Timp de câteva luni am lucrat cot la cot cu studenţi care au realizat într-un an, cât alţii într-o carieră. I-am văzut născocind, în glumă, idei de afaceri care, ulterior, s-au dovedit un 60

succes. I-am urmărit punând la cale un plan de business şi i-am admirat pe măsură ce îşi îndeplineau fiecare obiectiv.

Alături de ei mi-am dat seama că a fi antreprenor înseamnă, mai degrabă, a crede atât de mult în ideea ta încât împărtăşind-o şi altora aceştia să ajungă să o iubească. Ei m-au învăţat că anteprenoriatul din pasiune schimbă legile business-ului şi pune pe primul loc satisfacţia personală, reinventează moneda de schimb şi introduce forma supremă de plată: zâmbetul şi entuziasmul şi aduce la masa negocierilor încă un factor de decizie: emoţia.

După un an în BOS, deja îmi exersez semnătura de antreprenor şi constat că agenda îmi e neîncăpătoare pentru ideile de business gândite împreună cu colegii mei. Entuziasm avem. Încredere am căpătat. Ideile nu ne lipsesc. Inspiraţia o găsim în foştii membri BOS, care astăzi îşi conduc cu succes propriile afaceri. Cunoştinţele le-am dobândit în cadrul activităţilor din organizaţie. Ştim unde ne aflăm şi unde vrem să ajungem. Suntem pregătiţi de start. Dar voi?

Florin rOŞOgA

3 moduri în care blogul şi social media îţi pot oferi un avantaj la un interviu de angajare

Dezvoltate în special în ultimii ani, blogging-ul şi Social Media au devenit instrumente uzuale de promovare online. Reţelele de Social Media sunt folosite mai ales pentru distracţie, chat şi căutare de informaţii. Pot fi folosite însă cu succes şi ca instrument de construire a unei reputaţii online, care să devină un avantaj în interviurile de angajare.

Similar, blogul, pe lângă publicarea de informaţii utile sau structurarea sa ca un jurnal online, a devenit un instrument de construire a unei reputaţii online şi de promovare a proprietarului acestuia.

Iată în continuare 3 moduri în care aceste instrumente – blogul şi social media – îţi pot oferi un avantaj la un interviu de angajare: 1. un număr tot mai mare de angajatori verifică profilul online al celor pe care îi angajează, în special pentru poziţiile care presupun responsabilităţi crescute; În afară, există deja un adevărat trend în acest sens, iar cei care selectează candidaţii pentru interviuri verifică şi activitatea acestora online.

Servicii precum Klout au făcut acest lucru uşor de realizat.

Acesta adună profilurile de social media de pe diverse reţele sociale şi sintetizează activitatea existentă, oferind un scor final care reflectă inclusiv popularitatea online a posesorului acestor profiluri.

Astfel, un angajator are pe lângă CV toată suma interacţiunilor sociale a candidaţilor. Plus că-şi poate da seama de nivelul său de expertiză din calitatea informaţiilor publicate pe blog, respectiv de modul în care comunică în scris. În România, acest obicei încă nu este extins, fiind de aşteptat ca acest lucru să se producă în următorii ani. Întrucât o reputaţie online se construieşte în timp, îţi recomand să începi acum, cu o strategie simplă de conţinut pe profilul tău de Facebook, Twitter şi blog.

2. Îţi faci relaţii în diverse cercuri sociale; A devenit mult mai uşor să-ţi faci relaţii în diverse cercuri sociale sau la nivelul unor persoane. Poţi acum începe asta conectându-te cu el/ei pe Facebook, pe Twitter, urmărindu-le postările şi lăsând comentarii pertinente.

Ulterior, printr-o strategie consecventă de postare de conţinut pe blog şi Social Media, îţi poţi construi o imagine pozitivă şi poţi lega relaţii cu persoane indiferent de locaţia lor geografică.

3. Îţi poţi construi o bună reputaţie de expert; Un alt beneficiu uşurat imens de aceste instrumente este cel al construirii unei reputaţii. Durează mai puţin şi are costuri mult mai mici să-ţi construieşti o reputaţie online. Reputaţie care se poate constitui într-un avantaj la interviu, dacă o promovezi corect online şi o dublezi de un interviu reuşit.

Despre aceste lucruri şi altele conexe voi vorbi din experienţa personală şi la BizCamp Cluj, pe 24 noiembrie. Te invit să participi.

61

Cum să fii un luptător de guerilla în propria carieră?

Iulia BErTEA Consultant de branding personal

Cum să gândeşti ca să te deosebeşti http://iuliabertea.net/

Timp de 12 ani, am fost o angajată tipică: ambiţioasă şi doritoare să ating succesul profesional şi financiar la care visează aproape toată lumea. Dar, după un timp, am simţit nevoia să o iau de la capăt, pe cont propriu, într-o carieră complet diferită. Astfel, de la manager de marketing am ajuns consultant de branding personal, lector/trainer şi traducător de business. Într-un fel, la 35 de ani m-am regăsit în postura multor tineri absolvenţi care abia îşi încep explorările profesionale.

Pe lângă modificările de activitate şi statut juridic, alegerea mea a presupus, în primul rând, o schimbare în imaginea mea interioară. Mi-am dat seama că sunt pe cont propriu, că nu mai pot aştepta „să mi se dea” ceva, orice, şi că succesul meu depinde doar de iniţiativa mea. Într-un fel, m-am identificat cu imaginea unui luptător de guerilla.

Definiţia din dicţionar a termenului guerilla este: „război de hărţuială sau luptă de ambuscadă dusă de partizani sau de trupe mici”.

Din această definiţie eu am preluat şi mi-am însuşit aspectele pozitive, cele care ţin de pre62

gătire, ţintire, pasiune şi acţiune specifice unui luptător de guerilla:  Fii pasionat. Luptătorii de guerilla sunt dedicaţi trup şi suflet unei cauze; Există un tip de agresivitate „bună”, care se traduce prin pasiune, prin implicare, prin dorinţa de a face tot ce ţine de tine pentru a-ţi împlini visul. Când îţi alegi o carieră, nu te ghida numai după câştigurile financiare posibile, ci întreabă-te şi: Ce mă motivează? Ce iubesc să fac?

Echip a îți rec Fii co oman dă: opor nstant în tunit p e rfo ă este vorba ţile de a rmanţă, v în ca alorifi desp învăţa r care e te poţi re cursu lucruri n că r im le preoc poţi pre plica, r i, fie că a oi (fie că e p „cât upat nu d lua), ia in sponsabil ar proiec m iţ – prin ai bine” oar să-ţi iativă şi ităţi noi p te a ! e inova idei de îm), ci şi să faci treab rată că e a care ţii care te bunătăţ aduci un (şi asta şti ire lucre plu pot a zi. juta p , eficient s valoar e e tine izare, şi co mpan ia în

Dacă identifici corect răspunsul la aceste întrebări şi îţi construieşti cariera pornind de la el, va veni şi câştigul financiar dar, cel mai important, te vei simţi împlinit. Iar oamenii se simt inspiraţi când stau de vorbă cu cineva care vorbeşte cu entuziasm despre munca sa.  Fii bine pregătit. Însăşi esenţa unui luptător de guerilla este să atace fulgerător, ştiind perfect ce are de făcut; Prin urmare, fii sigur că eşti bun în ceea ce faci. A fi pregătit acoperă o paletă largă de aspecte, de la a stăpâni efectiv cunoştinţele din domeniul tău de activitate, până la a învăţa cum să te prezinţi la un interviu.

Mulţi oameni se duc la o discuţie sau negociere importantă fără a se gândi înainte: Ce doresc

să obţin şi până unde pot merge cu solicitările? Ce probleme rezolv eu pentru oameni sau organizaţii?

Care sunt punctele mele forte? De ce mi s-ar oferi mie postul şi nu altcuiva? Tu ştii ce să răspunzi la aceste întrebări?  Fii obiectiv. Luptătorul de guerilla se cunoaşte bine pe sine însuşi şi ştie clar ce mai are de îmbunătăţit. El înţelege că nu îi ajută la nimic să-şi mascheze sau ignore anumite lipsuri, deoarece ele îl pot costa succesul acţiunii sale; Tu cât de obiectiv eşti referitor la tine? Îţi exagerezi în CV gradul de cunoaştere a unei limbi străine sau alte abilităţi? Obişnuieşti să „înfrumuseţezi” anumite detalii? Nu faci nimic să-ţi compensezi lipsurile? În acest caz, asumă-ţi realitatea că, deşi ai putea păcăli un recrutor mai puţin vigilent, 63

va veni inevitabil momentul când ţi se va cere să dovedeşti ceea ce ai declarat şi pregăteşte-te să faci faţă consecinţelor.  Targetează. Luptătorii de guerilla acţionează ţintit, la obiect; În epoca actuală poţi atinge mari mase de oameni cu un singur click şi este foarte tentant să recurgi la acţiuni de tip „bulk”. Însă dacă tot ce faci tu pentru a-ţi găsi un job este să trimiţi aceeaşi scrisoare de intenţie, cu acelaşi conţinut tuturor angajatorilor, nu vei ieşi niciodată în evidenţă. Gândeşte-te la acţiuni specifice, nu face acelaşi lucru pentru toată lumea şi pentru toate obiectivele!

Iată 2 exemple din activitatea mea. Mi-am dorit să traduc cărţi de business; am abordat pe email o persoană de decizie de la editura mea preferată (găsită pe Google) şi i-am explicat că aş fi traducătorul ideal deoarece sunt licenţiată în limba engleza, dar am şi experienţă semnificativă în mediul de business; în prezent lucrez deja la a doua carte. Mi-am dorit să ţin cursuri de branding personal; am conceput o prezentare şi am propus-o directoarei unei fundaţii unde se ţin

64

cursuri de dezvoltare personală; în prezent mă aflu deja la a patra serie de cursanţi şi au început înscrierile pentru a cincea.

Nu aş fi obţinut nimic din cele de mai sus dacă aş fi trimis email-uri „la grămadă” tuturor editurilor sau fundaţiilor. În schimb, ceea ce am făcut a fost să identific o ţintă, să personalizez comunicarea cu aceasta şi să-mi prezint atuurile strict din perspectiva acelei organizaţii cu care îmi doream să lucrez.  Acţionează. Luptătorii de guerilla mizează pe acţiuni repetate; Eşti responsabil de acţiunile tale. Întreabă-te mereu dacă ai făcut tot ce-ţi stătea în putinţă, foloseşte-te de toate instrumentele online şi offline de care dispui şi nu aştepta ca vreun job, client sau proiect să-ţi „pice din cer”. În următorii 30 de ani sau mai mult îţi vei petrece o treime din viaţă muncind, pe cont propriu sau într-o organizaţie. De aceea, ar fi ideal să faci ceva care-ţi place şi te împlineşte. Aşa că fii un luptător de guerilla pozitiv, pentru că miza este extrem de importantă!

