Ghid BUZZ!Camp, editia a XIII-a

EdiĹŁia a XIII-a se distribuie gratuit

Ghidul

PUBLISHER Anca MATEI NAZAROV EDITORI COORDONATORI Sofia FRUNZĂ Ana-Maria MUŞAT BRAND MANAGER Sabina POPÂRLAN DIRECTOR PUBLICITATE Alina ANGHEL PUBLICITATE Ana-Maria BABUŞORU LAYOUT Nicolae RUSU DEZVOLTARE WEB Lucian NAZAROV PRELUCRARE FOTO & PREPRESS Aurel ŞERBAN PRODUCŢIE Dan MITROI

O publicaţie S.C. INSPIRE BUSINESS S.R.L. Tel: 0372.704.962 e-mail: sales@inspirebusiness.ro Articolele sunt proprietatea Inspire Business. Reproducerea în orice fel, în intregime sau parţial, fără acordul scris prealabil al Inspire Business este interzisă. Toate drepturile sunt rezervate.

Sfatul meu pentru tine Sofia Frunză, Editor De mici suntem educați să învățăm bine, să ascultăm pă­rinții, să citim și să depunem efort pentru a obține re­ zul­tate remarcabile, care să ne asigure o carieră res­pec­ta­ bi­lă și un viitor mai bun.

Părinții ne îndeamnă să alegem cele mai prestigioase și tradiționale meserii precum: doctor, avocat, economist, inginer etc., visând să ajungem oameni mari, cu rezultate și mai mari sau sperând să devenim tot ceea ce nu au reu­ șit ei. Noi, pe de altă parte, ne vedem actori celebri, ju­ când alături de Al Pacino sau Angelina Jolie, cântăreți deveniți vedete peste noapte sau prezentatori TV re­nu­ miți, deputaţi sau președinți de țară, care pot asigura un trai decent părinților săi. Iar pe măsură ce creștem re­nun­ țăm la aceste vise și adoptăm poziția de oameni maturi, cu intenții serioase și alte vise mărețe.

Visăm să avem o carieră frumoasă și longevivă, să facem lucruri care să ne aducă împlinire și satisfacție, fapt pentru care mergem la facultăți de prestigiu și alegem specialități care să ne asigure un trai decent și un traseu profesional ascendent. Însă de cele mai multe ori, în acest proces, uităm să luăm în calcul un lucru esențial: abilitățile și talentele pe care le deținem. De ele trebuie să ținem cont atunci când alegem o facultate, când facem un mas­ ter sau aplicăm pentru un job. Pentru că ele sunt cele care ne diferențiază, ne fac să fim valoroși, ne influențează re­ zul­tatele și ne ajută să creștem continuu.

Dacă m-ați întreba ce înseamnă să ai o carieră de succes? Ce pași trebuie să urmezi pentru a obține tot ce ți-ai propus? Răspunsul meu ar fi foarte simplu: să faci ceea ce-ți place, folosindu-ți talentele și abilitățile și in­ves­ tind continuu în dezvoltarea ta.

Exact aceste lucruri le vei afla și din Ghidul BUZZ!Camp, care conține o serie de articole și interviuri motivaționale, menite să te ajute să-ți descoperi talentele și să-ți dezvolți abilitățile. Sfaturi de carieră de la traineri, coachi și reprezentanți ai companiilor, precum și informații utile pentru ca tu să poți porni la drum sigur pe tine și încrezător în forțele proprii.

Start!

1

CUPRINS CAPITOLUL I - Companiile pentru care visezi să lucrezi

Ca să faci cea mai bună alegere. Iată cele mai bune opţiuni Construieşte-ţi cariera pe baze solide la Carpatcement!

Dorința de a învăța, de a ieși din zona de confort și entuziasmul reprezintă puncte cheie pentru un tânăr candidat - Alexandra TUreSChI

CAPITOLUL II - Orientare în carieră

Despre rolul orientării în carieră - interviu cu Gabriel ChICIoreanu Când mă fac mare vreau să fiu… - Cătălina BILan Despre recrutarea tinerilor - interviu cu George BuTunoIu bestjobs unde pleci? ești nebun? - Vlad Ioan TăUșAnCe Lipsa de experiență profesională vs atitudine - Silvia MIhaLea Despre consiliere educațională - interviu cu Irina ŞuBreDu

CAPITOLUL III - Dezvoltă-te!

3 lucruri pe care mi-aș fi dorit să le știu la început de carieră - Paul oLTeanu oSF Global Services Valoarea ta este definită prin simplul fapt că ești oM - hedi hoKa Și Tu poți fi LIDer! - Ioana PIron Smile & Conquer? - Diana VITan Cum să faci parte din categoria oamenilor de succes - ana Maria MuŞaT Toată lumea are carismă! - andy SzeKeLy Cu toții ne naștem cu o atitudine pozitivă, cea negativă se “învață” pe parcurs - Doru PeLIVan Cum arată succesul pentru tine? - Irina nicoleta SCarLaT Guided Bucharest Free Walking Tour – te bagi? - Mihai MunTeanu experienţa practică a durerii de măsea - Cristian SeIDLer Secretul celei mai bune alegeri - andrei TuDoSe

2

4 6 10

12 14 16 19 20 23 26

30 33 34 37 38 40 42 43 44 46 47 48

Capitolul 1

Companiile pentru care visezi să lucrezi

3

Construieşte-ţi cariera pe baze solide la

Carpatcement!

Carpatcement investeşte în dezvoltarea tinerilor specialişti

6

în timpul anilor de studiu. Programul le oferă posibilitatea de a-și pune în aplicare cunoștințele teoretice din facultate și de a acumula experienţă practică într-un mediu de lucru profesionist. Aceasta se face printr-o angajare pe durata vacanţei de vară în diferite departamente ale Grupului Carpatcement, cum ar fi achiziţii, financiar, protecţia mediului, mentenanţă mecanică și electrică, producţie ciment, controlul calităţii, exploatare cariere și balastiere.

Trainee Carpatcement este o altă modalitate prin care absolvenţii sunt sprijiniţi în dezvoltarea și consolidarea cunoștinţelor profesionaÎn cei 15 ani de prezenţă în România, Carpatcement Holding a contribuit la dezvoltarea unei comunităţi puternice de specialiști. De aceea a lansat și susţinut programe dedicate încurajării performanţei în rândul tinerilor.

Un exemplu sunt Premiile Profesionale Carpatcement, un concurs de cunoștinţe adresat studenţilor din facultăţi cu profil tehnic, derulat în colaborare cu organizaţii studenţești și facultăţi din ţară. De peste 7 ani, concursul premiază și oferă tinerilor recunoașterea performanţelor, ajutându-i la punerea bazelor unei cariere de succes.

Internship Carpatcement este un program care sprijină dezvoltarea studenţilor din ani terminali, care au obţinut rezultate deosebite

le la început de carieră. Strategia organizaţiei noastre în domeniul resurselor umane se concentrează pe dezvoltarea performanţei și potenţialului tinerilor angajaţi prin intermediul unor programe de pregătire complexe (Trainee financiar/ vânzări/ tehnic etc.), care asigură un cadru educaţional amplu în zona de management funcţional și o înţelegere aprofundată a proceselor și activităţilor din domeniile de activitate specifice industriei noastre, parcurgând toate etapele importante ale procesului operaţional în fiecare dintre cele trei divizii (ciment, agregate și betoane). Progra7

mele durează 12 luni și au mai multe etape, cea mai importantă fiind însușirea noţiunilor de bază legate de activitatea operaţională a departamentului unde ar urma să își desfășoare activitatea după finalizarea programului.

Odată cu aprofundarea cunoștinţelor teoretice și practice, trainee-ilor li se pot aloca sarcini tot mai specifice și chiar proiecte mai mici, cu grad crescut de responsabilitate. La final, ei vor elabora un proiect, sub îndrumarea specialiștilor în domeniu, prin care să dovedească înţelegerea informaţiilor acumulate și abilitatea de aplicare și de transferare a cunoștinţelor dobândite pe parcursul anului de

pregătire.

Această etapă este doar un prim pas în dezvoltarea viitorilor noștri specialiști, programul trainee asigurând o platformă de pregătire a tinerei generaţii pentru a face faţă provocărilor și exigenţelor unui mediu de business dinamic, orientat spre performanţă și dezvoltare continuă. Aprecierile participanţilor reflectă avantajele și implicaţiile unui astfel de program intens de pregătire în construirea unei cariere de succes în domeniu, dar și satisfacţiile pe care le aduc interacţiunea cu oameni profesioniști și evoluţia personală și profesională într-o perioadă scurtă de timp.

Ionuţ Paraschiv, Trainee Tehnic Primul an în companie a reprezentat o perioadă plină de provocări atât pe plan profesional, cât şi personal. Programul trainee, foarte bine structurat şi clar prezentat, a făcut ca procesul de acomodare şi de învăţare să fie unul rapid şi eficient. Am învăţat să lucrez cu oamenii, să comunic mai uşor şi să fiu mai eficient atunci când vreau să transmit un mesaj. Sunt sigur că toate acestea reprezintă un avantaj pentru dezvoltarea mea profesională şi doresc să mă folosesc de cele învăţate şi pe viitor!

Justinica Zah, Trainee Financiar Când s-a ivit oportunitatea de a participa într-un program trainee în cadrul Carpatcement Holding, am profitat de ea ca o modalitate foarte bună de dezvoltare profesională accelerată. Modul în care este conceput acest program oferă participanţilor posibilitatea de a lucra în mai multe departamente ale companiei, astfel încât la final să aibă o imagine clară asupra companiei, dar şi a direcţiilor de dezvoltare a carierei profesionale.

Pentru mine, a face parte din acest program de training este foarte captivant şi responsabil în acelaşi timp. Trebuie să ai suficientă abilitate, ambiţie şi motivare pentru a face faţă cerinţelor exigente ale companiei, dar diversitatea metodelor de învăţare şi entuziasmul şi ajutorul colegilor fac procesul de învăţare interesant şi plăcut. Pot spune fără îndoială că participarea mea în acest program trainee a fost cea mai bună alegere. Ştefan Mitrea, Trainee Tehnic A fost un an foarte interesant pentru mine şi o schimbare majoră: de la viaţa de student, lipsită de griji, la responsabilităţile unei persoane cu serviciu. Neavând până acum contact direct cu industria cimentului, în acest an am avut extrem de multe de învăţat, de la tehnologie până la lucrul cu oamenii. Mă bucur că fac parte din această echipă şi consider că acest program de training este absolut necesar pentru cei care vin direct de pe băncile facultăţii şi nu au decât cunoştinţe teoretice despre ce se întâmplă într-o fabrică de ciment.

8

Silviu Botezatu, Trainee Tehnic Sunt în această companie de mai bine de un an şi mă bucur pentru că lucrez în acest colectiv de oameni serioşi şi dornici să performeze la cel mai înalt nivel. Primul an ca trainee a fost foarte provocator, deoarece a fost primul contact cu această industrie, însă colectivul fabricii mi-a oferit sprijin total atât profesional, cât şi personal. Am fost foarte bucuros atunci când am primit responsabilităţi clare, pentru că m-au ajutat foarte mult să mă dezvolt profesional. Evoluţia mea ca individ a fost pozitivă, ceea ce îmi oferă o mare satisfacţie.

Raluca Ciobotă, Trainee Financiar Programul trainee mi-a oferit ocazia de a profesa într-un mediu complex, deschis şi orientat către nou, imediat după absolvirea facultăţii. Structura programului şi diversitatea nivelurilor informaţionale au făcut posibile învăţarea accelerată şi înţelegerea celor trei business-uri în numai un an. Parcurgerea programului necesită, pe lângă mobilitate şi flexibilitate, şi abilitatea de a sintetiza informaţii, capacitatea de a interacţiona cu persoane cu diferite pregătiri, precum şi de a te adapta cu diferite stiluri de învăţare.

