TheRobelos#3_spring_2021 by magazine

Invita]ie Green Village: S\rb\tore[te natura!

3, prim\var\/spring 2021

Encore une fois: Joie de vivre la Valea Verde!

Gabriel S\ndoiu Profu’ de filosofie The Philosophy Teach’

Cosmin Vladimirescu Adi H\dean

The Robelos No- 3, prim\var\/spring 2021

HRH The Prince of Wales

„Eu dau gust la orice!” “I can give taste to anything!”

A true ambassador of Romanian tourism Un veritabil ambasador al turismului românesc

Wargha Enayati

COUNT TiborKálnoky „Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii”

„We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”

ASR Prin]ul de Wales, mo[tenitorul Coroanei Britanice, ghidat de Contele Tibor Kálnoky, în vizit\ la Castelul Kálnoky de la Miclo[oara

HRH The Prince of Wales, heir to the British throne, visiting the Kálnoky Castle in Miclo[oara, guided by Count Tibor Kálnoky

„Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România” “My love for Queen Mary has kept me here for 37 years”

Count Kálnoky’s Guesthouses The Prince of Wales’Guesthouses Travel to Traditional Transylvania as a guest on Count Kálnoky's Historical Estate and on The Prince of Wales's Transylvanian Properties

www.transylvaniancastle.com

www.kalnoky.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Mastercard conecteaz\ oamenii cu lucrurile care le aduc bucurie!

+40 742 202 586

Invita]ie Green Village: S\rb\tore[te natura!

3, prim\var\/spring 2021

Encore une fois: Joie de vivre la Valea Verde!

Gabriel S\ndoiu Profu’ de filosofie The Philosophy Teach’

Cosmin Vladimirescu Adi H\dean

The Robelos No- 3, prim\var\/spring 2021

HRH The Prince of Wales

„Eu dau gust la orice!” “I can give taste to anything!”

A true ambassador of Romanian tourism Un veritabil ambasador al turismului românesc

Wargha Enayati

COUNT TiborKálnoky „Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii”

„We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”

ASR Prin]ul de Wales, mo[tenitorul Coroanei Britanice, ghidat de Contele Tibor Kálnoky, în vizit\ la Castelul Kálnoky de la Miclo[oara

HRH The Prince of Wales, heir to the British throne, visiting the Kálnoky Castle in Miclo[oara, guided by Count Tibor Kálnoky

„Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România” “My love for Queen Mary has kept me here for 37 years”

www.transylvaniancastle.com

www.kalnoky.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Mastercard conecteaz\ oamenii cu lucrurile care le aduc bucurie!

+40 742 202 586

Invita]ie Green Village: S\rb\tore[te natura!

3, prim\var\/spring 2021

Encore une fois: Joie de vivre la Valea Verde!

Gabriel S\ndoiu Profu’ de filosofie The Philosophy Teach’

Cosmin Vladimirescu Adi H\dean

The Robelos No- 3, prim\var\/spring 2021

HRH The Prince of Wales,

„Eu dau gust la orice!” “I can give taste to anything!”

A true ambassador of Romanian tourism Un veritabil ambasador al turismului românesc

Wargha Enayati

COUNT TiborKálnoky „Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii”

„We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”

ASR Prin]ul de Wales, mo[tenitorul Coroanei Britanice, ghidat de Contele Tibor Kálnoky, în vizit\ la Castelul Kálnoky de la Miclo[oara

HRH The Prince of Wales, heir to the British throne, visiting the Kálnoky Castle in Miclo[oara, guided by Count Tibor Kálnoky

„Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România” “My love for Queen Mary has kept me here for 37 years”

www.transylvaniancastle.com

www.kalnoky.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Mastercard conecteaz\ oamenii cu lucrurile care le aduc bucurie!

+40 742 202 586

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

2405/28.03.2019

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

2405/28.03.2019

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

2405/28.03.2019

CONTENT

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

„Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii!”

“We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, Count Tibor Kálnoky the luxury of simplicity!”

34 18

– 42

103

PREVIEW CONTENT 34

HRH The Prince of Wales and Count Tibor Kálnoky

Come and See , Robelo’sInterviews

Preview – The Prince of Wales's Guesthouses in Transylvania. 1st Love – Atena, ora[ul de stirpe zeiasc\/ Athens, the City of Godly Origin. Editorial Dragos Anastasiu. Green Village – E[ti invitat s\ pre]uie[ti natura [i s\ o s\rb\tore[ti!

Wargha Enayati – „Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România/My love for Queen Mary has kept me here for 37 years”. Count Tibor Kálnoky – „Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii”/”We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”.

08. 10. 12. 14.

18.

28. 42. 58. 64. 72.

Oni[or x Jeno – Doi români la Central Camera Chicago. Palatul domnesc, Potlogi. Herculane Project. This is the amazing Transf\g\r\[an! Joie de vivre la Valea Verde! Encore une fois!

48.

Adi H\dean – „Eu dau gust la orice!”/ “I can give taste to anything!” Gabriel S\ndoiu, Profu’de filosofie / The Philosophy Teach’. Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România [i Croa]ia.

78. 86.

, RobeLo s News We Recommend 34.

RoBeLo’s list, book review – Creierul [i inteligen]a emo]ional\: noi perspective. Recenzie de Radu Firea. 84.

85. 88.

Decizia Ministerului Educa]iei de a prelungi vacan]a de prim\var\ aduce în aprilie mai mul]i turi[ti famili[ti în Delta Dun\rii. Pl\]ile electronice: pandemia tope[te banii ghea]\ ai românilor.

Satul Pârâul cu brebi/The village of the beaver creek. 94. 109. O zi din via]a o[encei Floare Finta. }ara Oa[ului [i nostalgia unei lumi. 103. 112. Dacii [i romanii mergeau la SPA! Germisara [i Aquae.

Romanian Best Locations No- 3/prim\var\ 2021 • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Kristó-Gothárd Hunor

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Publisher: Just Communication & PR www.justcpr.ro Photo: office@justcpr.ro M: +40.722.734 .287 DTP: M: +40.728.006.654 Publicitate:

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel, Carmen Neac[u Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) D\nu] Ungureanu, Radu Firea, Elena Turcu, Bogdan Motreanu, Anastasia Maier, Kristó-Gothárd Hunor, Ilie Tudorel, Mihaela Marin, Bogdan Mihai Bala[, Anca Alina Du[e Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) publicitate@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.

THE PRINCE OF WALES'S GUESTHOUSES IN TRANSYLVANIA

The Prince of Wales’s Guesthouse at Valea Z\lanului, foto: © Alexandru Robciuc

Count

TiborKálnoky

„Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii” Cite[te interviul de la pagina 34!

“We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”

Read the interview on page 34!

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

1st LOVE ATENA ATHENS O metropol\ mediteranean\ pentru r\sf\]a]ii pe care soarele îi prive[te 300 de zile pe an.

11st Love – Atena Athens Ora[ul de stirpe zeiasc\

Str\vechea a[ezare [i-a c\p\tat numele `ndat\ ce Zei]a `n]elepciunii a triumfat asupra rivalului s\u, Poseidon, `ntr-o confruntare divin\. ~n acele vremuri, zeii f\ceau cam tot ce pofteau, dar s\ nu uit\m c\ aici s-a n\scut democra]ia... Civiliza]ia antic\ s-a leg\nat `n a[ternuturile de m\tase ale Mediteranei, `ns\ nu numai marea fabuloas\ i-a fost culcu[: Atena st\ `ntre trei mun]i cel pu]in la fel de venerabili: Hymettos, Penteli [i Parnitha. Acropolele vegheaz\ aproape de cerul atenian; farmecul ora[ului plute[te ca un abur parfumat [i la nivelul stradelelor `nguste, de acum dou\ veacuri, din cartierul Plaka. Parc\ sunt trec\tori prin mun]i, cu taverne [i cafenele `n care oaspetele nu se mai satur\ s\ z\boveasc\. Din balcoane se revars\ cascadele multicolore de flori. Atena ad\poste[te, potrivit estim\rilor mai mult sau mai pu]in oficiale, o treime din popula]ia `ntregii Grecii. Dar `n sezonul estival, pe care zeii binevoitori l-au h\r\zit s\ dureze din mai pân\ `n septembrie, alte sute de mii de c\l\tori, din toat\ lumea, invadeaz\ plajele, pie]ele, terasele, `n general orice col]i[or care merit\ o privire. {i dac\, greu de crezut, tot nu le

The City of Godly Origin

e de ajuns, o pornesc pe mare, ca legendarii navigatori, s\-[i astâmpere foamea de soare. Arhipelagul grecesc `nseamn\ peste 1400 de insule care ies din apele de un albastru unic al M\rii Egee [i M\rii Ionice. ~ntre ele, doar 169 sunt populate. Iar `ntre acestea din urm\, câteva sunt cu adev\rat ie[ite din comun. Santorini, bârlogul vulcanului care a ras civiliza]ia minoic\ [i `nc\ mai bolborose[te amenin]\tor, Mykonos - Mica Vene]ie, celebra Corfu, Naxos - paradisul surferilor, Lefkada - cea cu nisipul cel mai alb din lume...

monumentele arhitecturale `nchinate Atenei Partenos, Atenei Polias, Atenei Apteros-Nike. Când vremea se r\core[te, [i soarele nu mai stârne[te praful, ruinele sunt `nve[mântate `n mu[chi verde. A[a c\... asta e, include]i „stânca sacr\“ `n capul listei de vizite [i merge]i apoi s\ admira]i o schimbare a g\rzii la Mormântul soldatului necunoscut, ori g\si]i Templul lui Zeus. La grani]a, instabil\ `n aceste locuri, dintre legend\ [i istorie, se spune c\ `n\untrul cl\dirii trona o cople[itoare statuie a lui Zeus cel atotputernic, d\ltuit\ numai `n aur [i filde[.

Toat\ lumea pe Acropole

Vån\toare de suveniruri

Urmele Greciei antice eman\ frumuse]ea pur\ [i sacralitatea vremurilor glorioase `n creuzetul c\rora se calcinau, sub un soare etern, ingredientele viitoarelor civiliza]ii europene. {i sunt atâtea, la tot pasul, c\ pân\ [i sta]iile de metrou s-au transformat `n mici muzee ce ad\postesc cu pio[enie relicvele str\bunilor. Monumentele istorice sunt nenum\rate. Pare stereotip, `ns\ toat\ lumea e de acord c\ nu po]i merge la Atena f\r\ s\ urci pe Acropole. ~n „epoca de aur“ a lui Pericle au prins aici via]\, urmând s\ nu mai moar\ niciodat\,

Fiindc\ tot a venit vorba de aur [i filde[, `n]elegând prin ele [i prinosul de bog\]ie acumulat\ prin veacuri, e de ajuns s\ ba]i cu pasul galaxia de pr\v\lii a cartierelor tradi]ionale, ca s\ ]i se adevereasc\ faptul c\ Atena a fost o r\scruce `nsemnat\ a c\ilor b\tute de me[te[ugari; fie ei bijutieri rafina]i, care scriu istorii minuscule `n metale pre]ioase, fie marochineri, cerami[ti ori bl\nari. Pentru cel ce porne[te la cump\r\turi, merit\ b\tut cu pasul talciocul duminical din Monastiraki, dar la fel de captivant\ este o vân\toare de chilipiruri `n cel mai b\trân cartier

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

atenian - Plaka. Ofertele sunt dintre cele mai ispititoare, pe h\r]ile cump\r\torilor pasiona]i ai mapamondului. Nu-i de mirare totu[i c\ mul]i prefer\ s\-[i fac\ daruri pitore[ti, precum broderii, bure]i, ori chiar ulei de m\sline [i miere aurie de albine. Proverbul „fere[te-te de greci când `]i fac daruri“ se stinge astfel, `n `ndep\rtata antichitate, ca o vorb\ `n vânt...

A mediterranean metropolis, for the blessed people upon whom the sun shines 300 days a year.

Via]a, cu apetit crescut Cu grecii `nve]i c\ pofta de via]\ se ia. Asta `nseamn\, printre multe alte bucurii simple [i nesofisticate (c\ci, spun ei, via]a adev\rat\, pe care merit\ s\ o tr\ie[ti, e alc\tuit\ din lucruri m\runte), o cin\ târzie, pu]in ceremonioas\, `n cursul c\reia minun\]iile culinare se `nc\lzesc, `n bun\ parte, la cuptorul sufletului. Vestitele „taverna“, „psarotaverna“, „estitorion“ori „psistaria“, locuri `n care masa nu mai e doar prilejul de a-]i astâmp\ra foamea, `i a[teapt\ pe gurmanzi, cu r\bdare de p\ianjen, fie `n metropol\, fie `n satele de pe insulele apropiate. Vi]a-de-vie `ncol\ce[te, viguroas\ [i ml\die, pere]ii multora dintre aceste dorite ad\posturi. Muzica [i aromele mediteraneene mixeaz\ necontenit [i ireversibil, ca mirodenii necunoscute. Veselia ora[ului se condenseaz\ [i poate lua forma de agregare a unei esen]e numai bune s\ `ncap\ `ntr-un p\h\rel de raki. E b\utura ce propag\ imediat, prin arterele c\l\torului ostenit, destul\ energie pentru `nc\ ni[te ore bune de umblat. ~ntr-un fel, diversitatea buc\t\riei grece[ti traduce `n limbile uscatului diversitatea de neatins a adâncurilor de mare. Mai prozaic, po]i savura tot ce-]i pofte[te inima, dar mai ales stomacul. Exist\ localuri magice, de pild\, a c\ror faim\ au f\cut-o caracati]ele preparate `n zeci de feluri. Muzica greceasc\ tradi]ional\, interpretat\ de virtuozi cu str\mo[i menestreli, `]i stimuleaz\ gustul [i digestia. Intr\ `ndat\ `ntr-o „buzukia“ [i ia loc la mas\. Savureaz\ buc\t\ria de care s-au bucurat [i anticii vesti]i ai Eladei. Oricum, nu vei sta mult pe scaun. Buzuki, instrumentul na]ional, zumz\ie vesel [i mai mult ca sigur vei fi luat pe sus, la dans.

D\nu] Ungureanu Scriitor, jurnalist, scenarist, dramaturg, trainer pentru creative writing • danutungureanu.com

The ancient city earned its name when the Goddess of Wisdom triumphed over her rival, Poseidon, in a divine confrontation. In those times, the gods did as they pleased, but let us not forget this is the birthplace of democracy... The cradle of the ancient civilization was indeed in nestled in the silky sheets of the Mediterranean, but the fabulous sea was not its only shelter. Athens is placed among equally venerable mountains: Hymettos, Penteli and Parnitha. The Acropolis overlooks the city close to the Athenian sky, where the city’s charm hovers like a scented vapor. At the level of the tight two-century old streets in the Plaka neighborhood, the streets look like passages through the mountains, lined with taverns and coffee shops in which the guest cannot linger long enough, the balconies pouring out multicolored cascades of flowers. According to more or less official estimations, Athens shelters a third of Greece’s entire population. However, in the summer season, which the benevolent gods have blessed to last from May to September, hundreds of thousands more from all over the world invade the beaches, markets, terraces and, generally, every corner worth a look. And if - although it is hard to believe - it is not enough for them, they go out to sea like the legendary sailors to quench their thirst for the sun. The Greek archipelago includes over 1,400 islands that protrude from the waters colored in the unique blue of the Aegean Sea and the Ionian Sea. Among them, only 169 are populated. And among these, some are really

outstanding. Santorini, the lair of the volcano that swept the Minoic civilization off the face of the earth and still rumbles menacingly, Mykonos - the Little Venice, the famed Corfu, Naxos - a surfer’s paradise, Lekada - home to the whitest sand in the world ...

Everybody on the Acropolis The traces of ancient Greece emanate the pure beauty and the sacred nature of the glorious times which have blended together, under an eternal sun, the ingredients of the future European civilization. And there are so many, pervasive everywhere, that even the subway stations have transformed into small museums that piously shelter the relics of the ancient civilization, brought to the light of the present by excavators. It appears to be a stereotype, but everyone agrees that one cannot go to Athens without climbing the Acropolis. Here, in Pericle’s “golden age“, the architectural monuments dedicated to Athena Athena Partenos, Athena Polias, Athena Apteros-Nike – were born to a life without death. When the weather gets a little colder and the sun no longer illuminates the dust, the ruins are dressed in green moss. And so it is, you should include the “sacred rock“ at the top of your list of places to visit and then go and admire the changing of the guards at the Tomb of the Unknown Soldier, or find the Temple of Zeus. At the border – unstable here – between legend and history, it is said that inside the building there was an overwhelming statue of almighty Zeus, carved in gold and ivory.

MANIFEST MANIFEST Un veritabil ambasador al turismului românesc

HRH The Prince of Wales A true ambassador of Romanian tourism Auzim adesea c\ „nimeni nu este profet în ]ara lui” [i a[a se explic\ [i de ce lucruri evidente sunt mai u[or remarcate [i apreciate de c\tre str\ini decât de noi. Cel mai des a[a afl\m de performan]ele unui român într-un domeniu anume, cel mai recent a[a ne descoperim ]ara. Vizitele [i proiectele ASR Prin]ul de Wales în Transilvania au atras instantaneu turi[ti [i aten]ia asupra zonei. Deodat\, atât noi, cât [i str\inii, descopeream cu aceea[i uimire [i curiozitate ceva ce se afla atât de aproape de noi, de atâta vreme... Aproape 50 de ani de comunism ne-au adus în punctul în care renun]\m foarte u[or la tot ce este vechi [i, în loc s\ consolid\m [i s\ restaur\m, d\râm\m. Suntem înc\ în acea faz\ în care mai u[or plec\m, decât s\ r\mânem [i s\ construim. Chiar [i când ne planific\m vacan]ele, ne gândim în acest mod: rezerv\m perioade mai lungi c\l\toriilor în str\in\tate,

The ROBELOs No- 3

iar România r\mâne o destina]ie de weekend, poate de câteva zile sau de pandemie. Dar, printre pu]inele lucruri pl\cute descoperite în ultimul an a fost chiar România. {i noi credem c\ surpriza a fost atât de frumoas\ încât acum mult mai mul]i români [tiu c\ exist\ locuri absolut încânt\toare la câteva ore distan]\ de noi, care vor deveni destina]ii recurente, nu doar de „avarie”. Sunt case, conace, pensiuni ref\cute cu resurse [i materiale de construc]ii locale, respectând planurile ini]iale, modernizate tradi]ional [i care, foarte des, includ [i revigoreaz\ întreaga comunitate. În acest al treilea num\r al revistei The RoBeLos continu\m s\ v\ aducem în aten]ie pove[ti ambi]ioase ale unor oameni care au construit [i reconstruit în România locuri cu servicii extraordinare, oameni cu experien]e incredibile [i care cred c\ [i în ]ara noastr\ „se poate” – cu ceva mai mult efort, dar cu rezultate mult mai spectaculoase.

SUPER TEACHER INTERVIEW Oamenii sfin]i nu arat\ diferit de ceilal]i pentru c\, în modestia lor, se pierd printre p\mânteni. Pentru orice silab\ articulat\ se vor g\si destui impostori care s\ le dea cu „doctoratul” peste gur\. În aceast\ lume, sfin]ii devin egali cu impostorii, iar în]elepciunea lor va fi de[ert\ciune. Nu avem parte în fiecare zi de lec]ii de via]\ [i [coal\, de bun sim], de sclipirea min]ii [i, ce e cel mai r\u, demonstr\m prin tot ce facem c\ nici nu avem nevoie de sfin]i. I-am scris un e-mail domnului profesor de filosofie Gabriel S\ndoiu [i, ulterior, i-am cerut acordul s\ public r\spunsul s\u: „Bun\ seara, domnule {tef, Sunt, desigur, de acord cu acordarea respectivului interviu, care m-ar onora, a[a încât v\ mul]umesc pentru invita]ie. M\ tem îns\ c\ dumneavoastr\ [i domnul Anastasiu nu ve]i mai fi la fel de încânta]i cum crede]i acum c\ ve]i fi, p\rerile mele despre înv\]\mânt, în general (cel de afar\ d\ bine sau, uneori, chiar foarte bine prin compara]ie cu al nostru) [i despre cel românesc, în mod special, fiind foarte pu]in obi[nuite. De exemplu, sistemul nostru de înv\]\mânt este apodictic ne-reformabil pentru c\ nu este sistem; cel mai adesea, când vorbim despre înv\]\mântul românesc vorbim în dodii. Dar sper s\ gre[esc [i s\ ob]inem o colaborare finalizat\ în paginile revistei The RoBeLos.

În sfâr[it, ]in s\ v\ previn: nu sunt un om interesant, unul care s\ suscite cu îndrept\]ire interesul celorlal]i. Micul e[ec spre care este posibil s\ v\ îndrepta]i poate fi înc\ evitat. Depinde doar de dumneavoastr\. Tot ce v\ dori]i, Gabriel S\ndoiu”

Cite[te interviul de la pagina 78

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Fie c\ vorbim despre cel mai entuziast ambasador al turismului romanesc, ASR Prin]ul de Wales, despre c\l\torii, servicii medicale integrate, tradi]ii culinare sau despre un profesor extraordinar, ne dorim ca RoBeLo s\ devin\ mai mult decât un ghid al celor mai frumoase locuri din România. Vrem ca RoBeLo s\ devin\ un brand al sustenabilit\]ii, o „marc\ înregistrat\”, o etichet\ a celor mai bune servicii [i a unor experien]e de neuitat.

We often hear that no one is a prophet in their own land and this explains why obvious things are more easily discovered and appreciated by foreigners than by ourselves. This is the way in which we most often come to hear about the success of a fellow Romanian in a certain field, this is how we have come to discover our country lately. The visits and the projects of HRH The Prince of Wales in Transylvania have instantly put this region on the touristic map. All of a sudden, we have discovered something that has been there all along, with the same sense of amazement and curiosity as the foreigners. The almost 50 years of Communism have brought us to the point where we very easily dismiss everything old and, instead of helping with the reconstruction, we demolish. We are still in that phase where it is easier for us to leave than to remain and help with the reconstruction. Even when we are planning our holidays, we reason in the following way: the greatest part of our holiday will be dedicated to trips abroad, with Romania remaining a weekend destination, somewhere we go for a few days at most, or during pandemic times. But amongst the few pleasurable things discovered last year was Romania itself. And we believe that so great was this surprise that now, knowing that there are absolutely enchanting places at a few hours’ distance, they will become staples in the touristic circuit, not places you go only in case of an “emergency”. We’re talking about the houses, mansions and guesthouses that have been rebuilt with local resources and materials, in accordance with the initial construction plan (modernized but still kept in the traditional spirit) – and these projects most often include and reinvigorate the whole community.

In this third issue of The Robelos we continue to present to you the ambitious projects of people with incredible stories, people who have chosen to construct and reconstruct fantastic places in Romania because they believe spectacular results can be achieved here, albeit with great effort. And, regardless of whether we are talking about the most enthusiastic ambassador of Romanian tourism, HRH The Prince of Wales, holiday trips, complete medical services, culinary traditions or a wonderful professor, we desire for RoBeLo to become a brand of sustainability, a “registered trademark” synonymous with the very best services and the most excellent of experiences.

Al dumneavoastr\, Yours sincerely,

Drago[ Anastasiu membru fondator RoBeLo RoBeLo founding member

COME AND SEE GREEN VILLAGE

Invita]ie la

Green Village E[ti invitat s\ pre]uie[ti natura [i „Natur\, delt\, mare, relaxare, pescuit, înot, plaj\, verde, soare, azur, sport, film, bucurie, tradi]ie, excursii cu barca... toate acestea înseamn\, la Green Village, metamorfoz\!" Înainte de startul sezonului turistic, la începutul fiec\rui an, la Green Village e fierbere: se fac strategii, se stabilesc meniuri, se preg\tesc camerele, restaurantele, barurile. Octavian Moldovan, Directorul General al

Companiei The Makers, care asigur\ managementul resortului de 4 stele de la Sfåntul Gheorghe din Delta Dun\rii, Green Village, vine cu o viziune nou\ [i ne invit\ s\ avem propriile experien]e în natur\. „Anul acesta vom porni de la meniul cu preparate autentice, specifice zonei, îl vom asezona cu iscusin]a [efilor no[tri buc\tari [i vom oferi o experien]\ culinar\, sper\m noi,

peste a[tept\ri. Vom avea dou\ meniuri a la carte, unul tradi]ional, iar cel\lalt inspirat din buc\t\ria interna]ional\. Cei doi [efi buc\tari, Daniel Zinke [i Virgil Pârc\labu, pentru care farfuria reprezint\ rama aurit\ în care pictorul î[i insereaz\ opera, au promis s\ ofere satisfac]ie pentru toate gusturile. Vom avea în fiecare sear\ un bufet tematic, diferit de la o zi la alta, pentru oaspe]ii care aleg pachetele de vacan]\

s\ o s\rb\tore[ti! The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

15 Foto: ©Anca Alina Du[e

cu demipensiune. Începând cu luna iunie, vom func]iona cu dou\ restaurante, Waterlilly [i Braserie, în ambiente diferite. De la vestitul Storceag de Sfântu’ pân\ la supa crem\ din sfecl\ ro[ie, de la saramura din Crap [i somn pân\ la Z\rgan [i Calcan românesc, de la papana[ii cu brânz\ pân\ la cheese cake preparat „la rece” cu sorbet de zmeur\, toate sunt f\cute în cas\, în fiecare zi. Vom p\stra preparatele care au

Foto: © Bogdan Mihai B\la[

COME AND SEE GREEN VILLAGE

Foto: © Anca Alina Du[e

avut succes [i pentru care oaspe]ii no[tri se întorc în fiecare an, dar vom ad\uga în meniul nostru [i preparate din mixuri de ingrediente, dup\ ultimele tendin]e interna]ionale. Pentru c\ dorim s\ le oferim oaspe]ilor numai produse proaspete [i de cea mai bun\ calitate, am optat pentru un meniu cu mai pu]ine preparate, dar select. Folosim paste artizanale [i le servim „al dente”, anumite tipuri de carne g\tit\ „sousvide”, iar sorbetul, înghe]ata [i sosurile le vor face cu mâna lor colegii no[tri buc\tari, ajuta]i de tehnologia buc\t\riei moderne. Vom respecta toate m\surile de igien\ impuse de situa]ia actual\, avem plasate solu]ii dezinfectante în toate spa]iile publice ale resortului, covora[e la intr\rile/ie[irile din restaurant, întregul personalul poart\ masc\ [i m\nu[i de unic\ folosin]\. Bufetul va fi fie organizat pe insule, fiecare având un buc\tar care serve[te oaspe]ii, reducând astfel la minimum contactul între oaspete, mâncare [i personalul de servire, fie în regim de autoservire, caz în care punem la dispozi]ie m\nu[i

de unic\ folosin]\ pentru oaspe]i, evitând astfel ca supor]ii sau cle[tii de servire s\ fie atin[i direct de mai multe persoane. Loca]ia ne permite s\ respect\m distan]ele, fiind suficiente locuri de luat masa. Anul acesta mai construim dou\ terase, una de 60 locuri pentru Waterlilly [i una de 36 locuri lâng\ Braserie, la iarb\ verde. Am deschis pe 2 aprilie [i deja suntem în situa]ia de a refuza rezerv\ri, primul weekend a fost plin, urm\torul la fel... se pare c\ vom avea o lun\ aprilie peste nivelul anului 2019. Anul acesta venim cu surprize noi, v-am povestit deja despre cele dou\ terase noi ale restaurantelor. Tot din luna iunie deschidem [i River Bar, un loc aparte aflat în zona Egreta a resortului nostru, o zon\ destinat\ numai adul]ilor, o alt\ surpriz\ a lui 2021. River Bar va func]iona doar seara, cu un meniu relaxant de cocktailuri [i multe re]ete de gin, whisky, rom [i vodka. Barul este destinat tuturor oaspe]ilor de peste 18 ani din resort. Începând cu acest an vom avea o echip\ de

animatori [i instructori sportivi cu experien]\ în str\inatate, echip\ care va asigura ghidaj în zona de entertainment unde se va practica aqua-gym, fitness, capoeira, yoga, tir cu arcul, volei, fotbal [i diferite jocuri pentru copii. Dac\ vremea nu va fi prielnic\ avem solu]ii în interior: 3 s\li de cinema, un salon de jocuri societate, biliard, darts, tenis de masa [i multe altele. {i ce ar putea urma dup\ o tur\ de entertainment? Un masaj la Spa, desigur, pentru adul]i, pentru copii, pentru viitoare sau actuale m\mici, pentru cupluri sau pur [i simplu, pentru cei care caut\ relaxare. În paralel cu activit\]ile desf\[urate în resortul turistic Green Village, în aceea[i ambian]\, la doar la câ]iva metri distan]\, oferim o cur\ de natur\ în atmosfera de poveste a campingului Green Dolphin. Aici exist\ un club de joac\ destinat copiilor, dar nu numai lor, unde se pot practica activita]i recreative ca fusbal, air hockey, shuffle board, biliard, tenis de mas\ sau darts. Tot aici func]ioneaz\ un cinematograf uria[ în aer liber, seara se ascult\ mu-

Roxana Stan HR & PR Director, eurolines.ro

I Foto: © Bogdan Mihai B\la[

zic\ live, exist\ un bar de 200 locuri cu teras\ [i meniu Street Food. Green Dolphin î[i a[teapt\ exploratorii începând cu data de 1 mai. Da, am spus „exploratorii” pentru c\ asta încerc\m s\ oferim oaspe]ilor no[tri, dorim s\ le oferim experien]e, s\ transform\m turistul obi[nuit într-un explorator al naturii. Pl\cerea de a sim]i sub t\lpile goale nisipul de pe uli]\, în drumul c\tre plaj\, emo]ia mamei, a tat\lui care î[i vede copilul jucându-se pe covorul infinit de iarb\ care une[te aleile complexului sau sentimentul de libertate pe care îl ai sub cerul liber sau priveli[tea care se deschide de la balconul camerei tale, de unde po]i vedea lacul cu nuferi... sunt clipe de via]\ nepre]uite. Cele dou\ oaze de verdea]\, Green Village [i Green Dolphin, aflate la punctul terminus al fluviului ce str\bate jumatate de Europ\, Dun\rea, reprezint\ nu numai o destina]ie perfect\ de vacan]\, ci [i locul în care po]i experimenta, un loc în care e[ti invitat s\ pre]uie[ti natura [i s\ o s\rb\tore[ti.

Foto: © arhiv\ Green Village

Foto: © Anca Alina Du[e

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

18 ROBELO INTERVIEW WARGHA ENAYATI

Wargha Enayati

„Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România”.

“My love for Queen Mary has kept me here for 37 years”.

Ave]i r\d\cini iraniene, v-a]i n\scut în Germania, dar cea mai mare parte a vie]ii a]i petrecut-o în România. Ce a]i g\sit în România atât de seduc\tor încât nu a]i mai p\r\sit-o? În 1957 tat\l meu a emigrat în Germania. Eu în ‘83 am venit în România, dar nu am g\sit nimic seduc\tor la ea! Absolut nimic seduc\tor! Doar, poate, natura, pe care am descoperit-o treptat, dup\ doi-trei ani. Apoi, m-am îndr\gostit de Ardeal. Doar de Transilvania...

A]i locuit în Moldova, la Ia[i, apoi a]i f\cut facultatea la Cluj. A]i afirmat, la un moment dat, c\ româna înv\]at\ în Moldova nu se potrivea cu cea de la Cluj. Sunt diferi]i moldovenii de ardeleni? (n.r. râde) Da, sunt foarte diferi]i! Tat\l dvs. a fost medic, dvs. sunte]i medic. Copiii dvs. ce vor fi? S-ar putea îndrepta spre aceea[i carier\? E o tradi]ie de familie? Suntem o mare familie de medici. Nu [tiu ce a[ fi putut s\ fac altceva

You have Iranian roots, were born in Germany, but spent the greatest part of your life in Romania. What did you find so seductive? In 1957 my father emigrated to Germany. In ’83 I came to Romania, but I found nothing seductive about it then! Absolutely nothing at all! Only the nature which I gradually discovered, after two-three years. Maybe. Then, I fell in love with Transylvania. Only Transylvania. You were resident in Ia[i, Moldova, then you studied in Cluj. You said, at some point, that

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Enayati Medical City Wargha Enayati Foto: © Octav Ganea, Inquam Photos

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

don’t talk about spiritual intelligence enough. This extra ingredient is missing. Queen Mary is an emblematic figure for Bahá’I followers and this is also how you christened the most popular private healthcare network in Romania. In public perception, Regina Maria is linked to the Royal House. Why did you choose this name? I would go back to your first question about what I found seductive in Romania. I was seduced by Queen Mary. My love for Queen Mary has kept me here for 37 years. She made me change my opinion of Romania and, in turn, I am now trying to change foreigners’ views of Romania, through the Regina Maria network. I am very proud of this role which I have taken and which I happily fulfill, namely that of changing Romania’s image for the good and, implicitly, the perception of the medical services offered by the Regina Maria private healthcare network.

the Romanian spoken in Moldova did not go well with the one spoken in Cluj. Are Moldovans different from Transylvanians? Yes, very different! Your father was a doctor, you are a doctor… What will your kids do? Might they follow the same path? Is it a family tradition? We are a big family of doctors. I don’t know what else I could have done. My son studied medicine as well. There are three generations of doctors in our family. There is

such a tradition also on my mother’s side, with lots of doctors in the family. My grandfather was a pharmacist in Iran. You are a follower of the idealist school of metaphysics, having been educated in the spirit of holism. How did Bahá’i faith help you in your medical career? I have been practicing Bahá’I from my youth. Faith has helped me find my way in life. We – the people of today – are very modern and value emotional intelligence, but we

We are used to saying we have good doctors. How good are Romanian doctors? How are they different from the doctors in Western countries? This is an answer which I make public for the first time. Yes, it is a difficult question and I can only answer it from a pragmatic standpoint. First of all, a patient cannot decide if the doctor he has chosen to treat him is a good professional or not. He can only observe the polite interaction with said doctor, the civilized way in which he is treated. Still, he cannot judge the quality of the medical act, because he does not have specialized knowledge. Although the job description does say the doctor should treat his patients

20 ROBELO INTERVIEW WARGHA ENAYATI

Enayati Medical City Wargha Enayati Foto: © Octav Ganea, Inquam Photos

decât medicin\. {i fiul meu a f\cut medicina. În familia noastr\ sunt trei genera]ii de medici. Dar [i din partea mamei exist\ o tradi]ie, sunt mul]i medici în familie, bunicul meu a fost farmacist în Iran. Sunte]i adeptul [colii de gândire metafizic\ idealist\, sunte]i educat în spirit holistic. Cum v-a ajutat credin]a Bahá’i în cariera de medic? Sunt practicant Bahá’i înc\ din tinere]e. Credin]a m-a ajutat s\-mi g\sesc drumul în via]\! Noi, oamenii de ast\zi, suntem foarte moderni [i vorbim despre inteligen]a emo]ional\, dar vorbim mult prea pu]in despre inteligen]a spiritual\! Acest „plus” ne lipse[te. Regina Maria este, pentru practican]ii religiei Bahá’i, o figur\ emblematic\ [i a]i botezat cea mai popular\ re]ea privat\ de s\n\tate din România cu acela[i nume. În percep]ia colectiv\, re]eaua de clinici Regina Maria este asociat\ Casei Regale. De ce a]i ales s\ denumi]i re]eaua astfel? M-a[ întoarce pu]in la prima dvs. întrebare, la ce am g\sit seduc\tor în România [i a[ spune c\ Regina Maria m-a sedus. Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România. Ea este cea care m-a f\cut s\-mi schimb p\rerea despre România, iar eu, la rândul meu, încerc acum, prin clinicile Regina Maria, s\ schimb p\rerea str\inilor despre România. Sunt foarte mândru de acest rol pe care mi l-am asumat [i pe care-l îndeplinesc cu bucurie, acela de a schimba în bine imaginea Românei [i, implicit, a serviciilor medicale oferite de re]eaua de clinici private Regina Maria.

sau nu, el poate s\ aprecieze doar interac]iunea cu acel medic, modul civilizat în care este tratat, dar nu poate aprecia actul medical, deoarece, în general, un pacient nu are cuno[tin]e medicale. Chiar dac\ medicul are trecut\ în fi[a postului datoria de a trata cu respect [i decen]\ orice pacient, acesta din urm\ poate aprecia doar acest aspect, nu [i calitatea actului medical. Din p\cate, trebuie s\ spun, suntem înc\ foarte departe de medicina practicat\ în vest, atât din punct de vedere strict profesional, al preg\tirii medicale, dar [i al comportamentului etic. Desigur, avem ni[te „vârfuri”, dar masa mare a medicilor nu este la nivelul la care ar trebui s\ fie!

Suntem obi[nui]i s\ spunem c\ „avem medici buni”. Cât de buni sunt medicii români? Ce diferen]e vede]i între medicii români [i medicii din str\in\tate? E un r\spuns pe care-l fac public în premier\. Da, este o întrebare dificil\ la care nu pot s\ r\spund decât pragmatic. În primul rând, un pacient nu poate s\ decid\ dac\ medicul la care a ales s\ se trateze e bun

În spitale medicii mai aplic\ celebra zical\ româneasc\ „merge [i a[a”, dat\ fiind starea sistemului românesc de s\n\tate. Este scuzabil\ atitudinea lor? Nu crede]i c\ ar trebui s\ se implice mai mult în asanarea problemelor? E o întrebare [i mai dificil\ decåt precedenta. Din p\cate exist\ aceast\ mentalitate, iar în domeniul medical consecin]ele sunt cu urm\ri din cele mai grave. M\ lupt

with respect and decency, the patient is equipped to judge only this aspect, not the quality of the medical act as well. Unfortunately, I have to say, we are still far away from the Western standard, both professionally, from the standpoint of how prepared we are as doctors, but also from the standpoint of our behavior, our ethics. Of course, we have some ‘peaks’, but the great majority of doctors are not where they should be. Romanian doctors are used to compromise. Is this attitude excusable? Shouldn’t they be more actively involved in solving the problems? This question is harder than the previous one. Unfortunately, compromises are still being done, and in the medical field this has grave consequences. I have been fighting compromises for years. Doctors are judges who make subjective decisions. There still are doctors who treat patients differently based on their financial status. If he’s old, they say he’s gonna die anyway, so anything goes. And the situation has gotten worse

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Enayati Medical City Wargha Enayati Foto: © Marcel {tef, justvision

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

“Private hospitals can change mentalities, but we have very few! The private healthcare field in Romania is almost non-existent”.

de ani de zile „s\ nu mearg\ [i a[a”. Medicii sunt ni[te judec\tori care iau ni[te decizii subiective. Din p\cate, sunt medici care se uit\ „cu un ochi” dac\ pacientul este s\rman [i atunci nu-l mai trateaz\. Dac\ este vârstnic, e cinic ce v\ spun, zic c\ oricum o s\ moar\ [i atunci tratamentul „merge [i a[a”! {i iar\[i, din p\cate, situa]ia din ultima vreme este [i mai grav\. Cu scuza c\ avem Covid trat\m [i mai superficial bolnavul. Dac\ avem Covid, „merge [i a[a”, nu?! Iar rezultatul este devastator! Zilnic mor cu 150 de pacien]i, bolnavi de cancer, mai mult comparativ cu aceea[i perioad\ a anului trecut, respectiv, mor într-un an cu 10 000 de pacien]i mai mult. Spitalele nu se mai ocup\ de bolnavii cronici, iar rezultatul cumulat cu cel al deceselor de Covid-19 ne arat\ o fa]\ sumbr\ a sistemului medical românesc. Este rezultatul unui an în care, practic, nu am avut servicii medicale, altele decât cele legate de Covid, iar pacien]ii cronici au fost nevoi]i s\ se adreseze clinicilor private. Dar majoritatea pacien]ilor nu au bani pentru privat, iar rezultatul final nu poate fi decât unul singur... Crede]i c\ bunele practici din spitalele private vor schimba mentalitatea

personalului medical din sistemul de s\n\tate de stat? {i m\ refer aici la condi]ionarea actului medical. Spitalele private pot schimba mentalit\]i, dar avem foarte pu]ine! În România mediul privat specializat pe servicii medicale e aproape inexistent! OK, ne uit\m la Bucure[ti, dar în general sistemul privat este foarte slab dezvoltat. Bucure[tiul e o „insul\” în toat\ România, în care se simte impactul dat de spitalele private, dar, în rest, serviciile private sunt practic inexistente. {i a[ mai ad\uga o not\ grav\, din p\cate, nu toate clinicile private ]in la schimbarea mentalit\]ilor! Nici priva]ii nu sunt deranja]i de vechile metehne [i nu sunt preocupa]i s\ vin\ cu practici care s\ schimbe în bine serviciile medicale. Iau banul pacientului, iar restul nu mai conteaz\! A]i afirmat într-un interviu c\ drumul de la idee la implementarea ultimului dvs. proiect, Enayati Medical City (EMC), a durat 7 ani. Cum a fost acest drum? Vorbi]i-ne, v\ rug\m, despre acest proiect. A durat cel pu]in 7 ani! Primul pas concret a fost f\cut în 2015, când, dup\ trei ani de c\ut\ri, am g\sit terenul pe care se afl\ ast\zi EMC, dar [ansele pe care le-am avut

lately. We use Covid as an excuse to treat patients even more superficially. And the results are devastating. Each day 150 more cancer patients die compared to last year. This amounts to 10 000 more deaths in a year. Hospitals do not treat the chronically ill, and this result, together with the deaths from Covid, shows us the dark side of the Romanian medical system. This is the result of a year with basically no medical service available apart from that related to Covid, and so the chronically ill have been forced to seek private healthcare. But most people do not have the money for this, which can only mean one thing… Do you think the good practices in private hospitals are going to change the mentality in public hospitals? I am referring to discrimination in the provision of healthcare services based on “informal payment”. Private hospitals can change mentalities, but we have very few! The private healthcare field in Romania is almost non-existent. Of course, it is different in Bucharest, but the field is generally underdeveloped. Bucharest is an island in Romania and you can feel the difference

22 ROBELO INTERVIEW WARGHA ENAYATI Wargha Enayati,

pentru a duce la bun sfâr[it proiectul au fost de sub 5%. {i nu exagerez. Au fost ([i sunt) sute de obstacole care ne-au oprit s\ ne dezvolt\m în aceast\ direc]ie. Conceptul de clinic\ privat\ EMC e diferit. Eu nu am vrut s\ fac doar înc\ o alt\ re]ea de clinici private, am vrut s\ fiu creativ. Am fost atent la pia]\, am v\zut ce-i lipse[te, [i atunci am venit cu acest concept de ora[ medical dedicat vârstnicilor, unde ace[tia s\ g\seasc\, într-un singur loc, toate serviciile medicale de care au nevoie. Este singurul loc din ]ar\ unde ai toate serviciile medicale la un loc, de la medicin\ nuclear\, pân\ la radioterapie, de la RMN, pân\ la CT [amd. Este singurul loc unde exist\ 60 de cabinete medicale cu cel mai mare num\r de speciali[ti, este singurul loc unde demnitatea vårstnicului este respectat\, singurul loc unde vârstnicul este cazat imediat [i are acces la serviciile medicale, singurul spital privat de recuperare din Bucure[ti [i singurul spital de recuperare de aceast\ dimensiune din România. În acest ecosistem spitalicesc vor lucra, în final, 600 de oameni.

Sloganul dup\ care ne ghid\m este „Concierge Medical”. La EMC medici de top te ghideaz\ în jungla de servicii medicale. Nu e[ti nevoit s\ alergi de la un spital la altul pentru orice investiga]ie. În sistemul de s\n\tate românesc am fost obi[nui]i s\ mergem la farmacie [i s\ ne autotrat\m. Tot a[a am f\cut [i cu spitalele, am mers de la o specialitate la alta, de[i, probabil, nu aveam nevoie de acea investiga]ie, iar investiga]iile necesare nu le mai faceam [i pierdeam timp [i bani, în toate direc]iile, inutil. Chiar dac\ via]a dvs. este dedicat\ serviciilor medicale de excelen]\, ora[ul medical (EMC) este totu[i un business. Care sunt principiile dup\ care v\ ghida]i în afaceri? Principiul dup\ care îmi ghidez afacerile este simplu. Vreau, ca dup\ ce „trag linia”, s\ nu am un bilan] negativ. Ce vine peste, e bine venit! Un acoperi[ deasupra capului [i ce s\ m\nânc, am. Nu asta vreau, s\ am [i mai mult! Dar afacerile din zona medical\, ca orice alte afaceri, trebuie s\ fie sustenabile.

foto: © Marcel {tef, justvision

Enayati Medical City Wargha Enayati Foto: © Octav Ganea, Inquam Photos

A]i avut vreodat\ sentimentul c\ în România „nu se mai poate”? V-a]i gândit vreodat\ s\ v\ reloca]i afacerea? Pån\ acum 8 ani m\ întrebam mereu: „Wargha, ce faci? Te mu]i? Înapoi în Germania cu tine! Financiar î]i va fi mai bine”! Dar, parc\, acum nu mai am acest dor de duc\! În cei 37 de ani de România acest gând a existat permanent. Aproape zilnic. Aceast\ lupt\ love&hate cu România a fost dramatic\. Dar am început s\ m\ obi[nuiesc cu România, cu Bucure[tiul. Am înv\]at s\ accept, s\ în]eleg. {i, din nou, am s\ spun ceva ce nu am mai spus public niciodat\, nu e „politically correct”, dar poate ar trebui s\ recunoa[tem c\ a existat [i exist\ segregare rasial\. Dac\ nu recunoa[tem c\ exist\ mentalit\]i retrograde nu avem cum s\ le corect\m. Îmi aduc aminte cum îi vedeau nem]ii pe italienii din sudul penisulei italiene sau

here thanks to private clinics. But otherwise, private healthcare is non-existent. And I would also add that, unfortunately, not all private hospitals are looking to change mentalities. Not all are bothered by the old habits, not all want to implement new practices to change healthcare for the good. They just take the patient’s money. You said in an interview that the road from idea to concrete implementation of your last project, Enayati Medical City (EMC) took 7 years. How was it? Please tell us about this project. It took at least 7 years! The first concrete step was taken in 2015 when, after three years of searching, I found the field where EMC sits today, but the chances to finish the project were less than 5% at that point. And I’m not exaggerating. There

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

were hundreds of obstacles in our path and there still are. The EMC private clinic concept is different. I didn’t just want to build another network of private clinics. I wanted to be creative. I paid attention to the market, I saw what was missing, and then I came up with this concept of a medical city dedicated to elders, where they can find all the services they need in one place. It is the only place in the country where you have all services in one spot, from nuclear medicine to radiotherapy to NMR to CT. It is the only place with 60 medical offices, with the greatest number of professionals, it is the only place where elders are treated with dignity, the only place where elders are immediately hosted and have access to medical services, the only rehabilitation hospital in Bucharest and the only rehabilitation hospital on this scale in Romania. 600 people will work in this ecosystem. Our motto is “Concierge Medical”. At EMC top doctors guide you in the medical jungle. You’re not forced to run around from one hospital to another for any kind of investigation. The Romanian system has gotten us used to go to the pharmacy and do selftreatment. This is what happened with hospitals as well, we went from one specialty to another, doing investigations that probably did not need doing at all, and not doing those that were necessary, losing time and money. Even if you are dedicated to providing excellent medical services, EMC is still a business. What are your principles in business? My principles are simple. I want to not be in the red at the end of the day. Anything that comes on top of this is welcome. A roof over my head, something to eat… I have those. I do not want more. But medical business, like any other business, has to be sustainable. Have you ever felt Romania just doesn’t cut it anymore? Have you ever thought about relocating your business? Until 8 years ago, I kept asking myself – “Wargha, what should you do? Should you

24 ROBELO INTERVIEW WARGHA ENAYATI

pe români... cum îi vedeau studen]ii str\ini pe români [i, mai ales, cum îi vedeau pe români sa[ii [i [vabii din Germania veni]i s\ studieze în România... Pentru ei, romånii nu erau fiin]e umane... Cât de prost trebuie s\ fii s\ treci prin tot ce ai trecut, [i m\ refer la al II-lea r\zboi mondial, [i s\ r\mâi tot cu o mentalitate nazist\! Nu am s\ nominalizez pe nimeni, dar m\ lupt cu aceast\ mentalitate greu de scos din capul multor formatori de opinie occidentali. Lupta mea cu prejudec\]ile m-a ajutat s\ m\ integrez mai bine în România. Înainte de revolu]ie, în Germania, împreun\ cu un bun prieten Bahá’i, prin ce f\ceam, m-am apropiat de români. Poate de aceea, încrederea prietenilor din România a fost total\ [i am putut s\ fac business de la început. În primii ani nu puteam s\ cump\r pe numele meu nimic, nicio proprietate, [i cump\ram pe numele prietenilor din România. Era un lucru fantastic s\ po]i avea încredere c\ investi]ia ta e pe mâini bune. Toat\ aceast\ încredere m-a apropiat de România. E vorba de inteligen]a colectiv\, spiritual\, cu efecte în afaceri. Pot spune c\ prin Regina Maria am reu[it s\ schimb mentalit\]i, acum încerc s\ fac acela[i lucru [i cu Enayati Medical City. Pentru c\ revista noastr\ este [i despre valorile române[ti, care considera]i a fi cea mai important\ calitate a poporului român? De când a]i ajuns în România vi se pare c\ mentalitatea noastr\ s-a schimbat în bine? Poporul român este un popor foarte ciudat! Mi-au trebuit 30 de ani ca s\ în]eleg „despre ce vorbim”! Poporul român are mari calit\]i, care ar trebui exportate. Ar trebui s\ în]elegem c\ Europa de Vest nu este cel mai bun exemplu de urmat. Nu ar trebui s\ vrem s\ fim ca occidentalii pentru c\ occidentul e falimentar! Falimentar politic, falimentar economic, volatil economic, falimentar social, falimentar prin dezbinare, falimentar ecologic – „vestul” ne-a adus unde suntem ast\zi. Nu avem ce s\ înv\]\m prea mult de la „vest”. Nu vreau s\ m\ compar cu Regina Maria, de care sunt îndr\gostit, dar ar trebui s\ fim mândri de sensibilitatea noastr\ spiritual\ [i

s\ o promov\m. Marea noastr\ problem\ e legat\ de educa]ie. E dificil de sus]inut o discu]ie cu un român cu un nivel de educa]ie mediu pentru c\ el î]i va povesti în ce restaurante a fost, ce city-break-uri vrea s\ fac\ [i, dac\ cobori mai jos nivelul discu]iei, ce ma[in\ [i-a cump\rat, ce telefon de fi]e are, ce post\ri a f\cut pe FB.... nivelul de educa]ie [i cultur\ e foarte jos. {i mai avem o problem\ importat\ din mentalitatea sudic\, balcanic\, dar pe care o întâlnim [i la francezi: suntem duplicitari. Înc\ o dat\, suntem mult în spatele altor ]\ri, dar avem valori pe care ar trebui s\ le export\m. {i mai avem o problem\, suntem complexa]i. Avem complexul superiorit\]ii [i atunci îi d\m celuilalt peste nas sau complexul inferiorit\]ii [i atunci ne comport\m ca un câine b\tut. Lucrez la treaba asta cu toate echipele pe care le am [i ofer consulta]ie de tip Bahá’i – fiul lui Bahá’u’lláh spune c\ e mai bine s\ iei o hot\râre gre[it\ în unitate decât una corect\ în dezbinare. Din acest punct de vedere România nu arat\ bine [i parc\, de la o genera]ie la alta, r\ul cre[te. Spiritualitatea nu e doar o

move? Back to Germany! It will be better financially!”. But I don’t seem to have this desire anymore. But in my 37 years in Romania, this thought was always on my mind. Almost everyday. This love&hate relationship with Romania was dramatic. But then I got used to Romania, to Bucharest… I learned to accept, to understand. And, again, I will say something which I’ve never said publicly, it’s not “politically correct”, but we should admit that there was (and there still is) racial segregation here. If we do not acknowledge the existence of outdated mentalities, we cannot overcome them. I remember how Southern Italians or Romanians were seen by the Germans, how foreigners saw Romanian students, how the Transylvanian Saxons and the Schwabs who came here to study in Romania saw Romanians… For them, Romanians were not human beings. How stupid do you have to be to still have a Nazi mentality, after all you’ve been through in the Second World War. I will not name anyone, but it is hard to fight this mentality we see in many Western

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

problem\ a României, e a întregii omeniri. Masca! A devenit un element de unire, care, paradoxal, ne aduce mai aproape pe unii de al]ii. Masca ne une[te. A devenit un steag universal al omenirii. Masca a devenit elementul de îmbr\c\minte oficial pentru omenire. A[a putem în]elege cât de mult sunt interconectate dependen]ele ]\rilor între ele. Romania este o ]ar\ majoritar ortodox\, dar are [i reprezentante ale celor mai importante religii. Din acest\ perspectiv\, care crede]i c\ este inv\]\tura holistic\ care ni se potriveste cel mai bine? Bahá’i, pentru c\ este o înv\]\tur\ divin\ incluziv\. Nu exclude pe nimeni. Sunt unii care spun, din acest motiv, c\ este un amalgam de religii, sincretic\, dar eu cred c\ este o religie în evolu]ie, progresist-spiritual\, originat\. În lipsa ei pot ap\rea dezbin\ri extrem de periculoase. Dac\ sunt cre[tin ortodox, sau cre[tin baptist, sau cre[tin adventist, sau musulman... disputele pot aduce mult\ ur\ între oameni. Religia exclusivist\ poate avea efecte asupra prejudec\]ilor de ras\ [i so-

opinion makers. My fight against prejudices helped me integrate better in Romania. Before the Romanian Revolution, in Germany, together with a good Bahá’i friend, I started to feel closer to Romanians through what I was doing. Maybe this is why I had the trust of my Romanian friends and was able to do business in the beginning. In my first years I couldn’t buy anything in my name, no property, so I had to buy in my friends’ name. It was fantastic to know that your investment was in good hands. All this trust brought me closer to Romania. It is about collective, spiritual intelligence, with effects in business. I can say that Regina Maria has changed mentalities, and this is also what I’m trying to do with Enayati Medical City. Since our magazine is also about Romanian values, what do you think is the most important quality of Romanians? Do you think our mentality has changed for the better since you’ve arrived here? Romanians are a strange bunch! I needed 30 years to understand this! Romanians have many qualities, which

Enayati Medical City Wargha Enayati Foto: © Octav Ganea, Inquam Photos

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

should be exported. We should understand that Western Europe is not the greatest example to follow. We should not want to be like Westerners because the West is bankrupt. It is politically, economically, socially, ecologically bankrupt. It has brought us to where we are today. We don’t have too much to learn from the West. I don’t want to compare myself with Queen Mary, whom I adore, but we need to be proud of our spiritual sensibility and embrace it. Our biggest problem is with education. It is difficult to engage in a discussion with a Romanian with middle-level education, because all he will do is tell you what restaurants he has been to, where he wants to go in city break, or, if you go even lower, what car he bought, what cool phone he has, what he has posted on the web… The level of education and culture is very low… And there is also an important problem with our Balkan mentality, which is also present for the French: we are duplicitous. Again, we are much behind other countries, but we have values we should export. And there is also another problem: we have complexes. We have a superiority complex and we feel the need to talk down to others, and we have an inferiority complex and we act like a beaten dog. I am working on this with all my teams and I offer Bahá’I consultations. The son of Bahá’u’lláh tells us it is better to make a bad decision in unity than a correct one in division. From this point of view, Romania does not look good and it seems like evil grows from one generation to another. Spirituality is not just a Romanian problem, it concerns all of humanity. The mask, for instance. It has become an element of union that, paradoxically, brings us closer together. The mask unites us. It has become a flag of humanity. The official clothing of humanity. In this way we can understand how connected countries really are. Romania is primarily an orthodox country, but it also includes members of the most

26 ROBELO INTERVIEW WARGHA ENAYATI

ciale. Marx spunea c\ religia poate fi – eu spun, este – opium pentru popor. Dar nu religia e „opium”, clerul e opiumul care aduce dezbinare. Într-o lume dezbinat\ religia Bahá’i ne înva]\ s\ fim uni]i. Ce ne poate uni pe noi, românii? Aici a[ pune citatul meu preferat, a lui Bahá’u’lláh, care spune c\ doar acela care î[i consacr\ via]a întregii rase umane este întradev\r om! Care considera]i c\ este cea mai important\ realizare a dvs. (material\ sau spiritual\)? Cea mai mare realizare a mea este, întradev\r, „Regina Maria”, cea mai mare realizare spiritual\... înc\ m\ lupt s\ o ating. Înc\ mai am de lucrat la treaba asta! Totul începe de la firul ierbii. Spiritual nu po]i face shortcut, a[a cum fac politicienii, trebuie s\ parcurgi toate etapele.

important religions. From this perspective, which holistic teachings suit us best? Bahá’I, because it is a divine inclusive teaching. It does not exclude anyone. There are some who say, for this reason, that it is a mixture of different religions, but I think it is an original, evolving religion, spiritually progressive. I think dangerous divisions can arise without it. If I am an orthodox Christian or a Baptist or an Adventist, or a Muslim… Disputes can bring a lot of hate. Exclusive religion can motivate racial and social prejudices. Marx was saying that religion can be – I say, it is – the opium of the masses. But religion itself is not opium, it is the clergy that brings division.

from Bahá’u’lláh, who says that only the one who dedicates his whole life to the human races is truly a man! What do you take to be your greatest achievement (materially or spiritually)? My greatest achievement is “Regina Maria”. And my greatest spiritual achievement… I’m still striving for it. I still have work to do! It all starts from the bottom. There are no spiritual shortcuts like there are in politics, you have to fulfill every stage.

Marcel {tef Publisher The Robelos Wargha Enayati, foto: © justvision

In a world of division, Bahá’I religion teaches us to be united. How can it unite us, Romanians? I would refer here to my favorite quote

Foto: © Octav Ganea, Inquam Photos

„Spitalele private pot schimba mentalit\]i, dar avem foarte pu]ine! În România mediul privat specializat pe servicii medicale e aproape inexistent!”

COME AND SEE CENTRAL CAMERA EXPO Sorin Oni[or [i Jeno Major, doi dintre cei mai talenta]i fotografi români ai momentului, au fost invita]i în aceast\ prim\var\ s\ expun\ în spa]iul legendarului magazin Central Camera din Chicago. Cei doi arti[ti vor expune o selec]ie retrospectiv\ din opera acestora, instantanee din via]a satului [i peisaje mioritice.

Foto: © Sorin Oni[or

Central Camera înainte de incendiu, foto: © Jonathan J. Castellon

Oni[or x Jeno Doi români la Central Camera Chicago Lec]ie de toleran]\ În mijlocul tulbur\rilor care au avut loc anul trecut în comunitatea afro-american\ din Chicago, evenimente care au fost precedate de fenomenul Black Lives Matter, a ars [i cel mai vechi magazin de tehnic\ foto din ora[.

Legendarul magazin Central Camera din centrul ora[ului a luat foc. V\paia a mistuit în totalitate magazinul [i a afectat structura de rezisten]\ a cl\dirii. Magazinul a fost complet distrus în fl\c\ri, îns\ firma luminoas\, emblematicul semn de neon albastru-ivoriu de dea-

supra intr\rii a r\mas neatins\ [i, acum, lumineaz\ în toat\ splendoarea. Dup\ ce magazinul a ars, proprietarul acestuia, Don Flesch, a revenit la magazin [i a evaluat pagubele. A salvat foarte pu]ine obiecte din incendiu, printre care [i un vechi aparat de

Foto: © Jeno Major

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Foto: © Jeno Major

Foto: © Sorin Oni[or x Jeno Major

COME AND SEE CENTRAL CAMERA EXPO

Foto: © Sorin Oni[or

fotografiat cu burduf. Era primul aparat de fotografiat pe care bunicul s\u îl vânduse vreodat\ în acel magazin, care la acea vreme se afla pe str. E. Adams, la nr. 31. Don Flesch este proprietar la a III-a genera]ie, familia sa de]ine magazinul de pe 332 S. Wabash Avenue. Camera a fost returnat\ magazinului de c\tre cump\r\tor, la 30 de ani de la vânzare, în cutia original\ [i a fost expus\ într-una din vitrinele aflate la intrarea în noul magazin, Central Camera. R\mas f\r\ munca de-o via]\, atunci când Flesch a avut nevoie de ajutor, oameni din toate col]urile lumii i-au s\rit în ajutor încercând, în acest fel, s\-i mul]umeasc\ omului din spatele camerei de fotografiat, lui [i familiei lui, pentru efortul depus de-a lungul celor 30 de ani de activitate. În interviurile acordate mai multor televiziuni, Flesch a afirmat c\ nu e sup\rat pe jefu-

Foto: © Sorin Oni[or

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Foto: © Jeno Major

Foto: © Sorin Oni[or x Jeno Major

COME AND SEE CENTRAL CAMERA EXPO Foto: © Sorin Oni[or

Foto: © Sorin Oni[or

itori [i c\ societatea ar trebui s\ se concentreze mai mult pe ce este cu adev\rat important în via]\, în acest caz, pe moartea lui George Floyd, moarte cauzat\ de modul brutal în care a ac]ionat poli]ia din Minneapolis [i care a dus la protestele din acea zi. {i a mai spus c\ nu dore[te ca oamenii care i-au distrus magazinul s\ fie pedepsi]i. Flesch a promis c\ va reconstrui magazinul. S-a ]inut de cuvånt, iar acum vinde pe o tejghea improvizat\, o simpl\ mas\ de buc\t\rie postat\ în fa]a intr\rii fostului magazin, aparate de fotografiat, iar noaptea, a[a cum a promis, se ocup\ de reconstruc]ia structurii de rezisten]\ a magazinului [i de amenajarea acestuia. Cu toat\ suferin]a provocat\ de pierderile irecuperabile de obiecte cu valoare sentimental\, dar [i de pierderile materiale constånd în aparatur\ optic\ de înalt\ performan]\, [i-a p\strat sim]ul umorului [i fredoneaz\ uneori „There Was an Old Lady Who Swallowed a Fly”.

Doi români, la Central Camera Noi, românii, nu excel\m la multe capitole, dar putem spune c\ suntem un popor creativ.

A[a cum afirma domnul Wargha Enayati în interviul din aceast\ edi]ie, „avem valori pe care ar trebui s\ le export\m”!

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Foto: © Jeno Major

Foto: © Sorin Oni[or x Jeno Major

Bråncu[i, „p\rintele sculpturii moderne”, [i-a afirmat geniul [i peste ocean – „S\rutul” este considerat de majoritatea criticilor [i istoricilor de art\ opera care a marcat era sculpturii moderne. La fel ca „zeul ]\ran”, a[a cum a fost denumit de unii contemporani ilu[tri din protipendada parizian\, p\strând m\sura [i din

decen]a fa]\ de genialul sculptor n\scut la Hobi]a, doi prieteni fotografi – Sorin Oni[or, fotograful dedicat 100% satului românesc [i Jeno Major, autointitulat fotograf solitar, îndr\gostit de natur\ – au fost invita]i s\ traverseze [i ei oceanul pentru a marca, printro expozi]ie de fotografie, evenimentele de la Central Camera Chicago.

Sutele de premii ale celor doi amici stau m\rturie a recunoa[terii harului [i pasiunii lor pentru fotografie. Adunate la un loc de-a lungul anilor în care aparatul de fotografiat le-a fost a II-a natur\, diplomele ar putea umple pere]ii unei întregi s\li de spectacol.

Anastasia Maier

ROBELO INTERVIEW COUNT TIBOR KÁLNOKY

COUNT TiborKálnoky

„Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii”

“We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”

Istoria familiei Kálnoky începe în secolul al XIII-lea, iar primele titluri nobiliare le-a dobândit în secolul al XVII-lea. La ce vârst\ a]i în]eles c\ ave]i „sânge albastru"? Cum v-a afectat via]a de zi cu zi? Când te na[ti într-o familie nobiliar\, la început nu observi nimic ie[it din comun. Gradual, îns\, vezi c\ lucrurile stau pu]in diferit fa]\ de ceilal]i copii. E[ti mai protejat de influen]e din exterior, cre[ti într-un mediu mai strict, care î]i ofer\ un set de valori destul de puternice [i, în acela[i timp, î]i imprim\ multe tabuuri, cum ar fi vorbitul despre bani sau despre lucruri prea personale. În mod interesant, acest mediu î]i poate dezvolta o personalitate puternica [i totu[i destul de timid\. Titlul nobiliar v-a adus mult\ faim\, sunte]i vânat de paparazzi. V\ feri]i de camerele de filmat? M\ simt incomod atunci când sunt multe camere sau am de a face cu mul]i oameni în acela[i timp, f\r\ a avea posibilitatea s\ discut cu fiecare dintre ei. Este foarte important s\ sim]i fiecare persoan\ cu care interac]ionezi, îns\ acest lucru este imposibil în contextul mass-mediei moderne, rezultatul fiind un sentiment impersonal, de nelini[te. V-a]i n\scut în Germania, a]i studiat în Fran]a [i Anglia, dup\ care v-a]i mutat la Miclo[oara. Acum locui]i la Valea Cri[ului. Cum v-a]i adaptat la via]a de la ]ar\? Mereu am avut o afinitate atât pentru tezaurul cultural [i natural, cât [i pentru traiul în comunit\]i mici, a[a c\ pot s\ spun c\ m\ simt ca în rai aici. În continuare pot s\ c\l\toresc oriunde îmi doresc [i, ceea ce este cel mai fru-

Castelul Kálnoky, foto: © arhiv\ personal\ Count Tibor Kálnoky

mos, prietenii [i familia vin aici s\ m\ viziteze de peste tot în lume, în aceste sate transilv\nene pe care le numesc acas\. Regimul comunist nu a permis familiei Kálnoky s\ de]in\ propriet\]i mari, dar dup\ '89 a]i putut intra în posesia imobilelor de]inute de str\mo[ii dvs. Inten]iona]i s\ le deschide]i circuitului public? Turismul nobiliar e sustenabil în România? Am venit în România la sfâr[itul anilor ’90 din dorin]a de a continua tradi]ia familiei mele. A trebuit ([i înc\ trebuie) s\ m\ lupt s\ recuperez locurile de tezaur cultural ale familiei Kálnoky [i s\ le fac accesibile tuturor celor interesa]i de istorie vie [i care doresc s\ experi-

menteze via]a la sat, în comuniune cu natura. Acest tip de turism, care a atras 80-90% din turi[tii str\ini din ultimele dou\ decenii, este plin de satisfac]ii [i poate fi profitabil pentru toat\ lumea. La sfâr[itul secolului al XVII-lea, str\mo[ii dvs. au ridicat la Valea Z\lanului o gl\j\rie (sticl\rie), care pe acea vreme rivaliza cu sticla de Murano. Prin]ul Charles a achizi]ionat vechea sticl\rie [i acum produce obiecte în serie mic\. Inten]iona]i s\ redeschideti [i alte mici industrii care au apar]inut familiei Kálnoky? Ce impact au avut ele asupra comunit\]ii locale? În prezent, am amenajat ateliere de me[-

The ROBELOs BeTUI BeTUI Nr.Nr. 1816 (33), (31), decembrie septembrie 2015 / octombrie / februarie2015 2016 No- 3, 2021 prim\var\/spring

Foto: © Arhiv\ personal\ Count Tibor Kálnoky

The Kalnoky family goes back all the way to the 13th century, with the first titles of nobility acknowledged in the 17th century. When did you realize you had ‘blue blood’? How has this affected your daily life? When one is born into a dynastic family you don’t become aware of anything special until you notice gradually that things are a bit different than with other kids. You grow up more protected from outside influences, but also in a stricter environment providing on the one hand quite serious sets of values, but bearing on the other hand also many taboos, like speaking about money or anything too personal. Interestingly, this can result in forming a strong, but rather shy personality.

te[uguri [i lucr\m cu me[terii de care avem nevoie pentru procesul complex de restaurare a cl\dirilor istorice – restaurarea cu lemn [i piatr\ – dulgheri [i tâmplari care pot lucra f\r\ cuie [i [uruburi, pietrari care pot lucra f\r\ ciment, ]iglari care fac ]igle [i c\r\mizi de mân\ [i recreeaz\ ]iglele antice ale cuptoarelor cu lemne. De asemenea, reînviem tradi]ii care au de a face cu manufactura textil\, precum ]es\toria, împâslirea [i croitoria.

Your title of nobility has brought you fame. You are ‘hunted’ by the paparazzi. Do you try to stay away from cameras? I feel uncomfortable when facing cameras or many people at one time, without having the possibility of engaging with everyone I am exposed to. It is so important of getting a feeling for who you are in contact with, on a person to person basis. This is impossible with modern mass-media which results in an unsettling, impersonal feeling.

Un castel nu poate exista f\r\ caii [i câinii lui. Povesti]i-ne pu]in despre animalele dvs., mai cu seam\ c\ sunte]i medic veterinar. Familia Kálnoky a înfiin]at primul regiment de husari, ce purta numele nostru, iar

You were born in Germany, studied in France and England, after which you moved to Miclosoara and now you live in Valea Crisului. How did you adapt to living in the countryside?

I have always had a passion for built and natural heritage as well as life within small communities, so I can feel like in heaven here! I can still travel anywhere I want and, best of all, friends and family from all over the world come to see me here, in these tiny Transylvanian villages I call my home. The communist regime did not allow the Kalnoky family to own large properties, but you were able to regain possession of your family’s heritage after ’89. Do you intend to open those properties to the public? Is this kind of tourism sustainable in Romania? I came to Romania at the end of the 90’s on an emotional basis to continue my family’s traditions. I had to (still have to) fight to get hold of the Kálnoky’s cultural heritage sites again and make them accessible to all those who are interested in live history and wish to experience life in small villages in communion with nature. This sort of tourism, which has been attracting 80-90% of foreign travelers over the last two decades, is very rewarding and can be profitable for everyone involved. At the end of the 17th century, your ancestors opened a glazier in Valea Crisului, which at the time rivaled Murano glass. HRH Prince Charles has now acquired this glaziery and he produces on a small scale. Do you intend to reopen other such small industries that belonged to the Kalnoky family? What would the impact on the local community be?