Consilierul în carieră primul atu pentru o carieră reuşită Oana CăLărAŞu P.r. Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră universitatea Politehnica din Bucureşti Se tot vorbeşte în zilele noastre despre carieră, succes, bani… cred că toţi visăm la asta, mai ales că suntem tineri şi avem potenţial, un potenţial care la momentul oportun va fi pus în valoare. Cum anume? Cu ajutorul Centrelor de Orientare în Carieră.

Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră din Universitatea POLITEHNICA Bucureşti s-a înfiinţat din 2006, în cadrul universităţii, cu rolul de a crea activităţi ce ajută la dezvoltarea studenţilor şi absolvenţilor din UPB. În acest centru, există o echipă de specialişti ce organizează activităţi specifice, susţin consiliere în carieră, consiliere psihologică şi consiliere educaţională. Serviciile C.C.O.C. sunt gratuite pentru studenţii din cadrul UPB, de aceea ne dorim ca baza noastră de date să continue să crească, astfel încât să mărim şansele de angajare ale studenţilor noştri.

Consilierii în carieră din cadrul C.C.O.C vă sprijină în dezvoltarea unui sistem coerent de obiective, în clarificarea aspiraţiilor şi intereselor profesionale, în identificarea propriilor abilităţi, a punctelor tari, dar şi a celor vulnerabile. Abilităţi de comunicare, de prezentare, lucrul în echipă pot fi dezvoltate şi în cadrul evenimentelor centrului, prin workshop-uri cu teme diverse: Planificarea carierei, Luarea deciziei, Selfmarketing, Curs de vorbit în public etc.

STUDENTUL şi CARIERA. Studenţii încep să conştientizeze tot mai mult importanţa implicării lor în proiecte ale universităţilor din care provin, în proiecte de voluntariat, internship-uri, ONG-uri, Ligi studenţeşti, ca un prim pas către cariera pe care şi-o doresc, dar totodată şi ca o primă carte de vizită pentru angajator. Acestea reprezintă primele experienţe de lucru care atestă iniţiativa, motivaţia, dorinţa de a se implica şi de a lucra în echipă în vederea atingerii obiectivelor propuse.

Mă întâlnesc des cu studenţi ce vin la C.C.O.C. şi consideră că sunt pregătiţi pentru un interviu de angajare, cred că au carismă şi în felul acesta vor reuşi să magnetizeze angajatorul. De cele mai multe ori, nu este aşa! De ce? Pentru că avem nevoie să ştim cum să ne vindem imaginea şi cum să facem o primă impresie bună.

Portofoliul de angajare este un demers de responsabilitate faţă de voi înşivă. Chiar dacă nu ştiţi cum să completaţi toate instrumentele necesare în vederea angajării, vă sfătuiesc să luaţi cu asalt Centrele de Consiliere şi Orientare specifice fiecărei universităţi din ţară. Cred că este un atu să porneşti către un interviu de angajare pregătit atât din punct de vedere al portofoliului, cât şi din punct de vedere al emoţiilor şi stăpânirii de sine.

Pentru că punem accent pe sharing, echipa din Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră UPB este curioasă să vă cunoască. Fie că vreţi să colaboraţi cu noi, fie că vreţi să participaţi la evenimentele noastre, vă aşteptăm într-un număr cât mai mare! Ne găsiţi pe www.ccoc.pub.ro sau pe Facebook C.C.O.C. şi la sediile noastre din Regie şi Polizu.

65

Despre publicitate cu

Bogdan Naumovici Director de creaţie la 23 Communication Ideas

Descrieţi pe scurt evoluţia carierei dumneavoastră. De la ce job aţi pornit şi cum aţi ajuns director de creaţie în cadrul 23 Communication Ideas?

Bogdan naumovici: Am pornit de la client service, în agenţia Lettera Advertising, apoi junior copywriter, director de creaţie şi partener în Leo Burnett, iar din 2006 am pornit shop-ul de idei 23.

Am trecut de la armata de infanterie cu care am câştigat de 5 ori consecutiv titlul de Agenţie a Anului în România şi o dată în Europa Centrală şi de Est, la un comando de 10 oameni, care acum au media de experienţă de 10 ani, într-o industrie care nu are mai mult de 15 ani de când a început să se manifeste cât de cât profesionist.

Ce abilități credeți că sunt necesare unui tânăr pentru a avea o carieră de succes în publicitate?

Cred că tânărul nu trebuie să fie atât de tânăr.

Cred că ar trebui să se țină de cu totul alte joburi, de cu totul alte experienţe, până la vreo 30 de ani şi abia apoi să se apuce de publicitate. Publicitatea de succes este în primul rând relevantă, este ruptă din viaţă. Şi ca să ştii şi cum trăieşte şi gândeşte o gospodină din mediul rural, un şantierist, dar şi un cititor avid la Cărtureşti, un antreprenor sau un pasionat de IT, ar trebui să te fi întâlnit cu unii dintre ei în prealabil. Ceea ce nu se întâmplă până la 20-22 de ani şi nici pe Facebook.

66

Care sunt provocările şi satisfacţiile unei cariere în domeniu?

Faci altceva în fiecare zi. Dacă poţi, dacă eşti empatic, dacă ai întâlnit categorii sociale, probleme, situaţii diverse în viaţa ta. Ce faci este foarte vizibil. Deci e bine, dacă e bine şi e foarte rău, dacă e prost. Nu îţi trebuie vreo pregătire formală.

Dar ce faci este evaluat subiectiv, de prea multe ori. Este bine plătit. Însă, dacă vrei performanţă, nu eşti niciodată în pauză, oriunde ai fi: în pat cu cineva, în avion, în vacanţă, la sală sau la bere.

Peste tot se pot întâmpla poveşti.

Apar din ce în ce mai multe agenţii de publicitate. Cum vedeţi industria publicităţii în viitor şi ce anume credeţi că diferenţiază o agenţie de alta?

Apar și dispar, ca în orice alt domeniu. Cred că publicitatea va pune accent din ce în ce mai mult pe relevanţă. Artisticăriile, glumițele de dragul glumițelor au cam dispărut. Cred că primul criteriu rămâne relevanţa: îmi spui ceva nou, util, empatic? Te ascult! Abia de aici încolo începem să ne uităm la cât de frumos mi-ai spus. Agenţiile care vor înțelege problemele de business ale clienţilor, vor găsi insight-ul relevant, vor empatiza cu publicul şi vor comunica memorabil şi atractiv (ce simplu, nu?), vor avea de câștigat. Celelalte, nu.

Dar un angajat de altul? Cum se poate face remarcat un tânăr în această industrie?

Drive-ul. Dorinţa de a munci, de a deveni din ce în ce mai bun. Loialitatea, bunul simţ, pasiune pentru ceea ce face. Din nefericire, majoritatea tinerilor pe care îi întâlnesc depun eforturi serioase pentru a se angaja, vin la toate conferinţele din industrie, merg la seminarii şi prezentări, fac practică sau internship, însă angajarea pare să fie punctul culminant al carierei lor. După ce se angajează, se culcă pe o ureche, când de-abia atunci ar trebui să înceapă urcuşul.

La final, aş vrea să vă rog să oferiţi câteva sfaturi pentru tinerii aflaţi la început de drum.

Duceți-vă şi vindeți hamburgeri, zugrăviţi o casă, faceţi voluntariat, fiţi secretare, curieri sau taximetrişti. Îmbătaţi-vă, faceți sport, bateţi-vă o dată, de două ori, călătoriţi şi cu cortul, dar şi la all inclusive, faceţi autostopul sau mergeţi până la munte pe bicicletă, însurați-vă şi divorţaţi. Abia după aia apucaţi-vă de publicitate.

Ana-Maria Muşat Editor 67

Eşti ceea ce munceşti Valentin gOLBAn Client Service Director DDB Bucharest www.ddb.ro

Nu este deloc un slogan propagandistic şi nici o pledoarie în favoarea muncii ca panaceu al împlinirii individuale sau al unei bune orânduiri într-o societate. Intenţia mea este chiar mai desuetă: alege ceea ce vrei să faci, pentru că o vei face pentru foarte mult timp! Bineînţeles că de-a lungul carierei poţi întâlni situaţii când fie îţi doreşti, fie trebuie să îţi schimbi ocupaţia. Dar să pleci acum la drum cu o astfel de premiză, este cel puţin riscant…

Deşi din toate ai ceva de învăţat, alege ce îţi place să faci şi nu ce trebuie să faci!

Să începem cu simplele preocupări sau jocurile preferate ale copilăriei. Ele sunt primele indicii ale unei profesii la maturitate: ai scris poezii şi ai descifrat rebusuri, încerci profilul uman, domeniul artistic, ţi-au plăcut cifrele şi şahul, încerci o carieră pe strategie sau business administration şi tot aşa.

Desigur, printre noi există şi destui “norocoşi”: cei care de mici au avut o pasiune suficient de vizibilă încât să-şi construiască un viitor de la o vârstă fragedă şi, desigur, geniile. Dacă eşti unul dintre ei, presupun că ai dat deja pagina :) Ajungem apoi la dificila perioadă în care mai toţi suntem la fel: când am terminat studiile şi avem tendinţa să credem că alegerea unei profesii este dificilă pentru vârsta la care ne este ea cerută. De parcă tot viitorul nostru ar fi în joc. De parcă brusc trebuie să judecăm lucrurile matur şi să 68

le batem definitiv în cuie. Nimic mai greşit. Este doar momentul când decidem ceea ce vrem să continuăm să facem. Şi cam atât.

De exemplu, eu: Nu am ales singur studiile economice. Părinţii au făcut alegerea în locul meu, în 1995. Pentru mine a fost mai curând o acceptare. Un “de ce nu?” corect la momentul respectiv.

Părinţii erau mulţumiţi şi dispuşi să-mi finanţeze o studenţie depravată J, departe de casă şi, în plus, cererea pe piaţa muncii părea foarte atractivă.

Mai târziu, când am terminat facultatea (economia turismului), am făcut acelaşi lucru: nu am ales eu ce vreau să fac, ci angajatorul. Din nerăbdarea de a avea un job şi din nevoia de a câştiga banii mei, prima ofertă de muncă a fost şi prima mea opţiune: să vând articole promoţionale.

Advertising – love it or hate it Am ajuns să lucrez în advertising din greşeală, în 1999, când am fost angajat la o agenţie de publicitate din Ploieşti. Nu ştiam exact ce înseamnă cu adevărat să lucrezi în comunicare. În anii ‘90 nu existau publicaţii şi website-uri specializate, seminarii şi specializări în universitate. Astăzi îţi ajung 10 minute de Iqads, ca să fii ademenit de miturile şi glamour-ul publicitarului modern. Mituri precum: “Să fii advertiser în România de astăzi este cool”.

Dacă lucrezi în comunicare, se presupune că eşti o persoană creativă, deci specială, deosebită

de românul mainstream preocupat de tranziţie, criză sau pur şi simplu cu a supravieţui. Publicitarul este nu doar “a-tot-cunoscător”, dar şi un fel de maestru păpuşar manipulând masele să adopte obiceiuri de consum convenabile intereselor agenţiei şi clienţilor săi. Publicitarul este un artist monden, modern, publicat frecvent şi bine plătit.