Radu Rus, Trainee Tehnic Programul de trainee a însemnat un prim pas în cariera mea de inginer. Am avut bucuria de a lucra cu oameni cu o experienţă vastă în industrie, de la care am avut ocazia de a învăţa foarte multe lucruri noi, iar etapele de pregătire în cadrul funcţiilor suport (financiar, achiziţii şi investiţii) m-au ajutat foarte mult în înţelegerea fluxurilor şi procedurilor din cadrul companiei.

Răzvan Gorea, Trainee Vânzari Acest program a constituit pentru mine un al doilea master, în care s-au îmbinat perfect noţiunile teoretice cu practica. Pe lângă aportul de cunoştinţe, acest program m-a ajutat să fiu mai organizat în tot ceea ce fac şi, de asemenea, am învăţat că fiecare zi de lucru trebuie privită ca o misiune ce trebuie finalizată până la sfârşitul zilei. Programul trainee este o bază solidă de la care pot porni să îmi construiesc un viitor sigur şi stabil.

Poziţiile de internship și trainee sunt comunicate studenţilor și proaspeţilor absolvenţi prin anunţuri publicate online pe site-ul Carpatcement: www.heidelbergcement.ro HeidelbergCement Group este lider mondial pe piaţa de agregate și un important jucător în domeniul cimentului, betonului și altor activităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Compania are peste 52.500 de angajaţi în 2.500 de locaţii, în peste 40 de

ţări. Cu un total al investiţiilor de peste 450 milioane euro, HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România. În ţara noastră, Grupul este prezent în producţia de ciment, betoane și agregate prin companiile Carpatcement Holding (3 fabrici de ciment), Carpat Beton (19 staţii de betoane) și Carpat Agregate (14 cariere și balastiere). Toate cele trei companii folosesc tehnologii inovative și au ca obiectiv major promovarea unor standarde înalte de calitate.

9

Alexandra Tureschi, Country Staffing Manager la hewlett-Packard

„Dorința de a învăța, de a ieși din zona de confort și entuziasmul reprezintă puncte cheie pentru un tânăr candidat” Cum aţi descrie compania prin valorile care vă definesc? Credeţi că este important ca valorile angajaţilor să se intersecteze cu cele ale companiei? În Hewlett-Packard valorizăm munca în echipă și considerăm că integritatea și realizările angajaților noștri descriu cultura organizațională. Deviza noastră presupune o relație de încredere și respect atât față de clienți, cât și față de angajații noștri, iar contribuția activă și realizările celor din urmă conduc la inovația cu care ne-am obișnuit partenerii. Bineînțeles că există o legătură foarte importantă între valorile angajaților și valorile companiei. O aliniere între cele două tipuri de valori nu doar că facilitează integrarea în echipă, ci înseamnă că angajatul nostru este un membu de nădejde al echipei HP. Ce calităţi trebuie să dovedească un tânăr candidat pentru a se integra în echipă?

Noi punem accent pe lucrul în echipă și în baza acestui aspect abilitățile bune de comunicare și interacțiune cu colegii facilitează foarte mult integrarea în echipă. Totodată, dorința 10

de a învăța, de a ieși din zona de confort, entuziasmul reprezintă puncte cheie pentru un tânăr candidat, alături de suportul managerului și al întregii echipe, care este cheia spre o integrare de succes.

Care sunt oportunităţile de dezvoltare pe care le oferiţi angajaţilor hP? Vă gândiţi să vă măriţi echipa anul acesta? În cadrul companiei noastre angajații sunt încurajați să se dezvolte, să-și lărgească aria de expertiză. De aceea, angajații HP beneficiază de numeroase training-uri atât în ceea ce privește procesele cu care lucrează, cât și pe partea de dezvoltare a abilităților personale, programe de job rotation din cadrul companiei prin intermediul cărora au ocazia să opereze în job-uri diferite din companie. De asemenea, atât la nivel local, cât și la nivel EMEA există diferite programe în care angajații se pot implica.

Compania este în creștere, prin urmare majoritatea organizațiilor existente în România vor recruta colegi noi.

Ce sfaturi aveţi pentru cititorii noștri? Ce credeţi că ar trebui să facă pentru o dezvoltare armonioasă și o carieră de succes?

După părerea mea, nu cred că există o rețetă ideală pentru succesul în carieră. Dar ca pași comuni pentru acest proces, consider că este necesar să-ți identifici obiectivele, să știi ce-ți place, care este domeniul în care dorești să-ți dezvolți cariera, dar mai ales să identifici etapele prin care trebuie să treci pentru a ajunge unde îți dorești. Poți începe să te gândești la o carieră de succes încă din perioada studenției, iar un mijloc de a suplimenta cunoștiințele teoretice dobândite în facultate îl reprezintă internship-urile, activitățile de voluntariat, diferite activități extrașcolare. O carieră de succes presupune totodată să fii un bun profesionist, să depui eforturi constante pentru propria dezvoltare profesională, să fii entuziast în a identifica noi oportunități și mai ales să ai curajul să-ți asumi responsabilități.

Ana Maria Mușat, Editor

Capitolul 2

Orientare ĂŽn carieră

11

Despre rolul orientării în carieră Interviu cu Gabriel Chicioreanu Fondator LEARN&GO Co-fondator 4CAREER, WOMEN4CAREER și STUDY4CAREER

Ai o vastă experienţă în domeniul consultanţei şi orientării în carieră. Spune-ne câteva lucruri despre acest domeniu? Într-adevăr, activez și mă dezvolt de câţiva ani pe piaţa aceasta, oferind sesiuni de consiliere și orientare în carieră. De fapt, consilierea în carieră sau orientarea in cariera nu este altceva decât o forma de asistenţă continuă acordată candidatului, viitorului angajat sau antreprenor, în procesul său de adaptare la piaţa muncii, piaţă ce este într-o continuă evoluţie.

Altfel spus, consilierea şi orientarea în carieră îl ajută pe candidat să îşi verifice dacă are competenţele si aptitudinile necesare pentru practicarea cu succes a unei profesii, să işi descopere interesele sau preferinţele pentru o anumită profesie sau pentru o familie de profesii şi să işi evalueze, într-un mod realist, şansele de reuşită.

Care este rolul unui consilier în carieră?

Consilierul în carieră este specialistul care are pregătire profesională specializată și certificată pentru acest domeniu și poate să privească în mod obiectiv candidatul, fără să fie influenţat de mediul subiectiv în care se află acesta. Rolul esenţial al consilierul în carieră este de a-l ajuta pe candidat să îşi evalueze corect aptitudinile şi interesele pentru a alege în cunoştinţă de cauză locul de muncă sau domeniul de activitate în care ar putea profesa cu succes. Astfel, consilierul în carieră aduce clarificări candidatului privind cerinţele job-ului, acesta având ocazia de a primi o evaluare obiectivă a aptitudinilor sale, fiind ghidat către 12

locuri de muncă sau programe de formare potrivite nevoilor sale, în vederea atingerii obiectivelor stabilite de la început. În special, activitatea consilierului urmăreşte formarea şi dezvoltarea competenţelor persoanei consiliate în următoarele direcţii: a autocunoaşterii, a explorării educaţionale şi ocupaţionale și a planificării carierei.

Ce presupune procesul de consiliere şi orientarea în carieră şi când ar trebui să înceapă? Începutul aflării tainelor viitoarei cariere profesionale poate fi de la vârste mici. Chiar și copiilor de clase primare, prin diverse activităţi în care sunt direct implicaţi, li se pot oferi indirect sesiuni de consiliere în carieră. Însă, într-un mod organizat și care să aibă un impact mai bun asupra deciziilor ce vor avea de luat, la vârsta de 13-14 ani elevii pot conștientiza mult mai bine importanţa alegerii domeniului profesional în viaţă, încă de la optarea pentru un liceu sau altul. În opinia mea, cel mai important aspect în cadrul procesului de consiliere este dat de faptul că un candidat poate să afle exact locul unde se află și totodată să își găsească direcţia către domeniul pentru care are competenţe și abilităţi să îl profeseze cu succes.

Care este atitudinea tinerilor din românia privind planificarea şi orientarea în carieră? Sunt interesaţi să investească în dezvoltarea lor?

Există din nefericire și un procent de tineri care nu consideră oportun să înveţe în plus faţă de programa școlară, indiferent că vorbim

de cea liceală sau cea universitară. Din rândurile acestora se vor desprinde acei candidaţi pe piaţa muncii care se vor plânge că “nu au experienţă”, “nu au nimic concludent în CV”. Sunt totuși încântat să văd în ultimii doi ani tot mai multe programe de formare și dezvoltare a tinerilor oferite de către mediul privat sau cel al ONG-urilor, iar tinerii, din ce în ce mai mult, accesează aceste oportunităţi. Tot în ultimii ani au fost implementate mai multe programe POSDRU de care tinerii au beneficiat sub diverse forme. De fapt chiar și Inspire Business, prin proiectul BUZZ!Camp, contribuie la dezvoltarea tinerilor. Pentru cei care participă la un astfel de eveniment, chiar reprezintă o oportunitate, având în vedere că nu presupune o investiţie materială, ci una intelectuală, care le aduce valoare adăugată educaţiei și experienţei lor.

Cum poţi descoperi care este jobul potrivit pentru tine, mai ales când eşti la început de drum?

Așa cum am arătăt și anterior în cadrul sesiunilor de consiliere și orientare în carieră, un rol important îl are cunoașterea cât mai exactă a candidatului, ce abilităţi are și totodată competenţele pe care acesta le-a dezvoltat în procesul de educare (atât în învăţământul obligatoriu, cât și în cel universitar), dar și în procesul scurt, al efectuării unor stagii de voluntariat sau internship. Plecând de la o fotografiere exactă a ceea ce reprezintă candidatul, acesta, împreună cu consilierul în carieră, stabilesc și planifică o traiectorie profesională pe termen scurt și mediu, iar în unele cazuri chiar și pe termen lung. Importantă totodată este colaborarea dintre consilier și candidat, pilonul principal fiind încrederea dintre cei doi. Încrederea candidatului în profesionalismul consilierului, cât și încrederea consilierului în candidat, că acesta este sincer în procesul de consiliere și oferă informaţii relevante în procesul de autocunoaștere.

13

Când mă fac mare vreau să fiu…

Adesea, când vine vorba de alegeri în carieră (fie că sunt cele de la început de drum/ final de studii superioare, fie că sunt consecințele dilemelor după o perioadă de activare într-un anumit domeniu), tendința (firească, de altfel) este de a ne simți inconfortabil/neadaptați/incapabili de a lua o hotărâre înțeleaptă. În realitate, momentele acestea ne plasează într-o companie selectă pentru că simplul fapt că ne punem problema unei schimbări înseamnă că mai suntem deschiși să descoperim ceva despre noi, să mai învățăm ceva despre lume, să ne așezăm mai corect în raport cu ceilalți etc.

Nu suntem niciodată nici primii, nici ultimii și, cu siguranță, nici singurii care trebuie să ia o hotărâre și nu știu de unde să îşi adune curajul și informațiile de care au nevoie pentru a decide inspirat și corect.

Suntem, însă, unici pentru că fiecare experiență este diferită și, mai ales, pentru că fiecare “schelă” decizională trebuie clădită cu atenție având în vedere potențialul, dar și limitările… noastre și ale mediului în care trăim.

14

Cătălina Bilan Career Services Lead http://ro.linkedin.com/in/catalinabilan Chiar dacă de ceva vreme deja experiența profesională nu mai începe la finalul studiilor, mulți dintre noi optând pentru o formă de “muncă” încă din timpul acestora, alegerea domeniului în care urmează să ne clădim o carieră coincide adesea cu momentul finalizării facultății/studiilor aprofundate etc. nu știi ce să te faci când o să fii mare?

