pag 1
GIMNASTICA RITMICĂ PE ÎNŢELESUL TUTUROR SCURTĂ ISTORIE Gimnastica ritmică este un sport exclusiv feminin, în care gimnastasau grupuri de cinci gimnaste (ori mai multe)- mânuiesc una sau două obiecte: coardă, cerc, minge, măciuci, panglică. Gimnastica ritmică este o disciplină care combină elemente de balet, gimnastică sportivă, dans şi manipularea obiectelor. Învingător este desemnată participanta care câştigă cele mai multe puncte, determinate de un grup de arbitri, pentru salturi, rostogoliri, piruete, manipularea obiectelor, dificultatea exercitiului şi acurateţea execuţiei. Coregrafia trebuie să acopere întreaga podea şi să conţină un echilibru între salturi, piruete, rostogoliri (un anumit număr este necesar, în funcţie de nivelul gimnastei) şi mişcările de flexibilitate. Fiecare mişcare implică un grad ridicat de tehnică sportivă. Abilităţile fizice necesare unei gimnaste de ritmică includ forţă, putere, flexibilitate, agilitate, dexteritate, rezistenţă şi coordonarea mână-obiect. Gimnastica ritmică este tutelată de Federaţia Internaţională de Gimnastică (FIG), care proiectează Codul de punctaj şi reglementează toate aspectele concursurilor internaţionale de elită. Cele mai mari evenimente din acest sport sunt Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale, Campionatele Europene, Cupa Mondială şi Grand Prix-Series. Gimnastica ritmică îşi are originile în ideile lui Jean-Georges Noverre (1727-1810), François Delsarte (1811-1871) şi Rudolf Bode (1881-1970). Toţi au promovat ideea că dansul, pentru a se exprima, foloseşte diferite părţi ale corpului. Suedezul Peter Henry Lingfurther a dezvoltat această idee prin conceptul de „gimnastică estetică“, în care elevii săi erau învăţaţi să-şi exprime sentimentele şi emoţiile lor, prin mişcarea corpului. În timpul anilor 1880, Émile Jaques-Dalcroze din Elveţia a dezvoltat euritmia, o formă de pregătire fizică pentru muzicieni şi dansatori. George Demeny din Franţa a creat exerciţii pentru muzică, care au fost concepute pentru a promova graţia mişcării şi flexibilitatea musculară. Toate aceste stiluri au fost combinate în jurul anului 1900, în şcoala suedeză de gimnastică ritmică, care va adăuga, ulterior, elemente de dans din Finlanda. În această perioadă, Ernst Idla Estonia a stabilit un grad de dificultate pentru fiecare mişcare. În 1929, Hinrich Medau a fondat Şcoala Medau din Berlin, pentru a instrui gimnaşti în „gimnastică modernă“. Gimnastică ritmică competiţională a început în anii 1940, în Uniunea Sovietică. FIG a recunoscut în mod oficial această disciplină în 1961, mai întâi ca gimnastică modernă, apoi ca gimnastica sportivă ritmică, şi în cele din urmă ca gimnastică ritmică. Primele Campionate Mondiale pentru gimnastele individuale de ritmică au avut loc în 1963, la Budapesta. Grupurile au fost introduse la acelaşi nivel în 1967, la Copenhaga, Danemarca. Gimnastica ritmică a fost