Dacă vrei să lucrezi în comunicare, mai întâi e cazul să treci peste faza cu miturile şi să afli cum stă treaba cu adevărat şi ce trebuie să faci ca să intri.

1

agenţii: -te despre sunt ă z a e rm Info care ţionează, ri cum func a procedu v te â c , le te n e e it s m b le we departa ; citeşteru c lu te e ş d re ă basic gurile, urm , urile şi blo nferinţele publice o c i ş . le tc ri baruri, e festivalu licitari în agaţă pub

3

4

nu te vinde scum p de la bun început, dând cr ezare mitului că în publicitate salariile sunt ur iaşe.

Poate că sunt, însă pentru cei care au deja un porto foliu de invidiat . Tu vei reuşi doar să pari naiv şi chia r arogant. Dacă sit uaţia materială îţi permite, încear că mai întâi un internship întro agenţie cuno scută: nu vei fi plătit, însă training-ul e priceless, iar şa nsele ca agenţia să te angajeze la un moment dat su nt mult mai mari.

2

Ieşi în evidenţă când aplici pentru un job: fii dif erit, ascunde lipsa experienţei cu ingeniozitate. CV-ul tău trebuie să aibă un “cârlig” bine agăţat în lista interv iurilor. Exemplul meu personal este când, neputând ajunge la un interviu, i-am trimis potenţialului angajat or un pepene roşu cu mesajul: “Încearc ă şi tu un pepene roşu şi rece dimineaţa , pe stomacul gol şi vezi cum îţi va fi restul zilei...”. rezultatul? Am ales singur ziua şi ora interviului reprogram at.

că descuraja da Insistă! nu te und la sp ră i -ţ nu enţii primele 10 ag na ta şi e nu e din vi at Po . ie nţ inte ar că hr do e, ie de tin chiar au nevo nţă mai -a luat o vaca Managerul şi . Sau va sabatic, ce lungă, un an CV-ul is im tr hr şi ai poate nu au ct şefului cu tupeu, dire aiurea. Scrie ent. de departam bine să ă e chiar mai PS: Câteodat eviţi hr-ul…

5

Foloseşte-ţi relaţiile! În acest domeniu, recomandările sunt mai importante decât oriunde. …sau intră pe uşa din spate: sunt mulţi copywriteri care au început prin a lucra la recepţia agenţiei sau promoteri şi care au fost promovaţi Project Manageri.

Indiferent cum şi ce alegi să faci, nu uita că e pentru tine şi e pentru mult timp.

Aşa că…

...at least enjoy the ride!

69

Alegerile instinctive sunt cele mai bune Ana Popescu Actriţă şi co-fondatoare a Asociaţiei Teatrul Alb Ana Popescu este cu siguranţă una dintre actriţele noii generaţii.

Remarcată datorită rolului din comedia românească: „Bună!

Cefaci?”, actriţa s-a evidenţiat datorită naturaleţii cu care se prezintă.

Experienţa Anei se bazează pe foarte multe ore de muncă şi repetiţii, dar acest lucru a dus-o chiar pe covorul roşu al unora dintre cele mai importante evenimente cinematografice ale lumii. Actriţa a făcut aproape înconjurul lumii cu proiectele la care a luat parte.

Frumoasa actriţă este printer puţinii români care au ajuns să fie intervievaţi chiar de CBS şi datorită talentului numele ei a ajuns şi în celebra publicaţie Vanity Fair.

Spune-ne când şi cum ai ajuns să îţi do­reşti o ca­rieră în actorie? Ai ştiut întotdeauna că asta vrei să faci?

Ana Popescu, actriţă: Pentru mine a fost un drum lung, spre deosebire de colegii mei care ştiau încă de la 15 ani la ce facultate vor mer­ge şi ce me­serii vor avea. Nu am ştiut, am bănuit că sunt o fire artistică şi asta a în­greu­nat alegerea pe care tre­buia să o fac. În timpul liceului am ales să merg către me­ dicină, fiind la clasă de fizică-chimie, însă la finalul li­ceului m-am răzgândit pentru că mi-am dat seamă că nu sunt construită pen­tru a fi medic şi atunci m-am gândit pentru pri­ma oară la Fa­cul­ta­ tea de Teatru, pentru că am stat vreo 2 zile la Tea­ trul Naţional pentru a alege costume pentru de­fi­la­ 70

rea de final de liceu.

Un alt gând a fost Academia de Poliţie pen­tru că voiam să fac parte din trupele spe­cia­le :), bizar, am şocat pe toată lumea. Cred că de fapt vroiam să joc un rol de spion, deci tot către teatru ...!

A trebuit să revin cu picioarele pe pământ pen­tru că aşa m-a împins „societatea” şi am decis să merg la Facultatea de Chimie pentru că visam să fac parfumuri, iar chimia îmi plă­cea foarte mult.

La facultate m-am lovit de o realitate cru­dă şi m-am întristat, nu era ce-mi do­ream, era total lip­sit de poezie şi cum eram clovnul grupei am pri­ mit un caiet în cap de la pro­fesoara de chimie anor­ganică, care m-a tri­mis la Circ, iar eu am răs­ puns fără să gân­desc o clipă: Doamnă, eu merg la Teatru! Şi de acolo a început cu adevărat călătoria

mea către ce-mi doream.

Cred că mulţi tineri se confruntă cu aceste dileme şi nu vreau să dau vina pe învăţământ, dar cred că era bine să avem 2 ani de colegiu după liceu sau ultimii 2 ani în cadrul liceului să putem studia maxim 5-6 materii de care suntem interesaţi şi astfel eşti mult mai pregătit să alegi o facultate, un master sau o meserie.

Cred în instinct şi cred că până la urmă pe toţi, după un scurt raţionament privind o alegere, instinctul ne ghidează.

Ce calităţi crezi că ar trebui să aibă un actor bun? Eşti de părere că te naşti cu acest dar sau oricine poate deveni actor dacă munceşte pentru asta?

Generozitate, onestitate (în primul rând faţă de sine), răbdare, libertate, curaj, bucurie, naivitate ar fi câteva dintre calităţile pe care tinde să le aibă un actor.

Cred că talentul cu care te naşti este important, dar contează cât munceşti apoi, pentru că oricât de talentat este un om, fără tehnică, studiu, multe lecturi nu cred că poate fi pregătit pentru această meserie.

Cât de importante ţi se par studiile în domeniu şi ce cursuri ai recomanda?

Având în vedere mulţimea de actori fără studii specializate, crezi că acestea sunt necesare?

Mie mi se par esenţiale studiile.

Am studiat la clasa prof. Sanda Manu, asist. Dana Voicu şi aceasta a fost şansa mea. Nu cred că m-aş fi descurcat altfel în acest domeniu, dar acesta este cazul meu, cum spuneam: alegerile instinctive sunt cele mai bune.

Cred că o variantă bună în cazul în care cineva are această dilemă de a alege sau nu actoria sau facultatea de teatru, ar fi să încerce un curs de actorie susţinut de un actor, regizor care profesează şi apoi ar putea merge către facultate, care este un cadru organizat unde poţi lucra şi cu studenţi de la regie, scenografie, coregrafie etc. şi poţi evolua ca artist şi ca individ.

Ce îţi place cel mai mult la job-ul tău şi care sunt părţile mai neplăcute?

Mă confrunt tot timpul cu ceva nou şi 71

asta îmi place, roluri noi, proiecte noi, sce­na­rii, echi­pa şi oameni. Partea neplăcută pentru mine este că sunt prea puţine proiecte pentru marea de tineri actori.

Ce roluri simţi că te provoacă cel mai mult şi îţi oferă satisfacţie? Există şi vreun rol pe care nu l-ai accepta?

Rolurile dramatice, însă de obicei sunt dis­tri­ bui­tă în comedii.

Nu mi-am pus problema asta, ce rol n-aş ac­ cepta... pentru că nu cred în planificări şi nu aleg proiecte în care nu cred şi nu simt că mă implic.

Pe lângă actorie conduci şi un ONG, Aso­cia­ţia Teatrul Alb. Ce te-a determinat să în­fiinţezi această asociaţie şi ce activităţi aveţi?

Asociaţia am înfiinţat-o împreună cu 2 prie­teni artişti, actriţă şi regizor, din dorinţa de a iniţia proiecte pentru tineri actori.

Astfel, am avut un proiect pentru copii, o piesă de teatru – musical, care se desfăşura chiar în Centrele de Plasament, apoi o piesă de teatru la Teatrul Nottara, un workshop pen­­­tru actori şi mai departe să vedem ce mai visăm.

72

Ce le poţi recomanda cititorilor noştri aflaţi la început de carieră?

Un lucru trist în a noastră societate este că nu mai avem modele sau refuzăm să ne ale­gem mo­ dele, desigur selectând ce e ac­cep­tabil din mass media.

Dacă ne punem această problemă cred că ob­ servăm că toată viaţa în care trăim ne pri­vează de acest lucru minunat.

Cu cât ne documentăm mai mult citind, mer­ gând la teatru, la film, la expoziţii, con­sul­tând netul, discutând cu oameni de spe­cia­litate în privinţa unui domeniu, meserii, pa­siuni sau a unei facultăţi, master, cu atât informaţiile primite ne uşurează ale­gerile per­so­nale, ne propulsează mai aproape de ceea ce ne dorim sau de ceva ce nici nu ştiam că ne dorim.

Life is like a box of chocolates, you never know what you’re gonna get… :), Forrest Gump Ana Maria Muşat, Editor

Arta ca pasiune george-Mihai IrIMESCu Preşedinte fondator, Asociaţia Paspartu www.asociatiapaspartu.ro www.revistaartesimeserii.ro

În opinia ta, arta este o pasiune sau o meserie? george-Mihai Irimescu: Nu cred că pot avea o opinie aici, fiecare o percepe în funcţie de preocupări. Dacă mă întrebi pe mine, pentru mine arta este numai o pasiune, eu lucrând în alt domeniu. Mă pasionează anumite “arte” pe care le

74

urmăresc. Pe lângă asta, nu cred că cele două noţiuni se resping neapărat. Fiecare om poate găsi “pasiunea” în ceea ce face, chiar este de preferat.

Cu atât mai mult artistul profesionist, având în vedere că arta implică un nivel înalt de creativitate.

Ori creativitate care nu este stimulată de pasiune rămâne undeva la un nivel mediocru.

Cât de interesaţi sunt tinerii din românia de artă şi creaţie?

