The New Healthcare

The

c

new

health are octombrie 2012, anul i - nr. 1

Publicaţie informativă periodică Rezervată medicilor şi operatorilor de servicii medicale

Spitalul Monza Grup Medical

Spitalul Monza noi Standarde în Sănătate

U

n nou spital. Un nou sistem de îngrijiri medicale ale cărui principii se situează la confluenţa modelului românesc cu cel italian. Acesta este Spitalul Monza. Un spital modern, dotat cu aparatură medicală si tehnologie de ultimă generaţie la nivel mondial. Un spital organizat pe baza unor principii pe cât de simple pe atât de inedite: preocuparea continuă pentru pacient si rezolvarea problemelor de sănătate prin servicii complete (diagnostic-tratament-recuperare) oferite cu rapiditate şi maximă calitate.

Un spital ale cărui departamente sunt conduse de medici reputaţi ai sistemului de sănătate din România, ce se bazează pe sinergia şi strânsa colaborare a acestora. Astfel se îmbină perspectivele moderne ale medicinii cu tradiţia sistemului de sănătate românesc, care s-a dovedit a fi întotdeauna un generator de profesionişti în domeniul medical. În concluzie, un spital foarte bine dotat din punct de vedere tehnologic, centrat pe pacient şi pe nevoile acestuia, cu profesionişti ce oferă un standard calitativ de excepţie.

Pentru România acest spital constituie o noutate remarcabilă. O veţi descoperi citind paginile revistei The New Healthcare (Noi Standarde în Sănătate).

Lectură plăcută! preşedinte M. de Salvo

În acest număr: Un nou sistem de îngrijiri medicale

pag. 2

Focus: Cardiac Center

pag. 10

2

the new healthCare - un nou SiSteM de înGrijiri MediCale

domnul prof. Mircea Cinteză este directorul departamentului de Cercetare ştiinţifică şi formare universitară din cadrul Spitalului Monza

Cu un standard calitativ înalt, transparent, modern, constând în proceduri de diagnostic şi tratament complete. În câteva cuvinte, este ceea ce îşi propune să aducă Spitalul Monza sistemului de sănătate românesc.

Despre acestea vorbim cu Domnul Prof. Dr. Mircea Cinteză, Director Departament Cercetare Ştiinţifică şi Formare Profesională al noului Spital din Bucureşti.

D

omnule prof. Cinteză, Grupul Spitalul Monza doreşte să aducă în românia, prin intermediul Spitalului Monza din Bucureşti, un sistem nou de îngrijiri medicale. aşadar, am putea spune că două culturi diferite se întâlnesc...

Este cunoscut faptul că între Italia şi România există o istorie comună, un trecut, o limbă şi o asemănare etnică, care trimit la ideea că între cele două popoare există mai mult decât o relaţie economică.

Italia consideră pregătirea personalului medical românesc ca fiind una de nivel înalt şi la standarde excelente de calitate; tocmai pentru acest motiv, Italia se numără printre liderii ţărilor străine ce apreciază profesionalismul personalului român angajat; pe lângă aceasta, multi pacienţi români aleg structuri spitaliceşti italiene, pentru a beneficia de proceduri de diagnostic şi tratament care să corespundă nevoilor individuale de sănătate.

Este de apreciat faptul ca Guvernul român a fost capabil să organizeze un model de educaţie medicală de o înaltă calitate, apreciat in afara graniţele ţării, ce privesc cu foarte mare interes profesionalismul din domeniul sănătăţii româneşti. Medicii din România, asistenţii medicali, dar în general toţi profesioniştii din domeniu sunt solicitaţi de structuri medicale, nu numai în spaţiul comunitar ci şi în afara UE. Dacă Italia recunoaşte profesionalismul romanesc, Grupul “Policlinico di Monza” nu

prof. MirCea Cinteza Domnul Prof. Mircea Cinteză este în prezent profesor de Cardiologie şi Medicină internă la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde este şeful secţiei Cardiologie 1. Este implicat în activitatea de conducere a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti, fiind membru al Senatului Universitar şi al Şcolii Doctorale, şi este de asemenea Director Ştiinţific al Spitalului Monza Bucureşti.

Este născut în 1950. A absolvit liceul în Bucureşti, ca şef de promoţie, apoi a fost şef de promoţie al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, în 1975, cu media generală 10 şi Diplomă de Merit. A parcurs, prin concurs, toate treptele universitare până la cea de profesor, în 1999. Este atât medic primar de Medicină internă, cât şi medic primar de Cardiologie. Are specializare în Cardiologie intervenţională la Toulouse, în Franţa, în 1991-1992. Este membru al Consiliului Operaţional al «Vienna School of Clinical Research» din 2004.

Prof. Mircea Cinteză are circa 400 de lucrări stiintifice publicate sau comunicate în ţară şi străinătate, este autor sau coautor la 59 de lucrări înregistrate în baza de date Pubmed. Indicatorii de valoare ai lucrărilor publicate au permis ca Prof.

Cinteză să fie numit în Şcoala Doctorală a Universităţii, fiind printre puţinii care au îndeplinit criteriile ştiinţifice necesare.

Este autor sau coautor a trei monografii şi a 16 capitole în tratate şi monografii. Pe baza acestor realizări a fost ales membru titular al Academiei de Ştiinte Medicale din România.

A fost Ministru al Sănătăţii în 2004-2005. A fost primul preşedinte al Colegiului Medicilor din România, în 1997, poziţie pe care a pastrat-o timp de 12 ani. A fost Decan al Facultăţii de Medicină din Bucureşti între 2004 şi 2008. A fost membru al Senatului României între 2004 şi 2011.

Este iubitor al artei fotografice. Este coautor al unui album artistic de fotografie. Este preşedintele Clubului de Artă Fotografică al Medicilor din România. Datorită acestor activităţi a fost decorat cu Ordinul Cultural în grad de Cavaler în 2011.

Este căsătorit, are cinci copii, patru băieţi şi o fată.

Pe baza activităţilor profesionale, ştiintifice şi didactice enunţate, conducerea Spitalului Monza Bucureşti l-a numit în anul 2012 pe Domnul Mircea Cinteză Director Ştiintific şi cu responsabil de colaborarea cu Universităţile în cadrul acestei instituţii.

3

ESTE CUNOSCUT FAPTUL Că ÎNTRE ITALIA ŞI ROMâNIA ExISTă O ISTORIE COMUNă, UN TRECUT, O LIMBă ŞI O ASEMăNARE ETNICă, CARE TRIMIT LA IDEEA Că ÎNTRE CELE DOUă POPOARE ExISTă MAI MULT DECâT O RELAţIE ECONOMICă face excepţii, astfel că astăzi încorporează în rândurile personalului său aproximativ 300 de angajaţi de naţionalitate română (adică 11% din forţa de muncă activă a Grupului).

Mulţi români au prestat servicii în cadrul Grupului Spitalul Monza, iar astăzi, mulţi dintre aceştia s-au întors acasă ca să-şi continue viaţa profesională în ţara lor.

Relaţia dintre Grupul “Spitalul Monza” şi sistemul de sănătate românesc durează de peste zece ani şi s-a dezvoltat sub diferite forme. Într-adevăr, primele contacte au avut loc chiar mai devreme, prin colaborarea cu medicii şi în special cu asistenţii medicali sosiţi în Italia din România, în căutarea unei experienţe lucrative.

Spitalul Monza Centru Cardiovascular este situat în Bucureşti, Str. tony Bulandra, nr. 27, Sector 2

aşadar, o istorie veche care dă în prezent roade neaşteptate ... În toţi aceşti ani, în cadrul diferitelor departamente ale Grupului “Spitalul Monza”, profesioniştii veniţi din România, au avut ocazia să demonstreze un înalt nivel profesional, combinat cu o mare dăruire faţă de pacient .

Din anul 2002 Grupul “Spitalul Monza”, interacţionează activ cu comunitatea medicală românească, prin intermediul unor programe de formare profesională post-universitară.

Acordurile bilaterale de colaborare cu Colegiul Medicilor din România, cu Societatea Română de Cardiologie, cu Societatea Română de Chirurgie Cardiacă şi Vasculară şi cu diverse universităţi din România, cum ar fi Universitatea din Timişoara şi Târgu Mureş, sunt exemplele semnificative ale unui parteneriat cultural, ştiinţific, educaţional şi de instruire.

Prin intermediul acestor programe de formare, peste 70 de medici români (cardiologi, chirurgi cardiaci, cardiologi intervenţionişti, medici specializaţi în ecocardiografie, anestezişti, perfuzionişti) au beneficiat de cursuri de perfecţionare profesională în cadrul Grupului “Spitalul Monza”. Toate centrele de Chirurgie cardiacă din România (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Târgu Mures, Timişoara, Braşov, Constanţa) şi-au trimis în Italia specialişti pentru a urma cursuri de instruire cu o durată de câteva luni (uneori chiar ani), cu sprijinul financiar al Grupului “Spitalul Monza”.

De asemenea, prin acorduri bilaterale între universităţi sau doar între secţii de Chirurgie cardiacă, echipe mixte compuse din medici italieni şi români au efectuat de mai multe ori în România intervenţii de Chirurgie cardiacă complexe şi de avangardă, contribuind astfel la dezvoltarea competenţelor personalului medical românesc.

Prin intermediul acestor programe, ca o noutate în România, medicii bursieri români formaţi în Italia au efectuat primele intervenţii de revascularizare miocardică a canalelelor arteriale, şi primele corecţii complexe ale valvei mitrale. Valoarea educativă a acestor programe bilaterale de formare postuniversitară a fost apreciată de colegii din România şi de sistemul de sănătate românesc care, prin intermediul Societăţii Române de Chirurgie cardiacă, a premiat de mai multe ori Grupul “Spitalul Monza” pentru această performanţă.

De asemenea, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a recunoscut, apreciat şi premiat în anul 2007 cu diplomă şi medalie de aur programul de formare profesională postuniversitară dedicat medicilor români.

Colaborarea cu medicii români a adus beneficii ambelor sisteme, nu doar la nivel clinic, ci şi la nivel ştiinţific. În toţi aceşti ani, publicaţiile şi lucrările ştiinţifice elaborate, au

4

şi interactivă. În virtutea acestei experienţe de colaborare profesională, Grupul “Spitalul Monza” a decis să facă această integrare şi mai puternică, astfel încât “Spitalul Monza” să îmbine valorile pozitive ale modelului românesc cu cele pozitive ale modelului italian.

hol principal

reprezentat rezultatul lucrului în echipă al specialiştilor italieni şi români. Aceste lucrări au primit aprecierea comunităţii ştiinţifice internaţionale fiind publicate în reviste ştiinţifice, caracterizate printr-un înalt indice al factorului de impact, şi/sau prin prezentarea la congrese importante din domeniul cardiovascular: congrese naţionale, europene sau la nivel mondial. De asemenea, din punct de vedere medical, prezenţa activă şi integrată a Grupului “Spitalul Monza” în cadrul sistemului de sănătate românesc, garantează pacienţilor de origine română, consideraţi inoperabili, posibilitatea de a beneficia de prestaţiile din domeniul Chirurgiei cardiace ale Grupului, în ceea ce priveşte intervenţiile de o anumită complexitate şi de înalt risc chirurgical.

Pornind de la această tradiţie de colaborare de succes, Grupul “Spitalul Monza” a decis să îşi facă simţită prezenţa în Sistemul de Sănătate Românesc, iar în anul 2010 a început construcţia unui spital privat, în Bucureşti, “Spitalul Monza”, alăturând profesioniştii români şi cei italieni printr-o instruire continuă

ACEASTă COLABORARE ESTE MENITă Să ÎMBINE VALORILE POzITIVE ALE MODELULUI ROMâNESC DE ÎNGRIjIRE CU CELE ALE MODELULUI ITALIAN

domnule profesor, descrieţi-ne, vă rugăm, noul model de servicii medicale oferit de Spitalul Monza şi modul de a trata bunul cel mai de preţ al fiinţei umane, sănătatea, până la rezolvarea în totalitate a problemelor medicale pentru care pacientul a solicitat ajutorul Modelul de organizare şi de management adoptat de “Spitalul Monza” se bazează pe complexitatea tratamentelor, care garantează asistenţă medicală pentru toate complicaţiile pacientului, pentru comorbidităţile şi evenimentele medicale legate de patologia pentru care pacientul a solicitat internarea.