ROBELO INTERVIEW COUNT TIBOR KÁLNOKY The Prince of Wales’ Guesthouse at Valea Z\lanului, foto: © Arhiv\ personal\ Count Tibor Kálnoky

str\bunicul meu, contele Hugo Kálnoky, era recunoscut drept cel mai mare campion de curse de la sfâr[itul secolului al XIX-lea, cam cum avea s\ fie recunoscut Michael Schumacher o sut\ de ani mai târziu. În prezent, de echita]ie se ocup\ so]ia mea, Anna, care a înfiin]at mai multe centre în Valea Cri[ului, acolo unde avem herghelii destul de numeroase. Avem aproximativ 40 de cai de diferite rase, de la calul autohton de c\ru]\, încruci[\ri de Hu] [i Bucovina, la Shagya Arab (rasa husarilor), Lipi]an (ras\ baroc austriac\), Holsteiner (ras\ de talie mare pentru s\rituri), pân\ la cel mai elegant [i nobil dintre to]i (dup\ opinia mea umil\), Akhal Teke (din Turkmenistan). Oferim excursii de o s\pt\mân\ pentru c\l\re]ii experimenta]i, care vor avea parte de unele dintre ultimele [i cele mai frumoase priveli[ti din Europa, stând peste noapte la casele noastre de oaspe]i sau la s\teni. Avem [i un centru unde pute]i înv\]a s\ c\l\ri]i, s\ executa]i s\rituri peste obstacole sau s\ face]i excursii pe deal. So]ia mea îi înva]\ pe adul]i. Ei sunt cei mai surprin[i când descoper\ c\ pot s\ mearg\ la galop dup\ dou\ ore. Avem, de asemenea, un câine [i o pisic\. Dupa ce am avut un Copoi Ardelenesc, am trecut la un ciob\nesc din rasa Puli. În prezent, avem [i o corcitur\ pe care am g\sit-o abandonat\ în parcarea de la castelul Miclo[oara, care seam\n\ cu un Jack Russell Terrier. Motanul nostru st\tea mereu prin grajd, cu caii, chiar dormind pe spatele lor, pân\ când, într-o zi, trebuie c\ un cal l-a c\lcat pe l\bu]\ [i [i-a pierdut un picioru[. De atunci ne ]ine companie în calitate de motan fericit, cu trei picioare, dar foarte activ. În 2004 v-a]i mutat la Valea Cri[ului, unde exist\ [i o [coal\ care v\ poart\ numele, iar locuin]a de la Miclo[oara a]i transformat-o în cas\ de oaspe]i. A]i achizi]ionat apoi mai multe case ]\r\ne[ti pe care le-a]i restaurat [i le-a]i introdus în circuitul turistic. Acest tip de turism este sustenabil? Ce oferi]i diferit turi[tilor fa]\ de alte resorturi similare? Sunt convins c\ acest tip de turism este ideal pentru a sus]ine dezvoltarea durabil\ a comunit\]ilor izolate, care sunt atât de numeroase în România.

The Prince of Wales’ Guesthouse at Valea Z\lanului, foto: © Alexandru Robciuc

Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii. Casele noastre de oaspe]i din satul transilv\nean Miklósvár/Miclo[oara dateaz\ din anul 1800 [i chiar mai timpuriu. Cl\dirile au fost restaurate cu grij\ pentru a-[i p\stra farmecul [i caracterul original. C\su]ele sunt situate în gr\dini spa]ioase, unele cu berze care î[i fac cuib pe acoperi[urile din apropiere. Acestea au fost frumos mobilate cu obiecte de Antichitate în stilul secuiesc [i s\sesc transilv\nean. Nimeni nu poate contesta farmecul rustic [i caracterul original al locului, care te poart\ parc\ în timp, într-un decor de poveste al secolului al XIX-lea. Oaspe]ii exploreaz\ Transilvania descoperind mediul rural [i oamenii locului. Istoria se p\streaz\ vie în satele nealterate, cu biserici fortificate impresionante, unice în Transilvania. Me[te[ugurile tradi]ionale sunt

For the time being, we have set up crafts and are working with craftsmen necessary for the extensive restoration procedures of historic buildings: wood and stone restoration, carpenters and joiners who can work without nails or screws, stone masons who can do without concrete, tile makers producing manually roof-tiles and bricks and recreating the ancient tiles for wood-burning stoves. We are also reviving professions dealing with textiles like weaving, felting and tailoring garments. A castle cannot be without its horses, without its dogs. Please tell us a little about your livestock, especially since you are a trained veterinarian. The Kálnokys had set up the first regiment of Hussars in 1742 which bore our name, and my great grand father count Hugo

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

HRH The Prince of Wales and Count Tibor Kálnoky at Kálnoky Castle, Miclo[oara, foto: © Kristó-Gothárd Hunor

înc\ transmise din genera]ie în genera]ie. Activit\]ile legate de natur\, inclusiv tururile de observare a ur[ilor, te vor aduce în contact cu un mediu natural autentic. O alt\ activitate preferat\ este plimbarea cu c\ru]a tras\ de cai. Sunte]i administratorul imobilelor de]inute de Prin]ul Charles în partea de sud a Ardealului [i, în acela[i timp, un confident al acestuia. Cum decurge o zi princiar\? Cum arat\ un tete-á-tete între un prin] [i un conte? Ce v\ spune]i? Cum decurge o zi? ASR Prin]ul de Wales de]ine dou\ propriet\]i situate în afara Marii Britanii, ambele în Transilvania. Una se afl\ la Viscri, iar cealalt\, oaza sa personal\ de relaxare, la Valea Z\lanului. Alte]a Sa Regal\ se bucur\ de un peisaj cultural nealterat [i de colorata diversitate de tradi]ii vii din zon\. De obicei, facem plimb\ri lungi împreun\ cu prietenii no[tri înainte s\ ne a[ez\m cu to]ii la masa comunal\, a[a cum fac to]i oaspe]ii no[tri (sau obi[nuiau s\ fac\, înainte de pandemie). Cu aceste ocazii discut\m despre idei noi [i despre cum se deruleaz\ proiectele de restaurare [i conservare. Monumentele reprezentative ale stilului renascentist târziu în ]ara noastr\ sunt pu]ine la num\r [i în stare avansat\ de degradare. Dvs. de]ine]i câteva dintre imobilele construite în acest stil. Conservarea lor este costisitoare. Lucra]i cu o echip\ specializat\ de conservatori? Castelul de la Miclo[oara se bucur\ de cea mai mare colec]ie de elemente din stilul renascentist care a supravie]uit. Pentru aceste proiecte speciale de restaurare, lucr\m cu restauratori recunoscu]i, arhitec]i [i exper]i

autoriza]i de Ministerul Culturii. De restul lucr\rilor uzuale se ocup\ me[te[ugarii no[tri de cas\. A]i redobândit proprietatea asupra unor castele [i conace, a]i achizi]ionat o serie de case ]\r\ne[ti. Care dintre acestea v\ este mai drag\? La care nu a]i renun]a niciodat\? Nu a[ mai accepta niciodat\ s\ tr\iesc oriunde altundeva decât în acest loc superb. La acest moment, probabil c\ Miclo[oara este satul cel mai apropiat de inima mea, deoarece acolo am depus cele mai multe eforturi în ultimele dou\ decenii, la castel [i la casele de acolo. Valea Z\lanului este ca din basme, iar acum m\ concentrez [i pe castelul în ruin\ de la Valea Cri[ului [i istorica sa cultur\ ecvestr\. La final, voi avea de ales între locul de veci al familiei mele din Valea Cri[ului, Cripta Kálnoky, unde se g\sesc înainta[ii mei, [i fermec\toarea capel\ de la Miclo[oara, înr\mat\ între doi l\mâi ce privesc de pe deal la Valea Oltului, pân\ la Piatra Craiului. Într-o lume a republicilor [i a federa]iilor, un titlu nobiliar poate p\rea, pentru unii, anacronic. Nu v\ mai deplasa]i c\lare, conduce]i „cai putere", nu mai c\l\tori]i cu calea[ca, zbura]i intercontinental. Cum este s\ fii conte în secolul internetului? Aici este vorba despre identitate. Toat\ lumea are un sentiment de apartenen]\, un sentiment identitar care se formeaz\ în tinere]e, în cei [apte ani de acas\. A fi membrul unei familii istorice nu înseamn\ nimic mai mult decât s\ interiorizezi aceast\ identitate, s\ tr\ie[ti dup\ tradi]iile cu care ea vine, [i s\ dai totul mai departe genera]iilor viitoare. Probabil ceea ce este atractiv acum îl repre-

Kálnoky was celebrated as the country’s most prominent racing champion at the turn of the 19th century, not unlike Michael Schumacher’s fame a hundred years later. But the current riding activities are mostly connected to my wife Anna, who has set up several riding operations based mostly in Valea Crisului where we have large enough stables. We have a total of around 40 horses of different breeds: from the local cart-horse and Hu]ul and Bucovina crosses to Shagya Arabians (the Hussar’s breed), Lipizzaners (the Austrian baroque breed), Gidrán (heavy cavalry breed), Holsteiner (large German breed for jumping), all the way to the most elegant and noble of them all (according to my humble opinion), the Akhal Teke from Turkmenistan. We offer week-long rides for experienced riders through one of the last and most breath-taking cultural landscapes of Europe, staying overnight in our guesthouses in the villages or with local families. We also have a riding centre to learn riding and jumping or to go on day-rides through the hills. This is becoming more and more popular with people based in Brasov. My wife’s speciality is to teach riding to grown-up people, they are most amazed when they discover that they can canter (galop) after the second hour... Both my wife and I are trained veterinarians, which helps to keep the treatment costs down for so many horses... We also always have a dog and a cat. After having kept a Transylvanian Hound (Erdélyi Kopó / Copoi Ardelenesc), we switched to the Puli shepherd breed. We currently have a mixed breed dog somebody abandoned at the parking of Miklósvár / Miclo[oara castle, resembling a little to a Jack Russel Terrier. Our cat was always hanging around the horses in the stables, even sleeping on their back, until one day a horse must have stepped on its paw and it lost a leg. It is since staying with us as a happy, three-legged but very active tomcat. In 2004 you moved to Valea Crisului, where there is a school named after you and where you made your residence into a guesthouse. You then acquired a couple of village houses which you restored and opened for tourism.

ROBELO INTERVIEW COUNT TIBOR KÁLNOKY Castelul Kálnoky, foto: © arhiv\ personal\ Count Tibor Kálnoky

zint\ faptul c\ aceast\ identitate se afl\ în afara ambi]iilor sociale: ea nu se poate cump\ra sau ob]ine în vreun fel. O prime[ti prin na[tere sau niciodat\! Întâlnirea dintre un prin] si un conte poate stârni mult\ emo]ie [i interes. Cum r\spunde]i simpatizan]ilor? Sunte]i o persoan\ discret\? Sau dimpotriv\? Acest context poate p\rea de domeniul basmelor, în special în acest peisaj absolut superb cu castele, biserici medievale [i p\duri adânci. Putem spera c\ faptul c\ noi ne afl\m din nou aici e un semn c\ tradi]iile pot merge mai departe [i în vremuri moderne. Covasna este o zon\ cu tradi]ie culinar\. Ce se m\nânc\ la castel? (generic vorbind). Ave]i o mâncare preferat\? Mâncarea este g\tit\ dup\ metodele diferitelor comunit\]i transilv\nene: român\, maghiar\, saxon\. Cele dou\ feluri de mâncare pe care le servim la prânz [i cele trei feluri de mâncare pe care le servim la cin\ sunt preg\tite dup\ re]ete tradi]ionale, care au fost transmise din genera]ie în genera]ie. Mâncarea este preparat\ proasp\t de personalul nostru, în mare parte din ingredientele locale disponibile. Meniurile sunt stabilite pentru fiecare zi a s\pt\mânii [i nu este posibil\ comanda „à la carte”. Încerc\m s\ ne aprovizion\m [i s\ pro-

Is this kind of tourism lucrative? What do you offer different from other similar resorts? I am convinced that this kind of tourism is ideal to support the development and sustainability of communities that are more isolated, of which there are so many in Romania. We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity. Our guesthouses located in the Transylvanian village of Miklósvár / Miclo[oara date back to the 1800’s and before. The buildings have been carefully restored in order to preserve their original charm and character, beautifully furnished with antiques in the Transylvanian Szekler and Saxon styles. The cottages are situated within spacious gardens, some with storks nesting on nearby rooftops. No one can deny the rustic charm of these places, where stepping inside the cottage feels like stepping into a Brothers Grimm fairytale. Our guests discover the rural region of Transylvania and its people. History is kept alive in the unaltered villages, with impressive fortified churches, unique in Transylvania. Traditional crafts are still being passed down through generations. Activities involving nature, including bear watching, will bring you in contact with the authentic natural environment. Another popular activity is taking a ride in the horse-drawn carriage.

You manage HRH Prince Charles’ properties in the South of Transylvania and you are, at the same time, one of his confidants. How does a day with the prince go? How does a conversation between a prince and a count go? What do you tell each other? HRH The Prince of Wales has two properties outside of Great Britain, both situated in Translvania. One in Viscri / Deutschweißkirch and his personal retreat at Valea Z\lanului / Zalánpatak. His Royal Highness enjoys the unaltered cultural landscape as well as the colourful diversity of live traditions in the area. We usually go for long walks together with friends before spending merry evenings around the communal table, as all our guests usually do (or did, before Covid...). It is on these occasions that new ideas are being discussed, or how heritage restorations and conservation projects are progressing. We have few monuments representative of the late renaissance style in our country and they are in an advanced stage of degradation. You own some of those and their conservation is costly. Do you work with a specialized team of restorers? It is mainly the castle at Miklósvár / Miclo[oara that has most surviving elements of Renaissance style. For these very special restorations, we work together with certified

Count Kálnoky’s Guesthouses at Miclo[oara, foto: © arhiv\ personal\ Count Tibor Kálnoky

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

In a republican world, a title of nobility can seem anachronistic. You don’t travel by horse anymore, driving ‘horsepower’ instead, you don’t ride in horse-drawn carriages, you fly around the world… How is it to be a count in the internet era? This is all about one’s identity. Everyone has a belonging, a feeling of who you are. It is formed during one’s youth, it is the product of early childhood education and upbringing. To be a member of a historic family is nothing else than bearing such an identity, living according to its traditions and passing it on to the next generations. What makes it special now is perhaps the fact that it is out of reach of social ambitions: this status cannot be bought or acquired in any way. You either get it by birth or you’ll never have it at all. When a count and a prince meet, this can arouse a great deal of emotion and interest. How do you deal with your sympathizers? Are you a discrete person? Or quite the contrary? It might seem as stuff from fairy tales, especially in the midst of this most wonderful setting of castles, medieval churches and deep forests. The fact that people like us are around again in this region can hopefully be seen as a sign that traditions can be carried on in modern times, too.

Count Kálnoky’s Guesthouses at Miclo[oara, foto: © Alexandru Robciuc

restorers, architects and experts authorised by the Ministry of Culture. The rest of the common building work is done by the craftsmen we usually work with. You have regained property of some castles and have acquired a series of cottages. Which of those you feel are closer to you? Which one would you never renounce? I couldn’t live anywhere else anymore than in this wonderful region. For the time being, it is Miclosoara that may be closest to my heart, as I have been investing most of the

hard work into the castle and the houses in the village over the last two decades. Valea Zalanului is like out of a fairy tale, and now I am concentrating also on the ruined castle of Valea Crisului and its historic equestrian culture. At the end, I will have to choose between the last resting place of my family in Valea Crisului’s Kálnoky Crypt where most of my forefathers lie, or the charming chapel of Miclosoara framed by two large lime trees on a hill overlooking the Olt valley with a view all the way to Piatra Craiului.

Covasna is a region with great culinary tradition. What do you eat at the castle (generally speaking)? Do you have a favorite food? Our food is cooked according to the methods of the various Transylvanian communities: Romanians, Magyars, Saxonians… Our twocourse lunch and our three-course dinner are both cooked according to traditional recipes that have been passed down from generation to generation. The food is freshly cooked by our staff, largely with local ingredients. The menu is fixed for every day of the week and there is no possibility to order “à la carte”. We try to stock on and produce as many edibles as possible for our guests. We have our own vegetable gardens. We raise chickens from the breed “Gât gola[ de Transilvania”. The milk, eggs and cheese come from the villagers.

ROBELO INTERVIEW COUNT TIBOR KÁLNOKY

ducem local cât mai multe alimente, pentru oaspe]ii no[tri. Avem gr\dinile noastre de legume. Cre[tem g\ini din specia „Gât gola[ de Transilvania”. Ou\le, laptele, iaurtul, brânzeturile [i mierea provin de la s\teni. Toate gemurile [i dulce]urile sunt preparate în buc\t\riile noastre. De asemenea, oferim op]iuni de preparate pentru vegetarieni sau pentru cei care urmeaz\ diete speciale. De curând, 100 de femei din regiunea din jurul Miclo[oarei (}inutul P\durilor) au cules re]etele lor favorite într-o carte de bucate. Din aprilie, ele vor prezenta aceste feluri, în weekend, la noul nostru restaurant din Miclo[oara. De acolo se va putea cump\ra [i cartea de bucate. A]i fost rezident în multe ]\ri, a]i afirmat, la un moment dat, în pres\, c\ Miclo[oara e „acas\”. Unde în alt\ parte v\ mai sim]iti „acas\"? De vreme ce vorbesc multe limbi, pot s\ m\ simt acas\ în multe ]\ri. Cred c\ Fran]a e aproape de mine, a[a cum sunt [i Budapesta, Viena [i München. Londra e pu]in prea aglomerat\...

All of our jams are prepared in our kitchens. We also offer options for vegetarians and those who follow specialized diets. Recently, 100 ladies of the region around Miclo[oara (Erdövidék/The Land of the Forests) compiled their favourite recipes in one cooking book. From April on, these ladies will be presenting these dishes on the weekends in our new restaurant in Miclosoara. The cookbook will also be available for purchase there.

Count Kálnoky’s Guesthouses at Miclo[oara, foto: © arhiv\ personal\ Count Tibor Kálnoky

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

You have been resident in many countries and once declared for the press that Miclosoara is the place you call home. Where else do you feel at home? As I speak various languages I can feel at home in many countries. I guess France is close to my heart, as is Budapest, Vienna and Munich. London is just a little too busy...

HRH The Prince of Wales, Count Tibor Kálnoky and the father of Count Kálnoky, Farkas Kálnoky, posing in front of Kálnoky Castle, Valea Cri[ului

Ligia {endrea co-writing justvision

COME AND SEE PALATUL DOMNESC

Potlogi Palatul

Domnesc

Dac\ în ghidurile tip\rite BTT/ONT de odinioar\ g\seai doar m\n\stirile construite de voievozii Moldovei, defileul Oltului pentru curele balneare, Valea Prahovei, Poiana Bra[ov [i litoralul M\rii Negre (cine nu a v\zut B.D. la munte [i la mare - Icoana f\c\toare de minuni?), ast\zi, în newsletter-ele agen]iilor de turism g\sim doar Zanzibar, Maldive sau Hurghada. Altfel arat\ o poz\ c\lare pe un delfin decât una f\cut\ la C\ciulata, nu? Nu eram foarte convins\ c\ trebuie s\ vizitez „frumuse]ile patriei” [i oricum, l\murit\ de serviciile turistice autohtone, dar obligat\ de pandemie, oarecum, s\-mi schimb planurile de vacan]\, mi-am zis: ce-ar fi s\ încerc o tur\ de conace, mai prin sud? Ce pot s\ pierd? O parte din cet\]ile medievale din Ardeal le vizitasem deja [i voiam s\ am un termen de compara]ie. Îmi place s\ conduc, e una din pl\cerile mele vinovate. Ziua p\rea perfect\ pentru o excursie, am verificat presiunea în anvelope [i, împreun\ cu bunii mei prieteni de la revist\, am pornit neîncrez\toare c\tre „pomul l\udat”, Cetatea de scaun de la Tårgovi[te [i Castelul domnesc de la Potlogi. Prima halt\ am f\cut-o la Potlogi unde, ca o adev\rat\ dreg\toare de curte, muzeograful Irina Cîrstina Floroiu, ne-a fost ghid. Mai târziu aveam s\ aflu c\ interlocutoarea noastr\, o brunet\ veritabil\, era vocea cea mai avizat\ s\ ne vorbeasc\ despre neamurile boiere[ti, despre podoabele medievale, despre numismatic\, despre medaliile, plachetele, sigiliile [i tezaurele din }ara Româneasc\. Dac\ drumul pân\ la Potlogi cu [osele înguste, neîngrijite, nu a fost o desf\tare, la cap\tul acestuia, la fel ca în pove[tile Fra]ilor Grimm, aveam s\ descop\r o alt\ lume, miraculoas\, special\, o lume a bunului gust [i a unei culturi originale autentice.

z\ un amplu proiect de edificare a unor cur]i [i palate domne[ti. Între acestea se afl\ [i Curtea de la Potlogi, pe care domnul o ridic\ la statutul de curte domneasc\ dinastic\, fiind destinat\ lui Constantin, fiul cel mare [i prezumtivul mo[tenitor pe tronul ]\rii. Numele satului vine de la potlog, adic\ bucata de piele folosit\ la cârpirea [i peticirea înc\l]\mintei. A[ezarea strategic\ a satului, la r\scruce de drumuri importante în Evul Mediu, Potlogiul a devenit un reper al domniei brâncovenilor, iar urma[ii domnitorului au r\mas ata[a]i de mo[ie vreme îndelungat\, pân\ în secolul al XIX-lea. De la Potlogi, Constantin Vod\ Brâncoveanu îi scrie colonelului Doria, la 5 august 1690 – „datum in castris ad Podlocs positis”. Logof\tul Radu Greceanu, cronicarul oficial al domnitorului, nota cum, în iulie 1698, „M\ria Sa în Bucure[ti n-au mai [ezut, ci s-a ridicat de au mers la Potlogi, de au v\zut casele M\rii Sale ce se lucra acolo”. A[a cum aminteam, în anul 1698, Constantin Brâncoveanu a ridicat, din temelii, o curte

Povestea palatului domnesc ridicat într-un singur an Irina a început cu o lec]ie u[oar\ de istorie. În anul 1698, la aniversarea a zece ani de la preluarea domniei, Constantin Brâncoveanu ini]iaReplici ale costumelor de epoc\, foto: © arhiva justvision

Curtea de primire a Palatului Domnesc de la Potlogi [i zidul de incint\ ce înconjur\ din trei p\r]i re[edin]a, foto: © arhiva justvision

Constantin Brâncoveanu devine domn în 1688, dup\ moartea domnitorului {erban Cantacuzino, unchiul s\u matern. La vremea aceea, Brâncoveanu era marele logof\t. Avea 34 de ani, o foarte bogat\ experien]\ politic\, era poliglot (cuno[tea,

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

printre altele, greaca, latina, slavona, turca) [i beneficiase de o educa]ie ales\ sub îndrumarea stolnicului Constantin Cantacuzino. Începea o domnie care s-a dovedit a fi una dintre cele mai str\lucite din toat\ istoria }\rii Române[ti.

domneasc\ la Potlogi, în centrul c\reia se va afla un impresionant palat. Stilul arhitectonic impus de Cantacuzini î[i atingea astfel apogeul. Din acel an, arhitectura aulic\ a ]\rii Române[ti va purta numele lui Constantin Brâncoveanu [i, pentru scurt timp, Potlogii vor fi emblema stilului brâncovenesc. Un zid de incint\, ce înconjura din trei p\r]i re[edin]a, oferea protec]ie [i discre]ie. Odat\ intrat în incint\, f\ceai cuno[tin]\ cu ceea ce era numit\ odinioar\ curtea de primire. În interiorul cur]ii, un alt zid împiedica slugile s\ împart\ acela[i spa]iu cu familia domneasc\. Chiar [i poarta lor de intrare în curte era alta. Slugile î[i aveau propriul spa]iu, iar întrep\trunderile sociale nu erau niciodat\ întâmpl\toare. Gr\dinile domne[ti [i hele[teul pot fi considerate elementele componente ale celui de-al treilea spa]iu al re[edin]ei. În inte-

riorul cur]ii de primire se mai aflau cuhnia (buc\t\ria), depozitele pentru provizii [i camerele servitorilor priva]i ai familiei domne[ti. Luxoasele tr\suri ale domnului se aflau depozitate într-o construc]ie pe m\sur\, dro[c\ria, ale c\rei urme au fost descoperite pe cale arheologic\. Nucleul ansamblului este palatul domnesc, iar compartimentarea sa intern\ reflect\ fidel imaginea [i mentalul celui mai important reprezentant al monarhiei române[ti din veacul al XVII-lea. Constantin Brâncoveanu a avut cele mai numeroase [i splendide cur]i dintre to]i domnii }\rii Române[ti. Vremea lui Mircea cel B\trân, când în ]ar\ se construiau mai mult cet\]i de ap\rare decât re[edin]e domne[ti, trecuse. Palatul are în componen]a sa o pivni]\, un parter [i etajul. Pe cele patru laturi existau patru sc\ri, dintre care ast\zi se p\streaz\ numai dou\, ce facilitau accesul dinspre palat spre curte [i gr\dini. La nivelul parterului, pe jum\tate îngropat\, se afl\ pivni]a. Este încadrat\ simetric de camere de serviciu la est [i vest, precum [i de logia nordic\ a parterului. Având accesul prin col]ul de sud-est al palatului, pivni]a este boltit\ în calote, sprijinite de un stâlp central. Deasupra acestui stâlp se afla o ascunz\toare boltit\, care comunica cu camera tezaurului, situat\ la etaj, dar [i cu exteriorul, printr-un culoar boltit, care se mai p\streaz\ intact [i azi. Palatul prezint\ dou\ logii suprapuse pe latura nordic\, un foi[or de intrare pe latura sudic\, iar pe laterala vestic\ un sacnasiu. Etajul este compartimentat conform unor criterii func]ionale complexe, cuprinzând o sal\ de ospe]e, apartamentele doamnei [i alte domnului, camera tezaurului, logie [i „umbl\tori” (toalet\). Înc\perile etajului sunt luminate prin ferestre mari, arcuite la partea superioar\.

Cuhnia (buc\t\ria), depozitele pentru provizii [i camerele servitorilor priva]i ai familiei domne[tI, foto: © arhiva justvision

COME AND SEE PALATUL DOMNESC

Scara cu acces din curtea domneasc\ a Palatul Foto: © arhiva justvision

Stil domnesc Spre deosebire de celelalte palate brâncovene[ti, cel de la Potlogi p\streaz\, în mare m\sur\, nealterate propor]iile sale originare. Pere]ii interiori, ca [i cei exteriori, sunt decora]i cu stucaturi, cu influen]e decorative apar]inând atât stilului Rena[terii italiene târzii cât [i stilului oriental. Sala de ospe]e are în centru o mas\ [i b\nci, acest mod de amenajare, cu lipsa scaunelor, fiind cunoscut din descrierile c\l\torilor str\ini în }\rile Române. Tipsii, pocale, fructiere, vase decorative, jil]ul domnesc, replici ale costumelor de epoc\ vin s\ întregeasc\ atmosfera de Cuhnia, tipsii, pocale, fructiere [i vase decorative, foto: © arhiva justvision

Palatul domnesc Potlogi, Foto: © arhiva justvision

epoc\. Dou\ u[i fac trecerea în alte spa]ii, cea dintâi în biroul de lucru al domnului, iar cea dea doua în sala tronului. Desagi pentru transportul documentelor, scrisori ale domnului cu sigiliul [i semn\tura sa, dar [i o parte a coresponden]ei acestuia cu Bra[ovul par abia scrise. C\limara de brâu î[i a[teapt\ cerneal\. Facsimile ale unora dintre documentele emise de domn în lunga [i bogata sa domnie se afl\ expuse în sala tronului. În col]ul nordic se z\resc o m\su]\ oriental\, perne colorate [i narghileaua. Lipse[te cafeaua turceasc\, atât de prezent\ în ritualul mesei. În col]ul nord – estic al palatului se afl\ dormitorul. Patul mare, cu baldachin, are al\turi obiecte de mobilier autentice, un cuf\r impun\tor [i un dulap sculptat, dar [i sfe[nice [i obiecte decorative. Trecând prin fermec\toarea loggie, element decorativ vene]ian atât de drag lui Constantin Brâncoveanu, o inova]ie a epocii sale în spa]iul românesc, ajungem în holul de intrare [i, imediat în stânga în apartamentul Doamnei Maria. Ne întâmpin\ o camer\ mare, luminat\ de dou\ rânduri de ferestre, decorat\ cu numeroase obiecte de podoab\. Cercei, mai multe

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Vase ceramice autentice [i cahle de la sobele care înc\lzeau palatul iarna

perechi de paftale, br\]\ri de diverse tipuri [i materiale, inele felurite. Camera coconilor (copiilor) domne[ti reconstituie, într-o expunere foto-documentar\, destinul palatului [i al cur]ii dup\ dispari]ia cti-

torului, dar, totodat\, include [i elemente de mobilier, c\r]i, cahle (pl\ci ceramice folosite pentru sobele care înc\lzeau iarna palatul), obiecte din sticl\ etc. În 1714, dup\ uciderea domnului [i a celor

Scara cu acces din curtea domneasc\ a palatului, foto: © arhiva justvision

COME AND SEE PALATUL DOMNESC

Palatul domnesc Potlogi, Foto: © arhiva justvision

a familiei este r\scump\rat\ de la Poarta Otoman\, iar în 1717 Brâncovenii r\ma[i în via]\ reintr\ în posesia mo[iilor, inclusiv a celei de la Potlogi, un rol important avându-l so]ia voievodului martir, Doamna Maria.