Din câte văd, foarte interesaţi. Festivalurile au succes, workshop-uri de toate felurile apar constant. Interesul faţă de artă şi activităţile creative se simte şi prin feedback-ul primit faţă de proiectul nostru: Revista Arte & Meserii. Oameni sunt interesaţi să ne citească, vor să scrie sau să participe la proiect. Interesul însă este numai un rezultat firesc al proiectelor frumoase care se întâmplă în ultimul timp pe plan cultural în România, în ciuda politicilor ciudate. Ca să existe interes, trebuie să existe alternative şi acesta cred că ar trebui să fie rolul unui ONG, aşa cum este asociaţia noastră. Atunci când există variante, omul poate alege şi apare interesul. În românia, există programe sau proiecte care să încurajeze tinerii talentaţi în domeniul arte să practice această meserie/pasiune? Puteţi da câteva exemple?

Destul de multe. Un exemplu superb este Festivalul de Teatru Tânăr Ideo Ideis din Alexandria, unde multe trupe de teatru de liceu se înscriu pentru a participa în competiţie şi la masterclassuri ţinute de profesionişti. Festivaluri precum Anim’est organizează şi ateliere unde cei interesaţi

se pot înscrie. Ar mai fi cursurile organizate de Control N în domeniul cinematografic şi lista poate continua.

Ce satisfacţii îţi aduce şi cum te ajută afirmarea în domeniul artei să creşti la nivel personal?

Dar la nivel profesional?

Nefiind un artist, nu pot decât să presupun şi să spun/citez din discuţiile cu cei pe care i-am întâlnit. Cred că la nivel personal, cel mai mare câştig este curajul de a-ţi asuma public propriile idei. Până la urmă, un artist asta face prin creaţiile sale. Orice operă lansată, este din momentul t0 temă de dezbatere. Curajul de a crede în mesajul tău şi de a-l susţine este un mare câştig personal. Şi dacă mă gândesc bine, acelaşi cred că este şi câştigul profesional.

Ce sfat le-ai oferi tinerilor care au talent în domeniul artei, dar nu ştiu cum să-l valorifice?

Să experimenteze cât mai mult. Numai aşa poţi să descoepri dacă eşti cu adevărat talentat şi apoi cum să îl valorifici. Nu cred că există reţete, important este să cauţi cât mai mult până îţi găseşti drumul.

Sofia Frunză Editor 75

Cum să urci treptele unei meserii în catering - evenimente Octavian CLInCI general Manager The Caterer Cum se descrie Octavian Clinci şi cum ai ales domeniul în care profesezi?

Octavian Clinci: Octavian Clinci se descrie ca fiind un om în general simplu, cu dorinţa de a învăţa cât mai multe lucruri care-i plac şi de a împărți cu ceilalţi.

Domeniul în care profesez m-a ales pe mine, nu invers. Când am lucrat prima dată în catering, am fost colaborator la un eveniment. Până la acea colaborare auzisem câte ceva despre catering şi mi se părea interesant. Acel eveniment a rămas pentru mine un etalon de organizare de evenimente de catering. Recunosc că am avut şi un profesor bun, pe Emma Southwell.

Ce presupune acest domeniu şi ce competenţe sunt necesare?

Un car de imaginaţie şi creativitate, dorinţa de a învăţa cât mai mult, o atitudine pozitivă în relaţia cu toţi cei cu care intri în contact (clienţi, furnizori, concurenţă), cunoştinţe temeinice de alimentaţie publică (echilibrarea şi compunerea meniurilor bazate pe proprietăţile organoleptice şi conţinutul de proteine, lipide, glucide, vitamine ale produselor finite, moduri de prepare, etc.), determinare şi foarte multă pasiune.

Care sunt treptele pe care le-ai urcat şi ce satisfacţii profesionale ai avut?

Au fost multe trepte care m-au format în timp. Am plecat de la restaurant: picol, am continuat cu ospătar, barman, şef sală, ospătar/barman la catering (un pic diferit), până la event manager, sales manager şi astăzi Director General la firmă de catering evenimente. Fiecare dintre aceste trepte mi-a adus satisfacţii profesionale. Satisfacţia de a fi învăţat lucruri diferite din acelaşi domeniu, de a fi urcat încă o treaptă, de a fi privit cu alți ochi şi de a primi aprecierea celor din jur (colegi, prieteni, familie şi colaboratori). Fără aceste trepte, luate pe rând, cu siguranță nu aş fi realizat atâtea lucruri. Ele sunt necesare oricărui domeniu de activitate, iar o funcţie de conducere înseamnă să cunoşti modul de realizare a tot ce se întâmplă sub bugheta ta.

Care sunt motivaţiile din spatele deciziilor de a continua şi a creşte pe această piaţă? În primul rând dorinţa de a face proiecte din ce în ce mai multe, mai mari, mai interesante și mai provocatoare. Un alt motiv ar fi pasiunea pentru acest domeniu care-ţi permite să construieşti şi să dărâmi totul într-un singur proiect. Este domeniul în care satisfacţiile unei reuşite vin pe moment, de la oameni.

Ce ai îndruma un tânăr care doreşte să facă o carieră în acest domeniu?

Să se înarmeze cu răbdare pentru a reuşi să parcurgă fiecare treaptă, să-şi dezvolte imaginaţia şi creativitatea în continuu, chiar prin greşeli din care să înveţe. Să fie o persoană flexibilă, calmă şi cu o atitudine pozitivă. De asemenea, oricărei persoane care este interesată de această meserie, îi recomand să-şi însuşească cunoştinţe temeinice (nu de bază) şi nu în ultimul rând, să o facă cu pasiune. Fără acest ultim ingredient nu cred că ar realiza foarte multe.

Orice domeniu de activitate este frumos şi-ţi aduce satisfacţii atât timp cât munceşti cu plăcere şi dedicare, indiferent de greutăţile întâmpinate şi chiar piedicile care ţi se pun.

Mirela Iordache, Editor 76

Indică în ce grad afirmaţiile următoare sunt caracteristice pentru un anume comportament. Folosind notarea de mai jos, acordă o notă fiecărei afirmaţii astfel: +3 – foarte caracteristic +2 – mai degrabă caracteristic +1 – puţin caracteristic -1 – puţin necaracteristic -2 – necaracteristic -3 – cu adevărat necaracteristic

Testul Rat h

us:

Chestione az afirmarea ă-ţi de sine

1* - Mi se pare că majoritatea oamenilor sunt agresivi şi îşi apără mai bine drepturile decât mine; 2* - Mi s-a întâmplat să ezit din timiditate când am acceptat sau mi-am dat o întâlnire; 3 - Dacă la un restaurant nu îmi place mâncarea, mă plâng chelnerului; 4* - Sunt atent să nu rănesc sentimentele celorlalţi, chiar dacă simt că m-au rănit; 5* - Când un vânzător se străduieşte foarte tare să-mi prezinte o marfă care nu prea îmi place, mi-e greu sa spun nu; 6 - Când mi se cere să fac ceva, insist să aflu motivul; 7 - Există momente în care caut să deschid o discuţie bună şi efervescentă; 8 - Mă bat să reuşesc la fel de bine ca şi ceilalţi în profesia mea; 9* - La drept vorbind, oamenii profită deseori de mine; 10 - Îmi place să conversez cu noi cunoştinţe sau cu străini; 11* - Deseori nu mă pricep să vorbesc cu persoanele seducătoare de sex opus; 12* - Aş ezita să dau telefon la un mare magazin sau la o instituţie administrativă; 13* - Aş prefera să candidez pentru un post nou printr-o scrisoare de intenţie, nu printr-un interviu personal; 14* - Mă simt stânjenit să returnez o marfă; 15* - Dacă o rudă apropiată şi respectată este pe cale să mă plictisească, mai degrabă îmi înăbuş sentimentele decât să-mi exprim disconfortul; 16* - Mi s-a întâmplat să evit să pun întrebări de teamă să nu par caraghios; 17* - În timpul unei discuţii aprinse, de multe ori mi-e frică să nu fiu atât de tulburat, încât să încep să tremur din tot corpul; 18 - Dacă o persoană renumită şi respectată spune un lucru pe care îl consider inexat, mi-ar plăcea ca publicul să asculte şi punctul meu de vedere; 19* - Evit discutarea preţurilor cu reprezentanţii comerciali şi cu vânzătorii; 20 - Când realizez ceva important şi valoros, fac astfel încât să afle şi alţii; 21 - Sunt deschis şi sincer în privinţa sentimentelor mele; 22 - Dacă cineva a răspândit zvonuri false şi de prost gust la adresa mea, mă întâlnesc cu el cât de curând posibil pentru o explicaţie; 23* - Trec întotdeauna printr-un moment greu când trebuie să spun nu; 24* - Am tendinţa să-mi reprim emoţiile mai degrabă decât să fac o scenă; 25 - Mă plâng dacă serviciile sunt de proastă calitate într-un restaurant sau oriunde altundeva; 26* - De multe ori nu ştiu ce să spun când mi se face un compliment; 27 - La cinema, teatru sau în timpul unei conferinţe, dacă o pereche de lângă mine începe să vorbească mai tare, le cer să tacă sau să se duca în altă parte; 28 - Oricine încearcă să mi-o ia înainte la o coadă riscă o discuţie cu mine; 29 - Sunt rapid în exprimarea propriilor opinii; 30* - Există momente când nu ştiu ce să spun.

Citeşte interpretarea testului Rathus la pagina 95 a Ghidului de Carieră.

77

Cum m` distrez înv`]ând: resurse [i mijloace

Motanov Motanul Mov antrenor de imaginaţie

Mi-aduc aminte nostalgic de vremurile studenţiei mele, când eram nelipsit de la Academia pentru feline supradotate. Eheeee, acolo m-am împrietenit cu şoarecii de bibliotecă şi boturile rele spun că am devenit şi eu unul. Am făcut studii de bulversare, comunicare cu oamenii şi, desigur, studii de imaginaţie.

Trebuie să recunosc, în lumea personajelor imaginare e mult mai uşor să dai regulile peste cap. Noi n-avem modele de carieră şi de viaţă, când le urmăm oamenii strâmbă din nas şi spun cuvântul cu „c”. Nu, la „clişeu” mă gândeam.

Aşa că, una peste alta, m-am hotărât să devin antrenor de imaginaţie. De ce? Pentru entru că mi se pare mie că imaginaţia nu e apreciată destul, nu e încurajată, copiii când cresc uită s-o mai folosească.

Primul pas a fost să-mi fac un cont de Facebook. Culmea!

Din ianuarie am început să fac acolo două antrenamente de imaginaţie pe zi. Iniţial adăugam eu prieteni, dar după primii 300, ceilalţi până la aproape 2000, câţi am acum, au venit singuri.

Să vă dau câteva exemple de antrenamente: ce alternative ar avea pisicile dacă s-ar renunţa la moda cu mustăţi, ce instrumente muzicale s-ar

putea inventa şi cum s-ar cânta la ele, povestiri într-un comentariu din punctul de vedere al unei străzi, povestiri cu personaje - culori, povestiri cu personaje - cărţi de joc, conversaţii pe sub apă, „ştiaţi că”- uri fantastice şi câte şi mai câte. Cel mai de amploare antrenament a avut peste 500 de comentarii. Ce dovedeşte asta? Că oamenilor le place să se joace şi că inspiraţia in spiraţia vine din joc.