Spitalul nu transferă în alte structuri publice pacienţii la care au intervenit complicaţii, acceptând să rezolve orice tip de problemă medicală, ca o obligaţie morală, în conformitate cu vocaţia şi angajamentul companiei. În acest sens, “Spitalul Monza” poate utiliza profesionişti “din afară” şi de alte naţionalităţi, asigurând contribuţii de renume internaţional ce vor putea rezolva patologiile în cauză, la standarde medicale înalte.

“Spitalul Monza” face din asistenţa “în lanţ” un “modus operandi”, conform unei viziuni ce depăşeşte conceptul de “prestaţie de specialitate”, pentru a adopta modelul de a trata pacientul în întregime, cu nevoia sa completă de sănătate.

Acest concept se traduce prin integrarea fazei “acute” cu faza “post-acută”. Pentru acest motiv, “Spitalul Monza” a înfiinţat departamente de “recuperare cardiacă” şi “recuperare motorie”, cu intenţia de a finaliza faza clinică a Chirurgiei cardiace, a Cardiologiei şi faza clinică a Ortopediei. Tocmai această continuitate a asistenţei (Chirurgie cardiacă Recuperare cardiologică; Ortopedie - Recuperare motorie) defineşte îngrijirea medicală “în lanţ”. Aceasta permite monitorizarea evoluţiei pacientului nu numai în faza imediat post-operatorie, ci şi în faza de recuperare, atunci când pot apărea complicaţii particulare. Scopul acestui model este evident: readucerea pacientului în propria familie “vindecat”, nu doar “tratat”. această abordare presupune o strânsă co-

5

SPITALUL MONzA ESTE DOTAT CU CEA MAI INOVATOARE TEHNOLOGIE A MOMENTULUI, PRODUSă ŞI COMERCIALIzATă LA NIVEL MONDIAL DE CăTRE INDUSTRIA SECTORULUI DE ECHIPAMENTE ELECTROMEDICALE

abordarea integrată pentru patologia pacientului presupune o organizare interdisciplinară şi o colaboarare strânsă între medici. imaginea îi înfăţisează pe medicii care alcătuiesc Cardiac Center din cadrul Spitalului Monza

laborare între medicii de diverse specialităţi care se ocupă de pacient. în procesul de diagnostic-tratament-recuperare este esenţial ca această abordare faţă de pacient să fie integrată.

Colaborarea şi strânsa integrare clinică - de asistenţă medicală dintre specialişti, permite maximizarea şi optimizarea utilizării resurselor tehnologice şi de cunoştinţe profesionale ale spitalului, cu obiectivul evident de a reduce riscul clinic al pacientului şi de a îmbunătăţi prestaţiile medicale.

Această cerinţă este îndeplinită prin verificarea preventivă (înainte de orice act invaziv asupra pacientului) a riscului cardiologic,

pneumologic, infecţios şi nefrologic.

Pacientul trebuie să fie analizat din punct de vedere al acestor “profiluri de risc aferente”, astfel încât procedurile invazive să fie efectuate în deplină cunoştinţă a tabloului clinic de ansamblu. Se evită astfel posibilitatea unei spitalizări prelungite datorită unor complicaţii neaşteptate, care ar fi putut fi prevenite prin evaluarea clinică prealabilă a tuturor comorbidităţilor şi a factorilor de risc asociaţi.

Convergenţa diverselor domenii medicale trebuie să se reflecte în pacient. Cu alte cuvinte, pacientul nu trebuie să fie nevoit să se deplaseze către diversele departamente ci, datorită modului de organizare a spitalului, medicii sunt cei care se implică în rezolvarea cazului clinic al pacientului, care evident, se află în centrul atenției.

Un prim exemplu de organizare medicală în care procesul de diagnostic, tratament şi recuperare, model în care medici de diverse specialităţi se ocupă de pacient este, Cardiac Center, despre care vom vorbi în paginile următoare.

6

ALOCAREA PATURILOR PE SECŢII/COMPARTIMENTE Nr. paturi în saloane pentru spitalizare continuă

Nr. paturi în saloane spitalizare de zi

Total nr.

Paturi /secţie

0 2 2 2 6

17 12 14 14 57

COMPARTIMENTE DE MEDICINĂ INTERNĂ/MEDICALĂ Medicina internă 7 Cardiologie 15 Recuperare medicalăcardiovasculară 13 Recuperare ortopedică traumatologie 10 TOTAL 45

4 0 0 0 4

11 15 13 10 49

SECŢIA DE TERAPIE INTENSIVĂ Posturi de lucru (pre)anestezie Terapie intensiva bloc aseptic (cardiovasculara) Terapie intensivă bloc septic (generală) Unitate de terapie intensivă coronariană UTIC Supraveghere postanestezică (SPA) TOTAL

6 9 6 6 7 34

0 0 0 0 0 0

6 9 6 6 7 34

130

10

140

COMPARTIMENTE DE CHIRURGIE Chirurgie cardiacă Chirurgie vasculară Chirurgie generală Ortopedie TOTAL

TOTAL GENERAL Acest tip de serviciu integrat este garantat de modul de organizare pe departamente.

Departamentele pe care este organizat Spitalul Monza sunt următoarele: - Departamentul de Medicină internă şi Cardiologie - Departamentul Cardiovascular - Departamentul de Chirurgie - Departamentul de Urgenţă - Departamentul de Radiologie imagistică medicală - Departamentul de Ortopedie şi Traumatologie - Departamentul de Medicină Ambulatorială - Departamentul de Cercetare ştiinţifică şi formare universitară

SPECIALITATILE DE ÎNALTă TEHNOLOGIE ŞI ÎNALTă COMPETENţă PROFESIONALă REPREzINTă VOCAţIA “SPITALULUI MONzA”

17 10 12 12 51

Care sunt specialităţile medicale pe care se concetrează activitatea Spitalului Monza? Înaltele specialităţi reprezintă vocaţia Spitalului Monza. Numărul semnificativ de paturi din “zona critică”, fie de origine chirurgicală (Chirurgie cardiacă, Chirurgie vasculară, Chirurgie generală şi Ortopedie), fie de origine medicală (Unitatea de Terapie Intensivă Cardiologică) sunt dovada vie a angajamentului pe care Grupul “Spitalul Monza” îl rezervă acestor specialităţi. domnule prof. dr. Cinteză, din punct de vedere administrativ şi economic, cum este gestionat raportul cu pacientul?

Grupul “Spitalul Monza” face din “calitate” şi nu din “profit”, propria misiune corporativă.

Spitalul Monza nu va considera în niciun caz sănătatea pacientului ca fiind o condiţie subordonată “profitului”. Primordială este îngrijirea pacientului, chiar dacă astfel aşteptările economice ar fi sacrificate. În unele cazuri, pacientul va plăti spitalului prestaţiile în sistem forfetar. Spitalul va con-

7

Salon de internare

semna aceste plăţi “forfetare” într-un raport de loializare a pacientului, de transparenţa economică şi de integritate contractuală, chiar şi în ipoteza în care complicaţiile ar determina costuri de îngrijire mai mari.

Raportul de dependenţă full-time, care leagă personalul de “Spitalul Monza”, permite realizarea unui obiectiv considerat de o importanţă fundamentală: pacientul îşi aduce contribuţia financiară în raport economic exclusiv cu spitalul. Este, prin urmare, interzisă orice formă de cadou pecuniar în favoarea angajaţilor. Orice formă de plată va avea loc între pacient şi “Spitalul Monza”, pe bază de acorduri şi de angajamente asumate de către pacient şi în momentul efectuării prestaţiei.

Orice plată efectuată de către pacient va fi supusă eliberării unei facturi corespunzătoare de către “Spitalul Monza”.

Transparenţa şi veridicitatea sunt elementele ce determina relaţia Spitalul Monza - pacient şi politica corporativă a spitalului.

SPITALUL MONzA ESTE DOTAT CU CEA MAI INOVATOARE TEHNOLOGIE A MOMENTULUI, PRODUSă ŞI COMERCIALIzATă LA NIVEL MONDIAL DE CăTRE INDUSTRIA SECTORULUI DE ECHIPAMENTE ELECTROMEDICALE

Structurile Grupului Spitalul Monza din italia sunt cunoscute în primul rând pentru performanţa tehnologică. din acest punct de vedere, cum aţi caracteriza Spitalul Monza?

Spitalul Monza este dotat cu cea mai inovatoare şi sofisticată tehnologie de ultima generaţie, produsă şi comercializată la nivel mondial de către industria sectorului de echipamente electromedicale.

De altfel, Grupul “Spitalul Monza” reprezintă de ani de zile, în Italia, centru de referinţă a tehnologiei produse de compania ”General Electric” din Statele Unite ale Americii.

Din punct de vedere tehnic, odată cu proiectarea unui spital italian la Bucureşti, Grupul “Spitalul Monza” a dorit să doteze această structură cu toată tehnologia medicală produsă de această societate americană nu numai în sectorul radiologic, în care General Electric reprezintă o marcă consolidată de calitate, ci şi în domeniul cardiologiei, ecografiei, anesteziei, de monitorizare şi de urgenţă.

Spitalul Monza devine astfel, în întreaga Europă de Est, o vitrină tehnologică a companiei General Electric.

Conceptul Grupului “Spitalul Monza”, a fost acela de a crea un spital care să permită profesioniştilor implicaţi în activitatea medicală să fie susţinuţi de cea mai avansată tehnologie existentă astăzi pe piaţă.

8

TEHNOLOGIA SPITALULUI MONzA • Serviciul de Radiologie imagistică medicală - 1 aparat de Rezonanţă Magnetică - RM Optima 450 W 1,5 Tesla (32 canale) - 1 aparat de Rezonanţă Magnetică - RM Optima 360 1,5 Tesla - 1 aparat Computer Tomograf - CT Optima CT 660 ASiR 64 Slices - 1 aparat de radiologie - Rx - digital Discovery xR 650 - 1 aparat de radiologie - Rx - digital telecomandat Connexity - 2 Ecocardiografe Vivid E9 4D cu sondă TEE - 1 Ecograf Vivid I portabil - 2 Ecografe multidisciplinare Logiq E9 • Serviciul Cardiologie intervenţională - Angiograf vascular GE innova 2100 IQ - Angiograf vascular: GE innova 3100 IQ

• Serviciul de Electrofiziologie - Angiograf cardiovascular: GE Innova 2100 IQ - Work Station GE: ADW 4,5 - Angiograf cardiovascular: GE Innova 3100 IQ - Work Station GE: ADW 4,5 - Poligraf: GE Combolab IT 64 canale - Defibrilator GE: Responder 2000 - Ventilator pulmonar: GE Aespire 7900 - Monitor GE: B 650 - Injector GE: Avidia - Injector GE: Avanta • Serviciul de Terapie intensivă - Centrală GE: CIC 48 H - Monitor GE: B 650 - ECG GE: Mac 1600 - Defibrilator GE: Responder 2000 - Ventilator suspendat GE: Engstrom CS EV - Rx Portabil GE: Optima xR 220

Monitoare suspendate terapie intensivă

rezonanţa Magnetică Ge healthcare optima 450w GeM 1,5 tesla

pat izolat terapie intensivă

Computer tomograf Ge healthcare optima 660

aparat de radiologie - rX - digital discovery Xr 650

9

• Serviciul de Terapie Intensivă Coronariană (UTIC) - Centrală GE: CIC 72 H - Monitor GE: suspendat B 650 - ECG GE: Mac 1600 - Defibrilator GE: Responder 2000 - Ventilator suspendat GE: Engstrom CS EV - Ecograf GE: Vivid I • Instrumente de diagnostic - Cicloergometru ebike EL - Ergometru Ergox7 - Test de efort GE Case - ECG GE: Mac 1600 - Holter de presiune Tonoport V - Holter dinamici Seer Light Extend - Sistem de telemetrie Apex pro