adăugată la Jocurile Olimpice de Vară din 1984, de la Los Angeles, când reprezentanta României, Doina STĂICULESCU, a obţinut prima şi singura medalie olimpică (argint). Canadianca Lori Fung a fost prima gimnastă de ritmică, devenită campioană olimpică. Competiţia pentru grupuri a fost adăugată în programul Jocurilor Olimpice din 1996, desfăşurate la Atlanta. Echipa Spaniei a câştigat prima medalie de aur a noului concurs, cu un ansamblu format din Estela Giménez, Marta Baldó, Nuria Cabanillas, Lorena Guréndez, Estíbaliz Martínez şi Tania Lamarca. OBIECTELE DE CONCURS FIG selectează obiectele care vor fi utilizate în competiţii; doar patru din cele cinci obiecte admise (panglică, cerc, măciuci, coardă, minge) sunt posibile. Până în 2010, măciucile nu au fost utilizate la nivel superior. În 2011, coarda a fost abandonată pentru concursurile individuale, dar a revenit din nou în 2015, în concursurile de grup. O gimnastă manipulează un singur obiect. Atunci când mai multe gimnaste desfăşoară un exerciţiu împreună, pot fi utilizate maximum două tipuri de obiecte, distribuite grupului. O gimnastă poate face schimb de obiecte cu un alt membru al echipei, în orice moment. COARDA: Acesta poate fi realizată din cânepă sau dintr-un material sintetic care păstrează calităţile de luminozitate şi supleţe. Lungimea sa este proporţională cu înălţimea gimnastei. Coarda trebuie să fie colorată, toată sau parţial. Cerinţele fundamentale ale unui exerciţiu cu coarda includ salturi şi sărituri peste aceasta. Alte elemente includ balansări, aruncări, cercuri, rotaţii şi cifrele de opt. Cercul poate fi realizat din plastic sau lemn, cu condiţia ca acesta să-şi păstreaze forma în timpul exerciţiului. Diametrul interior este de la 51 la 90 cm, iar inelul trebuie
pag 2
să cântărească cel puţin 300g. Cercul poate avea o culoare naturală sau să fie acoperit parţial sau integral de una sau mai multe culori (poate fi acoperit cu bandă adezivă). Cerinţele fundamentale ale unui exerciţiu cu cercul includ rotaţia în jurul mâinii sau corpului, exerciţii de rulare, precum şi balansări ale obiectului, aruncări şi treceri prin şi peste cerc. Mingea este confecţionată din cauciuc sau din material sintetic (plastic maleabil), cu condiţia să aibă aceeaşi elasticitate ca şi cauciucul. Este de la 18 la 20 cm în diametru şi trebuie să aibă o greutate minimă de 400g. Mingea poate fi de orice culoare. Mingea trebuie să revină în mâna gimnastei la orice aruncare a acesteia şi să nu se sprijine pe încheietura mâinii. Elementele fundamentale ale unui exerciţiu cu mingea includ aruncarea, prinderea sau rularea acesteia. Gimnasta trebuie să folosească ambele mâini şi să lucreze pe întreaga zonă a podelei, în timp ce se mişcă permanent. Măciucile sunt cele mai populare obiecte de concurs. Măciuca este construită de-a lungul unei tije interne, oferind o bază pentru un un mâner din material plastic, în