Iată câteva sugestii pentru abordarea acestei dileme: 1. Profită de șansa de a alege; În primul rand, ca să îți fie mai ușor să te poziționezi eficient în momentul în care simți că trebuie să faci o alegere, credem că e util să îl vezi ca pe o șansă. șansa de a alege (chiar și greșit, pentru că, nu-i așa, din greșeli învățăm cel mai bine).

Poți începe să sondezi mai multe variante, să incerci diverse alternative și, în timp (asta însemnând câțiva ani buni de acum înainte), să poți spune că îți dorești o carieră într-un anumit domeniu și să simți că efectiv “construiești” în acel sens prin alegeri corecte.

2. Descoperă ce ți s-ar potrivi; Dilema pe care probabil o ai, nu știi la ce ai fi bun, este una cât se poate de frecventă. Sistemul educațional de la noi nu are, din păcate, printre obiectivele sale susținerea studenților în sensul identificării unei vocații, așa că, mai devreme sau mai târziu, este inevitabil să apară o criză de identitate.

Ca să începi să descoperi la ce ai fi bun ar trebui să te uiți în urmă, la ceea ce ți-a plăcut în anii de școală, la ce ți-au spus cei din jur că faci bine. Încearcă să nu ții cont de impulsurile pe care ți le-au dat cei din familie sau profesorii care au insistat pe un anumit domeniu, ci ascultă de un glas mai degrabă interior: ce îți place/plăcea să faci. Cu ce îți umpleai timpul și nu îți dădeai seama că au trecut orele? Poate să fie o activitate cât se poate de comună, după cum poate să fie ceva rar, care nu seamănă cu niciun job.

Adesea știm lucruri despre noi, dar ne este teamă să le recunoaștem ca atare. Se întâmplă asta pentru că nu vrem să dezamăgim, pentru că avem senzația că numai drumul tradițional e cel normal și că doar așa am fi recunoscuți.

3. Documentează-te; Dacă ai reușit să descoperi câte ceva despre tine gândind așa, pasul următor este să faci o cercetare și internetul îți este la îndemână pentru asta. Poate sunt job-uri despre care

nu știi și care au în ele și ceea ce ai descoperit despre tine că îți place să faci. Stai de vorba cu colegi/prieteni și acumuleaza cât mai multe informații din experiențele lor. Dacă ți se pare că ți s-ar potrivi un job creativ, caută pe cineva care face lucrul respectiv (în cercul tău de prieteni sau printre cunoștințele lor) și stai de vorbă cu persoana respectivă.

4. Nu te baza exclusiv pe teste de personalitate; Pentru că ești încă la început de drum, îți poți permite luxul de a alege greșit. Am spune chiar că de multe ori e recomandabil să alegi greșit pentru ca să știi clar ce nu mai vrei să faci. Nu te baza excesiv pe teste care încearcă să îți spună, cu precizie de etichetă, ce meserie ți se potrivește. Dincolo de conținutul job-ului mai este vorba și de mediul de lucru, de valori etc. Până nu încerci, nu ai de unde să știi ce ți se potrivește exact.

5. Încearcă să faci voluntariat; Între timp, ca să ai totuși o activitate, încearcă voluntariatul. Sunt site-uri unde te poți înscrie și cu cât intri mai mult în contact cu persoane din diferite domenii, cu atât ai șanse mai mari să găsești răspunsul la întrebarea “la ce sunt bun?”.

6. Acceptă un post de “intrare” în organizație; Dacă nu îți poți permite să aștepți până să ai acest răspuns (fie vorba între noi, el are câteodată obiceiul să ne eludeze mulți ani), angajează-te pe un post de entry-level, care să aibă legătură cu ce ai învățat până acum. În felul acesta îți poți justifica măcar din punct de vedere teoretic aplicația în fața unui potențial angajator.

7. Continuă să înveți, să cauți, să (te) descoperi; Odată ce te-ai angajat pe un anumit post (chiar dacă nu este job-ul vieții tale) continuă să cauți, să încerci și să descoperi lucruri. Cu timpul și cu experiența de muncă vor începe să apară și răspunsurile de care ai nevoie.

15

Despre recrutarea tinerilor Interviu cu George Butunoiu Consultant hr

George Butunoiu este unul dintre cei mai importanți oameni din HR-ul românesc. În urmă cu mai mult de 20 de ani a deschis prima firmă de head-hunting din România, pe care o conduce de atunci. Ocazional, face consultanță, orientare în carieră și mentorat.

Ce părere aveţi despre actuala piaţă a muncii și modul în care se fac angajările?

Piața este la modul general la cel mai jos nivel din ultimii 20 de ani, în special de când a început criza și sunt șanse foarte mici să se îmbunătățească. Cererea de locuri de muncă este mică așa că cei care își caută un job au o problemă pentru că este greu de găsit. Trebuie să iasă în evidență față de ceilalți și să facă eforturi mult mai mari pentru a-și găsi un loc de muncă. În SUA timpul mediu pentru găsirea unui loc de muncă este de 6-7 luni, deci dacă nu își găsesc în 4-5 luni de zile un job, nu 16

este o problemă foarte mare. Trebuie să se înarmeze cu răbdare și să pornească la drum, să se obișnuiască cu ideea că acest proces durează minim 6 luni și că rata de răspuns este de 2-3%. Pentru a avea 10 interviuri, din care poate să rezulte un job, trebuie să trimită în jur de 500 de CV-uri.

Ce credeţi că își doresc angajatorii de la tineri?

Angajatorii caută oameni civilizați, serioși și responsabili. La angajatorii mari, recrutările se fac pe baza acelorași teste de inteligență sau cultură generală, nu am întâlnit un angaja-

tor care să îi întrebe pe recruți ceva legat de studiile absolvite, de exemplu pe un absolvent de ASE să-l întrebe despre o anumită teorie sau formulă. Caută să vadă dacă inspiră încredere, se uită la modul în care vorbește. În afară de cei pentru care este obligatorie o certificare, cum ar fi medici sau arhitecți, nu vor pune întrebări legate de studii. Contează foarte mult facultatea, să fie una de prestigiu internațional și contează cum se prezintă și ce impresie fac la interviu. La cei tineri a devenit o raritate să găsești o persoană care să îți facă o impresie bună.

Cum ar trebui să arate un CV pentru a ieși în evidenţă?

Să scrie că ai terminat facultatea la Harvard, că ai făcut 4 ani la Sorbona, că vorbești minim 3 limbi străine și atunci ieși în evidență.

Dintr-un CV se pot trage o mulțime de concluzii, din felul în care scrie și din limbajul folosit.

Problema este că 10 recrutori diferiți au 10 păreri diferite. Eu înțeleg un lucru după 20 de ani de experiență în recrutări, trag mai multe concluzii, altcineva poate trage alte concluzii, așa

că cei care trimit CV-uri au o problemă în plus pentru că nu știu cu cine au de-a face. Orice proiect cu cap și coadă este bun de trecut în CV, uneori un proiect școlar în care te-ai implicat serios valorează mai mult decât că ai lucrat câteva luni pe un post care nu te dezvoltă pe niciun plan.

Care vi se par cele mai comune greșeli ale tinerilor atunci când își caută un loc de muncă sau se prezintă la un interviu?

Cea mai mare problemă pornește de la CV, de acolo îți dai seama dacă acea persoană este superficială și nu gândește structurat, dacă nu se pune în locul celui care citește CV-ul, să se întrebe ce înțelege acea persoană din el, dacă este incomplet sau are informații irelevante pentru acel job, atunci îi dai CV-ul la o parte fără să îl chemi la un interviu.

Primul lucru pe care îl vezi la candidați, în cadrul unui interviu, este cum arată și dacă sunt îngrijiți. Iar apoi, după cum vorbesc, te uiți dacă au un vocabular sărac, nu fac greșeli gramaticale, vorbesc numai în fraze simple, folosesc cuvinte simple și nu sunt în stare să 17

ducă o argumentație pe trei fraze dintre care a treia să fie consecința celei de-a doua.

Cât de importantă credeţi că este pasiunea în găsirea unui job?

Pasiunea este foarte importantă, dacă ești suficient de sigur pe tine și responsabil, în general, lucurile practice pentru job sau altul se învață foarte repede, mai ales pentru tineri, deci nu prea sunt job-uri la care să trebuiască să facă lucruri pe care sa le învețe pe parcursul a mai mulți ani. Repet, angajatorii vor oameni serioși, responsabili și în care să aibă încredere.

Cursurile terminate nu ajută foarte mult angajatorul, poate folosi indirect pentru că se gândește că omul acela a făcut un efort și niște sacrificii, este preocupat de performanțele lui și de carieră. Prin urmare, tragi niște concluzii legate de personalitatea lui, nu de skill-urile lui tehnice.

Cât de importante sunt activităţile extrașcolare?

Un om civilizat, cu o cultură generală se cunoaște repede, că îți faci această cultură pentru că mergi la bibliotecă sau că participi 18

la diverse activități este mai puțin relevant.

Poți să faci o mulțime de lucruri diferite, dar dacă atunci când stai de vorbă cu el vezi că nu știe să vorbească și să facă conexiuni între lucruri, nu prea îi folosesc aceste activități. Ajută la CV să arate mai bine și să ajungă la interviu, dar acolo tot ce contează este cum se prezintă, orice lucru suplimentar pus în CV te ajută să ieși în evidență, însă la interviu se cam uită lucrurile din CV. Ce sfaturi aveţi pentru tinerii care îţi caută un loc de muncă?

Dacă vor să se pregătească din timp pentru viitoarea lor carieră trebuie să vorbească 3 limbi străine, engleza trebuie cunoscută perfect, a doua, preferabil franceza sau germana, bine și a treia măcar la nivel conversațional; să meargă la o universitate mare, internațională. Dacă vor să aibă un viitor asigurat trebuie să studieze la o universitate de prestigiu, aceasta este mult mai importantă decât facultatea sau domeniul studiat.

Ana Maria Mușat, Editor

hai la cel mai mare târg de carieră pentru studenţi!

Cea mai bună parte? Are loc tot timpul anului!

Fie că ai nevoie de bani de buzunar, de chirie și cărți, fie că vrei un internship sau ai terminat facultatea deja și îți cauți un job în domeniu, intră pe BestJobs.ro unde te așteaptă cel mai mare „târg“ de carieră, tot timpul anului.

Alege job-urile care ți se potrivesc și aplică direct de pe telefonul mobil. Acum că am lansat aplicația BestJobs.ro pentru dispozitive ce rulează sistemele de operare iOS și Android, poți să primești în timp real notificări privind cele mai noi locuri de muncă din domeniul tău și poți să aplici de oriunde, câștigând un avantaj real în fața altor aplicanți. Și pentru a fi sigur că ai succes, actualizează-ți CV-ul cel puțin o dată la 30 de zile, citește cu atenție profilul candidatului ideal enunțat

de angajator pentru a corespunde cerințelor, redactează o scrisoare de intenție concepută special pentru job-ul la care aplici și, poate cel mai important, setează-ți un obiectiv profesional pe termen scurt sau mediu.

Nu știi exact cum? Încearcă să identifici nevoia ta imediată, fie că este vorba de un internship, un job care să îți dea simpla independență financiară sau un loc de muncă entry-level în domeniul în care te-ai pregătit și scrie acest lucru la începutul CV-ului tău. Astfel, angajatorii vor vedea că știi perfect ceea ce îți dorești, iar dorințele tale coincid cu ale lor.

Pe scurt, you’ve got a perfect match!

Andreea Mihăescu, BestJobs Recrutare www.bestjobs.ro 19

Unde pleci?

Eşti nebun?

Vlad Ioan Tăușance, antrenor Creative Fitness Studio la Fundaţia Friends For Friends

Sunt consultant în comunicare și branded content, scriitor și editorialist în Șapte Seri, Cosmopolitan și Wall-Street.ro. De un an sunt designer de cursuri și antrenor la Creative Fitness Studio, un proiect al Fundației Friends For Friends. În weekend pun muzică și gătesc.