• laboratorul de analize - Analizor de gaze sanguine Instrumentation Laboratory model GEM 3000 - Analizor automat urină Siemens model Clinitek Advantus - Analizor semi-automat VES Diesse model Ves-Matic 20 - Analizor automat electroforeză Sebia model Minicap - Analizor automat coagulare Instrumentation Laboratory model ACL Advanced + model ACL 3000 - Analizor automat hematologie Instrumentation Laboratory model HMx + model ACT Diff - Analizor automat hematologie Siemens model Advia Centaur xP - Analizor chimie clinică Instrumentation Laboratory model ILab 600 - Masă de lucru cu capă Labosistem model Typhoon 5003/2 - Procesator automat de ţesuturi Intelsint-Kaltek model RVG1 - Colorator Leica model Autostainer xL - Microtom Bioptica/Microm model HM 325 - Baie de flotaţie Folabo model SB 80 - Microscop zeiss model E 200 F - Criostat Thermo Fischer Scientific model HN 560 - Incubator Folabo model INE 550 - Microbiologie BioMerieux model Vitek2 Compact 15 - Microbiologie - hemocultură BioMerieux model BacT/ALERT 3D 120 - Capă microbiologică Folabo model Asalair Carbo 900

angiograf vascular Ge innova 2100 iQ

laboratorul de anatomie patologica, procesator automat

laboratorul de analize

analizor chimie clinică instrumentation laboratory model ilab 600

10

CARDIAC CENTER ÎN CADRUL SPITALULUI MONzA

Sănătatea ne Stă tuturor la iniMă

dr. theodor Cebotaru, Şef de secţie Chirurgie cardiacă, Spitalul Monza București

dr. Călin popa, Şef de secţie Chirurgie vasculară Spitalul Monza București

Conf. dr. Şerban Bălănescu, Şef de secţie Cardiologie intervenţională Spitalul Monza București

dr. ana fruntelată Şef de secţie Cardiologie Spitalul Monza București

dr. Marco diena, director departament Chirurgie cardiacă, Spitalul San Gaudenzio, novara

prof. dr. paolo zanetti, director departament Chirurgie vasculară, Grupul Spitalul Monza, italia

dr. Gheorghe Cerin, Şef de secţie Cardiologie, Spitalul San Gaudenzio, novara

dr. ionut Costea, Şef de secţie electrofiziologie Spitalul Monza București

În ciuda progreselor enorme realizate în cadrul metodelor de diagnostic şi tratament ale pacienţilor cu maladii cardiace din ultimii ani, afecţiunile cardiovasculare rămân totuşi prima cauză de mortalitate în lume. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că până în 2020 nu se vor înregistra schimbări în acest sens. Prelungirea duratei de viaţă a dus la un fenomen global de îmbătrânire a populaţiei. Se estimează că vom avea în viitor din ce în ce mai mulţi pacienţi cu insuficienţă cardiacă cu patologii complexe ce vor suferi intervenţii cardiovasculare diverse pe acest fond de risc cardiovascular crescut. Astfel, pentru rezolvarea acestor cazuri cu risc cardiovascular înalt progresul tehnologic a dobândit o importanţă crucială.

Până la jumătatea anilor '50, instrumentele de diagnostic pe care le avea la îndemâna medicul cardiolog erau extrem de limitate, la fel şi mijloacele terapeutice. În ultima jumătate de secol, tehnicizarea şi informatizarea au schimbat complet abordarea pacientului cardiac.

Diagnosticul paraclinic a fost transformat complet, iar progresele au devenit atât de ample, încât este dificil să ţii pasul cu tehnologia.

Astăzi, de exemplu, studenţii la medicină pot studia anatomia şi patologia umană pe modele virtuale, fără a mai fi nevoie să lucreze pe ca-

davre. Totuşi, cu tot acest avânt tehnologic şi informatic, este important să nu uităm un concept fundamental: progresul trebuie să fie întotdeauna în serviciul şi în interesul pacientului. Datoria medicului este să îşi menţină permanent raţionamentul clinic aplicat bolnavului în ansamblu, nu să transforme relaţia cu pacientul într-o analiză sofisticată de laborator, nepersonalizată.

Pe lângă aparatura de ultimă generaţie, Departamentul de Cardiologie al Spitalului Monza din Bucureşti mai beneficiază de o echipă medicală mereu atentă la conservarea relaţiei umane cu pacientul. Scopul nostru este de a lua o decizie diagnostică şi terapeutică adaptată fiecărui caz, pentru binele pacientului, în conformitate cu ghidurile europene curente, evitând procedurile inutile şi limitând intervenţiile cu grad înalt de risc. Oferim deci pacienţilor noştri un spital dotat cu tehnologie de avangardă şi personal competent, asigurând tratarea pacientului în condiţii de excepţie. În cele ce urmează sunt descrise secţiile şi serviciile oferite de către Departamentul de Cardiologie al Spitalului Monza, pentru a crea pacientului o imagine de ansamblu asupra serviciilor medicale, asupra parcurgerii traseului de spitalizare de la internare până la externare şi asupra a ceea ce urmează după externare.

11

Specialităţi de ambulator din cadrul Cardiac Center eChipa MediCală prof. dr. ioan Bruckner: Director Departament Medicină internă dr. ana fruntelată: Şef de secţie Cardiologie dr dana Constantinescu: Şef de secţie Terapie Intensivă Coronariană dr. Cristina Căldăraru: Medic specialist cardiolog dr. angela Georgescu: Medic specialist cardiolog dr. iuliana petre: Medic specialist cardiolog dr. răzvan ticulescu: Medic specialist cardiolog Mihaela poteră: Asistent şef

aCtiVitatea în Cadrul SerViCiului

logo Cardiac Center

Activitatea de diagnostic din ambulatorul spitalului acoperă atât cerinţele interne din cadrul secţiilor de Cardiologie si Chirurgie cardiacă, cât şi solicitările venite din exterior. Exame-

nele medicale efectuate cuprind toată aria de diagnostic cardiologic, în mod deosebit efectuându-se: • Consult cardiologic complet • Electrocardiografie • Electrocardiogramă Holter 24h • Test ECG de efort • Holter de tensiune arterială • Ecocardiografie Doppler transtoracică • Ecocardiografie trans-esofagiană.

Aceste investigaţii se efectuează pacienţilor veniţi în regim de ambulator, care solicită ca vizita cardiologică să fie efectuată de către un cardiolog intervenţionist, procedură comună cu cele solicitate secţiilor de Cardiologie sau de Chirurgie cardiacă.

dotarea tehnoloGiCă 1x Ecocardiograf VIVID E9 GE 1x Ecocardiograf VIVID 9 4D GE 1x Aparat pentru test de efort cardiopulmonar Cosmed 10x Holter de tensiune Tonoport GE 10x Holter ECG dinamic Seer Light GE 1x Holter central Mars V8 GE 2x Defibrilator Responder 2000 GE 2x Electrocardiograf Mac 1600 GE Ultimele metode de abordare folosite în colaborare cu Departamentul de Radiologie imagistică medicală sunt Tomografia Computerizată şi Rezonanţa Magnetică cardiacă, atât cea morfologică cât şi cea care studiază perfuzia miocardică, procedură efectuată în puţine centre din România.

eChipa MediCală a departaMentului de radioloGie dr. Maria alexandrescu: Director departament Radiologie imagistică medicală dr. Silvia nicolae: Medic specialist radiolog laurenţiu rădoi: Tehnician de radiologie Constantin lecea: Tehnician de radiologie Bianca adam: Tehnician de radiologie

12

eCoGrafia Ecografia cuprinde o serie de tehnici non-invazive care se bazează pe emisia de ultrasunete la un interval de frecvenţă între 2 şi 10 MHz, fără a utiliza radiaţii.

Examenul permite înţelegerea dimensiunilor, formelor şi mişcărilor structurilor cardiace.

Laboratorul de Ecocardiografie este bazat în primul rând pe un server dedicat unde pot fi înmagazinate ecocardiogramele a circa 40.000 de pacienţi cu imaginile aferente, atât statice cât şi în mişcare, precum şi toate măsurătorile şi rezultatele. Sistemul, pe lângă faptul că permite un rezultat imediat al examenului însoţit de imagini şi de un CD al acestuia, oferă şi vizualizarea examenelor precedente ale pacientului făcând posibilă compararea acestora cu situaţia actuală. ecograful Ge healthcare Vivid 9 4d

dotarea tehnoloGiCă 2x 2x 1x 1x

Defibrilator Responder 2000 Ecocardiograf Logiq E9 GE Computer Tomograf Optima 660 Aparat Rezonanţâ Magneticâ Optima 360 1,5 Tesla 1x Aparat Rezonanţâ Magneticâ Optima 450 1,5 Tesla

Computer tomograf asir 660 cu 64 secţiuni

Diagnosticul imagistic cardiologic modern implică o tehnologie de înaltă performanţă.

Spitalul Monza dispune de instrumente de diagnostic de ultimă generaţie cum ar fi: Ecocardiografia, Tomografia Computerizată şi Rezonanţa Magnetică.

CoMputer toMoGraf CT OPTIMA 660 ASIR cu 64 secţiuni permite efectuarea de examene rapide (scanarea cordului se face în câteva secunde), cu doze mici de iradiere, secţiuni subţiri asigurând în acest fel precizie în stabilirea diagnosticului şi o bună caracterizare a leziunilor mici. Acest tip de aparat permite pe lângă efectuarea examenelor de tip angioCT, examene cardio-CT şi coronaro-CT, calcularea scorului de calciu şi alte tipuri de investigaţii de înaltă performanţă cum ar fi colonoscopia virtuală, bronhoscopia virtuală, studiul nodulului pulmonar sau studii de tip perfuzie cerebrală.

Aparatura de înaltǎ performanţǎ din dotarea Spitalului permite celor care suferă de boli oncologice să beneficieze de investigaţii de înaltă rezoluţie, cu timp scurt de expunere la radiaţii şi implicit cu doze mici de iradiere.

Reduceri considerabile a dozei de radiaţii sunt şi în cazul investigaţiilor pentru masivul facial şi craniu, în acelaşi timp cu o mai mare claritate şi definire a leziunilor care nu depăşesc 3 mm în diametru. În aceeaşi mǎsurǎ pacienţii care necesitǎ controale oncologice, pot beneficia acum de o reducere cu aproximativ 70% din totalul dozei de radiaţii.

O deosebită eficienţă are şi software-ul MARS. Acest sistem este capabil de a reduce interferenţa şi artefactele unei proteze din metal (de exemplu proteza articulară). Datorită software-ului bone & detail şi tehnologiei HD se reduc semnificativ artefactele derivate din calcificările vaselor sau cele date de stenturile metalice.

13

rezonanţa Magnetică Ge healthcare optima 450w GeM 1,5 tesla.

Cu ajutorul noului Ct optima este posibilă efectuarea tomografiei computerizată tridimensională: control bypass aortocoronarian (stânga) şi screening utilizat pentru depistarea bolilor coronariene (la dreapta)

rezonanŢa MaGnetiCă Echipamentele de Rezonanţǎ Magneticǎ din dotarea Spitalului Monza permit obţinerea unor imagini de calitate fără precedent datorită antenelor performante cu 32 de canale. Un astfel de sistem este definit prin bobine flexibile (Flex), utilizează senzori care examineazǎ corpul pacientului prin scanări "personalizate" în funcţie de profilul pacientului.

DIAGNOSTICUL IMAGISTIC CARDIOLOGIC MODERN

IMPLICă O TEHNOLOGIE DE ÎNALTă PERFORMANţă.

SPITALUL MONzA DISPUNE DE INSTRUMENTE DE DIAGNOSTIC DE ULTIMă GENERAţIE CUM AR FI: ECOCARDIOGRAFIA, TOMOGRAFIA COMPUTERIzATă ŞI REzONANţA MAGNETICă

O atenţie deosebitǎ o acordǎm pacienţilor cu toleranţǎ redusǎ la spaţii închise.

RM Optima are un tunel mult mai mare (70 cm) şi mai scurt (140 cm lungime), fiind un dispozitiv inovator ce combină virtuţiile rezonanţei magnetice de înaltă rezoluţie a imaginii cu cele deschise, accesibile pacienţilor claustrofobi.

Aparatele de Rezonanţă Magnetică din cadrul Spitalului Monza permit examinarea cordului şi a diferitelor afecţiuni cardiace. Examinarea cardioRM este considerată “standardul de aur” în diagnosticul imagistic al cordului, fiind examinarea de referinţă în evaluarea funcţiei cardiace (în special a ventriculului drept), în evaluarea severităţii leziunilor induse de infarctul miocardic, în diagnosticul bolilor rare, sau cu dificultăţi diagnostice cum ar fi: displazia aritmogenă, masele intracardiace, miocardita şi pericardita.

Utilizarea acestei aparaturi este decisivă în stabilirea unui diagnostic rapid şi corect.