general, variind de la 19 la 21 inci (480-530 mm). Abilităţile implicate sunt elemente de tehnică a aruncărilor alternative (fiecare măciucă trece pe sub cealaltă şi este prinsă cu mâna opusă celei care a aruncat-o). Panglica este confecţionată din satin sau alt material similar, pânză de orice culoare, poate fi multi-colorată şi are un design pe ea. Panglica în sine trebuie să fie de cel puţin 35g (1 oz), 4-6 cm (1,6-2,4” ) în lăţime şi să aibă o lungime minimă de 6m (20 «) pentru senioare şi 5m (16,25») pentru juniori. Panglica trebuie să fie dintr-o singură bucată. Elemente obligatorii pentru exerciţiul cu panglica includ cercuri, şerpuiri şi spirale, aruncări. Este nevoie de un grad înalt de coordonare pentru a forma spirale şi cercuri, întrucât nodurile care se pot forma accidental sunt penalizate de juriu. Panglica nu se poate opri din mişcare, punctele fiind anulate. Acest sport poate fi practicat în mod individual sau în grupuri. În ceea ce priveşte ansamblul, la concursurile oficiale, acestea sunt compuse în prezent din echipe de cinci gimnaste. Gimnastele pot avea acelaşi obiect pentru toate cele cinci sau trei, cu una şi două sportive cu un alt obiect (în acest caz, exerciţiul se numeşte „mixt“). Iniţial, grupul era format din şase gimnaste, cu toate că în jurul anilor 1980, formaţia putea fi formată şi din opt sportive. Durata unui exerciţiu de grup trebuie să fie de două minute şi jumătate, un minut mai mult decât cel al unei evoluţii individuale, care este de un minut şi jumătate. SISTEMUL DE NOTARE ÎN GIMNASTICA RITMICĂ Evoluţiile gimnastelor sunt evaluate de arbitri prin urmărirea câtorva parametri, care sunt revizuiţi la fiecare patru ani, prin sistemul de definire a Codului FIG de puncte. În Codul actual de puncte (20172020), nota finală este derivată din suma ratingului pentru compoziţie şi de performanţă, fiecare cu o valoare maximă de 10 de puncte, astfel încât scorul final va fi un maxim de 20 de puncte. Există, de asemenea, sancţiuni, care au drept urmare scăderea de puncte din nota finală pentru anumite greşeli specificate făcute de gimnastă. „Compoziţia“ constă din suma: corp-dificultate (salturi, unduiri ale corpului şi rotaţii), combinaţie de trepte ritmice combinate cu grupuri tehnice specifice fiecărui aparat şi elemente dinamice cu rotaţie si lansare (cunoscute ca risc) şi stăpânirea aparatului. Valorile în „execuţie“ întâlnite la toate elementele; muzica, body-art şi tehnica cu obiectul. Se poate distinge între defectele artistice şi greşelile tehnice. În primul rând, în notare, se urmăresc: unitatea compoziţiei, muzica exerciţiului, limbajul corpului şi varietatea în utilizarea spaţiului. De asemenea, se urmăresc componenta şi aspectele tehnice ale mişcărilor corpului. De asemenea, este evaluată egalitatea de muncă stânga / dreapta în timpul exerciţiului. Erorile privind conduita se acumulează şi se atribuie valori