6 minute read

Preluca Veche, Siberia de Maramure

O alt\ lume, o alt\ via]\: SiberiadeMaramure[ PrelucaVeche Niciodat\ nu a fost colectivizat\!

În Siberia de Maramure[ se face o horinc\, a[a, ca în filme! De prune... Se face [i de mere, [i de pere, dar cea mai bun\ se face din prune. Este un loc în care p\linca se bea ca apa! În Preluca (Veche sau Nou\) nu exist\ persoan\ adult\ care s\ nu bea m\car un „p\har" înaintea oric\rei mese!

Advertisement

Cea mai bun\ horinc\ se face la Floreani. Pe majoritatea oamenilor din Preluca Veche [i Nou\ îi cheam\ Nechita sau Florean, cu „e", ortografiat Florean. {i Nechitenii fac horinc\ bun\, concuren]a e mare...

Satele Preluca Veche [i Preluca Nou\ au fost, cândva, un singur sat Preluca, localitate atestat\ documentar înc\ din 1603. Istoria celor dou\ nume, care nu sunt române[ti – Nechita este de origine slav\, iar Flore, Florian, este de origine francez\ – începe pe la 1700.

La limita dintre mit [i istorie, legenda Floreanilor [i a Nechitenilor vorbe[te despre doi fra]i care au primit ca posesie de la st\pånire, pentru faptele de arme legate de invazia t\tar\, atât p\mânt cât puteau înconjura ei c\lare, într-o singur\ zi. Ei au împ\r]it satul în dou\, iar ast\zi în Preluca Nou\ sunt mai mul]i Florean, iar în Preluca Veche mai mul]i Nechita.

În Siberia maramure[ean\ are loc un fenomen meteorologic rar, care se amplific\ iarna [i care, în termeni de specialitate, se nume[te inversiune termic\.

Aerul umed care coboar\ de pe defileul L\pu[ului întâlne[te våntul rece care bate dinspre Ungaria [i formeaz\, pe Vårful Florii, flori de ghea]\, forma]iuni spectaculoase de z\pad\ [i ghea]\.

Preluc\ înseamn\ poian\. Ini]ial, satul s-a numit Horgo[, adic\ sup\r\cio[i, nervo[i. Acesta era temperamentul locuitorilor de mai demult.

Se depune promoroac\, orice crengu]\ înghea]\, [i pe imensitatea platoului apar siluete albe, bizare, prinse în dansul încremenit (stop cadru cinematografic) al iernii.

Iarna vine mai repede pe Vårfu' Florii – vârful de deal care face demarca]ia între Preluca Veche [i satul Ru[or – vine cu ce]uri, cu r\s\rituri [i apusuri de lumini care se a[eaz\ în straturi.

Aerul care coboar\ pe defileul L\pu[ului, lung de aproximativ 25 de kilometri, se stratific\, iar, la apus, stratul de abur [i aer care se a[az\ pe vale formeaz\ dungi l\ptoase sau transparente, orizontale, cu iriza]ii magenta, cyan [i portocaliu.

Pe parcursul întregului an, dar mai evident în aceast\ perioad\, satul Groape r\måne cufundat în cea]\ pân\ la amiaz\. Pe piscurile mun]ilor exist\ locuri de belvedere unde fotografi din toat\ lumea vin s\ surprind\ în imagini marea de cea]\ care se las\ peste sat, str\puns\ doar de vârful bisericii de lemn.

Pentru cei care au vizitat platoul montan în timpul verii, iarna la Preluca este [i mai surprinz\toare. Verdele acoper\ vara orice loc, pân\ la orizont, iar spectacolul bucolic al Cornului abunden]ei nu mai este doar o mistificare regizat\ de vreo televiziune avid\ de rating. Iarna n\praznic\, în contrast total cu vara blånd\, încremene[te orice form\ de via]\, ca într-un documentar rusesc despre Siberia.

Drumurile prin p\duri se transform\ în tuneluri, arborii, sub greutatea ghe]ii, î[i unesc coroanele într-un gest fr\]esc, iar întinderile, dizolvate în cea]a care se las\ pe v\i, au sclipiri reci, de diamant.