De asemenea, ca urmare a introducerii metodelor de perfuzie miocardică după stimulare farmacologică, rezonanţa magnetică poate fi folosită în detectarea ischemiei cardiace, ca alternativă la scintigrafia miocardică, cu avantajul că faţă de aceasta, nu are risc de iradiere.

Foarte importante sunt performanţele acestui echipament în domeniul cardiologic. Investigaţiile de rezonanţă cardiacă permit analiza muşchiului cardiac în mişcare. În acest fel, medicul radiolog este capabil să evalueze contractilitatea, deci exploatarea muşchiului inimii în mişcare, studiul perfuziei miocardice şi evidenţierea eventualelor necroze sau zone slab irigate din acesta.

Timpul de execuţie al examinărilor a fost, de asemenea redus cu 50%: RM coloană vertebrală cervico-lombo-sacrată durează 20 de minute, comparativ cu peste 40 de minute pentru investigaţia efectuată cu ajutorul echipamentelor vechi, iar examenul RM cranian se poate face în doar 6 minute cu lipsa totală de artefacte de mişcare. Practic acest program acordǎ o importanţǎ aparte pacienţilor necooperanţi (ex. pacienţii cu Alzheimer), ale căror mişcări involuntare au influenţat întotdeauna succesul unei scanări RM. De o importanţă absolută este analiza de perfuzie care detectează orice necroză. Acest tip de diagnostic este esenţial pentru determinarea efectelor unui atac de cord sau a ischemiei cerebrale.

14

evenimentele ce produc simptomele pacientului, chiar dacă acestea nu sunt evidente în momentul consultului medical. Există şi posibilitatea monitorizării la domiciliu pe perioade mai lungi (7-10 zile).

test de efort

De asemenea, în analiza spectroscopică oncologică se pot da primele indicii cu privire la caracterizarea morfologică a leziunilor. Acest tip de performanţă (care nu se substituie în protocoalele clinice cu analiza biopsiei ţesutului), este în măsură să ofere într-un mod non invaziv unele indicaţii de tumori maligne sau cel puţin existenţa unei patologii.

Metode de diaGnoStiC 1) PACIENTUL CARE SE PREzINTă CU PALPITAţII/ TULBURăRI DE RITM CARDIAC Cardiologul evaluează istoricul, simptomele pacientului şi efectuează examenul clinic complet, electrocardiograma, măsurarea tensiunii arteriale. În funcţie de rezultate, fie se poate stabilii un diagnostic final şi prescrie un tratament fie sunt prescrise alte investigaţii necesare în precizarea diagnosticului: ecocardiografie, test de efort, ECG, monitorizare Holter 24 de ore la domiciliu, eventual chiar internare. Monitorizarea ambulatorie Holter poate surprinde

2) PACIENTUL CARE SE PREzINTă CU DURERE TORACICă LA EFORT SAU LA REPAUS Simptomatologia descrisă poate sugera o afecţiune de origine ischemică (boală coronariană) extrem de periculoasă. Pacientul poate acuza durere bruscă la nivelul toracelui, cu localizare diferită de la un pacient la altul, legată sau nu de efort. Durerile pot fi cardiace sau pot avea altă origine (gastrice, reumatice).

După prima evaluare cardiologică, se va decide dacă pacientul va efectua investigaţii suplimentare: test de efort, ECG şi uneori ecocardiografie Doppler. În cele mai multe cazuri, electrocardiograma de repaus şi examenul clinic nu sunt suficiente pentru a explica simptomele pacientului. Dacă acestea sunt normale, atunci este indicat testul ECG de efort. Dacă nici acesta nu este concludent sau dacă pacientul nu este antrenat sau nu poate face efort din alte motive (afecţiuni ale membrelor inferioare, de exemplu), se pot efectua alte tipuri de examinări. În acest sens serviciul nostru este dotat cu cele mai noi metode de diagnostic imagistic, la standarde europene. O primă alternativă de investigaţie este ecocardiografia de efort, fie folosind efort fizic (bicicletă), fie un medicament care mimează efortul (stres farmacologic). Pentru pacienţii la care toracele nu permite vizualizarea corectă a inimii folosind ecograful, se poate efectua rezonanţă magnetică de stres.

Dacă oricare dintre aceste teste este pozitiv (arată prezenţa bolii coronariene), pacientului i se va indica internarea în Unitatea Coronariană atât pentru continuarea diagnosticului, cât şi pentru stabilirea metodei terapeutice adecvate.

Cardiocheck este un electrocardiograf portabil cu ajutorul căruiă pacientul îşi poate de acasă ritmul cardiac

15

Secţia de cardiologie şi unitate terapie intensivă coronariană (u.t.i.C.) farct, se instituie imediat tratamentul adecvat şi este chemată echipa de Cardiologie Intervenţională, iar pacientul este transportat de urgenţă la angiograf pentru coronarografie. În Sala de Cardiologie Intervenţională (Laboratorul de Angiografie), vasul ocluzionat va fi redeschis printr-o procedură ce se numeşte angioplastie coronariană şi va fi introdus în vas un stent (o proteză vasculară) ce va menţine vasul deschis.

Redeschiderea vasului este însoţită de obicei de dispariţia simptomelor (încetarea durerii).

Examenul şi tratamentul durează circa o oră, apoi pacientul este transferat în Unitatea de Terapie Intensivă Coronariană (UTIC). dr. ana fruntelată (la dreapta) şi dr. dana Constantinescu (la stânga)

prinCipalele afeCŢiuni tratate Şi Metodele de interVenŢie

diSpneea (Greutatea în reSpiraŢie) Dacă senzaţia de lipsă de aer nu trece în 10-15 minute, este necesar ca pacientul sau familia să sune la serviciul de ambulanţă 112, care îl va transporta la Camera de Gardă. Aici va primi imediat oxigen, astfel încât să se corecteze lipsa de oxigen la nivelul organelor vitale (inimă, rinchi, creier, etc).

La Camera de Gardă este foarte important să se pună diagnosticul cât mai repede, pentru a vedea dacă simptomele se datorează inimii, plămânilor (de exemplu o infecţie respiratorie) sau unei alte cauze. Medicul de la Camera de Gardă sau cardiologul se vor baza pe următorii factori: examenul clinic al pacientului, probele de sânge (peptidul natriuretic cardiac cunoscut ca BNP), radiografia toracică şi electrocardiograma. În funcţie de toate aceste examinări se va formula diagnosticul de insuficienţă cardiacă acută.

anGina peCtorală Dacă pacientul acuză durere toracică intensă (angină), trebuie să anunţe imediat la 112, iar ambulanţa îl va transporta la cea mai apropiată Cameră de Gardă.

La Camera de Gardă i se va efectua imediat electrocardiogramă şi markeri cardiaci din sânge, şi se va controla tensiunea arterială. În primul rând medicul de la Camera de Gardă va acorda primele îngrijiri după stabilirea diagnosticului, urmând să cheme imediat cardiologul de gardă, care este disponibil 24 din 24 de ore. Dacă se confirmă diagnosticul de in-

inSufiCienŢa CardiaCă aCută Chiar şi în cazul unui diagnostic de insuficienţă cardiacă acută sunt necesare explorări suplimentare pentru stabilirea gravităţii bolii.

Insuficienţa cardiacă acută poate să fie expresia unei ischemii cardiace, a unei boli valvulare, a hipertensiunii neglijate, a unei maladii grave a vaselor pulmonare cum este embolia pulmonară, etc. Formularea unui corect în acest sens poate dura câteva zile în plus, între timp pacientul va fi internat în Secţia de Terapie Intensivă Coronariană (U.T.I.C.). După primele ore de tratament,

eChipa MediCală prof. dr. ion Bruckner: Director Departament Medicină Internă dr. ana fruntelată: Şef de secţie Cardiologie dr. dana Constantinescu: Şef de secţie Terapie Intensivă Coronariană dr. Cristina Căldăraru: Medic specialist cardiolog dr. angela Georgescu: Medic specialist cardiolog dr. iuliana petre: Medic specialist cardiolog dr. răzvan ticulescu: Medic specialist cardiolog Mihaela poteră: Asistent şef

16

pacientul va respira mai uşor şi nu va mai avea senzaţia de lipsă de aer. Terapia iniţială prevede administrarea intravenoasă (în perfuzie) a diureticelor şi a altor medicamente care reglează tensiunea arterială şi îmbunătăţesc starea hemodinamică a pacientului. În unele cazuri, este necesar un suport care ajută ventilaţia (ventilaţie mecanică cu presiune pozitivă a căilor respiratorii CPAP) sau unul care ajută rinchii (hemodializă) sau în cazuri mai grave şi un suport al inimii folosind un dispozitiv artificial (ECMO).

terapie intensivă coronariană (u.t.i.C.)

SinCopa Sincopa se defineşte prin pierderea completă a stării de conştienţă cu revenire spontană a acesteia. Este necesar ca pacientul sau familia să cheme imediat 112 şi să fie transportat la Camera de Gardă cu ambulanţa. Aici, medicul de gardă poate formula imediat care este starea pacientului, dacă tensiunea arterială şi respiraţia nu sunt modificate şi dacă nu au apărut traumatisme în urma căderii. Se vor recolta analize de sânge, se va efectua electrocardiograma şi un examen CT cerebral.

După primele evaluări, medicul poate scrie un prim diagnostic, chiar dacă in cazul sincopei acesta nu este unul simplu. Principalele suspiciuni sunt: a) un atac ischemic cerebral;

b) o tulburare de ritm cardiac cu frecvenţă foarte rapidă sau foarte lentă. În special la vârstnici poate apărea o încetinire a ritmului cardiac ce duce la scăderea tensiunii arteriale şi cădere. eValuarea perfuziei CereBrale. Control eCG holter pentru diaGnoStiCul BloCului atrio-VentriCular În cazul unei scăderi a pulsului pot fi necesare de la caz la caz şi alte teste. La tineri se poate efectua un test al patului înclinat (tilt-test), care reproduce mecanismele funcţionale ale sincopei (rărirea pulsului cauzată de o reacţie neurogenă). Dacă acest test este pozitiv, terapia care va fi aplicată este una medicamentoasă şi comportamentală. Dacă, dimpotrivă, cum este frecvent cazul vârstnicilor, avem o cauză structurală legată de îmbătrânirea ţesutului conductor cardiac, este necesară implantarea unui pacemaker care va regulariza ritmul inimii şi va proteja în viitor inima de scăderi de frecvenţă.

Dacă, cauza este un ictus (un accident vascular cerebral), pacientul va fi stabilizat câteva zile în Terapie Intensivă, apoi la neurologie şi va fi tratat cu medicamentele adecvate. Va urma o fază de recuperare pentru a putea redobândi toate funcţiile cerebrale afectate de accident, fie el ischemic sau hemoragic.

aCtiVitatea SerViCiului Activitatea Serviciului se va axa pe două linii principale de intervenţie: 1) Gestionarea şi tratamentul tuturor urgenţelor cardiologice în colaborare cu serviciul de diagnostic cardiologic non-invaziv, serviciul de hemodinamică, electrofiziologie, electrostimulare şi radiologia. a) Sindroamele coronariene acute, infarctul acut de miocard cu şi fără supradenivelare de segment ST - Serviciu de Cardiologie Invazivă disponibil 24 de ore din 24 pentru revascularizare de urgenţă - Tratamentul şocului cardiogen cu dispozitive de suport hemodinamic - Monitorizare hemodinamică b) Insuficienţă cardiacă acută şi insuficienţă hemodinamică acută - disponibilitate tehnică pentru ventilaţie noninvazivă - ultrafiltrare şi hemofiltrare renală disponibile în orice moment

17

Ce Se întÂMplă după eXternarea din SeCŢia de CardioloGie

telemetria din dotarea secţiei de Cardiologie este capabilă să monitorizeze simultan 69 de pacienţi

- dispozitive de asistare ventriculară în anumite situaţii c) Tahi şi bradiaritmii (în colaborare cu serviciul de electrofiziologie) - implaturi de pacemaker temporare - diverse tehnici de ablaţie pentru tulburări de ritm cardiac 2) Diagnosticul şi tratamentul oricărui tip de cardiopatie sau a complicaţiilor medicale la pacienţii cardiaci. În strânsă colaborare cu Departamentul de Chirurgie cardiacă, contribuie la diagnosticul şi determinarea riscului chirurgical la pacienţii la care, fie în timpul internării, fie în ambulator pre-internare, se pune o indicaţie de chirurgie cardiacă.