de penalizare specifice, care în cele din urmă se scad din valoarea de pornire (aproximativ 10 reprezintă o execuţie perfectă, egală cu modelul, fără nici o eroare). În ceea ce priveşte baza de sancţiuni, acestea include: imposibilitatea de a menţine obiectul în continuă mişcare; imposibilitatea de a încheia exerciţiul desfăşurat exact în momentul în care muzica de acompaniament se termină; paşii non-ritmice, de asemenea, sunt penalizaţi. Anumite utilizări non-admisibile ale mâinilor sunt penalizate şi ele. Ieşirea gimnastei sau a obiectului din spaţiul de concurs este penalizată. Ţinuta neregulamentară, comunicarea cu antrenorul sau cu partenerii în timpul executării exerciţiului sunt, iarăşi, motive de penalizare.
Campioane europene (All-Around)
BUDAPESTA 2017 CALIFICĂRI LA INDIVIDUAL COMPUS 1.Aleksandra SOLDATOVA (Rusia) 2.Linoy ASHRAM (Israel) 3.Neviana VLADINOVA (Bulgaria) 4.Alina HARNASKO (Belarus) 5.Dina AVERINA (Rusia) 6.Katsiaryna HALKINA (Belarus) 7.Katrin TASEVA (Bulgaria) 8.Viktoriia MAZUR (Ucraina) 9.Kseniya MOUSTAFAEVA (Franta) 10.Alexandra AGIURGIUCULESE (Italia) 11.Eleni KELAIDITI (Grecia) 12.Marina DURUNDA (Azerbaidjan) 13.Victoria FILANOVSKY (Israel) 14.Natela BOLATAEVA (Georgia) 15.Alexandra KIS (Ungaria) 16.Ana Luiza FILIORIANU (România) 17.Milena BALDASSARI (Italia) 18.Olga BOGDANOVA (Estonia) 19.Natalia GARCIA (Spania) 20.Nicol RUPRECHT (Austria) 21.Zhala PIRIYEVA (Azerbaidjan) 22.Olena DIACHENKO (Ucraina) 23.Iasmina AGAGULIAN (Armenia) 24.Andreea VERDEŞ (România) 25.Axelle JOVENIN (Franţa) 26.Rebecca GERGALO (Finlanda) 27.Sara GARCIA (Spania) 28.Jouki TIKKANEN (Finlanda) 29.Natalia KOZIOL (Polonia) 30.Viktoria SHELIA (Georgia) 31.Laura HALFORD (M.Britanie) 32.Jelisaveta GAMALJEVA (Letonia) 33.Aikaterini DERVISI (Grecia) 34.Ecem CANKAYA (Turcia) 35.Diamando EVRIPIDOU (Cipru) 36.Anais COLLIN (Belgia) 37.Laura SALES (Portugalia) 38.Lea TKALTSCHEWITSCH (Germania) 39.Malgorzata ROMANIUK (Polonia) 40.Iza ZOREC (Slovenia) 41.Veronika PRONCENKO (Lituania) 42.Selen BEKTAS (Turcia) 43.Xenia KILIANOVA (Slovacia) 44.Stephani SHERLOCK (M.Britanie) 45.Tania DOMINGUES (Portugalia) 46.Nastasija GVOZDIC (Serbia) 47.Emilie SWENSEN (Norvegia) 48.Emilie HOLTE (Norvegia) 49.Arina AVERINA (Rusia) 50.Arina LEINA (Letonia) 51.Noemi PESCHEL (Germania) 52.Aja BUKAVEC (Slovenia) 53.Denisa STEPANKOVA (Cehia) 54.Laura BOZIC (Croaţia) 55.Daniela NENECKOVA (Cehia) 56.Tamara OBRADOVIC (Slovenia) 57.Petra RIBARIC (Croaţia) 58.Kaat WYERS (Belgia) 59.Neringa MASIONYTE (Lituania) 60.Mira VARAY (Ungaria) 61.Elia ASTVATSATRYAN (Armenia) 62.Fanni PIGNICZKI (Ungaria) 63.Andrea RAMOS (Andorra) 64.Viktoria BOGDANOVA (Estonia) 65.Laurabell KABRITS (Estonia) 66.Jessica PEREIRA (Andorra) 67.Emma ERANGEY (Danemarca) 68.Nataliya POLIAKOVA (Slovacia) 69.Nicoline SACHMANN (Danemarca) 70.Anastasia POTEMKINA (Austria) 71.Nida KARAEVLI (Turcia) 72.Nicole WEINL (Austria) 73.Andrea KHEILOVA (Cehia) 74.Karolina RASKOVA (Slovacia) 75.Judith FLINCH (Andorra) 76.Alessia RUSSO (Italia) 77.Yeva MELESCHUK (Ucraina) 78.Polina BEREZINA (Spania) 79.Vera ROSITSAN (Lituania) 80.Anja TOMAZIN (Slovenia)
56.225q 54.100q 53.700q 53.650q 53.500q 52.000q 50.350q 50.200q 49.100q 48.875q 48.850q 48.700q 48.650q 47.500q 47.450q 47.200q 47.050q 46.600q 46.150q 46.050q 45.900q 45.450q 45.250q 45.150q 45.050 R1 44.850 R2 44.200 43.850 43.700 43.400 43.350 43.350 43.300 42.400 42.350 42.300 41.700 41.050 40.750 40.700 40.500 40.500 40.350 39.500 39.450 39.300 38.950 38.600 38.250 38.100 37.850 37.200 37.000 36.900 36.350 35.350 34.800 34.650 32.500 31.600 31.100 29.800 29.650 28.550 27.950 27.750 27.650 26.100 25.600 24.950 24.300 22.600 22.000 21.800 19.300 15.950 13.650 13.400 12.850 12.350
1978: 1.Galima SHUGUROVA (URSS) 2.Irina Deriugina (URSS) 3.Susana Mendizabal (Spania) 1980: 1.Iliana RAEVA (Bulgaria) 2.Lilia Ignatova (Bulgaria) 3.Inessa Lisovskaya (URSS) 1982: 1.Dalia KUTKAITE (URSS) şi Anelia RALENKOVA (Bulgaria) 3.Iliana Raeva (Bulgaria) 1984: 1.Galina BELOGLAZOVA (URSS) şi Anelia RALENKOVA (Bulgaria) 3.Dilyana Georgieva (Bulgaria) 1986: 1.Lilia IGNATOVA (Bulgaria) şi Bianka PANOVA (Bulgaria) 3. Galina BELOGLAZOVA (URSS) 1988: 1.Adriana DUNAVSKA (Bulgaria), Elizabeth KOLEVA (Bulgaria) şi Olexandra TIMOSHENKO (URSS) 1990: 1.Julia BAICHEVA (Bulgaria) şi Olexandra TIMOSHENKO (URSS) 3.Oksana Skaldina (URSS) 1992: 1.Maria PETROVA (Bulgaria) 2.Olexandra Timoshenko (Ucraina) 3.Oxana Kostina (Rusia) 1994: 1.Maria PETROVA (Bulgaria) 2.Olena Vitrichenko (Ucraina) 3.Amina Zaripova (Rusia) 1996: 1.Ekaterina SEREBRIANSKAYA (Ucraina) 2.Yanina Batyrkina (Rusia) 3.Amina Zaripova (Rusia) 1997: 1.Olena VITRICHENKO (Ucraina) 2.Tatiana Ogrizko (Belarus) 3.Ekaterina Serebrianskaya (Ucraina) 1998: 1.Alina KABAEVA (Rusia) 2.Evgenia Pavlina (Belarus) 3.Yanina Batyrkina (Rusia) 1999: 1.Alina KABAEVA (Rusia) 2.Yulia Raskina (Belarus) 3.Eva Serrano (Franta) 2000: 1.Alina KABAEVA (Rusia) 2. Yulia Raskina (Belarus) 3.Yulia Barsoukova (Rusia) 2002: 1. Alina KABAEVA (Rusia) 2.Tamara Yerofeeva (Ucraina) 3.Anna Bessonova (Ucraina) 2004: 1.Alina KABAEVA (Rusia) 2.Anna Bessonova (Ucraina) 3.Irina TCHACHINA (Rusia) 2006: 1.Vera SESSINA (Rusia) 2.Alina Kabaeva (Rusia) 3.Anna Besonova (Ucraina) 2008. 1.Yevgeniya KANAYEVA (Rusia) 2.Anna Bessonova (Ucraina) 3.Olga Kapranova (Rusia) 2010. 1.Yevgeniya KANAYEVA (Rusia) 2.Daria Kondakova (Rusia) 3.Aliya Garayeva (Azerbaidjan) 2012: 1.Yevgeniya KANAYEVA (Rusia) 2.Alexandra Merkulova (Rusia) 3. Aliya Garayeva (Azerbaidjan) 2014: 1.Yana KUDRYAVTSEVA (Rusia) 2.Melitina Staniouta (Belarus) 3. Ganna Rizatdinova (Ucraina) 2016: 1.Yana KUDRYAVTSEVA (Rusia) 2.Margarita Mamun (Rusia) 3. 