Am 33 de ani, o bicicletă și două pisici.

20

Cred că am auzit întrebările astea de sute de ori în ultimii 15 ani, mai ales când venea vorba despre deciziile mele profesionale. Ultima dată le-am simțit în privirile unor fete de 20 și ceva de ani, participante la antrenamentele Creative Fitness Studio. Vorbeam, detașat și zâmbitor, despre demisiile mele.

Dacă am excelat la ceva în zona profesională, au fost demisiile. Am schimbat și trei joburi pe an de dragul lor. Le-am trimis prin email, le-am urlat la telefon, le-am lăsat să vină de la sine aruncând la coș cartela cu numărul de la birou. Am plecat la mare pe deadline, am acceptat proiecte imposibile părăsind posturi călduțe, m-am purtat ca un posedat sau ca un copil răzgâiat de fiecare dată când am avut ocazia. Atenție, nu recomand demisiile, am avut șansa să le practic în anii de glorie ai capitalismului românesc când îți găseai un job la bere și nu pe site-uri. Știu la fel de bine ce înseamnă depresia statului pe bară, sentimentul apăsător de inutilitate când te trezești după-amiaza, de jumătate de an, sau gustul covrigilor mâncați cu parizer. Sunt însă lucruri intolerabile, zic eu, care cer demisia sau, mai bine, te avertizează să nu te angajezi undeva din capul locului. Uite lista mea scurtă.

Îţi dispare simţul umorului. Șefii ce transpiră de importanți ce sunt sau colegii de muncă bușiți de plâns frecvent sunt toxici. Dacă nu râzi măcar de două ori pe zi la muncă, mai bine te uiți la seriale online. De acasă. Serios acum, m-am lăsat de antreprenoriat în urmă cu un an tocmai pentru că nu mai eram în stare să fac o poantă, dar să râd la una! Ceea ce este chiar trist.

Te simţi inutil și irelevant. Știu că job-ul cu cele mai multe aplicaţii din România pe anul trecut a fost de casier la agenţie de pariuri, dar sper în continuare că este o glumă proastă. Dacă baţi pasul pe loc sau lucrezi la proiecte trase pe banda de avarie, îţi îngropi niște ani frumoși fără nicio finalitate. Am plecat din două job-uri bine plătite pentru că simţeam că proiectele la care lucrez nu se vor întâmpla niciodată. Am avut dreptate. Mai mult, într-unul dintre cazuri, publisher-ul revistei de la care am demisionat mi-a făcut ulterior cadou un drum la Paris. Fusesem singurul care a refuzat să mai frece menta cu o mină preocupată. nu înveţi nimic. Nu mă refer neapărat la training-uri sau cursuri de formare, mă refer pur și simplu la lucruri noi: elemente de mar-

21

keting sau tehnici de vânzări, soft-uri noi, siteuri de care nu aveai habar, contabilitate primară, minime nuanţe juridice sau măcar gramatică. Dacă mă mulţumeam cu jurnalismul aș fi fost și azi, probabil, un redactor șef din ce în ce mai prost plătit și mai plângăcios din cauză de deces al presei. Nu că presa nu ar fi un domeniu în care curiozitatea nu este esenţială, ci tocmai din cauza asta.

Simţi nevoia de ceva nou. Nici publicitatea, nici industria auto, nici retail-ul nu dispar peste noapte. Pasiunile tale, însă, se ofilesc și devin îngrășământ pentru regrete. Ai tot timpul din lume să te întorci în domeniul în care ai pășit deja, dar dacă vrei să te apuci de pus muzică, gătit, deco sau vrei să stai o vară pe plajă în afară, momentul este acum. Orice meserie nouă pe care o încerci, cât de aberantă și boemă ar fi, este o asigurare ulterioară de viață liniștită sau măcar o sursă suplimentară de venit. Ți-e greu să te scoli dimineaţa. Atenție, tuturor ne este. Dacă simptomul acesta devine acut, consultă un specialist în carieră, pentru că s-ar putea să ai un deficit grav de motivație.

Am inventat un ziar de la 0 într-o săptămână și am scris o piesă de teatru, montată ulterior, în patru zile. Când întârzii cronic și nu-ți mai ajunge timpul, nu minutele îți lipsesc, ci entuziasmul. Și asta nu se poate cumpăra cu banii din salariu.

22

nu e vorba despre tine. Un job care nu-ţi recunoaște altfel decât prin bani meritele e o fundătură. Dacă nu primești respect, atenţie sau recunoaștere pentru ceea ce faci, evident, când faci ceva, compania unde lucrezi este defectă. Mai mult, dacă ai ceva de spus și meseria aleasă nu te lasă să ieși în faţă, ci te obligă să-i promovezi pe alţii, schimb-o! Lucrurile evidente trebuie să fie vizibile. Prefer să scriu textul acesta în numele meu și să-l semnez, decât să-i pun altcuiva vorbe în gură, fie el șef, client sau obligaţie. Există trei feluri de oameni: cei care merg la interviuri, cei care iau interviuri și cei care dau interviuri. Când te simţi sigur pe puterile tale, emigrează spre ultima categorie.

N-am avut niciodată nevoie de mai mult de trei din motivele de mai sus ca să închid politicos sau să trântesc ușa în urma mea. Nu te las, însă, până nu-ți zic și motivele pentru care fac deja de mai bine de un an ce fac – cursurile Creative Fitness Studio – aceleași motive pentru care am creat cinci reviste, trei siteuri și am scris două cărţi. Sunt simple: am muncit alături de prieteni și am rămas prieteni, nu am simțit că lucrez, ci mai degrabă că mă joc și sunt plătit pentru asta și, nu în ultimul rând, m-am gândit la ce am de terminat azi, nu la cât de bine va arăta asta în CV-ul meu.

Pentru că, da, cariera nu este un scop în sine, ci doar rezultatul unor decizii! Cu cât mai demne, cu atât mai bine, cu zâmbetul pe buze.

Lipsa de experiență profesională vs atitudine Silvia Mihalea Human Developer / HR Business Partner Blog: http://silviamihalea.wordpress.com/

M-am simțit inspirată să abordez un subiect în fața căruia mă pun exact tinerii cu care fac consiliere profesională. Mă refer aici la tinerii studenți sau tinerii absolvenți care găsesc că este o problemă lipsa lor de experiență în fața angajatorilor și nu o provocare. Și, mărturisesc, înțeleg că asta ar putea fi o îngrijorare când începem căutările pentru primul job. În același timp, nu încurajez ca această îngrijorare să meargă până în punctul în care să frustreze candidatul și implicit să îl crispeze atunci când se prezintă la interviu.

Sigur nu ar fi ăsta drumul către obținerea unui job și sigur asta va genera și mai multă frustrare și convingerea greșită că lipsa de experiență este cea care l-a defavorizat.

O să îndrăznesc să schimb datele problemei și să dau un alt curs scenariului de mai sus.

Este foarte probabil (și recomandat: să ne păstrăm în zona realismului) ca, dat fiind că nu ai experiență, să aplici la un job care să nu solicite experiență anterioară astfel încât accen-

tul în acel profil al “candidatului ideal” va cădea pe competenţele soft, pe determinarea acestuia și pe disponibilitatea și rapiditatea lui de a învăţa. În principal, acesta este tabloul și se referă în mod general la atitudinea și abordarea candidatului și nicidecum la experiență. Angajatorului îi este clar din momentul în care te invită la interviu că nu trebuie să pună accent pe competențele care se formează ca urmare a experienței anterioare. Și, să fii sigur că și ceilalți candidați cu care ești în competiție pentru acel job, au același start în procesul de selecție ca și tine. Diferența între candidați o va face, exact cum spuneam mai sus, atitudinea!

Am ajuns în punctul în care simt nevoia să spun care este această atitudine și abordarea pe care angajatorii o așteaptă din partea candidaților care nu au experiență profesională.

Pentru că pe internet apar multe articole care abordează subiectul atitudinii pe care “trebuie” să o ai la interviu, vreau să schimb și aici scenariul chestiunilor setate, standardizate, care

23

îmi lasă senzația uneori că vrea să pună candidații în “cutii” și să ducă lucrurile în zona autenticităţii.

Când te prezinți la interviu, mergi cât mai departe de șabloane, răspunsuri prefabricate sau dezirabile. nu spune ceea ce crezi că ar vrea angajatorul să audă, pentru că fiecare angajator caută altceva la profilul general al omului pe care îl dorește în organizație, în funcție de domeniul de activitate și dimensiunea companiei, cultura organizațională, mediul de lucru și valorile sale. S-ar putea, de exemplu, să te cenzurezi și să te poziționezi la interviu ca fiind o persoană docilă, orientată pe sarcină, conștiincioasă, un bun executant, iar angajatorul să caute de fapt un candidat competitiv, ușor agresiv, independent, orientat pe rezultate, proactiv (poate în realitate ești mai degrabă astfel, dar ai ales să înfrânezi acest potențial) sau invers. Nu poți anticipa cu preci24

zie ce atitudine apreciază angajatorul respectiv și să te setezi să o “vinzi” pe aceea la interviu.

Plus că, un recruiter cu experiență te va duce în timpul interviului în zona în care să poată vedea care este profilul tău real și dacă acesta se pliază pe profilul căutat.

Pentru a-ți seta profilul într-un mod corect și cât se poate de real și pentru a avea coerență pe durata interviului, singurul lucru pe care ar fi recomandat să îl faci înainte este acela de a-ți clarifica cu onestitate care sunt calitățile care te-ar pune în valoare ca angajat într-o companie. De îndată ce aduci la nivel conștient acele calități, vei obține o mai mare determinare de a te pune în valoare pe durata interviului și asta se va reflecta în abordarea pe care o vei avea.

Poți chiar să mergi mai departe cu acest exercițiu în fața angajatorului. Îți recomand ca înainte de a merge la interviu să afli cât mai

multe informații despre compania la care ai aplicat și, mai specific , despre valorile pe care aceasta le are. Stabilește cu care dintre aceste valori rezonezi. Astfel, la interviu, când vei fi pus în situația de a te prezenta, ar fi interesant să îi spui recruiterului că te-ai regăsit în valorile companiei. Numește acele valori și povestește dacă îți este permis și câteva situaţii reale din care să reiasă că deţii aceste valori, pentru a susține autenticitatea acestora. Această abordare va arăta că ești sincer, transparent și conștient de propriile valori și te asigur că va fi apreciată de recruiter. În plus, pentru că nu este o abordare tipică, te va evidenția ca și candidat.

Mă simt surprinsă când văd că aproape toți candidații se simt vulnerabili în fața discuției despre punctele lor forte, despre valorile pe care le au și, în general, despre exact acele chestiuni care ar trebui să îi pună în lumină la

un interviu. Pe cât de așteptat este acest subiect ca parte a unui interviu, pe atât de mult îi ia pe nepregătite pe candidați.

Sub aceleași considerente, nu acorda mai puțină atenție acelor abilități, competențe pe care simți că este necesar să le mai îmbunătățești. este important să stabilești și care sunt punctele slabe și să le numești la interviu într-un mod asumat. Înainte de a te prezenta la interviu, este util să faci și exerciţiul de clarificare a motivaţiei reale pe care o ai de a te angaja.

Stabilește cu aceeași sinceritate, pentru tine personal, care sunt obiectivele pe care le ai cu privire la obținerea primului tău job și ce așteptări ai de la acesta. Odată ce ți-ai definit motivația, vei avea o mai mare determinare în susţinerea candidaturii și acest lucru îți va fi favorabil.

Multă inspirație!

25

Despre consiliere educațională Interviu cu Irina șubredu Consilier în carieră Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră și Plasament din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Irina Șubredu este consilier în carieră la Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră și Plasament din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își dorește să fie alături de studenți, oferindu-le cele mai bune sfaturi. Crede că lucrurile făcute cu pasiune și interes te îndreaptă spre o carieră de succes.

Cum își pot dezvolta tinerii competenţele și aptitudinile pentru a-și crește șansele pe piaţa muncii? În mai multe feluri. Depinde în primul rând despre ce competențe și aptitudini vorbim.

Avem, pe de o parte abilitățile de angajabilitate (employability skills). Să știi cum să-ți faci un CV, o scrisoare de motivație, cum să depui un dosar de candidatură, cum să-ți alegi oportunitățile la care aplici. Acestea se dezvoltă în cel mai simplu mod, prin participarea la traininguri și workshop-uri cu această tematică. Și, evident, practicând! Avem apoi abilitățile reunite în categoria „soft skills”. Comunicarea, lucrul în

26

echipă, managementul timpului – căutate la angajare, indiferent de domeniu. Pentru acestea există de asemenea training-uri. Recomandabil este să căutam unele de calitate, care pot face cu adevărat diferența. Mai sunt și alte metode de dezvoltare a acestor abilități, cum ar fi implicarea într-o asociație studențească – metodă pe care o recomandăm cu căldură.

Ce rol joacă consilierea educaţională în alegerea celui mai bun traseu profesional?

Dar consilierea în carieră?

Consilierea educațională joacă un rol important în alegerea unui anumit traseu educațional și nu al altuia și are o mai mică legătură

cu traseul profesional. Aici intervine consilierea în carieră. Consilierea în carieră poate juca un rol important, cu condiția ca un tânăr să știe de ea, să cunoască faptul că are această opțiune și să o folosească, să o solicite. Consilierea în carieră poate interveni în orice etapă a traseului profesional, de la autocunoaștere, la informare și luarea deciziei și până la planificarea carierei și intrarea efectivă pe piața muncii.

Care sunt elementele de care trebuie să ţină cont tinerii atunci când aplică pentru un job?

Sunt o mulțime! Trebuie să țină cont care sunt cerințele job-ului (și dacă le îndeplinesc), ce fel de mediu de lucru presupune job-ul, și dacă li se potrivește, ce pot aduce ei job-ului respectiv, ce fel de muncă presupune job-ul și dacă se văd în stare să o facă.

Ce rol joacă Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră și Plasament (CIPO) în acest sens?

Centrul de Carieră al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași oferă consiliere în carieră tinerilor. Aici se aplică tot ce am spus mai sus. În plus, transmitem tinerilor informații cu privire la oportunități care îi privesc (job-uri, stagii de practică, training-uri, conferințe). Nemaivorbind de faptul că organizăm evenimente de carieră pentru ei (cum ar fi Biblioteca Vie). Sunt multe feluri în care putem juca un rol în traseul profesional al tinerilor, depinde numai de ei care este acesta.

Care sunt principalele proiecte pe care le derulaţi și ce beneficii aduc tinerilor participanţi?

Proiectele pe care le derulăm merg de la Zilele Carierei (eveniment complex, ce durează o săptămână și conține ateliere, prezentări și metode de educație nonformală), până la Biblioteca Vie – eveniment de interacțiune directă între studenți și profesioniștii într-un anumit

27

domeniu, de la training-uri pentru studenți, la mese rotunde cu angajatori sau târguri de locuri de muncă.

Beneficiile principale țin de dezvoltarea abilităților de angajabilitate (acele employability skills despre care vorbeam mai devreme) – acesta fiind scopul principal al unui centru de carieră!

Tinerii apeleaza la serviciile oferite de CIPO? De ce?

O „răsfoire” simplă a albumelor de fotografii de pe pagina de Facebook a Centrului (http://www.facebook.com/cipouaic) va răspunde cu da acestei întrebări. De ce? Inițial pentru că au o anumită nevoie, de multe ori punctuală, specifică, apoi revin, pentru că le place ceea ce găsesc. Cel puțin așa ne place să credem…

Să presupunem următoarea situaţie: ești student în anul IV la Facultatea de Drept, la sfârșitul anului urmează să susţii examenul de licenţă și apoi să te integrezi pe piaţa muncii. Care sunt primele 5 lucuri pe care le faci pentru cariera ta? În primul rând, dacă ești la Drept, în anul IV ești probabil destul de decis ce vrei să faci 28

mai departe, deoarece dacă te-ai decis pentru o carieră în magistratură, probabil acum studiezi pe rupte pentru examenul de la INM. Glumesc.

Indiferent la ce facultate ești, cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru cariera ta este să treci pe la un centru de carieră încă din anul I. Așa vei afla ce mult contează practica și voluntariatul și cum să te implici în activități diferite încă din timpul facultății. Iar astfel, anul IV (sau III, dacă nu ești la Drept) nu te va lua prin surprindere, ci te va găsi pregătit. În rest, care sunt pașii pe care îi faci pentru cariera ta vor depinde mult de la caz la caz.

Sunt studenți care au nevoie de o singură ședință de consiliere, de un singur imbold, fiind de altfel pregătiți să intre pe piața muncii.

Sunt alții care pot avea dificultăți de autocunoaștere sau de luare a deciziei, iar primii 5 pași ai lor vor diferi mult de cei din primul exemplu. Importantă este însă decizia de a face ceva pentru cariera lor. De acolo se poate construi mai departe!

Sofia Frunză Editor

Capitolul 3

Dezvoltă-te!

3 30

lucruri pe care mi-aş fi dorit să le ştiu la început de carieră Paul Olteanu - Specialist în Marketing Personal și Prezenţă Publică la The Personal Marketing Agency.

În ultimii 7 ani am avut mai multe “relații” cu diferite potențiale cariere și direcții profesionale. Unele au fost mai serioase și de lungă durată, altele mai superficiale, clădite pe atracții trecătoare. Din cuprins, îmi aduc cu plăcere aminte de idei precum: șofer (pe asta am consumat-o la 18 ani), programator, web designer, reporter, jurnalist, DJ, fotograf, scriitor, voleibalist profesionist, trainer, consultant, fundraiser, marketer și lista poate continua. În prezent, după mai bine de 3 ani și jumătate de timp investit în clarificare – eu cu mine, cu coachi, cu mentori și cu teste psihometrice – m-am căsătorit. Am o relație frumoasă, trainică, bazată pe talente, pasiuni, valori și motivații cu lumea marketing-ului personal, a prezenței publice și a consilierii vocaționale.

Practic, mi-am găsit elementul în a ajuta oamenii să-și dea seama de talentele, pasiunile, valorile și motivațiile lor, iar apoi după ce știu asta, în a îi ajuta să comunice cât mai bine descoperirea lor și celor din jur. În cele ce urmează aș vrea să împărtășesc cu voi 7 lecții pe care mi-aș fi dorit să le știu acum 7 ani, când a început totul.

1) Autocunoașterea este esenţială; Nimic nu este mai important decât să te cunoști pe tine însuți: • Să știi la ce ești bun; • Să știi ce te pasionează; • Să știi ce valori ai și ce e important pentru tine. În absența acestor lucruri, orice efort profesional sau educațional pleacă din start cu un handicap serios.

De ce? Pentru că e ca și cum te-ai urca la volan și ai începe să conduci fără să ai idee unde vrei să ajungi și pe unde vrei să o iei.

Pentru că cel mai atrăgător lucru pentru un recrutor, la un candidat, este siguranța de sine și precizia deciziilor. Iar lucrurile acestea nu pot veni decât din autocunoaștere.

Așadar, recomandarea mea pentru orice tânăr, student sau profesionist este următoarea:

experimentează cât de mult poți. Testează potențiale cariere care îți par de interes, testează organizații, testează culturi, testează țări etc.

Află ce-ți place și ce ți se potrivește. Află ce poți și ce nu poți să faci. Ce ești dispus și ce nu ești dispus să sacrifici ca să obții ceea ce-ți dorești.

2) nu contează certificările, contează competenţa; În 7 ani de activitate profesională, în care am colaborat cu tot felul de organizații, de la ONG-uri locale la companii multinaționale și tot felul de oameni, de la antreprenori români la investitori străini, nimeni nu mi-a cerut vreodată vreo diplomă sau certificare.

Nu spun că ele nu contează. Din contră: cred că multe diplome sau certificări probează competența.

Spun în schimb că accentul dezvoltării profesionale a unui om nu trebuie să cadă pe a obține hârtii și validatoare birocratice, ci pe a construi lucruri care probează competența dincolo de hârtie.

Mă refer aici la ore de voluntariat, la implicări în proiecte, la networking și la construcția unei rețele de contacte profesionale, la mentorat, la branding personal, la construirea unei prezențe online. Toate lucrurile acestea cântăresc mult mai greu astăzi în balanța profesională decât diplomele și certificările.

3) Autocunoașterea și competenţa fără comunicare sunt în zadar; Să te cunoști este esențial pentru că asta o să te ajute să faci ceva ce-ți place, la care ai tot potențialul de a deveni foarte bun. Dar în lumea (și economia) în care trăim astăzi, asta nu mai e suficient.

Recomandarea mea pentru fiecare cititor al acestui articol este să înceapă se se preocupe temeinic de felul în care comunică, fie live (prin discurs public), fie în mass media, fie în online.

Pentru că astăzi, de capacitatea noastră de a comunica atârnă de multe ori succesul nostru personal și profesional.

Vă dau un singur exemplu: în România, 31

în prezent, există aproximativ 10.000.000 de utilizatori de internet. Dacă nu ești preocupat de a-ți construi o prezență online (blog, Facebook, Twitter etc.), pierzi întâlnirea cu 10.000.000 de potențialei clienți, parteneri sau angajatori. Într-o lume pe cât de competitivă este cea în care trăim noi, îți poți permite asta? În încheiere, o recomandare: ridică-te din patul lui Procust; Pentru cei care nu știți legenda, v-o rezum aici: Procust era un tâlhar care răpea trecătorii dintre două mari centre comerciale ale Antichității și îi tortura folosind un instrument cu totul și cu totul special: un pat. Pe cei mai lungi decât patul, îi tăia. Pe cei mai scurți, îi lungea.

32

Astăzi, Procust nu mai răpește pe nimeni pentru că ne urcăm de bună voie în patul lui.

Astăzi Procust ia de multe ori forma sistemului de educație și al pieței muncii. Niște sisteme în care bagi fier și ies piulițe, potrivite pentru funcționarea mecanismului, dar care nu țin câtuși de puțin cont de individualitatea oamenilor. recomandarea mea este să vă ridicaţi din patul lui Procust și să creșteţi în felul vostru, asemenea florilor, construindu-vă vieţi și cariere, care au în centru talentele, pasiunile, valorile și motivaţiile voastre.

Pentru că o să cumpărăm piulițe când se strică ceva, dar în rest tânjim după flori.

33

Valoarea ta este definită prin simplul fapt că eşti OM hedi hoka Doctor în psihologie și Coach

BUZZ!Camp: Sunteţi coach în business și leadership, trainer, public speaker, autor și doctor în psihologie, toate acestea printre alte activităţi și proiecte în care vă implicaţi. Cum v-aţi descoperit vocaţia și care au fost principalii pași pe care i-aţi urmat? hedi hoka: Aveam în jur de 14 ani. Mama mea era bolnavă de spasmofilie. Pentru cei care nu știu, crizele de spamfolie se manifestă prin cădere de calciu, contracturi musculare și mai ales de blocarea mușchilor mâinilor cu degetele strânse sub formă de con. Atunci când vedeam crizelele ei, mă gândeam să mă fac medic, ca să o vindec. Ulterior, am devenit medic de suflete, adică doctor în psihologie. Îmi plăcea să ascult problemele oamenilor, să-i încurajez. Citeam foarte mult. Cu cât citeam mai mult, cu atât eram mai înțelegătoare și, poate, mai înțeleaptă. Așa mi-am descoperit vocația.

34

Cu ce ar trebui să înceapă un tânăr pentru a-și descoperi pasiunile și abilităţile care îl fac potrivit pentru un job anume?

Eu aș recomanda tuturor tinerilor și mai ales părinților să nu trateze școala ca pe o modalitate de a găsi un job. „Te duci la școală ca să ai o pâine” nu este întotdeauna foarte motivațional. Încurajez tinerii să își descopere pasiunea. Pasiunea o descoperi foarte simplu.

Trebuie doar să răspunzi la întrebările: Ce îți place cel mai mult să faci? Care este acea activitate? Dacă încă nu ai descoperit-o, atunci s-ar putea ca școala să nu fie îndeajuns pentru tine. De aceea, caută să ai activități extrașcolare: înscrie-te la cursuri, training-uri, fă parte dintr-o comunitate, organizație de debate, toastmaster sau practică un sport. Interacționând cu alți oameni decât colegii tăi de clasă, poți să descoperi ce îți place cu adevărat. Fii

deschis la tot ceea ce este nou și experimentează cât mai multe activități!

Credeţi că mai sunt foarte importante studiile sau este mai util să ai activităţi extrașcolare?

Sistemul actual de recompense pentru performanțele școlare nu este chiar așa de motivant. Uneori este chiar demotivant... Asta pentru că definim valoarea tinerilor în funcție de performanțele școlare, notele pe care le obțin. Dar, în realitate, lucrurile stau diferit: valoarea ta este definită prin simplul fapt că ești OM. Atât! Cunoașterea științifică este dobândită prin studiile școlare. Problema este că știința nu are un limbaj seductiv. Iar orele de matematică, fizică, chiar și psihologie, pot fi extrem de plictisitoare. Profesorii ar trebui să facă un efort mai mare și să țină orele într-un mod mai atractiv pentru elevi si studenti. Așa am reuși să facem studiile la fel de interesante ca și activitățile extrașcolare. Consider că ambele sunt la fel de importante.

Inteligenţa emoţională este un concept

relativ nou în românia și puţini îl înţeleg pe deplin. În câteva cuvinte, ce reprezintă mai exact și cum poate fi dezvoltată?

Hai să-ți spun ceva foarte important.

Experiența vieții este compusă din trei lucruri: ceea ce gândim, ceea ce simțim și felul în care ne comportăm. Între cele trei există o legătură, fără nicio excepție. Dacă tu crezi despre tine că ești un ratat, vei începe să te simți un om de nimic și te vei comporta la fel. În schimb, dacă tu crezi despre tine că ești minunat, te vei simți minunat și vei ajunge să te comporți plin de încredere. Prin urmare, noi suntem răspunzători de ceea ce gândim, simțim sau felul în care ne comportăm. Iar dacă ceva nu ne place, oricând putem schimba. Chiar și emoțiile ni le putem alege. Emoțiile noastre reprezintă busola stării de bine. Spun, busolă, pentru că atunci când avem emoții negative înseamnă că nu suntem pe drumul nostru. Este semnalul de care ar trebui să ascultăm. De câte ori ne simțim bine, avem emoții pozitive, înseamnă că trăim în armonie cu noi înșine.

35

Cu cât devenim mai conștienți de ceea ce simțim, de faptul că ne putem controla emoțiile, cu atât le înțelegem mai bine. Dacă reușim să facem acest lucru, atunci cu siguranță identificăm și înțelegem emoțiile celorlalți. Iar așa devenim mai empatici. Ne punem mai ușor în «pantofii celuilalt» și îl înțelegem mai bine. Relațiile armonioase sunt benefice pentru fiecare dintre noi. Iată, în câteva cuvinte ce poate să însemne inteligența emoțională: felul în care îți înțelegi propriile emoții și ale altora determină încrederea în forțele proprii, munca în echipă, chiar și leadership-ul.

Ce sfaturi le puteţi oferi cititorilor noștri despre dezvoltarea profesională și cum pot trece peste momentele de răscruce și dificultăţile inevitabile la începutul carierei?

Primul și cel mai important începe cu acceptarea de sine. Fă tot ce îți stă în putință să îți placă de tine! Absolut tot! Ești unic și îți aparții! Iubește-ți corpul, ai grijă de el. Dacă sunt lucruri care nu îți plac la el, fă pace cu ele! Decât să stai și să îți dorești să arăți ca altcineva, mai bine apucă-te și fă sport! Amăgindu-te, vei deveni doar frustrat. Aleagă în parc!

36

Fă mișcare! Orice. Sunt sigură că te vei simți minunat în corpul tău. Cel mai înţelept lucru pe care ar trebui să-l faci e să spui NU massmediei care promovează valori toxice pentru umanitate și să spui DA sănătăţii. Fii conștient de faptul că este necesar să faci sport, să consumi alimente sănătoase, să-ți înțelegi emoțiile și să-ţi controlezi gândurile negative. Dar atenţie: când le faci, fă-le din plăcere!

Al doilea lucru: acceptă că viața ta este formată din lucruri plăcute dar și neplăcute. Dar fiecare experiență trăită te duce mai departe și te ajută să te formezi și să te maturizezi. Toate lucrurile neplăcute sunt lecții de viață din care trebuie să înveți ceva. Toate lecțiile de viață trebuie învățate, pentru că altfel ele se vor repeta. Și nu în ultimul rând: ai încredere în tine și crede în reușita ta! Dacă tu nu crezi în tine, nimeni nu va crede. Cu cât ai mai mare încredere în tine, cu atât vor avea și alții. La fel ca optimismul, încrederea în forțele proprii este contagioasă. Nu uita: Ești ceea ce alegi să fii!

Tu ce alegi?

Ana Maria Mușat, Editor

Și TU poți fi LIDER! Ioana PIRON PR & Marketing Coordinator Clubul Liderii Mileniului Trei www.clublmt.ro Cam așa sună un refren celebru pe care l-am fredonat de un milion de ori și nu m-am săturat de el. Întotdeauna mă determină să-i zâmbesc fiecărui răsărit și fiecărui apus. De fapt, esența se află între aceste două momente importante ale zilei, iar eu aleg să îmi pictez un zâmbet, să fac lucruri care îmi plac, să văd partea frumoasă a vieții și nu în ultimul rând să îmi adun în jur oameni excepționali.

Poate ți se pare departe de realitate ceea ce am scris, dar nu e imposibil, crede-mă! Totul e o chestiune de timp. La început, nici eu nu credeam în aceste lucruri, însă, odată cu trecerea timpului, am început să descopăr oameni speciali, să spun NU activităţilor neplăcute și să învăț că orice lucru are mai multe feţe, depinde din ce unghi îl privești.

Vei constata că cei din jur te vor aprecia, îți vor fi alături, astfel reușind să te urce pe o treaptă superioară a dezvoltării tale personale. În mintea multora probabil se nasc o serie întrebări: ”Cum îi determin eu pe ceilalți să mă ajute să evoluez? De ce ar face asta?”. Cu siguranță nu vei obține nimic de la oameni dacă le spui verde-n față că tu vrei să crești, să te dezvolți sau să le oferi o mână de ajutor; nu te va băga nimeni în seamă. TU trebuie ca

prin faptele tale să determini comportamentul persoanelor care îți sunt în jur, să îi faci să creadă că țelurile tale sunt și ale lor, că un fir de ață trece mai ușor prin urechea acului dacă este tras de capăt și nu împins, iar mai presus de toate să nu uiți să fii om și să înțelegi nevoile celor ce-ți sunt aproape.

Sună cunoscută descrierea de mai sus?

Empatie, persuasiune, viziune, motivație? Mai precis, e ceea ce oamenii mileniului trei numesc leadership.

Adesea, credem că oamenii care sunt manageri sau șefi de departamente sunt și lideri, lucru total greșit. Nu întotdeauna în funcțiile de conducere se află lideri. Aceștia din urmă sunt oamenii aceia care reușesc în 10 minute să își adune o gașcă de prieteni și să organizeze cea mai tare petrecere, sunt oamenii care se bucură alături de tine sau îți oferă un umăr de care să te sprijini, sunt cei care te conduc cu pași siguri către succes, și nu în ultimul rând, sunt visătorii ce au convingerea că visul lor se va transforma în realitate. Și tu poți fi unul dintre ei! nu îţi pune piedici, ci ridică-ţi fruntea! Fii autentic, fii TU! Profită de fiecare moment pe care viaţa ţi-l oferă și nu uita: It’s your life!

”It’s my life, it’s now or never I ain’t gonna live forever I just want to live while I’m alive!”

37

Smile & Conquer?

Diana Vitan

Aud de multe ori persoane care povestesc despre puterea gândirii pozitive în evoluția tuturor ariilor vieții, despre cât de important și benefic e să vezi “partea plină a paharului”, să zâmbești mai des, să te automotivezi și să motivezi pe cei din jur constant, totuși proporția celor care “pun răul în față” (ca și cum nu te-ai putea gândi la worst case scenario în plan secundar), care cred că a fi combativ și incisiv te face respectat și ascultat, că a fi “sobru” îți dă credibilitate, e încă îngrijorător de mare. Întrebarea este: la ce mă refer când îmi doresc să gândesc pozitiv?

Să merg cu ochii închiși pe un drum plin de gropi pentru că știu că “dacă vreau, pot”?

Să mă avânt într-o afacere cu împrumuturi enorme fără calculele de risc pentru că știu că “pot să o fac”? Să mă înscriu la un concurs de dans pentru că, deși nu am dansat în viața mea și nu prea simt ritmul muzicii, ”dacă vreau, pot fi cel mai bun”?

Gândirea pozitivă nu presupune lipsa gândirii. De ce m-aș comporta ca atare în virtutea acestui concept?

Dacă decid să-mi încep ziua zâmbind chiar dacă e urât afară, să nu fac o tragedie din fap38

tul că e trafic aglomerat, că am întârziat undeva, că am primit un telefon cu o veste nu tocmai bună și să mă focusez constructiv pe ce mi-am propus să fac și cum mi-am propus să fiu, pot spune că gândesc pozitiv. Poziția struțului nu merge când ai ciment pe jos, drept urmare nu inconștiența în profesia noastră, cât și în viața de zi cu zi înseamnă gândire pozitivă, ci atitudinea constructivă pe care o am în fața situațiilor. Dacă din eșecuri decid să-mi iau lecțiile pentru experiențele ulterioare, dacă aleg un alt drum relaxat de unul singur în loc de unul posomorât alături de altcineva, se cheamă că am ales în locul grijilor, soluțiile.

Pentru că gândirea pozitivă nu e despre cum stai într-o cloacă de noroi privind zâmbitor la cerul senin de deasupra, ci despre cum te decizi să ieși de acolo, știind sigur că dacă te focusezi, o să găsești o cale de ieșire care-ți va permite să zâmbești cerului senin dintr-un loc aerisit, în loc să spui “la naiba, sunt în noroi până-n gât, uite ce senin e cerul, dar ce mă interesează, uite unde sunt eu în noroi, din care să nu mai ies niciodată și uite, nici nu e nimeni în jur să mă scoată pentru că eu n-am pe nimeni, unde sunt toți când eu sunt în noroi?

Păi, da, dacă nu mă bazam pe ei…etc.

Alegerile pe care le fac, energia care doresc să mă însoțească și încrederea în propria-mi persoană spun despre mine dacă gândesc sau nu pozitiv.

De ce e important să fim pozitivi?

Studiile ne spun că starea pe care ne antrenăm s-o accesăm mai des devine starea noastră predominantă de spirit. De ce ne-am permite să accesăm o stare care nu dorim să ne reprezinte în general?

Privind în spate, constat cu drag că felul în care azi mă pot declara o persoană optimistă și pozitivă vine de demult, de acasă. Din dragostea sufocantă a mamei mele, care în loc să fie “împovărată” de decizia de a mă crește singură de când avea 29 de ani, a decis să fie fericită că mă are așa “specială” cum sunt eu pentru ea, de la bunica mea, care după 3 paralizii și un infarct zâmbea că încă mai e în viață în loc să sufere că de abia mai pășește și vorbește, de la bunicul meu care mi-a arătat în ani că toți oamenii sunt la fel, ceea ce ne diferențiază fiind atitudinea noastră.

Ca replică, am ales să mă bucur că minusurile lor m-au făcut mai afectuoasă, că lipsa tatălui m-a făcut mai ambițioasă și după anii în care construiam un business în producție denim cu doi asociați, aveam să-mi iau cât se poate de pozitiv lecția unui faliment după câțiva ani de succes și s-o iau de la capăt (că de la 0 nu poți spune niciodată că o iei după o experiență trăită), iar în domeniul corporate, unde aveam să încep o carieră în Sales, dusă

pe culmile satisfacției, pentru că același tip de gândire m-a făcut muncitoare în prospectări, încrezătoare și prietenoasă la abordări și aprigă la negocieri. În orice tip de business, clientul/partenerul va cumpăra beneficii de la tine, nu caracteristici ori într-un proces 80% emoțional cum e vânzarea, cum ai putea să transmiți beneficiile interlocutorului pe un fond emoțional negativ?

Cred că oamenii care reușesc cu adevărat sunt cei a căror gândire pozitivă i-a stimulat să treacă de linia intenției, propriile limitări și paleta de riscuri, să învețe din greșeli și să vadă reușita dincolo de teama de eșec și să dea celor din jur încredere, putere și motivație din rezerva proprie. Pentru toate acestea trebuie să FII, pentru că o sobă fără foc nu poate da căldură. Și pentru că citatul meu preferat e “Atitudinea determină altitudinea”, îţi propun, prieten drag, să adopți atitudinea cu care să ajungi în vârf.

39

Cum să faci parte din categoria oamenilor de succes Sunt printre oamenii care citesc zeci de cărți de dezvoltare personală pe an, pe subiecte pornind de la psihologie, inteligență emoțională sau motivație, până la sfaturi practice legate de stabilirea țelurilor, managementul timpului sau relațiile cu oamenii. Pot spune cu mâna pe inimă că nu mi-au schimbat viața decât pentru câteva zile. Apoi a trebuit să trec la acțiune. Scopul unei cărți este să îți ridice moralul, să te motiveze și să îți prezinte câțiva pași pe care să îi poți pune în aplicare. Ai nevoie de multă ambiție pentru a înțelege cine ești și ce îți dorești, de gândire pozitivă, deschidere și de o dorință de a schimba ceva în jurul tău.

Motivația ți-o poți găsi în orice, tot ce trebuie să faci este să deschizi ochii și să ciulești urechile la tot ce este pozitiv în jurul tău și crede-mă ca sunt foarte multe lucruri frumoase care ne înconjoară. Cea mai mare barieră în dezvoltarea personală este reprezentată de persoanele negative, de care sunt sigură că ești înconjurat mai mult sau mai puțin. Primul pas pe care trebuie să-l faci este să elimini aceste persoane din anturajul tău, pentru că nu vei putea gândi pozitiv lângă ei și vor încerca să te descurajeze.

Al doilea pas este să îți faci un plan de acțiune complet, să îți notezi ce anume vrei să realizezi și să te asiguri că îți atingi obiectivele.

Cum? Acționând! Ai mai jos câteva exemple de acțiuni care te vor ajuta să urci primele trepte ale dezvoltării tale personale și profesionale: 1.

Implică-te în acțiuni de voluntariat.

Ai de unde alege în funcție de pasiunile tale, de la artă sau cultură, până la sport, mediu, ecologie sau proiecte sociale;

40

Ana Maria Mușat editor 2.

Cunoaște oameni noi. Mulți ne lăsăm influențați de prietenii din copilărie, persoane care poate nu își doresc să realizeze prea multe în viață și ne trag și pe noi în jos.

Trebuie să realizăm că ne-am maturizat și de cele mai multe ori nu mai avem foarte multe în comun cu vechii prieteni. Este greu să renunțăm la oamenii din viața noastră, dar este un lucru necesar pentru dezvoltarea noastră

personală și profesională. Fă-ți o listă cu persoanele care te inspiră și ia legatura cu ele.

Tehnologia face ca acest proces să fie mult mai ușor, încearcă să-i contactezi prin Facebook, LinkedIn sau blog-ul personal, chiar email-ul de muncă. Ai fi suprins să vezi că mulți îți vor răspunde și îți vor oferi câteva sfaturi; 3.

Citește măcar o carte pe lună și pune în aplicare câte ceva din fiecare capitol, pe măsură ce o citești. Mai ajută foarte mult să îți notezi lucrurile care ți-au atras atenția; 4.

Fă sport cât mai des posibil. Nu ai nevoie de mulți bani și nici nu e nevoie să ai calități atletice ieșite din comun pentru a face puțină mișcare, cât să-ți pună sângele în mișcare și să-ți oxigeneze creierul; 5. Închide televizorul și urmărește un documentar, nu mai cumpăra reviste și ziare de proastă calitate, cumpără-le pe acelea scrise de jurnaliști adevarăți. Astfel, cu timpul, poate vor dispărea emisiunile penibile si publicațiile “golite” de esență; 6.

Informează-te, întreabă și descoperă! Cu puțină inițiativă și ambiție, poți realiza orice. Există foarte multe site-uri de unde poți afla tot ce vrei despre voluntariat, dezvoltare personală, oportunități de carieră, idei de afacere sau proiecte pe care să le faci pe cont

propriu. Fii proactiv!

7.

Participă la evenimente. În fiecare săptămână se organizează evenimente și activități de carieră și dezvoltare personală, multe gratuite, restul cu prețuri modice, însă cu siguranță merită investiția. Participă la ele și fă-ți noi prieteni, în mod cert te va ajuta pe viitor.

Acestea sunt doar cateva exemple și dacă alegi măcar 2-3 dintre ele se va vedea o schimbare. Jim Clemmer, un celebru orator internațional, avea două expresii care mi-au plăcut foarte mult. Acesta consideră persoanele care se lamentează continuu, dar nu fac nimic pentru a schimba situația, locuitori ai Orașului Plângerii de Milă, iar persoanele care învinovățesc pe toți cei din jurul lor, fără să se uite la ei înșiși, infectați cu Virusul Victimitei.

Așa că “vindecă-te” și părăsește Orașul Plângerii de Milă și demonstrează că se poate.

Ieși din pătrățica ta, înscrie-te la câteva cursuri și activități, investește într-o agendă frumoasă și notează-ți toate lucrurile care te inspiră și te motivează. Apoi treci la acțiune! Fii diferit, dorește-ți mai mult de la viață, intră în categoria oamenilor performanți și realizați. noi îți vom fi alături pe acest drum, așa că dacă ai momente de cumpănă, ne poți scrie oricând și te vom ajuta cu cea mai mare plăcere.

41

Toată lumea are carismă!

Andy Szekely http://www.andyszekely.ro

eşti unul dintre cei mai buni şi cunoscuţi speakeri din românia. Care sunt cele mai mari provocări prin care ai trecut până acum?

Găsirea propriei voci. E ușor să imiți. Să te sculptezi ca speaker cu o identitate unică este însă o muncă de-o viață. Cred însă că adevărații speakeri sunt cei care devin schimbarea pe care o propun. Îţi mai aduci aminte când ai susţinut prima prezentare? Care a fost feedback-ul publicului?

Primele mele prezentări au fost poeziile pe care le spuneam la școală. Lecţia era de obicei bună pentru că aveam plămâni buni și intonație ;) Care sunt secretele unui speaker de succes?

Să știe să spună povești, să folosească flexibil diferite tipuri de energie (războinic, vindecător și magician), să își dorească la nivel profund să servească mai presus decât ambițiile personale și să se conecteze cu audiența inimă la inimă.

Ce strategii putem aplica pentru a susţine cele mai bune prezentări în public sau cu publicul?

Mă gândesc în special la două: stăpânește informația în mod structurat și folosește emoția în mod adecvat.

Poţi deveni un speaker excepţional chiar dacă nu ai carismă? Cum ar trebui să te prezinţi în faţa publicului?

Toată lumea are carismă! Unii nu au descoperit-o sau nu au canalizat-o, dar toți oamenii au carismă. E modalitatea prin care îți exprimi energia magnetică, iar această energie e rezultatul conectării cu propriul scop în viață și cu o viziune amplă.

Cum poţi trece peste teama de a vorbi în public? Ce recomandări ne poţi face?

Vorbește de minim 50 de ori la audiențe diferite și ia feedback și apoi vei ști să răspunzi la această întrebare ;) Alege-ți acele audiențe cu grijă!

Sofia Frunză Editor

42

Cu toții ne naștem cu o atitudine pozitivă, cea negativă se “învață” pe parcurs Doru Pelivan, antreprenor, consultant, speaker, trainer www.pelivandoru.ro

ești unul dintre oameni care crede în potenţialul uman. Consideri că oricine poate reuși dacă își propune să facă acest lucru?

Sunt de părere că fiecare dintre noi ne naștem cu anumite talente, care diferă de la persoană la persoană. Însă consider că toți avem un potențial egal, contează doar cum ni-l valorificăm fiecare pe “drumul nostru”. Consider că Dumnezeu nu a făcut diferențe în momentul în care ne-a înzestrat. Diferența o facem noi, în funcție de acțiunile noastre.

Ce diferenţiază o persoană care spune mereu că “nu se poate face” de alta care pornește de la ideea că “dacă încerc, voi reuși!”?

Fiecare dintre noi suntem produsul mediului în care trăim. Plecând de la premiza aceasta, consider că oamenii care cred mereu că “nu se poate face” au o atitudine pesimistă și lipsită de încredere, care provine de la mediul în care au trăit. De asemenea și cei care pornesc cu ideea “că vor reuși”, sunt produsul unui mediu, însă acesta este într-un unghi total opus. Îți poți schimba convingerile despre ceea ce se poate realiza în viață schimbând mediul în care trăiești.

Crezi că atitudinea pozitivă este o caracteristică înnăscută sau se dobândește pe parcurs, pe măsura experienţelor pe care le acumulăm?

Cu toții ne naștem cu o atitudine pozitivă, cea negativă se “învață” pe parcurs… Până la urmă este vorba doar de o simplă “alegere” pe care o faci dimineața când te trezești. ești o persoană optimistă? De unde îţi iei energia și cum reușești să rămâi mereu motivat?

Cu desăvârșire DA! Sunt un optimist convins! Energia principală provine din interiorul meu, din pasiuniile mele și din vocația mea. Însă în fiecare zi apelez și la motivația extrinsecă, ascult melodii motivaționale, citesc, particip la training-uri și seminarii, mă întâlnesc cu oameni optimiști, îmi cumpăr diferite lucruri frumoase etc.

Ce sfat le-ai oferi tinerilor care sunt la început de drum și care încă nu sunt încrezători în forţele proprii?

Să-și stabilească țeluri pe care le consideră relativ ușor de atins. După ce le ating, să-și stabilească din nou altele, însă de data aceasta să fie mai mari. În continuare să repete același procedeu, în felul acesta se construiește o încredere în sine solidă, bazată pe propriile povești de succes.

Sofia Frunză, Editor 43

Cum arată succesul pentru tine?

Irina nicoleta Scarlat Co-Founder&Executive Vice-President

Fiecare dintre noi își dorește să aibă succes în ceea ce face! Ne lovim de constanta succesului zi de zi, în publicaţii și la televizor, la evenimente și în discuţii cotidiene. Pentru tineri, succesul în carieră este un „must have”, este obiectivul principal, acea luminiţă de la capătul tunelului...

Am întâlnit mii de tineri în căutarea reţetei succesului. Majoritatea sunt bine pregătiţi, avizi consumatori de modele de leadership pe ai căror pași vor să calce crezând că așa vor ajunge acolo unde își doresc. Succesul a devenit un brand care vinde și tinerii sunt atrași la evenimente, sunt determinaţi să cumpere produse și servicii care le vor revela acea reţetă magică.