dotare aparatură 1x Defibrilator Responder 2000 1x Electrocardiograf Mac 1600 1x Centrală de monitorizare CIC V5 72H + inregistrator + imprimantă 6x Monitor Suspendat b 650 1x Ventilator Engstrom 1x Ecocardiograf VIVID I 69x Sistem de Telemetrie Apex Pro

ACTIVITATEA SERVICIULUI SE VA AxA PE DOUă LINII PRINCIPALE DE INTERVENţIE: 1) GESTIONAREA ŞI TRATAMENTUL TUTUROR 2)

URGENţELOR CARDIOLOGICE DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL ORICăRUI TIP DE CARDIOPATIE SAU A COMPLICAţIILOR MEDICALE LA PACIENţII CARDIACI

După externare, pacientul se poate afla în următoarele situaţii: 1) Poate fi transferat în Secţia de Recuperare Cardiologică (vezi pagina dedicată Recuperării Cardiologice); 2) Poate fi trimis la domiciliu. În cazurile de patologie cardiacă gravă, se iniţiază un program de urmărire ambulatorială în lunile şi anii succesivi. În completarea Departamentului de Cardiologie sunt active următoarele servicii ambulatoriale: a) ambulator post-infarct b) ambulator post-angioplastie c) ambulator de insuficienţă cardiacă d) ambulator de cardiopatie hipertensivă e) ambulator prevenţie secundară (dislipidemii, antifumat, etc) f) ambulator recuperare cardiologică. În timpul diverselor programe de urmărire in ambulator sunt programate consulturile şi toate controalele instrumentale necesare pentru a menţine stabilă în timp afecţiunea pacientului şi pentru a preveni orice complicaţii, progresia bolii şi spitalizările ulterioare.

aCtiVitatea de CerCetare Şi aCtiVitatea didaCtiCă a SeCŢiei de CardioloGie Şi terapie intenSiVă Coronariană Direcţii principale de cercetare: - Terapia farmacologică a insuficienţei cardiace acute - Disfuncţia renală din insuficienţa cardiacă (sindromul cardio-renal) - Modificările centrale de pattern respirator la pacienţii cardiopaţi - Terapia cu statine la pacienţii cu sindrom coronarian acut revascularizaţi Departamentul este implicat în mai multe studii şi medicii participă cu lucrări la congrese ştiinţifice internaţionale şi naţionale.

18

Secţia de chirurgie cardiacă şi chirurgie vasculară Secţia de terapie intensivă cardiovasculară

dr. theodor Cebotaru

prof. dr. Mircea Bârsan: Director Departament Chirurgie cardiovasculară dr. theodor Cebotaru: Şef de secţie chirurgie cardiacă Şef lucrări dr. Călin popa: Şef de secţie chirurgie vasculară prof. dr. dan tulbure: Director Departament de Terapie Intensivă Cardiovasculară dr. flaviu Şteiu: Şef de Secţie Terapie Intensivă Cardiovasculară

eChipa MediCală

terapie intensivă

dr. andrei Bârsan: Medic specialist chirurgie toracică şi chirurgie cardiovasculară dr. andreea Brădean: Medic specialist chirurgie cardiovasculară dr. Cosmin olariu: Medic specialist chirurgie cardiovasculară dr. Carmen Şteiu: Medic specialist anestezie si terapie intensivă Mihai Giurgiu: Asistent tehnician perfuzionist alina Ganea: Asistent şef sală de operaţie Mirela oprea: Asistent şef terapie intensivă cardiovasculară

aCtiVitatea SerViCiului de ChirurGie CardiaCă Bolile arterelor Coronare Arterele coronare sunt vasele care hrănesc muşchiul inimii (miocard). Îngustarea (stenoză) sau închiderea (ocluzia) acestor vase duce la suferinţa muşchiului inimii pană la moartea unei părti din miocard (infarct). Arterele coronare bolnave pot fi tratate chirurgical, operatia numindu-se “by-pass aortocoronarian” sau pontas aorto-coronarian: se ocoleşte zona de stenoză sau ocluzie a vasului cu ajutorul unor conducte biologice (grefon) care sunt artere sau vene recoltate de la pacient de la nivelul unor zone care nu vor suferii în lipsa lor.

Operaţia de by-pass se poate realiza pe cord oprit sau pe cord bătând. Pentru a efectua intervenţia pe cord oprit, inima trebuie exclusă din sistemul circulator, pentru aceasta utilizându-se un aparat de circulaţie extracorporală care preia sângele care ar trebui să fie prelevat de inimă, îl trece printr-un oxigenator care inlocuieşte funcţia plămânilor şi apoi îl reintroduce în circulaţie pentru a hrăni restul corpului prin intermediul unei artere, inima putând fi pusă în acest timp în repaus, oprită.

Operaţia de by-pass aorto-coronarian se poate efectua şi pe cord bătând, pentru aceasta nu se mai utilizează aparatul de circulaţie extracorporală, inima continuă să bată pe tot parcursul intervenţiei. Pentru a avea confortul operator, se obţine cu ajutorul unor ustensile speciale o zona imobilă şi curată, fară sânge, limitată la 1-2 cm atât cât este nevoie pentru a efectua legatura (anastomoză) între grefon şi artera coronară. Pentru că sângele nu este trecut prin aparatul de circulaţie extracorporală se obţine reducerea riscurilor operatorii date de aceasta (sindrom inflamator postoperator).

Din acest motiv în Centrul Cardiovascular Monza preferăm să efectuăm intervenţiile de by-pass aortocoronarian pe cord bătând. Grefoanele care se utilizează pentru by-pass pot fi artere sau vene, acestea din urmă având o rată de închidere mai mare decât arterele, de aceea tindem să arterializăm complet intervenţia. Grefoanele arteriale utilizate sunt: ambele artere mamare interne (care se găsesc pe

19

ocluzia unei artere coronare By-pass aorto-coronarian

Valvele inimii

suprafaţa interioară a toracelui) şi arterele radiale (care sunt localizate la nivelul antebraţului – se utilizează de la nivelul membrului ne-dominant). În cazul în care numărul de by-passuri necesare este limitat la unul, maximum două şi unul dintre by-passuri este la nivelul arterei intervetriculare anterioare a inimii (descendenţă anterioară) intervenţia se poate efectua şi prin abord minim intercostal (submamar) sau prin mini-sternotomie, tăietura (incizia) nedepăşind 8-12 cm, abordul clasic în schimb presupune o incizie care se efectuează prin tăierea sternului pe mijloc (sternotomie mediană) iar în acest caz incizia are o lungime de 15-22 cm. In afară de avantajul estetic, intervenţia mini-invazivă are şi avantajul duratei mici de spitalizare (3-4 zile) şi a unei recuperări postoperatorii de scurtă durată (10 zile). Intervenţia se efectuează obligatoriu pe cord bătând. În cadrul Cardiac Centrer se operează si complicaţiile infarctului miocardic, în care, pe lângă efectuarea by-passurilor aorto-coronariene necesare se corectează eventuala insuficienţă mitrală ischemică, se rezecă anevrismele/pseudoanevrismele ventriculului stâng şi se închide defectul de sept interventricular postinfarct.

Bolile ValVelor iniMii Sângele circulă între cavităţile inimii şi de la cavităţile inimii spre plămâni şi organism întrun singur sens datorită existenţei între aceste cavităţi a unor valve care au rol, ca şi un ventil de la camera de la bicicletă, de a lăsa sângele să treacă dintr-o parte în alta fără a permite revenirea. Aceste valve sunt formate din 2 sau 3 foiţe subţiri care au o parte ce e lipită de inelul orificiului pe care il controlează şi o altă parte liberă, mobilă. Când foiţele se apropie, orificiul se închide iar când se departează orificiul se deschide.

Aceste valve se pot îmbolnăvi (cauze diverse: congenitale, reumatismale degenerative, boli de ţesut, infecţioase, posttraumatic) si creează tulburări ale circulaţiei (fluxului) sângelui între cavităţi. Atunci când valvele nu se mai deschid suficient se creează stenozele valvulare şi sângele nu mai poate trece în cantitatea necesară dintr-o cavitate în alta şi în acelaşi timp realizează o tensiune în cavitatea dinaintea stenozei. Când valvele nu se închid lasă sângele să treacă înapoi, în contra-curent şi se realizează o insuficienţă valvulară. Există şi boli valvulare care au ambele componente: nu lasă să treacă suficient sânge (stenoza) dar nici nu se închid corespunzător lăsând să se intoarcă o parte de sânge (insuficienţa). Valvele bolnave se operează, iar soluţiile chirurgicale sunt multiple: valvele pot fi reparate sau pot fi schimbate. Operaţia se face întotdeauna cu ajutorul aparatului de circulaţie extracorporală. Reparaţia valvelor (plastia valvulară) este întotdeauna de preferat faţă de înlocuire datorită, pe de o parte păstrării geometriei şi arhitecturii cavităţilor inimii şi pe de altă parte datorită absenţei tratamentului anticoagulant de durată. Dacă nu există condiţii pentru o reparaţie valvulară, atunci tratamentul chirurgical indicat este de a schimba valva cu una artificială. Acestea sunt de 2 tipuri: biologice şi mecanice. Fiecare are avantaje şi dezavantaje. Valvele biologice au avantajul că nu au nevoie de tratament anticoagulant de durată, dar necesită înlocuirea lor după o durată de cca 15 ani (în prezent sunt produse valve tratate împotriva degradării care ar putea prelungi acest interval). Din acest motiv sunt recomandate persoanelor mai in vârsta (peste 65-70 ani) şi femeilor tinere care doresc să aibă copii. Valvele mecanice au avantajul că, teoretic, nu necesită înlocuirea lor după un număr de ani, dar în schimb necesită tratament anticoagulant toată viaţa, care, prin “subţie-

20

mural (sau trans-apical) prin intermediul unui cateter, fără ”operaţie”, după acelaşi principiu prin care se efectuează dilatarea şi stentarea unui vas arterial. De reţinut că acest tratament nu este unul perfect, dar poate oferi câţiva ani de viaţă în plus la persoanele inoperabile (se numeste T.A.V.I.). Intervenţia se efectuează de către o echipă mixtă cardiolog-chirurg în care rolul principal îl are medicul cardiolog intervenţionist.

Sală operatorie chirurgie cardiacă

abord femural Valve utilizate in t.a.V.i.

rea” sângelui creşte riscul de sângerare (hemoragie).

Operaţiile pentru bolile valvelor inimii se fac prin abordul clasic (tăierea pe mijloc a sternului (sternotomie sau ministernotomie) sau, doar în cazul intervenţiilor pe valvă mitrală, prin abord mini-invaziv, prin mini-toracotomie dreaptă aceasta însemnând că printr-o incizie mică de 5-8 cm între coastele de pe partea dreaptă se poate face intervenţia chirurgicală pe atriul stâng. Se mai numeşte si intervenţie prin ”Port-Access”.

Cicatrice după intervenţie pe valva mitrală. În cazul valvei aortice doar, la persoanele cu vârstă înaintată (peste 80 ani) sau/şi cu boli asociate multiple, la care înlocuirea valvulară clasică ar fi cu mortalitate foarte ridicată se poate efectua implantarea valvei prin abord fe-

Bolile aortei Aorta este vasul principal al organismului din care se desprind toate arterele care hrănesc diferitele organe şi părţi ale corpului. Aorta se poate îmbolnăvi datorită bolilor de ţesut din care e constituită sau din cauza hipertensiunii arteriale, pereţii ei se pot rupe (disecţie de aortă) sau se pot dilata (anevrism). Aceste boli necesită intervenţii de urgenţă, intervenţii care în mare majoritate sunt complexe şi cu rată de complicaţii sau mortalitate ridicată. Pe scurt, porţiunea de aortă afectată este inlocuită cu un tub de ”plastic” – proteză.

Bolile arterei pulMonare Artera pulmonară este artera răspunzătoare de transportul sângelui la plămani. Cea mai frecventă boală este reprezentată de înfundarea arterei pulmonare cu cheaguri care pleacă (de cele mai multe ori) de la venele din membrele inferioare. Aceasta poate fi bruscă şi aproape totală (trombembolie acută), caz în care boala este foarte gravă (dispnee, cianoză, sincopă, tensiune arterială scazută) şi intervenţia trebuie făcută foarte urgent, altfel există risc de deces (se extrag cheagurile din arteră si ramuri); înfundarea mai poate fi şi treptată cu cheaguri mai mici care se repetă în timp (trombembolie cronică) iar intervenţia este mai dificilă din cauza faptului că o parte din vechile cheaguri au aderat la pereţii ramurilor arterei pulmonare (intervenţia se numeste trombendarterectomie pulmonară).

Bolile periCardului Pericardul este ”pieliţa” care înveleste, fixează si protejează inima. Între pericard şi inimă se poate acumula o cantitate mare de lichid (în boli inflamatorii/infecţioase sau tumorale ale pericardului sau în boli ale inimii sau boli de rinichi), care de cele mai multe ori se poate extrage fără operaţie prin puncţie, dar dacă în afară de lichid există şi cheaguri sau acumulari de fibrină este necesară intervenţia chirurgicală prin abord

21

rebrale, infarcte viscerale sau ischemii periferice. Intervenţia chirurgicală este de extirpare a tumorii şi se poate efectua şi în mini-toracotomie (cu incizie mică).

Tumorile mediastinale, în general, pot fi limfoame care nu necesită intervenţie chirurgicală (diagnosticul lor se poate pune prin mediastinoscopie) sau tumori de altă natură care necesită extirparea în totalitate, acolo unde se poate.

Bolile CardiaCe ConGenitale la adult Puţine din bolile congenitale sau malformaţii cardiace pot să ajungă netratate la vârsta adultă şi o parte din ele pot fi corectate încă chirurgical. Pe lângă acestea, în clasa de boli congenitale ale adultului intră şi pacienţii cu boli congenitale complexe ale inimii, care sunt deja operaţi cu intervenţii paleative şi care au nevoie de revizie sau reintervenţie. În general intervenţiile care sunt practicate cuprind: închiderea DSA (Defectului Septal Atrial) adult (închiderea unei ”găuri” din inimă – de la nivelul septului atrial), închidere de canal arterial patent, operaţie pentru coarctaţia de aortă şi reconstrucţia căii de ejecţie a ventriculului drept sau stâng.

imagine echografica de mixom imagine intaroperatorie de mixom

defect de sept interatrial Coarctatie de aorta

subxifoidian (adică imediat sub stern fără tăierea osului) sau prin mini-sternotomie. Pericardul se poate îngrosa mult şi poate deveni rigid, strângând ca într-o platoşă inima care va avea de suferit (pericardita constrictivă). Această îngroşare apare la pacienţii cu TBC, colagenoze, după intervenţii cardiace, bolnavi cu dializă sau după infecţii pericardice. Intervenţia chirurgicală care se practică în cazul pericarditei constrictive este eliminarea aproape în întregime a pericardului îngroşat, mai ales cel din jurul vaselor mari si a atriului drept (pericardectomie). tuMorile CardiaCe Şi tuMorile MediaStinale Tumorile cardiace pot fi benigne sau maligne (cancer). Sunt relativ rare şi au indicaţie de rezecţie atunci când sacrificiul de ţesut nu afectează funcţia inimii. Cea mai des intâlnită tumoră a inimii este mixomul cardiac care este o tumoră benignă ce se dezvoltă de cele mai multe ori în atriul stâng şi care poate deranja valva mitrală şi cel mai grav, din cauza friabilităţii ei poate emboliza (se desprind bucăţi de tumoră care pleacă în circulaţie şi astupă artere) şi poate produce accidente vasculare ce-

aCtiVitatea SerViCiului de ChirurGie VaSCulară trataMentul iSCheMiei aCute a MeMBrelor inferioare Sau Superioare În primul rând, pacienţii trebuie să ştie că ischemia acută este o urgenţă gravă care poate fi urmată de pierderea extremităţii afectate sau chiar deces. De aceea este important să ajungă la medic cât mai repede posibil, tratamentul având şanse bune de rezolvare dacă pacientul se adresează in primele 6-8 ore de la debut. Astfel, în cazul apariţiei bruşte a unei dureri puternice la una din extremităţi, insoţită de paloare, lipsa posibilităţii de mişcare (impotenţă funcţională), amorţire sau pierderea sensibilităţii cutanate, cel mai probabil este vorba de o ischemie acută şi pacientul trebuie să se prezinte imediat la un medic (care va constata lipsa pulsaţiilor la artera incriminată).

Ischemia acută se datorează blocării fluxului de sânge la nivelul unei artere (de la ”mână” sau ”picior”) ţesuturile care sunt în jos de arteră fiind astfel private de oxigen şi sunt în pericol de a muri.

22

Localizarea blocajului pe arteră se identifică prin examen clinic, ecografie vasculară şi arteriografie (poza arterelor), luându-se apoi o decizie terapeutică. Inlăturarea blocajului sau restabilirea fluxului arterial se poate face medicamentos (mai rar) sau chirurgical, fie cu ajutorul unei sonde cu balonaş (sonda Fogatry) sau prin by-pass (se ocoleşte obstacolul cu ajutorul unui conduct).

nent. Tipul de intervenţii care se efectuează în Cadrul Cardiac Center se adresează cel mai frecvent arterelor carotide comună sau internă şi constă în curăţarea arterei (trombendarterectomie) sau by-pass. Obstrucţia totală a arterei carotide interne nu se operează (spre deosebire de situaţia similară de la membre).

trataMentul iSCheMiei CroniCe a MeMBrelor inferioare Si Superioare Ischemia cronică a membrelor este un blocaj al fluxului sanguin printr-o arteră, care apare treptat. In timp, nu este atât de dramatică ca ischemia acută dar netratată la timp poate duce la pierderea extremităţii (amputaţii). Pacienţii cu ischemie cronică prezintă durere la folosirea membrului respectiv, care se va accentua în timp ajungând la durere şi în repaus (în formele avansate durerea este de repaus şi se accentuează noaptea). Şi în această boală este necesar să se identifice localizarea blocajului şi starea arterelor, obligatoriu fiind efectuarea arteriografiei. În principiu tratamentul este de curătare a arterei (trombendarterectomie) sau de ocolire a zonei afectate cu ajutorul unor conducte (bypass venos sau cu proteză).

aneVriSMele arteriale Dilatarea arterelor se numeşte anevrism. Pot apărea în orice zona si sunt periculoase pentru că se pot rupe, producând hemoragie. În cazul în care artera implicată este mare cum este cazul arterei aortă, viaţa pacientului este în pericol, de cele mai multe ori decesul survenind înainte de a putea beneficia de un tratament de urgenţă. Cele mai frecvente anevrisme tratate sunt localizate la nivelul aortei, în zona toracică sau abdominală. Examenul necesar pentru a stabili conduita terapeutică este computer tomografia cu substanţă de contrast (angio-CT) sau RM. În prezent cele mai multe anevrisme ale aortei nu mai necesită un tratament chirurgical, se pot rezolva prin endoprotezare, adică prin introducerea unei proteze în interiorul arterei, pentru a întări peretele dilatat (nu necesită tăietura clasică, se poate efectua chiar şi pe cale percutanată).

Boala CereBroVaSCulară Arterele care hrănesc creierul pot avea şi ele problemele arterelor periferice ale membrelor, se pot obstrua sau se pot îngusta foarte mult. Astfel pot apărea accidentele vasculare cerebrale, de la tipul tranzitor la cel perma-

Boala VariCoaSă Dilataţia venelor superficiale ale membrelor inferioare produc “varice”. Tratamentul practicat în clinică este cel clasic, de extirpare a venelor superficiale (safenectomie si crosectomie) şi venelor dilatate (pachete varicoase).

arteriografie Modalitati de tratament

aorta normala aorta cu anevrism tratament chirurgical clasic

endoprotezare

23

Secţia de cardiologie intervenţională laboratorul de angiografie şi intervenţii endovasculare eChipa MediCală prof. dr. ion Bruckner: Director Departament Medicină Internă Conf. dr. Şerban Bălănescu: Şef de secţie Cardiologie Intervenţională Mircea echim: Asistent şef Dr. Şerban Bălănescu

Catetere cu balon dezumflat şi umflat

afeCŢiunile tratate trataMentul arterelor Coronariene BolnaVe prin anGioplaStie Revascularizarea miocardică prin angioplastie coronariană reprezintă o procedură sigură, cu un procent mare de succes şi complicaţii reduse. În serviciul nostru sunt folosite in mod curent, cu indicaţii precise, stenturile farmacologic active de ultimă generaţie, care au demonstrat un beneficiu important pentru reducerea riscului de reîngustare a vasului tratat. În cazuri speciale sunt utilizate catetere cu balon care eliberează medicamente antiproliferative în peretele vasului, în caz de reobstrucţia stenturilor implantate anterior sau de boală a vaselor mici.

O atenţie deosebită este acordată pacienţilor cu diabet zaharat şi a celor care au fost supuşi intervenţiei de by-pass aorto-coronarian. Categoria de pacienţi care suferă de diabet zaharat are boli vasculare difuze în mai multe organe pentru care primeşte tratament specific multidisciplinar având ca rezultat tratarea bolii pe diferite segmente vasculare.

Pacienţii care au suferit deja un bypass cardiac găsesc în angioplastia coronariană un real ajutor în cazul bolii obstructive a vaselor utilizate

pentru bypass, evitând riscul reintervenţiei chirurgicale, care ar putea produce complicaţii mai mari. Chiar şi pacientul octogenar care suferă de boală coronariană severă şi care are de asemenea boli asociate, care presupun risc vital înalt în cazul intervenţiilor cardiochirurgicale clasice, poate fi tratat prin intervenţii endovasculare. Cea mai complexă intervenţie este cea prin care se implantează percutanat o nouă valvă aortică în cazul stenozei (îngustării) aortice. În fiecare an sunt diagnosticaţi cu anevrism aortic abdominal aproximativ 38 de cazuri din 100.000 persoane.

Un anevrism aortic abdominal, cunoscut sub abrevierea AAA, este o dilatare a aortei care poate să ducă la fisurarea ei, cauzând sângerări bruşte masive ce pot avea un rezultat fatal.

Cele mai întâlnite incidenţe sunt identificate la bărbaţii cu vârsta de peste 70 de ani cu o diferenţa mare între fumători şi nefumători (8 la 1) şi între pacienţii de sex masculin şi cei de sex feminin (4,6 la 1). O soluţie nechirurgicală pentru rezolvarea acestei probleme este implantul unei endoproteze în aorta abdominală pe cale percutanată, aşadar fără a fi nevoie de deschiderea abdomenului (este suficientă o incizie la baza coapsei). trataMentul Stenozei VaSelor Carotidiene Cauza cea mai frecventă a stenozei carotidiene, (îngustarea carotidei) este reprezentată de ateroscleroză cel mai des asociată hipertensiunii arteriale, fumatului, vârstei avansate, sexului masculin, nivelului ridicat al colesterolului în sânge, şi obezităţii. În ceea ce priveşte artera carotidă, locul în care cel mai des se formează placa aterosclerotică este bifurcaţia carotidiană. Datele epidemiologice arată că bolile cerebrovasculare reprezintă în societatea industrializată a două cauză de deces, după cardiopatia ischemică.

Apare de obicei la vârste cuprinse între 65 şi 85 de ani; rareori poate apărea la pacienţi tineri şi poate afecta în mod grav viaţa cotidiană prin sechelele unui accident vascular cerebral. Există posibilitatea ca, în afară de intervenţia chirurgicală vasculară, să se efectueze o angioplastie carotidiană cu implant de stent.

24

Sala de hemodinamică

Defectele septale atriale (DSA) reprezintă circa 10% din toate malformaţiile cardiace prezente la naştere şi alte 40% din cele diagnosticate după vârsta de 40 ani, constituind cardiopatia congenitală cel mai frecvent întâlnită la adulţi (1-3). Incidenţa acestei cardiopatii congenitale este de circa trei ori mai mare la femei decât la bărbaţi. Ea se poate manifesta ca un episod de embolie cerebrală cu consecinţa directă reprezentată de accidentul vascular cerebral. Aceasta poate fi închisă cu o endoproteza pe cale percutanată, în laboratorul de angiografie.

aCtiVitatea SerViCiului Serviciul de Cardiologie Intervenţională a Spitalului Monza este dotat cu două săli de angiografie (GE INNOVA 2100 IQ şi 3100 IQ) unde se pot desfăşura zilnic proceduri de diagnostic

SERVICIUL DE CARDIOLOGIE INTERVENţIONALă A SPITALULUI MONzA ESTE DOTAT CU DOUă SăLI DE ANGIOGRAFIE MODERNE UNDE SE POT DESFăŞURA zILNIC PROCEDURI DE DIAGNOSTIC ŞI INTERVENţII, ATâT CORONARIENE CâT ŞI PERIFERICE

şi intervenţii, atât coronariene cât şi periferice.

Activitatea se desfăşoară în strânsă colaborare cu Departamentul de Cardiologie, Chirurgie Cardiacă şi Chirurgie Vasculară. Serviciul garantează gardă on call, asistenţă medicală şi tehnică 24 de ore din 24 astfel încât să poată trata toate urgenţele cardiologice şi vasculare care vin din Capitală sau din restul ţării. Principalele proceduri efectuate sunt: 1) Tratamentul bolii coronare a fost dezvoltat în ultimii 30 ani. Au fost introduse tehnici invazive de diagnostic, cum ar fi ecografia intravasculară şi măsurarea rezervei de coronare de flux. Astfel de metode au contribuit semnificativ la ridicarea standardului calitativ al procedurilor efectuate în sala de cateterism cardiac.

2) Tratamentul bolilor vasculare periferice a fost dezvoltat acordându-se o atenţie deosebită tratamentului ischemiei critice a membrelor inferioare şi a bolii obstructive renale şi carotidiene. Utilizarea angiografiei digitale 3D a permis reducerea expunerii pacientului la radiaţii ionizate şi a cantităţii substanţei de contrast.

3) Tratamentul complex de excludere percutanată a anevrismelor toraco-abdominale (sau a dilataţiilor aortice pe tractul toracic sau abdominal) se efectuează în strânsă colaborare cu Departamentul de Chirurgie vasculară, pentru a oferi pacientului vascular aflat în stare gravă o siguranţă maximă, cu rezultatul cel mai bun.

4) Poziţionarea sistemelor de închidere pentru defectele interatriale şi permeabilitatea fosei ovale.

5) Intervenţiile asupra valvulopatiilor aortice la pacienţii care nu sunt candidaţi la intervenţia chirurgicală clasică. Este vorba despre înlocuirea valvei aortice pe cale percutanată (fără a fi nevoie de deschiderea sternului). Aceasta reprezintă o abordare inovativă pentru tratamentul pacienţilor cu stenoze valvulare aortice care au contraindicaţii pentru chirurgia convenţională sau care prezintă condiţii clinice sau de comorbiditate care presupun un risc chirurgical crescut.

6) Tratamentul stenozei vaselor carotidiene Liniile de cercetare active în cadrul Serviciului de Cardiologie Intervenţională sunt următoarele: • Studiul utilizării noilor tratamente farmacologice antitrombotice în sindromul coronarian acut

25

dotare tehnoloGiCă 1x 1x 1x 1x 1x 3x

GE Healthcare Angiograf Innova IQ 3100 GE Healthcare Angiograf Innova IQ 2100 Poligraf Combolab 64 canale Poligraf Combolab 32 canale Ecocardiograf MAC 1600 Defibrilator Responder 2000

Ce urMează după o proCedură de CardioloGie interVenŢională

laboratorul de angiografie

ilustrarea defectului septal atrial

proteză valvulară

• Studiul implanturilor endovasculare coronariene la vârstnici • Studiul efectelor protectoare ale statinelor la pacienţii supuşi angioplastiilor coronariene, renale şi carotidiene • Studiul utilizării noilor tratamente farmacologice anti-inflamatoare pe progresul aterosclerozei coronariene • Utilizarea ecografiei intravasculare în afecţiunile coronariene.

imaginea radiologică a sistemului de închidere al defectului interartial

CoreValve reValving

Valvă in situ

Pacientul este internat în secţia de Cardiologie sau în unele cazuri în Secţia de Chirurgie Cardiovasculară.

După o perioadă de repaus la pat, care variază în funcţie de procedură între 6 şi 24 de ore pacientul continuă procesul de recuperare (a se vedea secţiunea privind internarea şi externarea).

După externare controalele ambulatorii vor fi efectuate de către Departamentul de Cardiologie sau de Chirurgie vasculară. Există în acest sens două ambulatorii stucturate astfel: a. Ambulatorul post-infarct b. Ambulatorul post-angioplastie Ambele ambulatorii au ca obiectiv supravegherea medicală, prin analize specifice pentru toţi pacienţii care au fost supuşi unei intervenţii coronariene sau a unui alt segment vascular.

Spitalul îşi propune de asemenea să acţioneze ca un punct de legătură între "Serviciul de Cardiologie Intervenţională" şi "doctor" pentru a îmbunătăţi serviciul de îngrijire a pacienţilor.

Acesta dispune de o echipă medicală dedicată şi fixă care prevede prezenţa constantă a unui medic specialist în Cardiologie intervenţională (pentru a asigura continuitatea asistenţei medicale).

imagine angiografică după implant CoreValve

26

Centru de Studiu al aritmiilor (CSa) şi secţia de electrofiziologie şi electrostimulare eChipa MediCală prof. dr. ion Bruckner: Director Departament Medicină Internă dr. alexandru i Costea: Şef de secţie alexandru i Costea

aCtiVităŢi ale SerViCiului Principalele activităţi ale Centrului de Studiu al Aritmiilor sunt următoarele: • studiu electrofiziologice diagnostice (SEF); • ablaţii transcateter al tuturor substraturilor aritmice (tahicardii paroxistice supraventriculare, căi accesorii din sindromul lui WolffParkinson-White, flutter şi fibrilaţie atrială, tahiaritmii ventriculare, etc.); • cardioversii electrice interne (implant de defibrilatoare interne ventriculare) şi implantul celor mai moderne dispozitive biventriculare, folosite în terapia insuficienţei cardiace; • implantare de dispozitive pentru înregistrarea de evenimente aritmice pe termen lung (“loop-recorder”).

dotare Cu eChipaMente

Cateterele în interiorul inimii Semnale endocavitare

1x 1x 1x 1x 1x 3x

GE Healthcare Angiograf Innova IQ 3100 GE Healthcare Angiograf Innova IQ 2100 Poligraf Combolab 64 canale Poligraf Combolab 32 canale Ecocardiograf MAC 1600 Defibrilator Responder 2000

aritMiii CardiaCe: diaGnoStiC Centrul de Studiu al Aritmiilor al Spitalului Monza este pregătit să primească pacienţi care suferă de următoarele tulburări: • palpitaţii de etiologie neprecizată • lipotimii sau sincope • tachicardii documentate • bradicardii documentate • fibrilaţie şi flutter atrial (paroxistice şi permanente) • blocuri atrioventriculare • sindroame de preexcitaţie În cadrul Centrului nostru pacientul cu aritmii este clasificat în funcţie de procedura de diagnosticare: • anamneză exactă • ECG de repaus: poate diagnostica bradicardia, blocurile sino-atriale, blocurile atrioventriculare, blocurile de ramură, sindromul Wolff-Parkinson-White, etc.

• ECG de monitorizare Holter: util pentru a diagnostica bradiaritmii, tahiaritmii sau blocuri paroxistice, anomalii intermitente ale ritmului, etc.

• ECG trans-telefonică: foloseşte un dispozitiv portabil de mici dimensiuni, care permite pacientului să înregistreze ECG concomitent cu simptomele şi să transmită apoi înregistrarea Centrului pe cale telefonică, doar sprijinind dispozitivul de microfonul telefonului; se demonstrează a fi extrem de util în prezenţa simptomelor foarte rare, dificil de înregistrat pe parcursul celor 24 ore ale Holter-ului.

27

• testul de efort executat în cazul simptomelor care rezultă în urma activităţii fizice; • implant de “loop recorder”; • studiu electrofiziologic (vezi mai departe)

proCeduri eleCtrofizioloGie Studiul eleCtrofizioloGiC Constă în introducerea sub anestezie locală, prin intermediul venei femurale de la nivel inghinal sau al unei vene a braţului, a unor sonde multipolare, care sunt poziţionate în interiorul cavităţilor cardiace (de obicei în atriul şi ventriculul drept, pe fasciculul lui His şi, dacă este necesar, în sinusul coronarian). Aceleaşi catetere pot fi utilizate fie pentru stimularea electrică a inimii (sunt furnizate impulsuri electrice de intensitate foarte mică), fie pentru înregistrarea semnalelor endocavitare.

Procedura este efectuată cu amplificatoare adecvate, capabile să analizeze semnale electrice de ordinul milivolţilor.

Examinarea, care are loc de obicei pe perioada unei spitalizări de scurtă durată de două-trei zile, are scopul de a: • evalua funcţionalitatea sistemului excitoconductor • identificarea mecanismului tahiaritmiilor • identificarea eventualei patogeneze aritmice a simptomelor paroxistice (palpitaţii, lipotimii, sincope) • stratificarea riscului pacienţilor cu aritmii • evaluarea eficacităţii unui medicament în prevenţia tahiaritmiilor

exemplu de stimul energetic electrocateter ablative

aBlaŢia tranSCateter Este o procedură care permite eliminarea definitivă a substraturilor anatomice, responsabile de multe aritmii cardiace, prin simpla utilizare a căldurii (temperatura nu depăşeşte 56-58 grade), condusă în interiorul inimii prin vârful cateterelor speciale.

De amintit este şi faptul că procedura este complet nedureroasă, având în vedere că în interiorul inimii nu există terminaţii nervoase care să perceapă senzaţia dureroasă (se percepe doar aceeaşi senzaţie cu cea care se simte atunci când întinzi părul cu placă pentru păr) După această procedură, în general nu va mai fi nevoie de nici un medicament pentru a controla aritmia. Înainte de a efectua ablaţia se efectuează o serie de examene clinice pentru a se garanta maximul de siguranţă (examene

de sânge, electrocardiogramă, ecocardiogramă, etc.). Ablaţia trans-cateter este efectuată sub anestezie locală (precum cea care se foloseşte la dentist).

O dată identificată originea aritmiei, se trece la ablaţia propriu-zisă: folosind unul dintre cateterele deja prezente în camerele inimii este transmis un curent electric special, numit "radio-frecvenţă", care încălzeşte vârful cateterului (temperatura nu depăşeşte niciodată 60 de grade); căldura determină coagularea punctului din inimă responsabil de producerea aritmiei. Curentul este foarte scazut si nu provoacă durere; poate fi resimtit uneori ca un fior deranjant in interiorul toracelui şi care dispare imediat după terminarea procesului.

La finalul ablaţiei cateterele sunt îndepărtate cu uşurinţă şi fără a provoca nici cel mai mic disconfort pacientului.

CardioVerSia eleCtriCă internă În cazul unui insucces al cardioversiei electrice externe tradiţionale sau pentru pacienţii care nu tolerează anestezia generală poate fi practicată cardioversia electrică internă: se efectuează prin catetere speciale introduse printr-o venă, sub anestezie locală şi poziţionate în interiorul inimii sub control radiologic. Cateterele sunt activate printr-un şoc electric de intensitate scăzută (de obicei între 5 şi 10 jouli, faţă de 100-200 jouli utilizaţi pentru cardioversia externă transtoracică. Pacientul nu este adormit, ci doar uşor anesteziat în momentul şocului electric, resimţind doar o senzatie de lovitură în piept. Această ultimă metodă este mai eficientă (procentele reuşitei sunt de 95-98%). Aceasta permite reluarea unui ritm normal chiar şi în cazul fibrilaţiei ce durează de câţiva ani. iMplantul de paCe-Maker CardiaC Pace-maker-ul este un mic dispozitiv electronic care este introdus în corpul pacientului printr-o scurtă incizie, de obicei sub clavicula stângă.

Pace-maker-ul este conectat la inimă printrunul sau două fire electrice (numite “electrozi”), introduse în inimă printr-o venă a umărului. Pace-maker-ul intervine în ajutorul inimii când aceasta bate prea lent; totuşi nu împiedică inima să funcţioneze singură în momentele în care aceasta bate regulat, cu frecvenţe normale mai mari de 60 pe minut.

Pace-maker-ul este alcătuit dintr-o cutie mică

28

dispozitivul iCd arată ca un pacemaker

imagine rX torace

loop-recorder

de metal, netedă şi uşoară; dimensiunile şi greutatea variază după tip şi caracteristici; de obicei are o formă rotunjită, măsoară între 5 şi 6 cm pe o parte şi are o grosime între 7 şi 9 mm; greutatea variază între 20 şi 30 grame.

Cutia conţine un mic computer şi o baterie, care poate dura în funcţie de utilizarea sa până la 20 ani. Prin intermediul unuia sau a doi electrozi, trimite la inimă mici impulsuri electrice capabile să crească frecvenţă bătăilor inimii, când este necesar.

Impulsurile electrice transmise de către Pacemaker inimii sunt de o intensitate foarte scăzută şi nu sunt resimţite deloc de către pacient.

Pace-maker-ul este introdus printr-o procedură simplă: prin anestezie locală se practică o mică incizie în piele, de câţiva centimetri, în regiunea superioară a toracelui, sub clavicula stângă. Se caută o venă pentru introducerea electrozilor, care sunt conduşi până la inimă, controlând parcursul acestora prin fluoroscopie/radioscopie. După ce se controlează dacă parametrii electrici sunt corespunzători, electrozii sunt conectaţi la Pace-maker, care este introdus într-un mic buzunar sub piele; intervenţia este nedureroasă. defiBrilatorul iMplantaBil Defibrilatorul implantabil (cunoscut şi cu abrevierea americană ICD intracardiac defibrilator) este un dispozitiv capabil să controleze în mod continuu semnalele electrice ale inimii şi să emită o descărcare electrică foarte scurtă, dar intensă când detectează un ritm puternic neregulat care ar putea cauza un stop cardiac; descărcarea electrică (numită “shock”), suprimă aritmia şi permite restaurarea ritmului normal.

Caracteristicile aparatului şi tehnica de implant sunt foarte asemănătoare cu cele descrise pentru Pace Maker, defibrilatorul este ca dimensiune puţin mai mare, având nevoie de o baterie de capacitate mai mare. “loop-reCorder”-ul Aşa numitul “loop recorder” este un dispozitiv de dimensiune mai mică, decât o brichetă (măsurile exacte: 62 x 19 x 8 mm), dar este capabil să înregistreze ritmul cardiac al pacientului până la o perioada de maximum trei ani.

Un astfel de dispozitiv este introdus sub piele, cu o mică incizie de circa 2 cm, sub anestezie locală, şi poziţionat doar sub claviculă (astfel încât să fie practic invizibil). Acest aparat este capabil să înregistreze şi să memorizeze atât anomaliile de ritm cardiac în mod automat, cât şi, în prezenţa simptomelor, a electrocardiogramei la comanda pacientului (cu o telecomandă specială externă).

Acest dispozitiv îşi găseşte principala sa aplicaţie în practica clinică la pacienţii cu pierderi de conştienţă de origine necunoscută sau cu palpitaţii de scurtă durată, dificil de documentat cu electrocardiograma tradiţională; sau înregistrarea holter poate, de asemenea, fi utilizată în monitorizarea pe termen lung a pacienţilor cu risc înalt pentru aritmii.

aritMiile CardiaCe – poSiBilităŢi de trataMent O dată ce aritmia a fost studiată şi diagnosticată, se aplică intervenţia terapeutică cea mai potrivită din punctul de vedere al siguranţei şi al eficienţei. Posibilităţile de tratare sunt următoarele: • atenţionare şi sfaturi: în cazul aritmiei benigne care nu implică niciun simptom semnificativ • tratament farmacologic: în cazul aritmiei benigne care afectează în mod subiectiv pacientul; medicamentele sunt administrate întotdeauna în doza minimă utilizată, pentru a nu suferi efecte adverse • intervenţia de ablaţie trans-cateter: se foloseşte în cazul aritmiilor rezistente la tratamentul anti-aritmic în cazul ineficacităţii sau pentru evitarea efectelor adverse ale medicamentelor; • implantul de pace-maker definitiv: în cazul în care se constată incapacitatea inimii de a susţine o frecvenţă normală de funcţionare • implantul de defibrilator automat (ICD): în cazul aritmilor cardiace paroxistice maligne, care pot provoca moartea subită a pacientului, pentru prevenirea cu succes a acesteia.

aritMia CardiaCă: aMBulatorii de SpeCialitate Sunt disponibile următoarele ambulatorii de specialitate: • Ambulatoriul de Aritmologie • Ambulatoriul de Control şi Programare al PM şi ICD (Pace-maker şi Implantable Cardioverter Defibrillator - defibrilatorul implantabil).

29

Secţia de recuperare cardiologică dotarea tehnoloGiCă 1 1 1 1 1 1 1

Aparat galvanoterapie Neuroter Aparat ultrasunete Multisonyc Aparat laserterapie cu infrarosu Aparat diatermie Pharon Aparat Magnetoterapie Magnet x PRO Covor rulant jog Now Spazio Forma Kinetek Prima Advance

aCtiVitatea SerViCiului

de la stânga Gina Găman fizioterapeut, dr. andreia Murgu şi dr. roxana dragomir

ambulator recuperare cardiologică

eChipa MediCală prof. dr. ion Bruckner: Director Departament Medicină Internă dr. andreia Murgu: Şef de secţie dr. roxana dragomir: Recuperare Gina Găman: Fiziokinetoterapeut

Evaluare Funcţională şi Recuperare, în regim de internare, a pacienţilor afectaţi de boli cardiovasculare care au trecut recent printr-o fază acută a bolii şi pentru care este necesară o perioadă de recuperare cardiovasculară, funcţională şi motorie dincolo de monitorizarea şi îngrijirea eventualelor complicaţii.

Principalele boli de referinţă: a) Infarct miocardic recent b) Intervenţie de revascularizare coronariană recentă (angioplastie, by-pass aorto-coronarian) c) Intervenţie cardiochirurgicală valvulară recentă d) Intervenţie vasculară recentă (aortă ascendentă sau descendentă sau de arteră periferică) e) Intervenţie recentă de anevristectomie a ventricolului stâng f) Insuficienţă cardiacă acută recentă Programul de recuperare intenţionează să caute restabilirea unei performanţe cardiovasculare compromise de un recent eveniment patologic acut, să reducă consecinţele pe care evenimentul le-a produs asupra psihicului pacientului, să trateze eventualele complicaţii ale intervenţiei propriu-zise, să îmbunătăţească aşteptările sale asupra vieţii şi calităţii vieţii, să reducă riscul unor viitoare recidive.

30

Sala de fizioterapie

Sala de fizioterapie din cadrul secției de recuperare

parCurSul paCientului în SerViCiul de reCuperare CardioloGiCa Şi proGraMul de reCuperare După ce se propune transferul pacientului cardiac pentru programul de reabilitare, acesta va fi examinat de cardiologul responsabil cu recuperarea cardiacă şi de medicul de recuperare, dar şi de către de fizioterapeut. Cazul este discutat cu medicii care s-au ocupat de pacient până în acest moment, evaluând even-

tualele probleme de rezolvat şi stabilind unde se urmăreşte să se ajungă prin programul de recuperare.

Pacientul este internat şi, în funcţie de condiţia acestuia şi de gradul de autonomie este integrat în programul standard sau într-un program personalizat. Acesta din urmă se adresează pacienţilor cu afecţiuni mai grave, vârstnicilor, persoanelor cu toleranţă redusă la efort sau care au trecut printr-o perioadă de instabilitate hemodinamică severă sau au avut complicaţii post-operatorii grave. Sunt pacienţi care au traversat o fază acută, cardiologică sau cardiochirurgică.

După o perioadă de spitalizare prelungită la pat apare o decondiţionare fizică şi funcţională şi, deşi stabilizaţi din punct de vedere clinic, aceşti pacienţi necesită încă o îngrijire medicală de recuperare imposibilă la domiciliu.

Adesea, aceşti pacienţi sunt vârstnici, cu numeroase co-morbidităţi şi necesită asistenţă cardiologică şi din partea altor discipline, mai ales asistenţă în recuperare. Reabilitarea acestor pacienţi până la recuperarea statusului lor funcţional, al autonomiei, oferă satisfacţii atât pacienţilor şi familiei, cât şi medicilor fizioterapeuţilor implicaţi.

parCurSul de reCuperare Standard O parte importantă a pacienţilor care iniţiază în spital un program de recuperare personalizat pot beneficia apoi de programul standard, după de ce ameliorează.

Se desfăşoară prin activitate fizică în sala de gimnastică, şedinţe educaţionale şi este precedat de testul de mers pe jos timp de 6 minute (6 minutes walk test). Testul de mers pe jos timp de 6 minute permite o evaluare a toleranţei la efort a pacientului înainte de începerea programului de recuperare şi stabilirea nivelului de efort cu care se va începe lucrul în sala de gimnastică, cu educarea pacientului în percepţia oboselii şi creşterea gradată a efortului. Testul se foloseşte de asemenea pentru evaluarea, la sfârşitul perioadei de recuperare, a beneficiului adus de antrenamentul fizic, a câştigului funcţional obţinut. Testul evaluează distanţa parcursă în timp de 6 minute dar şi alti parametri, precum autoevaluarea fatigabilităţii, frecvenţa cardiacă, tensiunea arterială şi saturaţia arterială de oxigen la începutul şi la sfârşitul testului.

31

La sfârşitul internării, în momentul externării, va avea loc o discuţie extrem de importanta între pacient, familia acestuia, cardiolog şi fizioterapeut, care vor stabili programul de urmat în ambulator. Se vor explica boala şi diversele sale faze, progresele făcute în vindecare şi etapele următoare, starea actuală a pacientului şi riscurile pe care le implică boala.

Pacientul şi familia vor fi informaţi privind ceea ce este necesar să facă în continuare, tratamentul medicamentos şi importantă acestuia, controalele utile şi planificarea lor.

Consult medical

Colocviul final cu medicul cardiolog este momentul concluziv, nu mai puțin important decât etapele precedente

În timpul programului de recuperare, pacienţii sunt evaluaţi zilnic sub supraveghere şi efectuează două şedinţe zilnice de activitate fizică în sala de gimnastică, cu durată variabilă între 20 şi 45 de minute. Alţi pacienti efectuează activităţi de reabilitare primară, dozate în funcţie de capacitate şi necesităţi, în baza unui program personalizat. Dificultatea exerciţiilor şi intensitatea, de la uşoară la moderată, se adaptează la capacitatea persoanei. În timpul programului de reabilitare cardiologică se efectuează evaluări cardiologice periodice, menite să evidenţieze evoluţia performanţei cardiovasculare, reducerea încărcăturii patologice, efectul medicamentelor şi vindecarea comorbidităţilor sau complicaţiilor. Supravegherea atentă a cardiologului presupune evaluare prin telemetrie ECG, controale frecvente ecocardiografice, teste cardiopulmonare.

Ce se întâmplă după externarea din Reabilitarea Cardiologică?

După externare, pacientul poate: 1) să fie transferat serviciului ambulator al instituţiei, fiind recomandat cardiologului din ambulator; 2) să fie transferat la domiciliu, sub grija medicului de familie; 3) să fie transferat într-un centru de reabilitare de lungă durată (pentru pacienţi cronici) sau într-un centru de îngrijire pentru vârstnici.

aCtiVitatea de CerCetare Şi aCtiVitatea didaCtiCă a SerViCiului de reCuperare CardiaCă Direcţii principale de cercetare: • terapia farmacologică a insuficienţei cardiace acute • prevenţia inflamaţiei pericardice post-chirurgie cardiacă • controlul tahicardiei inadecvate sau a aritmiilor post-operatorii • controlul durerii • testul de efort cardiopulmonar

ContaCt Pentru mai multe detalii despre oferta de servicii medicale prestate de către Spitalul Monza, vizitaţi site-ul www.spitalulmonza.ro Pentru a accesa unul dintre serviciile descrise mai sus, puteţi apela la Tel.: (+40)31 225 25 00.

Pentru a vă abona la comunicările referitoare la activitatea Spitalului Monza, puteţi trimite un mail la info@spitalulmonza.ro / marketing@spitalulmonza.ro

32

Spitalul Monza Grup Medical Istituto Clinico Valle d’Aosta

Italia

Clinica Salus Alessandria

Romania - Chirurgie cardiacă - Chirurgie vasculară - Chirurgie generală - Ortopedie - Medicina internă - Cardiologie - Recuperare medicală cardiovasculară - Recuperare ortopedică traumatologie - Terapie intensivă - Unitate de terapie intensivă coronariană (UTIC)

The

c

new

health are

SPITALUL MONZA Str. Tony Bulandra 27, sector 2 – Bucureşti fax: 031.225.25.80 - Telefon: 031.225.25.00 info@spitalulmonza.ro www.spitalulmonza.ro