3. Ganna Rizatdinova (Ucraina) Campioane europene/ grup 1978: 1.BULGARIA 2.URSS 3.Cehoslovacia 1980: 1.BULGARIA 2.URSS 3.Cehoslovacia 1982: 1.URSS 2.Bulgaria 3.Cehoslovacia 1984: 1.BULGARIA 2.URSS 3.Spania 1986: 1.BULGARIA 2.URSS 3.Spania 1988: 1.BULGARIA 2.URSS 3.Ungaria 1990: 1.BULGARIA 2.URSS 3.Spania 1992: 1.RUSIA şi SPANIA 3.Ungaria 1993: 1.RUSIA 2.Bulgaria 3.Spania 1995:1.RUSIA 2.Bulgaria 3.Spania 1997: 1.RUSIA 2.Grecia 3.Ucraina 1999: 1.GRECIA 2.Rusia 3.Belarus 2001: 1.RUSIA 2.Grecia 3.Belarus 2003: 1.RUSIA 2.Bulgaria 3.Italia 2006: 1.RUSIA 2.Italia 3.Belarus 2008: 1.RUSIA 2,Belarus 3.Italia 2010: 1.RUSIA 2.Italia 3.Belarus 2012: 1.RUSIA 2.Belarus 3.Italia 2014: 1.RUSIA 2.Italia 3.Israel 2016: 1.RUSIA 2.Belarus 3.Israel
pag 3
Organizatorii Campionatelor Europene 1978: Madrid/Spania 1980:Amsterdam/Olanda 1982:Stavanger/Norvegia 1984:Viena/Austria 1986:Florenta/Italia 1987:Atena/Grecia 1988:Helsinki/Finalnda 1989:Tennerife/Spania 1990:Gotteborg/Suedia 1991:Lisabona/Portugalia 1992:Stuttgart/Germania 1993:Bucureşti/România 1994:Salonic/Grecia 1995:Praga/Cehia 1996:Asker/Norvegia 1997:Patras/Grecia 1998:Porto/Portugalia 1999:Budapesta/Ungaria 2000:Zaragoza/Spania 2001:Geneva/Elveţia 2002:Granada/Spania 2003:Riesa/Germania 2004:Kiev/Ucraina 2005:Moscova/Rusia 2006:Moscova/Rusia 2007:Baku/Azerbaidjan 2008:Torino/Italia 2009:Baku/Azerbaidjan 2010:Bremen/Germania 2011:Minsk/Belarus 2012:Nizhny Novgorod/Rusia 2013:Viena/Austria 2014:Baku/Azerbaidjan 2015:Minsk/Belarus 2016:Holon/Israel 2017:Budapesta/Ungaria 2018:Valladolid/Spania pag 4
PODIUMURILE CE DE LA BUDAPESTA/ UNGARIA 2017 Grup junioare 1. Rusia 16.950 2. Italia 16.700 3. Israel 16.600 Cerc 1. Dina Averina (RUS) 18.200 2. Aleksandra Soldatova (RUS) 18.150 3. Linoj Asram (Israel) 17.975 Minge 1. Arina Averina (RUS) 18.850 2. Aleksandra Soldatova (RUS) 18.125 3. Alina Harnasko (BLR) 17.550 Măciuci 1. Arina Averina (RUS) 19.075 2. Dina Averina (RUS) 19.000 3. Linoy Ashram (ISR) 17.750 Panglică 1. Dina Averina (RUS) 17.625 2. Katrin Tasheva (BUL) 17.150 3. Neviana Vladinova (BUL) 16.975
ÃŽn fotografii: Arina AVERINA (Rusia)
pag 5
ÃŽn fotografii, Dina AVERINA (Rusia)
pag 6
ÃŽn fotografii, Aleksandra SOLDATOVA (Rusia)
pag 7
În fotografii, Katrin TASHEVA (Bulgaria)-sus şi Neviana VLADINOVA (Bulgaria)-jos
pag 8
ÃŽn fotografii, Linoy ASHRAM (Israel)
pag 9
pag 10
În fotografie, Ana Luiza FILIORIANU (România)
pag 11
În fotografii, Ana Luiza FILIORIANU (România)
pag 12
În fotografii, Andreea VERDEŞ (România)
pag 13
ÃŽn fotografii, Diamando EVRIPIDOU (Cipru)
pag 14
În fotografii, Alexandra AGIURGIUCULESE (Italia)-sus, Alina HARNASKO (Belarus)-stânga jos, Victoria VEINBERGFILANOVSKY (Israel)-dreapta jos
pag 15
În fotografii, Katsiaryna HALKINA (Belarus)sus şi Axelle JOVENIN (Franţa)
pag 16
În fotografii, Noemi PESCHEL (Germania)sus, Eleni KELAIDITI (Grecia)-stânga jos şi Viktoria MAZUR (Ucraina)dreapta jos
pag 17
În fotografii, echipa Rusiei (Dina şi Arina AVERINA, Aleksandra SOLDATOVA)
pag 18
În fotografii, grupul Rusiei (sus) şi grupul Elveţiei (jos)
pag 19
pag 20