Durează câţiva ani până când aceștia ajung la concluzia că reţeta succesului e un mit.

Nu există două povești care să semene, însă oamenii pe care îi considerăm astăzi adevărate surse de inspiraţie par a fi unanim de acord că determinarea, educaţia şi perseverenţa sunt ingredientele care nu lipsesc din această reţetă care rămâne însă incompletă. Asta pentru că finalizarea ei într-un fel sau altul depinde de fiecare dintre noi.

Succesul este o noţiune relativă, personală.

Trebuie să ne definim propriile obiective pentru a face lucrurile să se întâmple așa cum ne 44

dorim. Fie că ne propunem să ocupăm poziţii de management în companii importante din ţară sau de peste hotare, să dezvoltăm propriile noastre companii sau organizaţii sau să construim cariere academice, vom considera că avem succes atunci când suntem apreciaţi pentru activitatea noastră şi suntem mulţumiţi.

Primul pas este cunoașterea de sine și descoperirea pasiunilor și a talentelor.

Numai descoperind ceea ce îţi place să faci și aptitutidinile pe care le ai, îţi poţi alege un drum care să ţi se potrivească, o cale care să te reprezinte și să te facă fericit în fiecare zi. După ce te-ai hotărît ce vrei să faci, e nevoie de curaj și încredere în forţele proprii pentru a accesa oportunităţile potrivite pentru obiectivele tale. Continuă să înveţi pe tot parcursul drumului tău și să evoluezi având mereu în minte unde vrei să ajungi.

Când vei ști că ai avut succes? Vei ști! Vei ști pentru că vei fi fericit și împlinit, te vei trezi în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze la gândul că te așteaptă o altă zi de lucru, o zi care îţi va aduce satisfacţii și provocări nebănuite.

Ca să ajungi aici, tot ce trebuie să faci este să fii tu însuţi, să îţi asculţi chemarea pasiunii și să crezi în tine! Nimic mai mult, nimic mai simplu! Pentru mine, succesul înseamnă Akcees, înseamnă că am construit alături de o echipă de oameni minunaţi o organizaţie prin care facem o diferenţă, o organizaţie care ne-a adus împliniri la care n-am fi visat vreodată, care ne-a adus în nenumărate rânduri lacrimi în ochi de bucurie. Pentru tine poate fi orice, de la artă la sport, de la multinaţionale la antreprenoriat, de la comunicare la inginerie sau consultanţă, așa că te invit să descoperi cum arată succesul pentru tine și să îţi croiești singur pașii pe care trebuie să îi urmezi ca să ajungi acolo.

45

Guided Bucharest Free Walking Tour – te bagi?

Mihai Munteanu Ei bine, în primul rând dacă ai citit titlul și ai continuat ești de-ai noștri. Nu-i chiar de Bravo, dar hai s-o recunoaștem: FREE Walking Tour – de unde până unde?

Conceptul a apărut acum aprox. 10 ani și a explodat în Europa de Vest și SUA. Așa cum ne șade bine, unda a ajuns la București acum vreo 2 ani și ne-a lovit fix în tâmple. Așa s-a născut Guided Bucharest Free Walking Tour, din joaca creativă a unui grup de prieteni voluntari, grupați mai devreme sau mai târziu într-un ONG. Dar hai să deturnăm povestea pe trasa cea bună: Ce presupune conceptul de Free Walking Tour?

Asta-i simplu. Imaginează-ți că îți vin în vizită 5 prieteni pe care i-ai cunoscut acum 2 ani într-un Youth Exchange în Polonia. Trebuie să le arăți un pic orașul, nu? Cum? Precum un prieten arată orașul – funny și cu multe multe dedesubturi pe care nu le-ar fi găsit în niciun ghid din lume. E orașul tău și tu îl cunoști cel mai bine. Hai c-am zis-o! Free Tour-ul presupune împărtășirea cu oameni de absolut oriunde de pe glob (pe cuvânt poate doar din Timorul de Est să nu fi venit cineva) a ceea ce acest oraș este pentru tine. Bine, ideal e să-ți și placă orașul ;).

Iar dacă îți place Bucureștiul cu ale sale bune și rele, ai un pic de talent oratoric, iubești călătoriile, vrei să ai cât mai mulți prieteni de peste tot din lume pentru a te a ajuta 46

la dezvoltarea rețelei de trafic pe care încerci să o creezi și mai ales vrei să te îmbogățești (LOL) hai la un tur să vezi despre ce e vorba.

Au loc în fiecare zi indiferent de cât de mare e zăpada sau cât de repede fierbe un ou pe asfalt. Trebuie să te dedici un pic, că doar așa-i peste tot, dar e o șansă uriașă de a face parte dintr-o echipă de tineri simpatici (mai ales cel ce scrie acest articol), dinamici, iubitori de inițiative frumoase (și ale tale, evident) și de ați exersa în timpul acesta discursul în public, limba engleză și eu știu ce alte lucruri exotice precum mersul pe jos sau zâmbitul :).

Guided Bucharest Free Walking Tour este frate bun cu Guided Brasov Free Walking Tour și este parte dintr-o rețea de tururi independente din diverse orașe din Europa precum Sofia, Ljubliana, Budapesta, Berlin, Barcelona etc. Da, știm, suntem tari! Și se pare că nu știm doar noi întrucât avem peste 100 de reviews excelente pe cel mai mare portal de travel din lume – Tripadvisor. Și culmea, avem nevoie de oameni, așa că închide laptopul și dă o fugă la ceasul din parcul Unirii la ora 18:00, pentru 2h în care vei descoperi propriul oraș. Sau nu închide calculatorul, dar intră pe www.guidedbucharest.com ori pe Facebook și citește mai multe despre noi.

Ne vedem, echipa Guided-Bucharest

Experienţa practică a durerii de măsea Cristian Seidler, membru fondator al JCI Oradea membru fondator al Rotaract Oradea Faptul că eşti student(ă) nu te scuteşte de o eventuală măsea umflată. Pe bază de recomandări alegi un medic stomatolog. Acesta te îndrumă spre mai noul lui ucenic care se va ocupa de cazul tău. Pare mai tânăr chiar decât tine şi în timp ce manevrează un instrument printre măselele tale sensibile îţi spune: “E prima dată când fac operaţiunea asta, am citit despre ea câte ceva, sper să nu te doară şi nici să nu curgă prea mult sânge”. Te trece o succesiune de cald-rece, respiri adânc, închizi ochii, mâinile ți se încleştează pe scaunul stomatologic şi te aștepţi la orice. Te întrebi dacă ai putea întoarce timpul înapoi cumva, dacă ai putea să-l determini pe novicele stomatolog să fi făcut aceeaşi operaţiune măcar în ultimii lui ani de studenţie, sub supravegherea unui stomatolog experimentat. Dacă ar fi făcut operaţiunea asta măcar de câteva ori înainte, ca tu să nu fii lăsat pe mâna hazardului.

Dar tu, înainte să ajungi pe piaţa muncii, ai reuşit să faci practică sub supravegherea unui profesionist, măcar de câteva ori înainte să lucrezi propriu-zis în viitoarea ta meserie? Orice angajator, în orice domeniu, preferă candidații cu experienţă atunci când angajează o nouă persoană. Asta pentru că n-ar vrea ca un client de-al său să ajungă pe mâna unui novice care experimentează pentru prima dată meseria sa, dincolo de sala de curs sau seminar.

Ajungem la prima întrebare de revoltă dilematică: “Dar când să fi făcut eu practica, doar nu puteam în timpul facultăţii?!”. Ofer câteva răspunsuri posibile: • Practica poate fi făcută în cel puţin una din cele 3 luni de vacanţă de vară;

• Practica poate fi făcută în acele zile din timpul săptămânii în care eventual orarul e liber de cursuri şi seminarii; • Practica poate fi făcută în timpul anului de studiu, câteva ore pe săptămână, cu predilecţie în după-mesele sau dimineţile zilelelor mai puţin încărcate de cursuri şi seminarii.

Dacă eşti convins de necesitatea şi utilitatea practicii, ajungem la cea de-a doua întrebare de revoltă dilematică: “Cine te mai ia în practică în ziua de azi ?”. Și pe bună dreptate, mulţi profesionişti din orice meserie nu sunt disponibili, agreabili sau maleabili. Dar chiar toţi? Intreabă-te pe câţi dintre ei i-ai abordat şi te-au refuzat, câtor firme te-ai adresat cu dorinţa ta de a munci gratuit şi de a învăţa în acelaşi timp, dar te-au respins? În realitate, nu există nicio scuză acceptabilă pentru care ajungi pe piaţa forţei de muncă fără urmă de experienţă practică. Ai la dispoziţie câţiva ani pentru ca să nu te doară nici pe tine, nici pe clienţii tăi şi să nu curgă sânge nici măcar la începutul carierei tale profesionale.

47

Secretul celei mai bune alegeri Andrei Tudose Fondator Deliveringlife www.deliveringlife.com

Fiecare dintre noi venim pe lume cu niște calități deosebite. Fiecare din noi are o sămânță de geniu în el. Problema nu este potențialul nostru, ci modul în care îl căutăm, încrederea pe care o avem în el.

Societatea în care trăim este bazată pe concurență și oferă oamenilor rețete de supraviețuire și nu de excelență. Suntem de mici aliniați în grădinițe, școli, universități etc. și sistematic ni se arată că nu suntem suficient de buni. Chiar și olimpicul știe că «se putea mai bine». Învățăm după niște programe de învățământ învechite și suntem măsurați de parcă ar trebui ca rezultatul să fie că în sfârșit suntem toți la fel. Apoi «alegem» o carieră, inspirați de diverși oameni de succes, care «au reușit». Ne facem doctori, ingineri, economiști, ne punem target-uri, le atingem, urcăm în carieră, întemeiem o familie, facem o casă, plantăm un pom, ne publicăm jurnalul și gata, am reușit, putem să murim, nu?!

Imaginează-ți o lume în care fiecare dintre prietenii tăi lucrează din și la pasiunile lor și tu la fel. Imaginează-ți o lume în care banul este o traducere a impactului tău pozitiv în viața oamenilor. Imaginează-ți un sistem de învățământ în care nu se dau note, în care fiecare este acceptat ca fiind unic și nu comparat și evaluat ca fiind mai prost sau mai bun. O lume în care ai voie să fii diferit!

48

Tu unde ești în viața ta acum? Tu la ce ești bun? Care sunt calitățile tale? În ce ești unic? Ți-e greu să spui? Vrei să fii genial, vrei să fii apreciat direct sau indirect, să vezi cum tu poți influența lumea în bine, cum tu, da tu, te scoli dimineața nu fiindcă sună ceasul, ci că nu mai ai răbdare să faci ce crezi tu că este acum scopul tău în viață și seara nu vrei să te duci la culcare că ... de ce sa dormi când ai atâtea chestii mișto de făcut? De ce oare exact așa sunt copiii când sunt mici, se scoală primii și nu vor la culcare? Poate pentru că nu s-au plictisit de studii, serviciu ...

Eu am ales să îmi caut unicitatea nu prin concurență, ci prin lucrul cu oamenii, în echipe. Află despre proiectele mele pe www.andreitudose.com, despre Asociația Deliveringlife prin care aducem oamenilor momente de bucurie, despre grădinița Christophori în care copiii pot fi în sfârșit diferiți și pot spune nu.

A, era să uit, secretul celei mai bune alegeri, e să alegi! Dacă nu o faci, viața va alege pentru tine prin alții. Știm cu toții că un șut în fund e un pas înainte, însă îl putem face și singuri. Apoi asumă-ți alegerea că este a ta și orice se va întâmpla singura sursă de energie ca să mergi mai departe este să traiești în spațiul tău, că e viața ta, e alegerea ta.