Gospod\riile Floreanilor [i ale Nechitenilor nu au garduri. De ce s\ aib\ garduri? Cine s\ dea n\val\ acolo? Dac\ s\tenii ar trebui s\-[i fac\ garduri, ar trebui s\ împrejmuiasc\ suprafe]e uria[e de teren. Pe alocuri, mai sunt [i g\rdule]e care s\ opreasc\ vacile s\ intre de pe o parcel\ pe alta, sau ]arcuri pentru animale,

dar nu au cur]i îngr\dite cu garduri la strad\ ca pe Valea Mure[ului sau a Bistri]ei. Î[i cresc animalele liber, pe câmp, în jurul casei. Cresc ni[te porci, Mangali]a, care arat\ ca niste mistre]i ro[ca]i [i cârlion]a]i.

Oamenii î[i produc singuri, în gospod\riile lor, toate produsele alimentare [i nealimentare de care au nevoie. Se ocup\ de gospod\ria de lâng\ cas\, fiecare familie are „gr\dinu]a” ei, are animalele ei, livezile ei... Nimeni nu lucreaz\ în intreprinderi. Tr\iesc exact a[a cum tr\iau [i str\mo[ii lor, pe la 1600!

Acolo, sus, nu exist\ nimic! Nu exist\ firme care s\ fac\ ceva, nu exist\ locuri de munc\ organizate. Exist\ doar o economie rural\, de subzisten]\. Dac\ s\tenii vor un loc de munc\ pl\tit, trebuie s\ coboare la vale, s\ se angajeze în Târgul L\pu[ sau la Baia Mare.

Pe platou sunt mai multe c\tune [i sate ale c\ror nume rezoneaz\ cu dramatismul [i pitorescul p\durilor care le înconjoar\ – Preluca Nou\, Preluca Veche, Dealul Corbului, Piciorul M\[tii, Groape, R\nt\[el, Valea Arinului, Astra, S\hel...

Pentru a-[i rezolva problemele de scripte la prim\ria din vale, la Copalnic M\n\[tur, Floreanii [i Nechitenii trebuie s\ coboare pe povârni[urile muntelui [i s\ traverseze „zug\ul" (punte de leg\tur\ care leag\ mici pâraie sau v\i). Comuna este una dintre cele mai mari [i mai frumoase din România, frumuse]e care ia fost recunoscut\ de Asocia]ia celor mai frumoase sate din România, prin acordarea titlului de Cel mai frumos sat.

Oamenii tr\iesc în comunit\]i foarte mici, de 20-30 de familii, împr\[tiate pe suprafa]a echivalent\ a dou\/trei cartiere bucure[tene. Nu exist\ cimitirul satului sau al c\tunului. Casele sunt r\sfirate pe distan]e mari, „pân\ la vecinu' te m\nånc\ lupul". S\tenii î[i îngroap\ mor]ii în cimitire private, de]inute de dou\/trei familii care se învecineaz\ între ele.

Pân\ nu demult, drumurile care legau c\tunele erau de piatr\, dar de câ]iva ani locuitorii de pe platou au asfalt. E un drum de coast\, un fel de Trans-Rar\u, un drum care [erpuie[te cu m\iestrie printre v\i [i p\duri. Este un loc secret, necunoscut pentru cei mai mul]i

dintre noi [i, poate, a[a ar trebui s\ r\mân\.

Prin acest defileu trecea, între anii 1703 [i 1711, [i Pintea Viteazul în drumul s\u spre Cetatea Chioarului, pe care haiducii s\i au cucerit-o în timpul r\zboiului curu]ilor, dus de Francisc Rákóczi al II-lea, împotriva regimului Habsburgic.

Ve[nicia cap\t\ form\!

Dac\ exist\ un loc care trebuie v\zut, acesta este locul! O spun cu team\ [i îngrijorare, pentru c\ turismul ar putea s\ compromit\ echilibrul ce d\inuie aici de secole. Poate ar trebui s\ r\mân\ ascuns, s\ fie acea caset\ a timpului pe care s\ o poat\ deschide genera]iile viitoare.

La Preluca timpul curge în alt ritm... Trebuie s\-]i la[i telefonul la poalele muntelui [i s\ încerci s\ tr\ie[ti în ritmul Floreanilor [i al Nechitenilor!

Ilie Tudorel

Ambasador al turismului maramure[ean, Colaborator permanent al CNR UNESCO [i al Institutul Cultural Român din Bucure[ti, Membru al Uniunii Creatorilor Profesioni[ti (U.C.P.) sucursala Baia Mare, al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art” [i Pre[edinte al Clubului Foto-Video al O.N.G. Asocia]ia „Millennium” din Baia Mare. Particip\ri – 150 de expozi]ii na]ionale [i interna]ionale de fotografie, din care 71 personale.

This article is from: