Conacul Gole[ti – Ansamblul Feudal al Gole[tilor

ConacuLGole[ti La Conacul Gole[ti Regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul României!

Într-o zi de noiembrie, într-o såmb\t\ f\r\ nori, am pornit s\ descop\r Conacul Gole[tilor, Ansamblul Feudal al Gole[tilor, cel mai important ansamblu medieval fortificat laic din }ara Româneasc\.

Conacul a fost construit în anul 1640, este monument istoric [i a fost restaurat cu fonduri europene în 2016. În conac sunt expuse obiecte de istorie memorial\ precum Tronul pe care au stat to]i regii României, biroul lui Carol I, mobilier de epoc\, obiecte personale ale familiei Golescu, manuscrise, art\ decorativ\ [i carte. {tiam c\ pe domeniul de la Gole[ti au func]ionat prima bolni]\ (infirmerie) [i prima {coala Slobod\ Ob[teasc\ din Muntenia. Ne-am anun]at venirea, la muzeu ne-a a[teptat doamna Maria Videanu, Muzeograf Muzeul Gole[ti. Am rugat-o s\ ne spun\ lucruri pe care nu le g\sim în mod obi[nuit [i iat\ ce ne-a povestit:

S\ v\ fac o mic\ istorioar\ de când s-a ridicat, în 1640?

Stroe Leurdeanu, împreun\ cu so]ia lui, Vi[a din Gole[ti (ea f\cea parte din familia Golescu), au ridicat un conac fortificat, cu ziduri groase de 90 de centimetri. Cl\direa nu avea etaj, avea doar parter [i subsol. A fost construit\ peste o pivni]\ care a existat acolo de la bun început. Stroe Leurdeanu nu a ales întâmpl\tor acest loc. A fost ales strategic. În secolul al XVII-lea, pe aici trecea drumul care lega }ara Româneasc\ de Ardeal.

Din punct de vedere stilistic, conacul prefa]a apari]ia stilului bråncovenesc. Acoperi[ul este realizat în patru ape, din paiant\, iar etajul a fost ad\ugat la sfâr[itul secolului al XVIIIlea. În anul 1716 a avut loc un mare incendiu, unde o mare parte din conac [i dependin]e au fost grav afectate.

Marele Pan Radu Golescu este cel care a ref\cut [i a extins conacul [i i-a ad\ugat un etaj. Pe timpul lui Dinicu [i al Zinc\i, la etaj func]iona o sal\ de bal (sau recep]ii) [i tot la etaj se aflau [i dormitoarele copiilor.

La [ase ani dup\ construirea conacului, la 1646, a fost ridicat\ [i biserica din vecin\tate. În pronaosul bisericii sunt înmormânta]i o parte din boierii Gole[ti.

Conacul a fost împrejmuit înc\ de la început, de pe vremea Marelui Ban Radu Golescu, cu ziduri de ap\rare [i înc\peri anexe, pe-

rioad\ când au fost construite [i cele dou\ fântåni din afara zidurilor, pentru ca drume]ii s\ î[i poat\ potoli setea.

La conac, ca de altfel în mai toate conacele boiere[ti, nu se g\tea. Alimentele se depozitau la subsol, în pivni]\, iar mâncarea se g\tea în afara conacului. În zona în care exist\ acum sec]ia de istorie erau camerele oaspe]ilor, iar în spatele conacului erau camerele slujitorilor, dar nu am identificat o înc\pere în care s\ se fi g\tit vreodat\. A existat un salon de iarn\ în care membrii familiei Golescu serveau masa, dar mâncarea se prepara în afara conacului.

Muzeul prezint\ o simez\ de tablouri originale de Nicolae Grant (fiul lui Effingham Grant, unul din cei 16 copii ai familiei, diplomat, om de afaceri [i filantrop, n\scut în Marea Britanie) [i o serie de replici, cum ar fi tabloul România Revolu]ionar\, aflat în camera de lucru, care o înf\]i[eaz\ pe doamna Maria Rosetti, so]ia lui C.A. Rosetti, îmbr\cat\ într-o ie popular\ romåneasc\.

Tot mobilierul din conac este din secolul al XIX-lea. Pe acesta sunt expuse obiecte din anul 1800, cutii muzicale, ceasuri muzicale, argint\rie, obiecte de podoab\. În sala de oaspe]i exist\ un mobilier neo-baroc, scaune [i fotolii tapi]ate cu piele de cordoba [i sobe din ceramic\ turceasc\. În aceea[i înc\pere exist\ [i un pian cu coad\ înalt\, un exemplar extrem de rar, la care a cântat, în anul 1847, celebrul compozitor maghiar Franz Liszt. {tim, din documentele vremii, c\ Franz Liszt era un apropiat al familiei Golescu.

Întâlniri care au schimbat istoria

De-a lungul timpului, conacul a g\zduit întâlniri importante. Pentru c\ era prieten cu Nicolae Golescu (unul din copiii Marelui Ban Radu Golescu), aici s-a stabilit, împreun\ cu armata lui de panduri, Tudor Vladimirescu. Ultimele trei zile de libertate [i le-a petrecut la Gole[ti, în foi[orul de paz\ ridicat de Marele Ban Radu Golescu. Aici a fost capturat [i dus apoi la Târgovi[te, unde a fost asasinat.

Singurul boier care a r\mas la conac pe perioada Revolu]iei de la 1821 a fost Nicolae

Golescu; Dinicu [i fratele s\u Iordache mutându-se la Bra[ov.

Copiii lui Dinicu Golescu, celebrii pa[opti[ti de la 1848, au folosit conacul ca birou, pentru a lucra la programul lor revolu]ionar, dar nu au stat prea mult la conac, deoarece au fost nevoi]i s\ plece nou\ ani în exil la Paris.

Nicolae C. Golescu, unul din copiii lui Dinicu [i ai Zoei, a ajuns mare om de stat, fiind o figur\ marcant\ în politica româneasc\. În momentul în care Alexandru Ioan Cuza a fost for]at s\ abdice, Nicolae C. Golescu f\cea parte din locotenen]a domneasc\, a fost înlocuitor al domnitorului pân\ la ajungerea în ]ar\ a prin]ului Carol I, la 1866.

Nicolae C. Golescu împreun\ cu Ion C. Br\tianu au plecat pe la cur]ile europene [i au adus prin] str\in în ]ar\. Cariera politic\ a lui Nicolae C. Golescu a fost una bogat\ – a f\cut parte din Guvernul provizoriu al Revolu]iei de la 1848, a avut un rol important [i în timpul guvern\rii lui Cuza, dar [i în perioada în care prin]ul Carol I a preluat fråiele viitorului Regat Român. La venirea lui în ]ar\, prin]ul Carol I a venit pe la Drobeta Turnu Severin [i a trecut prin Pite[ti. A fost întâmpinat de Nicolae C. Golescu, Ion Ghica [i Ion C. Br\tianu [i a fost invitat s\ înnopteze la Gole[ti. În seara de 9 mai 1866 a fost primit de Zinca Golescu, c\reia Regele i-a f\cut onoarea s\ înnopteze în dormitorul s\u. A doua zi, pe 10 mai 1866, Regele a plecat spre Bucure[ti, unde a avut cea mai lung\ domnie dintre to]i regii României, de 48 de ani. În semn de recunoa[tere a colabor\rii [i prieteniei dintre familia Golescu [i familia regal\, statul român a decis s\ acorde custodia biroului de lucru [i tronul regal Conacului

Golescu.

Cam asta ar fi povestioara!

Dac\ ar fi s\ continui, a[ spune c\ una din fiicele lui Carol Davila, Elena Perticari Davila a fost foarte bun\ prieten\ cu prin]esa Elisabeta, a fost domni[oar\ de onoare a Reginei Elisabeta [i doamn\ de onoare a Reginei Maria. Elena Perticari Davila [i so]ul acesteia, Ioan Perticari au fost persoanele cele mai apropiate de familia regal\. Familia Golescu a fost prieten\ cu familia regal\. În numele acestei prietenii s-a decis ca tronul [i biroul regal s\ ajung\ la Gole[ti.

Roman]\

Ca orice conac, [i al nostru are pove[tile lui roman]ate, dar nu la fel de picante ca ale altor conace. În documentele vremii apar informa]ii despre povestea de dragoste dintre Carol Davila [i nepoata lui Dinicu Golescu, Anica. Cei doi s-au cunoscut la un frumos bal petrecut la conac [i s-au îndr\gostit. În alte scrieri se face referire la povestea de dragoste dintre Effingham Grant [i una din nepoatele lui Dinicu Golescu, Zoe. Grant era de origine elve]ian\. S-au îndr\gostit [i s-au c\s\torit chiar aici la Gole[ti. Dup\ nunt\ s-au mutat în palatul Belvedere din Bucure[ti [i au avut împreun\ 16 copii.