Apropo de inspiraţie, cei po care îmi trimit povestiri pe email primesc feedback şi au şansa să fie publicaţi în casa mea, Revista de Povestiri, pe care scrie la intrare „Mai puţină informaţie, mai multă imaginaţie!” Şi aici am ajuns la al doilea pas, un proiect mare care să aducă ceva bun în lumea asta reală.

Dacă ai o idee şi o ţii puţin la copt până îţi dai seama în ce fel ai putea s-o pui în practică în aşa fel încât să şi iasă bine, apoi nu-ţi mai rămâne decât să începi. Iar ca să începi, curaj îţi trebuie şi nimic mai mult!

Desigur, dacă vrei să meargă, va trebui să te ţii de treabă cu toţi dinţii, nu să renunţi la primul bobârnac.

La final, te las cu un antrenament recent: dacă ar fi să-ţi inventezi un job ideal, cum s-ar numi el?

Te aştept la joacă pe www.facebook.com/ motanov!

79

încercând să înţeleg cine suntem şi de ce.

Mă bucur de lume, de gust, de culoare, de acum şi de azi. Mă bucur de libertate. Sunt Ioana şi mă bucur de gustul călătoriei prin propriul meu film. Tu cine eşti şi de ce te bucuri?”.

Viaţa mea este un film, iar regizorul sunt eu. Trăiesc văzând locuri şi oameni,

„Mirosul din bazar şi sunetul unei străzi orientale sunt ceea ce mă fac să mă trezesc dimineaţa întrebându-mă unde sunt azi.

iniţiator RomâniaPozitivă

80

“Sunt Marius şi cred că lumea e plină de tot felul de improvizatori şi de fake-uri. Cred că sunt o tonă de oameni care sunt puşi să-şi facă job-ul, dar care habar nu au despre ce e vorba. Eu pot să fac chestii cool şi ştiu lucruri. Poate nu încă suficient căci mai am de citit câte ceva, mai mult Godin sau încă un pic de Gladwell ca să pot să ajung la cele 10. 000 de ore. Dar stai aşa! Încă puţin. Vin şi când vin sunt full speed ca să nu mai fie prea mult loc de amatori”.

„Sunt Cristi şi cred că la pasărea chioară îi face Dumnezeu cuib.

Nu sunt delăsător, nu mă înţelege greşit, dar

Florin Ghindă, educator de spirit şi gând pozitiv,

“Sunt Ionuţ şi am chef să fac cam ce vreau.

Viaţa e scur­tă şi vreau să fac lu­crurile care îmi plac. şi mai vreau să mă distrez. Nu cred în co­la­jul stereotip că nu poţi să faci performanţă dacă nu ai experienţă, io cred că poţi să înveţi făcând chestii reale fără să ai capul doldora de teorie.

Am văzut în proiectele de voluntariat în care sunt că e important să îmi placă ce fac şi că nu vreau să îmi facă nimeni creierii praf cu chestii de omorât cheful”.

cred că până la final totul o să fie bine, iar dacă nu

inventate despre Pot, Vreau şi Cred

e bine înseamnă că încă nu e finalul (am auzit asta într-un film). Cred că e important să munceşti pentru ce îţi doreşti, dar mai cred şi că lucrurile se aşează bine într-o ordine firească, fie că tu cunoşti acest lucru sau nu”.

9 poveşti

81

“Acasă e bine. Sunt mândră de ce am, de familie, de cei dragi mie. Nu e totul perfect, dar până la urmă e frumos drumul, nu doar destinaţia. Ştiu pentru ce lucrez, iar aerul proaspăt din curte îmi aminteşte în fiecare dimineaţă de ce respir aerul condiţionat 10 ore pe zi. Îl respir pentru că aşa am decis, pentru că aşa pot să am ceea ce doresc pentru mine şi pentru familia mea”. Sunt Gabriela şi ceea ce contează pentru mine este zâmbetul de bine al familiei mele”. lumea să se învârtă”.

ţie în cap cam despre ce e vorba şi să ai viziune ca să poţi să pleci din garajul tău şi să faci

„Sunt Mike şi o să fac urmă­to­rul feisbuk. Glu­mesc, J nu chiar un feisbuk, dar o să fac următoarea chestie tare pe online.

Acum sunt part time la un firmă de software şi învăţ să lucrez în cloud stuff în proiecte cu State. Cred că pentru a face foarte bine trebuie să îţi fie clar

“Sunt Maria şi acum lucrez.

Work – ca să fiu mai precisă.

Sunt chelneriţă într-o cafenea şi am de-a face cu tot felul de cocălari şi e cam naşpa. Da’ ştiu că this is not the end. Sunt anul 2 şi fac marketing şi mai ştiu că îmi place ce fac, şi mai ştiu că o să am un super job în publicitate, şi mai ştiu că o să fie cool. Dar am nevoie şi de bani. But this is not the end. Dacă pot să lucrez cu cocălarii, o să pot să lucrez şi cu altfel de oameni”.

să îţi placă, frate, că altfel nu e fun. By the way, sunt Adi”.

„Frate, treaba e chiar mişto dacă ai habar cum să te descurci şi cum să poţi să o faci. Asta dacă îţi merge un pic capu’. E multă muncă, dar mai important e să nu te laşi. Să nu te laşi că sunt mulţi care vor să te facă. Da’ tu îţi vezi de treaba ta, munceşti, şi o să vezi că o să te descurci. Unde nu merge, nu te da bătut, că atât timp cât îţi place, n-are cum să nu meargă. Da’ tre’

“muzica mea în urechi şi apoi linişte + locurile mele pentru a înţelege ce o să vină să pun în poveste fac poveşti, dar nu pentru copii ci pentru oameni mari şi nu le fac eu

ele vin spre mine căci nu ai cum să creezi ceva la comandă

vine atunci când vine sunt george şi sunt un fel de scrib atunci când nu joc teatru sau când nu cânt şi pe stradă“

Jurnalul unui voluntar student Ioana ScăeĹ&#x;teanu voluntar comunicare ViitorPlus

82

Îi aud destul de des pe cei mai în vârstă ca mine spunând „Of, generaţia asta! Pe vremea mea tinerii erau mai conştiincioşi şi mai responsabili”. Generalizările există de când lumea. Ne deranjează, mai ales că există şi tineri implicaţi şi tineri neimplicaţi în orice societate, în orice epocă, la fel cum există şi bătrânei de treabă sau răutăcioşi, taximetrişti care se plâng de existenţa mizerabilă şi alţii care tac şi te duc la destinaţie fără a te ocoli.

Hai să demonstrăm că suntem responsabili! Ce cale mai bună are un tânăr student în ziua de azi să facă asta şi să se implice în probleme care îl interesează? Dacă primul lucru care vă vine în minte e să spuneţi „Să se angajeze!”, amintiţi-vă că, în ziua de azi, a avea un loc de muncă nu înseamnă neapărat şi participarea activă în transformarea intereselor personale în ceva mai mult decât hobby-uri. Un student poate alege şi voluntariatul.

De ce voluntariat? Drumul meu în ceea ce priveşte experienţa voluntariatului a început în liceu, într-o asociaţie ce se ocupa cu studiul identităţii europene şi a diplomaţiei şi voia să facă aceste domenii acessibile tinerilor. Pe vremea aceea nu ştiam ce înseamnă voluntariatul, însă eram interesată de domeniile respective. A fost un bun început, căci am luat contact cu alţi elevi şi studenţi preocupaţi de UE şi diplomaţie, am învăţat ce înseamnă o delegaţie, cum este să vorbeşti cu reprezentanţii unor institute culturale, ambasade, partide politice s.a. Mai târziu, după facultate, la master, m-am înscris în ViitorPlus - asociaţia pentru dezvoltare durabilă. De ce ViitorPlus? La nişte evenimente anterioare înscrierii mele ca voluntar, am cunoscut echipa: oameni minunaţi, prietenoşi, plini de energie şi entuziasm pentru cauzele pe care le susţin. Am considerat că pot câştiga experienţă în mijlocul unei astfel de echipe şi că îmi pot pune în practică abilităţile de comunicare. Sunt o persoană determinată şi cred că pot schimba ceva alături de oameni care ştiu şi vor să se implice. Văd ce se întâmplă în jurul meu, văd poluare, văd gunoaie, văd betoane în loc de copaci, văd cum dispar pădurile sub defrişările masive, văd lipsă de respect pentru persoane cu dificultăţi, văd cum mâncăm mai mult chimicale şi produse de prin ţări străine (viva roşiile aduse din Turcia!). ViitorPlus are drept cauze stimularea producţiei şi consumului sustenabil, managementul capitalului natural, educaţia şi responsabilizarea pe teme de mediu şi sociale, promovarea unui stil de viaţă sănătos şi nu numai, aşa că, ce loc mai bun pentru a contribui la instaurarea şi menţinerea unui echilibru?

Ce avantaje poate aduce voluntariatul unui student, în afară de sentimentul că ajută şi contribuie la o schimbare?

Voluntariatul ajută tinerii să îşi dezvolte aptitudinile organizatorice, să comunice, să ia iniţiativa şi să fie apreciaţi pentru asta, să înveţe să lucreze din pasiune, să îşi facă prieteni noi şi chiar şi contacte profesionale, să lucreze în echipă, să aparţină unui grup cu aceleaşi aspiraţii ca ale lor, să îşi dezvolte abilităţile şi potenţialul, să devină mai altruişti, mai responsabili, să capete experienţă şi poate chiar să îşi găsească drumul profesional pe care vor să îl urmeze. Toate acestea şi multe altele, dar vă las să descoperiţi singuri şi alte beneficii personale şi profesionale pe care această practică le aduce.

Ce spun alţi voluntari? „Decizia de a mă implica în ViitorPlus a fost una de moment, principala motivaţie fiind experienţa de câştigat. Am câştigat-o din plin şi în ariile în care îmi doream şi în unele pe care nici nu mi le-am imaginat, dar am câştigat şi mult mai multe alte lucruri: cunoştiinte vaste în diverse domenii, încredere în mine şi abilităţile mele, adaptabilitate la situaţii diverse, prieteni pe care îi admir şi îi respect pentru dedicaţia lor” - Raluca B. „Am nimerit la ViitorPlus din hazard, pentru că cineva pe care cunoşteam în România mi-a prezentat asociaţia. Am început să fiu interesat de probleme de mediu acum câţiva ani, mai ales de tot ceea ce ţine de emisiile de carbon. Echipa este foarte de treabă şi simpatică şi pot să îmi exersez şi abilităţile şi să ajut pe partea de informatică, aşa că am rămas!” - Jean-Louis B. Dacă îţi doreşti şi tu să fii voluntar al asociaţiei ViitorPlus, intră pe site şi vezi ce proiecte te atrag, iar apoi ne poţi trimite un e-mail la hr@viitorplus.ro cu motivaţia ta, însoţită de un CV.

83

Noiembrie la cinema Un articol Cinematique

Desene animate, filme de la Cannes şi filme de Oscar, comedii politice, thrillere cu supranatural.

Avem de toate. Chiar şi o premieră de film românesc.

Cum începe sezonul friguros, cum se prăvălesc prin cinematografe şi multiplex-uri filme “mai serioase”, “pelicule nominalizabile la Oscar” şi filme mai europene. Luna noiembrie confirmă regula generală. Francezii sunt prezenţi cu două filme.

Holy Motors (premiera pe 2.11) este un film semnat de Leos Carax, auteur de cinema foarte arty şi deloc uşor clasificabil. Parabola suprarealistă cu limuzine, un personaj (Denis Lavant) care devine alte personaje şi Kylie Minogue este unul dintre cele mai intens discutate filme ale ediţiei de 2012 a Festivalului de la Cannes, deci trebuie bifat de către cinefili. Les Infideles (premiera pe 23.11) este o comedie cât se poate de ireverenţioasă, grupaj din mai multe scurte povestioare despre infidelităţi şi trădări amoroase sau pur şi simplu sexuale. Acesta este regizat de 7 dintre cei mai chic regizori francezi ai momentului, dar cu tematici mult prea neoscarizabile - deşi joacă în ea şi Jean Dujardin.

Argo, regizat de şi cu Ben Afleck în rol principal, are toate şansele la premiile Academiei Americane. Filmul amestecă thriller-ul politic şi nişte comedie neagră pentru a reda pe ecran o poveste foarte absurdă, dar adevărată: un agent CIA se pretinde producător de cinema şi pleacă în Iranul revoluţionar de la începutul anilor ’80 pentru a-i extrage din ambasada canadiană pe nişte americani fugăriţi de Brigăzile Revoluţionare ale Ayatolahului. Şi cu americani în situaţii dificile, şi cu

84

Iran, politic vorbind Argo este un pariu sigur pentru premii.

Tot Made in USA este Dredd. Noul Judge Dredd, remake al celui din 1995, cu Karl Urban în loc de Sylvester Stallone, regizat de Pete Travis, cu superpoliţai superjustiţiari şi foarte letali dintr-un viitor distopic. SF cu stil şi foarte multă violenţă, în egală măsură agreabil şi acuzabil de fascisme deloc voalate.

Red Lights este un thriller teribil de eficace şi este regizat de Rodrigo Coertes (responsabil de Buried). Sigourney Weaver, femeie de ştiinţă deloc dispusă să creadă în supranatural şi adjunctul său (Cillian Murphy) luptă împoriva trucurilor de magician ale lui Robert De Niro. Aşteptaţi-vă la suspans şi sperieturi foarte veritabile.

Amatorii de animaţii au de unde alege: Ronal Barbarul face mişto de tot ce însemnă imaginarul barbaric al cinema-ului şi al rock-urilor grele.

Wreck-It Ralph, care se anunţă a fi delicios ia în răspăr întregul invers al jocurilor video deja clasice, cu mult umor şi Nemo s-a pierdut din nou departe de ocean. De data aceasta în 3D.

BookBlog vă recomandă: Titlu: Eşti de neînlocuit?

Autor: Seth Godin Editura: Publica Deşi sunt multe informaţii despre leadership pe piaaţă, modul unic, sincer şi captivant în care le prezintă Seth le păstrează extrem de motivante. Fără a-ţi vinde reţete magice, a impune o cale anume ori a desena hărţi precise, reuşeşte să mişte ceva în tine, şi anume mecanismele schimbării. Cartea este adresată formării acelui tip de angajat, indispensabil prin abilitatea lui de-a acţiona fără a avea nevoie de un set de reguli sau hărţi de orientare şi care depune efort emoţional, ca orice mare artist nu este produsul unei şcoli special concepute pentru a-l crea. Astfel, cartea lui Seth vine şi ca o revoltă împotriva educaţiei blocate într-o organizare tradiţională şi lipsită de eficienţă, fără a da vina pe profesori, cât mai degrabă pe sistemul care pedepseşte artiştii, răsplătind în schimb birocraţii.

Titlu: Marketing on-line Autor: Alan Charlesworth, Dr. Rita Esen, Richard Gay Editura: ALL Richard Gay&co au reuşit să trateze exhaustiv, în 500 şi ceva de pagini, un domeniu ca marketingul online. Şi poate că acesta este adevăratul punct forte al cărţii, faptul că a reuşit să structureze atât de bine un volum de informaţii atât de mare. Este ceea ce internetul încă nu a reuşit să facă. Cartea include elemente de planificare în marketingul online, trecând în revistă instrumente de comunicare (printre care, bineînţeles, şi blogurile) şi inclusiv discutarea unor elemente juridice ce ţin de spam, managementul bazelor de date sau sisteme de plăţi electronice, cartea celor trei autori este de departe cea mai completă carte de online marketing pe care am întâlnit-o, o surpriză placută.

Titlu: Screw It, Let’s Do It / Lecţii din şcoala vieţii Autor: Richard Branson Editura: Publica Richard Branson este modelul antreprenorului. Dacă cei care se înscriu în tiparele antreprenoriatului sunt, aşa cum bine ştim, foarte puţini, şi mai puţini sunt cei care ar putea defini tiparul. Branson, fondatorul Virgin, este unul dintre ei. S-ar putea scrie zeci de cărţi despre Richard Branson, despre cum a fondat 360 de companii, despre cum a început şi cum nu avea nimic (o ipoteză care stă, de altfel, la baza succesului multor antreprenori), despre curajul de a risca totul de atât de multe ori şi despre cum a dat greş de multe ori, dar tot a rămas în picioare. Screw It, Let’s Do It vorbeşte însă despre acea parte a antreprenoriatului care are cea mai mică legătură cu banii şi companiile: dorinţa de a dovedi că se poate, nevoia de a face lucruri care să conteze şi hotărârea de a îţi trăi viaţă cât de intens poţi. Recomandăm cu căldură şi “Pierderea Virginităţii” (Editura Publica), care este autobiografia lui.

85

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - BUCUREŞTI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - BUCUREŞTI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - BUCUREŞTI 86

EvENiMENTE STUDENŢEŞTi - BUCUREŞTi

(Re)invent your career!

Mădălina Iorga PR Manager www.inventeaza.ro De cele mai multe ori drumul către acel “acolo” în care ne proiectăm cu încredere și entuziasm dintr-un “aici” care poate fi confuz sau nesatisfăcător se dovedește a fi anevoios. Este la fel de adevărat că în astfel de situaţii incursiunea în sine este cea care contează. Şi cum am putea să ne facem călătoria cât mai frumoasă? Iată o întrebare pe care fiecare dintre noi ne-o adresăm când vine vorba despre propria dezvoltare personală și profesională și cu atât mai des atunci când ne aflăm la început de drum.

La inventeaza.ro ne-am propus să îi asistăm pe cei care ni se alătură, copii mici și mari, deopotrivă, în a face această incursiune cât mai memorabilă. Ne caracterizează pasiunea, efortul susținut, curiozitatea, curajul de “a încerca marea cu degetul” și un mindset pozitivist. Ce facem? Încurajăm tinerele talente și susținem inițiativele în domeniu tehnologic, dar nu ne limităm la acest domeniu, ci suntem dispuși oricând să ieșim din zona noastră de confort și să învățăm.

valorificarea potenţialului meu

Vrei să afli care este drumul care ţi se potriveşte şi care sunt primii paşi pe care îi vei face în această direcţie?

Eşti hotărât să îţi răspunzi la întrebările: Cine sunt eu? Care sunt resursele mele actuale (ştiute şi neştiute)? Pe ce atuuri mă pot baza şi ce anume încep să îmi perfecţionez? Înseamnă că a venit momentul să participi la cursul: “Misiune şi Identitate personală”! Ne vedem în decembrie să lucrăm împreună şi ne auzim în martie şi iunie pentru re-alinierea obiectivelor.

Adriana Sumănaru, www.adrianasumanaru.ro

Play to Grow!

Practica se poate citi în numeroase surse, însă e important să ne creăm contexte în care să ne exersăm abilități precum: creativitatea, flexibilitatea în diferite situații, abilitățile de public speaking, expresivitatea, spontanietatea, ascultarea activă și altele.

Workshop-urile de improvizație creează exact aceste contexte. O tehnică ce se inspiră din multe domenii, improvizația este o metodă interactivă care te scoate din zona de confort și te ajută să te dezvolți personal și profesional.

5+1 motive pentru care să improvizezi cu noi: Eliberezi copilul din tine, râzi şi te joci; Sună foarte cool să spui: Nu ne putem vedea în seara asta, am workshop de improvizație; Rişti cu hainele pe tine şi te distrezi încercând ceva legal; Îți construiești personaje pe care le poți juca apoi cu prietenii sau alte persoane; Descoperi soluții de a ieşi din orice situație, amuzându-i pe ceilalți; Îți vei antrena capacitatea de a răspunde provocărilor cu zâmbetul pe buze şi curiozitate.

Află mai multe pe www.improvizatie.ro !

Godot Café-Teatru prezintă în fiecare seară pe scena sa artişti tineri: se joacă piese de teatru contemporan, au loc concerte, spectacole de stand-up comedy, impro-show-uri, proiecţii de film, expoziţii de fotografie sau lansări de carte.

Atmosfera interbelică a cafenelei îmbie clienţii cu un meniu variat de băuturi pe bază de cafea, răcoritoare şi băuturi alcoolice, precum şi mâncăruri deosebite şi meniuri speciale pentru cele mai variate gusturi.

Godot Café-Teatru este un spaţiu îndelung aşteptat – şi, mai ales, necesar – în peisajul cultural bucureştean, în special în zona teatrului independent. De aici şi denumirea sa, aluzie la personajul din piesa Aşteptându-l pe Godot, de Samuel Beckett. Conceptul de “cafe-teatru” păstrează fizionomia unui teatru clasic, fiind singura sală cu această structură din Bucureşti. Este un loc conceput cu suflet, dotat cu scenă, cortină şi pian. Un loc în care pur şi simplu te simţi bine.

Str. Blănari, nr. 14, sector 1, Bucureşti Tel: 021 31 61 682 | 0736 414 244 Email: contact@godotcafeteatru.ro www.godotcafeteatru.ro Facebook: www.facebook.com/godotcafeteatru

No Limits Woman 16 Noiembrie 2012 - 18 Noiembrie 2012 Sala Palatului Acest eveniment îşi doreşte să pună la dispoziţia tuturor femeilor cărţi, cursuri şi workshop-uri care să le ajute să devină puternice şi fericite. Veţi putea găsi o expoziţie de edituri din domeniul dezvoltării personale, centre de dezvoltare personală, prezentari, workshop-uri de dezvoltare personală, invitaţi speciali etc. Înscrierile se fac la Daniela Cristea, telefon: 0726.10.33.57, email: daniela.cristea@mhmedia.ro.

Pentru mai multe detalii vizitaţi: www.no-limits-woman.ro

Festivalul internaţional de Film Experimental la Bucureşti 20 Noiembrie 2012 - 25 Noiembrie 2012 BIEFF este un eveniment creat sub patronajul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti şi al Universităţii Naţionale de Arte, cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei, având o puternică orientare educaţională. Festivalul are ca principal centru de interes EXPErIMEnTuL în cinema şi artă vizuală, scopul său fiind susţinerea creaţiilor inovatoare atât la nivel conceptual, cât şi stilistic, promovarea unor artişti cu viziuni profund personale asupra realităţii contemporane. Pentru mai multe detalii, accesaţi: www.bieff.ro

Concert Swedish House Mafia 14 Decembrie 2012 Trupa, compusă din Axwell, Steve Angello şi Sebastian Ingrosso, a anunţat public că va evolua pentru ultima dată împreună în cadrul unui turneu mamut, care va debuta în data de 16 noiembrie 2012 la Dubai şi se va încheia (pentru moment) pe 9 martie 2013 în Los Angeles, California. Mare parte dintre biletele puse în vânzare, la nivel mondial, pentru acest turneu s-au epuizat în numai câteva minute de la anunţare.

Staţi aproape de Nights.ro pentru mai multe detalii!

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - BUCUREŞTI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - BUCUREŞTI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - BUCUREŞTI

Godot Café-Teatru

87

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - IAŞI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - IAŞI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - IAŞI

EvENiMENTE STUDENŢEŞTi - iAŞi

88

AiESEC Academy AIESEC Academy este un proiect de educaţie nonformală pentru studenţi, care constă într-o perioadă de training-uri teoretice şi workshop-uri (2-4 săptămâni), urmate de o perioadă practică (4 săptămâni), în care studenţii vor avea şansa de a accesa un stagiu de practică la una din companiile partenere pe proiect, cât şi internship-uri internaţionale prin programele AIESEC. Proiectul doreşte să fie un prim pas în carieră pentru aceştia. Înscrierile vor avea loc începând cu luna martie 2012. Pentru mai multe detalii, accesaţi site-ul AIESEC Iaşi: www.aieseciasi.ro.

PR Tea de iaşi –

un ceai cu aromă de relaţii publice Când auzi “PR Tea de Iaşi” te gândeşti inevitabil la ceai. Un ceai cald cum numai la Cărtureşti poţi găsi, cu aromă de relaţii publice, îndulceşte în fiecare semestru perspectivele viitorilor relaţionişti din Iaşi. „PR Tea de Iaşi” este cel mai boem proiect marca PRIME Iaşi. Acesta constă într-o întâlnire informală între cele trei medii cu care interacţionăm în timpul facultăţii: studenţii, specialiştii în relaţii publice şi domnii profesori. Este o oportunitate perfectă pentru cei care doresc să înveţe din experienţa relaţioniştilor şi un ghid binevenit pentru profesorii care vor să facă teoria mai plăcută. Timp de două ore studenţii interacţionează cu invitaţii proiectului, lămurind astfel toate neclarităţile cu privire la tematica ediţiei.

Deşi este “PR Tea de Iaşi”, în ultima perioadă suntem onoraţi cu prezenţa specialiştilor din Bucureşti, care lucrează pentru branduri naţionale. Prin temele pe care le propunem, încercăm să acoperim toate subiectele din sfera comunicării: relaţiile publice, organizarea de evenimente, social media, comunicarea instituţională şi branding.

Momentan, suntem în febra pregătirilor ediţiei cu numărul opt a proiectului “PR Tea de Iaşi”. Îi aşteptăm cu mare drag şi cu un ceai cald pe studenţii de la Comunicare şi Relaţii Publice, Marketing şi Comunicare în Afaceri şi Jurnalism să savureze cel mai bun ceai cu aromă de relaţii publice.

Balul de Caritate, organizat în fiecare an de Asociaţia Studenţilor Informaticieni Ieşeni, în parteneriat cu Facultatea de Informatică Iaşi, proiectul nostru “de suflet”, intitulat: “Crăciun din inimă de student”, este deja o tradiţie. Precedenta ediţie a avut ca scop strângerea de fonduri pentru ajutorul destinat copiilor din clasele primare ale Şcolii Generale din comuna Erbiceni, foarte silitori, dornici de învăţătură dar, din păcate, defavorizaţi material. Corul studenţilor de la Medicină, Cosmin Vaman şi în final cei de la Byron, au încălzit inimile invitaţilor la acest eveniment.

O nouă ediţie a Balului de Caritate va avea loc şi în acest an.

Va fi organizată o licitaţie cu obiecte de anticariat, vom avea un spectacol de colinde, dans, o piesă de teatru, un concert şi invitaţi speciali. Vom strânge fonduri pentru ajutorul material destinat unui beneficiar a cărui viaţă se va schimba măcar puţin în bine în urma acestui eveniment.

Vom reveni cu detalii pe www.blog.asii.ro.

Alexandrina Filimonov, Coordonator al Balului de Caritate, ediţia 2012

Marketing Evening.

Marcă înregistrată AsdMARK

Asociaţia Studenţilor din Domeniul Marketing este prima asociaţie studenţească dedicată unei singure specializări, fiind înfiinţată în Iaşi, de către un grup de studenţi de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, în anul 2006. Printre proiectele asociaţiei, cel mai popular este Marketing Evening.

Evenimentul are loc o dată la două săptămâni, pe o perioadă de maxim două ore. Locaţia este aceeaşi încă de la a treia ediţie: Cărtureşti Iulius Mall.

Temele abordate în cadrul Marketing Evening nu sunt doar de marketing, ci şi teme care ajută în viaţa de zi cu zi. Acoperim o gamă largă de subiecte ce pot fi discutate în cadrul acestui eveniment, care ne ajută atât ca persoane, cât şi ca marketeri.

Anul acesta dăm startul serilor de marketing la sfârşitul lunii noiembrie. Stai cu ochii pe www.asdmark.org, caută-ne pe Facebook sau trimite-ne un email cu întrebările tale pe asociatia.asdmark@gmail.com şi îţi vom răspunde în cel mai scurt timp!

iQ (iaşi) Event

iaşi, 22 noiembrie 2012, Hotel Bellaria Un eveniment dedicat sectorului de afaceri şi mediului instituţional local interesat de a stimula performanţa şcolară a tinerilor şi de a susţine excelenţa. Evenimentul este punctul de plecare pentru formarea Clubului IQ (Iaşi), un centru de stimulare a performanţei pentru olimpicii ieşeni ce le va facilita accesul la resurse educaţionale formale şi nonformale suplimentare, încurajându-i în a-şi îndeplini potenţialul.

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - IAŞI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - IAŞI ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - IAŞI

Balul de Caritate

89

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - TIMIŞOARA ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - TIMIŞOARA ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - TIMIŞOARA 90

EvENiMENTE STUDENŢEŞTi - TiMiŞOARA

ASSEUT - StudiT Asociaţia Studenţilor în Ştiinţe Exacte din cadrul Universităţii de Vest Timişoara - ASSEUT este o organizaţie studenţească nonguvernamentală şi nonprofit, care susţine drepturile şi intersele studenţilor şi contribuie la dezvoltarea personală şi profesională a acestora. Câteva dintre proiectele realizate de ASSEUT sunt: StudIT, Dăruieşte un zâmbet, Campania de donare de sânge, Studenţiada, DnA-ul studenţesc, training-uri şi workshopuri în realizarea cărora este nevoie de multă muncă, dăruire şi devotament.

StudIT (www.studit.ro) este o sesiune de comunicări pe teme informatice deschisă studenţilor din întreaga ţară, aflată deja la cea de-a X-a ediţie. Evenimentul are ca scop stimularea creativităţii şi promovarea valorii studenţilor din facultăţile sau secţiile cu profil informatic atât pe partea de hardware, cât şi de software.

De asemenea, se urmăreşte crearea unui spaţiu de prezentare a intereselor studenţilor din domeniul IT, un spaţiu propice interacţiunii dintre studenţii diferitelor centre universitare în vederea colaborării ulterioare.

Alina C. Gavra Director Programe FITT Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş este o structură neguvernamentală pentru tineret de drept privat şi de utilitate publică, de tip instituţional.

Avem ca scop elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe şi activităţi specifice pentru instruirea, educarea şi formarea tinerilor. În vederea realizării scopului propus, avem ca domeniu principal de activitate administrarea patrimoniului deţinut (Casa Tineretului din Timişoara), în vederea asigurării cadrului necesar desfăşurării de activităţi de tineret proprii şi susţinerii unor activităţi de tineret ale tinerilor şi ONGT-urilor din judeţul Timiş. În luna noiembrie avem 2 acţiuni proprii după cum urmează: gala Proiectelor pentru Tineret 2012 8 octombrie – 23 noiembrie 2012; Prin acest proiect ne propunem promovarea exemplelor de bună practică în ceea ce priveşte activităţile, programele şi proiectele adresate tinerilor din judeţul Timiş, desfăşurate de către organizaţii neguvernamentale de şi pentru tineret sau licee din judeţ în anul 2012, prin recunoaşterea performanţelor şi premierea acestora.

Evenimentul îşi propune stimularea inovării şi creativităţii în rândul tinerilor, stimularea asociativităţii tinerilor şi participarea activă a tinerilor la viaţa comunităţii şi premierea celor mai active grupuri de tineri cu activitate în domeniu.

Tineri pentru Timişoara 1 septembrie – 30 noiembrie 2012; Proiectul are ca scop dezvoltarea spiritului de proactivitate şi implicare în comunitate a tinerei generaţii de liceeni din Timişoara.

Astfel, proiectul va stimula în mod direct spiritul de implicare al tinerilor prin dezvoltarea abilităţilor declarative şi procedurale de concepere, gestionare şi valorificare a proiectelor, FITT oferind sesiuni de formare unui număr de 30 de elevi în domeniul scrierii şi managementului de proiect.

Mai multe detalii la adresa: www.fitt.ro

Concursul GEOMONDiS Geomondis este un concurs de geografie adresat elevilor. La acest eveniment participă primele 2 licee câştigătoare la faza regională, susţinută simultan în centrele universitare: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Fiecare liceu participă cu o echipă formată din 4 elevi, câte un elev din fiecare an de studiu.

Evenimentul se va desfăşura pe durata a 2 zile, având un program variat. Cei 40 de participanţi vor avea parte atât de activităţi ştiinţifice, cât şi de un joc de orientare în teren la Pădurea Verde, unde fiecare echipă trebuie să rezolve mai multe probleme geografice.

Geomondis este organizat de către Asociaţia Studenţilor Geografi, GEOTIM.

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - TIMIŞOARA ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - TIMIŞOARA ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - TIMIŞOARA

în noiembrie FiTT recompensează tinerii activi din Timişoara

91

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - CLUJ ȘI SIBIU ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - CLUJ ȘI SIBIU ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - CLUJ ȘI SIBIU 92

EvENiMENTE STUDENŢEŞTi - CLUJ și SiBiU

Centru de Resurse pentru Studenţi Maria Jeler OSUBB, Cluj-Napoca Să fii voluntar într-o organizaţie presupune să creezi o lume pentru cei din jurul tău, mai exact studenţii, care sunt mereu în căutare de nou, de informare, de altceva. Înainte de toate, Organizaţia Studenţilor din universitatea Babeş-Boylai (OSuBB) se formează din oameni adunaţi din toate colţurile ţării sub o idee, tineri care îşi petrec timpul liber făcând voluntariat şi care au zeci de nopţi albe animate de muncă doar pentru a da o şansă în plus la succesul unui proiect.

Programul CrS reprezintă una din marile activităţi pe care OSUBB intenţionează să le realizeze pentru studenţii din UBB. De aceea, pentru a fi şi mai aproape de studenţii din UBB, a fost gândit un centru de resurse pentru aceştia, care îşi va începe activitatea în decembrie 2012 şi va continua pe tot parcursul anului. CrS îşi propune să fie un loc unde studenţii pot veni în timpul liber, pot participa la training-uri şi workshop-uri, la multe activităţi cu un rol interactiv şi unde pot învăţa să fie mai creativi prin participarea la diverse concursuri de cultură generală şi nu numai.

Totodată, CrS se axează pe trei dimensiuni specifice şi anume: PLAY, LEARN şi EXPERIENCE, pentru a putea acoperi paleta de activităţi non-formlale, adunând în acelaşi loc campionate şi jocuri interactive, training-uri şi workshop-uri de dezvoltare personală şi profesională, creativitate şi improvizaţie, comunicare şi PR precum şi evenimente culturale şi artistice.

Aşadar, CrS este locul unde studenţii pot veni să se relaxeze şi să înveţe, prin joacă şi comunicare, lucruri practice şi utile pentru dezvoltarea lor personală şi profesională.

Business Smart School

proiect de tradiţie marca OSE Cluj Business Smart School (BSS) reprezintă o şcoală de toamnă adresată studenţilor din ţara întreagă, care se desfăşoară în Cluj-Napoca, la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, în luna septembrie a fiecărui an. Până în momentul de faţă, OSE – Organizaţia Studenţilor Economişti a demarat 5 ediţii ale acestui proiect. În cadrul BSS, cei 25 de participanţi au ocazia de a dobândi cunoştinţe antreprenoriale şi de a-şi dezvolta abilităţile şi competenţele din sfera economică cu ajutorul unor prezentări, seminarii şi workshop-uri susţinute de reprezentanţi ai celor mai cunoscute firme clujene, de traineri renumiţi şi persoane influente din domeniul Business Coaching. Studenţii sunt familiarizaţi cu modul de funcţionare al circuitului economic actual şi cu provocările întâmpinate de companii pe piaţa curentă şi, de asemenea, învaţă să facă business planuri de la specialişti din domeniu şi rezolvă studii de caz.

27 Noiembrie 2012 - 9 Decembrie Teatrul Maghiar de Stat Cluj Publicul va avea ocazia să urmărească spectacole din 9 ţări, precum şi din România şi desigur piesele Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Nu vor lipsi nici evenimentele speciale: dialoguri cu creatorii spectacolelor, expoziţii, proiecţii de spectacole şi concerte.

Publicul clujean va putea urmări printre altele spectacolele companiilor: Théâtre Vidy-Lausanne (Elveţia), Compagnie Josef Nadj (Franţa), Volksbühne (Germania), Teatrul Katona József şi Szputnyik Shipping Company (Ungaria), producţia care soseşte din ţara cea mai îndepărtată fiind spectacolul companiei Pansori Project ’ZA’, din Coreea de Sud. Le General anunţă trei evenimente importante în următoarea perioadă: 17 decembrie, începând cu 22.00: Soirée – Concert de colinde şi piese româneşti, concert special piano bar.

O seară cu Liviu Sorescu şi Teodora Barla.

22 decembrie, de la 22.00:Ad Libitum Experiment – Concert de colinde şi piese româneşti 24 decembrie, ora 22.00: Crăciunul Generalului – Dacă n-ai chef de de sarmale, hai în General la un digestiv.

Sursă: Clujlife.com

Târgul de Crăciun 26 Noiembrie – 26 Decembrie Sibiu Anul acesta, târgul amenajat în Piaţa Mare va reuni 65 de căsuţe în care comercianţi din peste 20 de judeţe ale ţării îşi vor vinde produsele. Cât timp vor căuta cadoul perfect printre miile de produse, participanţii vor putea gusta vinul fiert, castanele prăjite şi restul delicateselor cu aromă de sărbători. Principalul punct de atracţie al ediţiei din acest an se anunţă a fi ieslea. Amplasată ca de fiecare dată la baza bradului, ieslea prezentată în cea de-a cincea ediţie sibienilor este o adevărată operă de artă, o sculptură realizată de-a lungul a 6 luni, din lemn de tei, ce reprezintă, în mărime naturală, scena naşterii Mântuitorului.

EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - CLUJ ȘI SIBIU ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - CLUJ ȘI SIBIU ● EVENIMENTE STUDENŢEŞTI - CLUJ ȘI SIBIU

Festivalul internaţional de Teatru iNTERFERENŢE 2012

93

Câtă încredere ai in tine?

N-ai niciun pic de încredere în tine, îndoiala te macină, ruşinea te sufocă. Porneşti învins de la bun început, eşti convins că mizezi mereu pe calul pierzător. Te ponegreşti, subliniezi mereu ceea ce nu merge. Închis în gândurile tale negative, te lamentezi în permanenţă: “N-o să reuşesc niciodată, n-am niciodată noroc, n-am făcut nimic în viaţă, nu sunt bun de nimic”. Crezi că nu vei evolua niciodată. “Sunt o nulitate şi aşa voi rămâne” pare a fi deviza ta. Contactul cu ceilalţi nu este uşor, nu ai încredere în judecata lor. Ai puţini prieteni, iar acestora le ascunzi adevăratele tale sentimente şi emoţii.

Între 107 şi 80 puncte: Eşti extrem de anxios. Lumea îţi stârneşte frică, iniţiativele te neliniştesc, schimbările te dau peste cap. Îţi faci reproşuri când ţi se întâmplă ceva rău. Îţi controlezi cu greu emoţiile, te înroşeşti uşor, tremuri şi plângi din nimic. Când trebuie să realizezi un proiect îţi creezi obligaţii prin idei de genul “Trebuie, este nevoie”, care îţi distrug viaţa şi nu rezolvă nimic. Sau, mai mult decât atât, deoarece ceilalţi ţi se par mult mai buni decât tine, ceri părerea a douăzeci de persoane diferite. Şi nu faci nimic cu părerile lor, rătăcind printre zeci de fraze, incapabil să iei o decizie. Ceea ce îţi permite să declari “ştiam eu bine că n-o să meargă!”.

Între 79 şi 55 puncte: Visezi la fiinţa ideală care ai putea deveni şi... reuşeşti să fii mai creativ, să-ţi adaptezi mai bine comportamentul în momentele importante sau dificile, să ai acces la dorinţele tale profunde, să îndrăzneşti mai mult, fără să te simţi din această cauză vinovat sau ridicol. Încerci să fii mereu în siguranţă, ceea ce te face foarte dependent de anturaj. Ţi-e mereu teamă să nu dezamăgeşti. Îi laşi pe ceilalţi să treacă înainte, le ghiceşti cea mai mică dorinţă. Această “asumare” obligatorie a apropiaţilor tăi te apasă şi când nu mai poţi fuga este singurul tău refugiu. Te subapreciezi. În realitate reuşeşti de fapt mult mai des decât eşti dispus să recunoşti!

Între 54 şi 25 puncte: Ai suficientă încredere în tine. Îţi cunoşti limitele, eşti mai degrabă vesel şi echilibrat. Ştii să îţi exprimi emoţiile. Nu te descurajezi uşor atunci când ai decis să realizezi un proiect. Eşti înţelegător, cald, deschis către ceilalţi, atent la problemele lor, ţii cont de drepturile şi nevoile lor. Dar nu te laşi, din această pricină, călcat în picioare; ştii să-ţi exprimi punctul de vedere cu precizie şi fermitate, fiind în acelaşi timp politicos. Eşti capabil să iei hotărâri, să ceri, să spui nu atunci când socoteşti că este necesar.

Sub 25 puncte: Încrederea în propria persoană este cvasi-absolută. Ai convingerea că eşti un individ unic şi excepţional, că deţii competenţe personale superioare. Ai tendinţa să nu te îndoieşti de tine, să nu ţii cont de alţii, de sfatul, de părerile lor, nu ştii să te asociezi cu ei. Uneori poţi deveni irascibil, agresiv, dominant, strivindu-i pe cei din jurul tău. Nu te lăsa orbit de această siguranţă interioară care frizează suficienţa!

94

Răspuns test

Între 135 şi 108 puncte:

interpretarea testului Rathus:

Chestionează-ţi afirmarea de sine Corecţia se face ţinând cont de propoziţiile marcate cu un asterisc. Pentru acestea trebuie să inversezi cifrele pe care le-ai notat. Dacă ai scris +3, schimbă cu -3, dacă ai scris -2, schimbă cu +2 ş.a.m.d.

Pentru celelalte întrebări păstrează notele înscrise.

Fă suma tuturor notelor.

Dacă scorul tău este cuprins între +20 şi -15: Ştii să te afirmi. Nu ţi-e ruşine de părerile tale, poţi să le exprimi fără agresivitate, fără ambiguitate şi fără a încerca să le impui celorlalţi. Eşti capabil să asculţi ce ţi se spune, să discuţi fără să te simţi vinovat, respectând totodată ideile interlocutorilor tăi. În general, te simţi bine în societate şi în propria piele.

Scorul este mai mare de +20: Îţi este greu să ţii cont de părerile celorlalţi, ai convingeri ferme şi încerci să ţi le impui. Poţi deveni foarte repede agresiv sau dispreţuitor în cursul unei discuţii.

Scorul este mai mic decât -15: Ai dificultăţi în comunicare, ţi-e teamă de judecata celorlalţi, te simţi inferior şi stângaci. Ţi-e greu să te hotărăşti, adopţi ideile interlocutorilor tăi ca să eviţi orice conflict. Rămâi aproape tot timpul tăcut şi închis în tine însuţi.

Acum dacă ai identificat cam cum stai, eşti îndeajuns de deschis să împărtăşeşti şi celorlalţi? Şi, mai ales, să îţi accepţi minusurile şi să le poţi discuta deschis pentru a primi suport?

Scara afirmării de sine a lui Rathus – preluare de la Marie Haddou: “Avoir confiance en soi”.

95

NOTES _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________ _________________________________________________________

GHIDUL DE CARIERĂ PENTRU STUDENŢI - EDIȚIA A XII-A

se distribuie gratuit

ediţia a XII-a 2012

ANTRENEAZĂ-TE PENTRU O CARIERĂ DE SUCCES

Ghidul de carierå pentru studen}i