Prima {coal\ Slobod\ Ob[teasc\ din Muntenia

Domeniul Gole[ti a g\zduit prima [coal\ cu predare în limba român\ din mediul rural, din }ara Româneasc\, deschis\ de Marele Ban Radu Golescu. {coala a func]ionat în cl\dirile aflate în vecin\tatea foi[orului. E un muzeu al [colii s\te[ti, foarte util de vizitat de

[colarii de ast\zi, pentru a în]elege cum a func]ionat înv\]\mântul romånesc acum 200 de ani. {coala a fost înfiin]at\ de Marele Ban, special pentru copiii ]\ranilor din Gole[ti [i pentru copiii robilor ]igani care erau lipsi]i de posibilit\]i materiale [i acces la educa]ie. }iganii, pe vremea Marelui Ban Dinicu Golescu, erau robi. Nu aveau voie s\ se c\s\toreasc\, nu aveau drept de proprietate [i nu aveau acces la educa]ie.

Radu Golescu a dorit ridicarea poporului prin cultur\. În mica [coal\ aflat\ lâng\ foi[or înv\]au copiii din clasele întâi pân\ în clasa a [asea. Cuprindea dou\ module de înv\]\mânt, Modulul Gimnasticesc, clasele I-V, [i modulul Filozoficesc, clasa a VI-a. În acest modul se studia filozofie, metafizic\, logic\ [i geometrie.

La aceast\ [coal\ au predat înv\]\tori [i profesori foarte cunoscu]i, vorbim de Ion Heliade R\dulescu, membru fondator al Academiei Române, Aron Florian, care a fost primul director al [colii. Dinicu Golescu i-a adus pe ace[ti profesori, care erau discipoli ai {colii Ardelene (organiza]ie de emancipare politic\ [i social\ a romånilor din Transilvania), tocmai din Transilvania. {coala de la Gole[ti a avut profesori cu preg\tire înalt\, un lucru total neobi[nuit pentru acele vremuri.

Ion Heliade R\dulescu a implementat la Gole[ti o metod\ de predare inovativ\ pentru acele vremuri [i a venit cu T\bli]ele Lancasteriene, iar copiii care aveau rezultate foarte bune la înv\]\tur\ puteau preda la clasele mai mici.

Golescu filantropul

Marelui Ban Radu Golescu era un mare filantrop. A construit din bani proprii o bolni]\ (infirmerie), unde cei din satul Gole[ti veneau s\ se trateze pe cheltuiala marelui boier. În 1813, Radu Golescu a ajutat financiar spitalul Filantropia din Bucure[ti [i a f\cut func]ional\ prima maternitate din România. La spitalul Filantropia a func]ionat [i prima [coal\ de moa[e din Romania.

Marele Ban avea domenii care se întindeau peste tot în ]ara, avea case în Gorj, în Dåmbovi]a, a avut o sticl\rie în care lucrau oameni în schimbul unui salariu, a fost un pionier al capitalismului. Palatul Regal din Bucure[ti, cel de pe Podul Mogo[oaiei, a[a cum se numea Calea Victoriei la 1800, a fost proprietatea Marelui Ban. Era, de fapt, o cas\ cu 25 de înc\peri, cu dou\ nivele, care a fost donat\ familiei regale. Aici a stat Carol I la venirea lui în Bucure[ti, la 1866. În anul 1937, în perioada domniei regelui Carol al II-lea, vechiul palat a fost demolat pentru a face loc actualului Palat Regal.

Muzeul Dinicu Golescu a fost înfiin]at în comuna {tef\ne[ti, sat Gole[ti, în anul 1939, prin decret regal dat de regele Carol al II-lea. Al\turat ansamblului medieval se g\se[te un muzeu etnografic, cu monumente de arhitectur\ popular\ din toate zonele României. De asemenea, în Parcul Gole[tilor se afl\ un loc tematic, unde copiii pot c\l\ri cai [i ponei, se pot da cu tiroliana sau pot încerca juc\rii tradi]ionale.

Maria Videanu