Gra]ie finan]\rii europene, un simbol al istoriei na]ionale a prins din nou via]\, epoca lui Constantin Brâncoveanu putând fi admirat\ prin intermediul unuia dintre cele mai frumoase [i autentice ansambluri monumentale din România. Punctul forte al palatului este reprezentativitatea pentru sfâr[itul secolului al XVIIlea, faptul c\ turi[tii reg\sesc aici o imagine complet\ a unei cur]i domne[ti. Palatul [i întreg ansamblul domnesc (cuhnia, dro[c\ria, gr\dina) sunt deschise pentru vizitare, iar servicul de ghidaj este oferit gratuit. La palat se desf\[oar\ evenimente culturale, fie ele muzicale, expozi]ii, conferin]e, lans\ri de carte etc [i exist\ disponibilitate pentru noi colabor\ri. Povestea cur]ii ridicate într-un singur an [i a felului cum domnitorul Constantin Brâncoveanu a [tiut s\ cl\deasc\ edificii care s\ r\mân\ pentru genera]iile viitoare trebuie cunoscut\ [i invit\m publicul s\ nu ezite [i s\ aleag\ Potlogiul. Despre Cetatea de scaun de la Tårgovi[te vorbim în edi]ia urm\toare. Pe curând,

Irina Cîrstina Floroiu Muzeograf gradul I A

Ligia {endrea co-writing justvision

Curtea de primire a palatului de la Potlogi, stilului brâncovenesc, arhitectura aulic\ a }\rii Române[ti, foto: © arhiva justvision

Obiecte de mobilier autentice, cuf\rul din fa]a patului cu baldachin al domnitorului, foto: © arhiva justvision

patru fii, un trimis al Por]ii r\v\[e[te curtile de la Potlogi în c\utarea averilor lui Constantin Brâncoveanu, Prin]ul Aurului (Altân Bey), a[a cum era numit în mediile de la Constantinopol. Un an mai târziu, în 1715, averea imobiliar\

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Viziteaz\-l!

Replici ale costumelor de epoc\, foto: © arhiva justvision

ROBELO INTERVIEW ADRIAN H|DEAN

Adi H\dean „Nu îmi impun nicio limit\ (...)”

De la chiolhane la fast food... Ce e mai r\u? S\ mânc\m grobian sau „modern”? Vi s-a întâmplat s\ mânca]i la fast-food? Dac\ nu vre]i s\ r\spunde]i, „t\iem la montaj”. Da, am mâncat. Nu am nicio problem\. Problemele mele sunt altele. {i r\spund la orice întrebare. V-a]i n\scut la Arad, a]i debutat ca profesionist la Baia Mare, iar, mai apoi, a]i performat în mai multe ora[e. De ce a]i venit la Bucure[ti? A]i v\zut filmul “Cinema Paradiso”? (al regizorului Giuseppe Tornatore, Sicilia). Dac\ da, e vorba de acea poveste, de evadare din ora[ul copil\riei? Nu. A fost mult mai simplu de atât. Noi, oamenii, avem tendin]a s\ fim expansivi, tendin]\ care se manifest\, de cele mai multe ori, incon[tient, dar ca decizie con[tient\ am f\cut-o fix pentru c\ am fost chemat. Am fost chemat la un casting pentru formatul Masterchef, care la acea vreme era la Pro TV. Am venit la casting, am ob]inut rolul - pentru c\ acela a fost un rol [i cred c\ a[a trebuie tratat. M-am consultat cu so]ia mea, eram proasp\t p\rin]i, am întrebat cât dureaz\ film\rile, mi s-a r\spuns trei luni jumate [i am zis OK, venim. Am venit pentru trei luni jumate [i s-au f\cut de-atunci [ase ani [i-un pic! Pe de alt\ parte, Bucure[tiul este un ora[ interesant, cu multe aspecte seduc\toare. Îmi place s\ merg pe jos, iar acest lucru îmi permite s\ observ detaliile. Sunt oameni destul de departe de casa mea cu care am conversa]ii. Am mo[tenit un obicei de la bunicul din partea mamei care î[i lua rani]a în spate [i mergea, în fiecare zi, în ora[. Locuia la 18 kilometri de Baia Mare [i se ducea, în fiecare zi, în

ora[ pentru discu]ii cu diver[i oameni [i pentru plimbare, nu neap\rat cu vreo treab\. Bucataria e la mod\! Andrei Plesu, spunea, la un moment dat, c\ se public\ mai multe c\r]i de bucate decât romane… Nu se face prea mult show din buc\t\rie? Nu vi se pare c\ e prea mult marketing [i prea pu]in „gust”?

Nu [tiu ce mi se pare, sau ce nu mi se pare, dar nu e treaba mea s\-mi dau cu p\rerea despre c\r]i. La cât de prost se scrie în ultima vreme, nu m\ mir c\ se public\ mai multe c\r]i de re]ete decât romane. Dac\ ar fi mai mult marketing, ar fi [i mai mult „gust”! Noi suntem foarte mult în urma na]iunilor care au o cultur\ gastronomic\

Foto: © Arhiv\ personal\ Adi H\dean

„EU DAU GUST LA ORICE!”

elevat\ - Fran]a, Italia, Statele Unite sau ]\rile asiatice. Când eram copil, nu-mi venea s\ las c\r]ile din mân\. Acum se public\ c\r]i pe care nu le mai g\sesc interesante, iar c\r]ile de bucate sunt mai mult tehnice decât artistice. Tr\im o perioad\ de abunden]\ [i avem la dispozi]ie foarte multe lucruri pe care nu

Between crude home dishes and fast food… What’s worse? Eating unsophisticated or eating “modern”? Have you ever eaten fast food? We’ll cut this question if you don’t want to answer. Yes, I have. And I’ve no problem with this question. There are other matters that concern me. And I’ll answer any questions you have.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

“I CAN GIVE TASTE TO ANYTHING!”

You were born in Arad, your first professional gig was in Baia Mare and, then, you did your thing in different cities. Why did you come to Bucharest? Have you seen Giuseppe Tornatore’s Cinema Paradiso? Is it that story? No. It was much simpler. We, humans, have a natural tendency to expand, which manifests unconsciously most of the time. But the decision to come to Bucharest was a perfectly conscious one, for the simple fact that they have asked for my presence. I was asked to come to a casting for the Masterchef TV show that was airing on Pro TV at that time. I showed up and I got the role – it was a role and that’s how I think it should be understood. I had a talk with my wife – we had just become parents -, I asked them how long filming was going to take, they told me it would take around three months, and that was it, we agreed. I initially came for three months and now it’s been six years already! On the other hand, Bucharest is an interesting city, with many seductive features. I like to walk and this allows me to notice minute details. I have conversations with people far

ROBELO INTERVIEW ADRIAN H|DEAN „Pentru mine nu exist\ niciun ingredient minune! Via]a mea nu e atât de plictisitoare. Eu dau gust la orice. Nu îmi impun nicio limit\ [i nici m\car nu m\ intereseaz\ ce p\rere au al]i oameni despre felul în care g\tesc eu!”

le-am avut înainte [i exist\ aceast\ sete de a face ceva, de a experimenta [i atunci sunt oameni care cump\r\ c\r]i tehnice, c\r]i „do it yourself”. E la mod\, iar aceast\ surs\ de informa]ii, care este aparent inepuizabil\, internetul, dar care este [i o surs\ inepuizabil\ de prostie, complic\ [i mai mult situa]ia. Cartea tip\rit\, în schimb, trece prin ni[te filtre care ofer\, oarecum, o garan]ie a calit\]ii textului tip\rit. Francezii au o cultur\ gastronomic\ sofisticat\, nem]ii, austriecii exceleaz\ prin por]ii s\]ioase, asiaticii prin månc\rurile cu mirodenii... Pân\ la urm\, noi, românii, cu ce ne l\ud\m? Cât de româneasc\ e buc\t\ria româneasc\? Pentru mine acesta nu e un subiect de discu]ie! Nu m\ intereseaz\ cât de româneasc\ sau nu e buc\t\ria româneasc\, dar este româneasc\! Nu am niciun dubiu c\ este româneasc\! De dou\ mii de ani ne chinuim s\ ne form\m ca popor [i a trebuit s\ mânc\m în toat\ aceast\ perioad\. Nici m\car nu are importan]\ de unde am preluat influen]e. În Oradea, de exemplu, cred c\ sunt mai multe pizzerii decât oriunde în România [i nu mi se pare nepotrivit. Oradea are un apetit proitalian - începând cu secolul al XIII-lea încoace, avea rela]ii comerciale cu ora[ele-stat din Italia. Fiecare ora[ important din România a avut rela]ii economice [i culturale puternice cu multe dintre ora[ele lumii [i, f\r\ îndoial\, aceste rela]ii [i-au l\sat amprenta [i pe buc\t\ria autohton\. Faptul c\ avem în România o comunitate important\ de chinezi, în viitor aceasta î[i va pune amprenta inevitabil asupra felului în care se m\nânc\ la noi. Desigur c\ Puiul Szechuan nu este din buc\t\ria româneasc\, dar în cele din urm\, ceva din el va ajunge s\ fie românesc. Noi, cei care ne-am n\scut acum 20, 30, 50 de ani, ne raport\m la experien]a noastr\ limitat\ [i ni se pare c\ totul s-a inventat odat\ cu noi, ceea ce nu este adev\rat. Majoritatea lucrurilor au existat [i înainte s\ ap\rem noi pe P\mânt. Nu m-a[ dezice de buc\t\ria romåneasc\, de ce e românesc...

Chiar asta am vrea s\ afl\m. Cât de româneasc\ e bucataria româneasc\? Sarmalele [i mititeii sunt turce[ti, gula[ul e al ungurilor, „polenta” nu-i de pe la noi… Putem revendica orice. Acestea sunt chestiuni avoc\]e[ti [i nu au leg\tur\ cu noi, buc\tarii. Prefer s\ privesc problema din acest unghi. Degeaba am mâncat eu 40 de ani la mama acas\ pr\jitur\ Katy, pentru c\ ea nu va fi niciodat\ un produs românesc. Doar dac\ nu cumva o voi omologa ca pr\jitur\ româneasc\ sau ardeleneasc\. Aceste lucruri ]in mai mult de un statut juridic decât de o stare de fapt.

away from home. I got this habit from my grandfather on my mother’s side, who used to put on his backpack and walk to town everyday. He lived 18 kilometers from Baia Mare and walked there everyday so he could talk to various people and for the walk, not necessarily to work.

Când nu v\ v\d camerele de filmat, ce g\ti]i cel mai des? „Cel mai des” nu g\tesc nimic! Îmi place s\ g\tesc [i nimic nu g\tesc „cel mai des”! Mul]am (n.r., mul]umesc, regionalism) lui Dumnezeu pentru c\ am ajuns în situa]ia în care nu trebuie s\ g\tesc nimic „cel mai des”!

Cooking is trendy! Andrei Ple[u said, at some point, that we publish more cookbooks than we do novels… Aren’t we making too much of a show out of cooking? Don’t you think there’s too much marketing and too little “taste”? I don’t know what I think or what I don’t think, but it’s not my business to express my opinion on books. With how bad writing has gotten lately, it doesn’t surprise me that we publish more cookbooks than novels. If there were more marketing, there would be more “taste”! We are far behind other nations with a developed gastronomical culture such as France, Italy, the United States or the Asian countries. When I was a kid, I just couldn’t let the books rest. Now they publish books I no longer find interesting and cookbooks are more technical than they are artistic. We live in a time of abundance and we have at our disposal many things we didn’t have before, and there is this thirst to do something, to experiment, and so people buy technical books, DIY books. It is fashionable to do this, and this apparently inexhaustible source of information, the internet, is also an inexhaustible source of bullshit, which further complicates matters. Print books, on the other hand, have to pass through a number of checkpoints, which gives more of a quality guarantee.

S\ în]elegem c\ de aceea femeile sunt mai pu]in creative în buc\t\rie, pentru c\ trebuie mereu s\ g\teasc\ ceva „cel mai des”? Nu-i adev\rat! Trebuie s\ g\te[ti ceva „cel mai des” când e[ti într-un restaurant [i ai un meniu de respectat. Când e[ti acas\ po]i s\ g\te[ti ce vrei tu! Dar am curajul s\ afirm c\ nu toate mamele g\tesc bine!

The French have a sophisticated cuisine, the Germans impress with really large portions, the Asians bring various condiments... What can we, as Romanians, take pride in? How Romanian is Romanian cuisine? For me this is a non-issue. I don’t care how Romanian is Romanian cuisine, but it is Romanian! I am sure of that! For two thou-

Buc\t\ria româneasc\ este adaptat\, reinterpretat\? Aliniat\? Modernizat\? Sau mai degrab\ ea r\mâne tradi]ional\? Cred c\ sunt corecte toate variantele. Fiecare celul\ din corpul nostru este permanent nou\, chiar dac\ genetica dicteaz\ s\ ar\t\m mereu la fel. De când ne na[tem [i pân\ când murim, celulele noastre se schimb\ de nenum\rate ori. De ce nu s-ar schimba [i obiceiurile culinare? „Corpul” buc\t\riei r\mâne mereu acela[i, dar p\r]i din el se schimb\ permanent. O parte din buc\t\rie va deveni reinterpretat\, o parte va fi tradi]ional\, dar chiar cea tradi]ional\ se schimb\, doar c\ în alt ritm. Nu toat\ lumea trebuie s\ fie în avangard\. Mai trebuie s\ fie unii [i în ariergard\.

Foto: © Arhiv\ personal\ Adi H\dean

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

But these things have more to with legal status than matters of fact. Is Romanian cuisine reinterpreted, adapted, modernized? Or does it remain traditional? I think all of the above are correct. Each cell in our body is permanently reborn, even though genetics dictates that we keep looking the same. From the moment we are born till the moment we die, our cells change an infinite number of times. Then why would we not change our cuisine? The gastronomical body stays the same, but parts of it are perpetually changing. One part will be reinterpreted, one will remain traditional, but even that traditional part is changing, just in a different rhythm. Not everyone is supposed to be in the avant-garde. Why do you most often cook off-camera? The thing I cook most often is nothing. I like to cook and there is nothing I cook most often. Thank God I am not in a position to have to cook something most often.

“For me there is no secret ingredient! My life is not that boring. I can give taste to anything. I don’t have self-imposed limits and I don’t even care what others think about the way I cook.“

sand years we have been trying to develop as a nation, and we had to eat something all that time. It doesn’t even matter where we got our inspiration from. In Oradea, for instance, I think there are more pizza places than anywhere else in Romania and I see no problem with that. Oradea has had a pro-Italian appetite since the 18th century, having commercial relationships with the city states in Italy. Each city in Romania has had powerful cultural and economic relations with many cities in the world, and these relationships have surely left their mark on local cuisine. The fact that we now have an important Chinese community in Romania will surely leave a mark on our future cuisine. Szechuan chicken is, of course, not Romanian, but it will inevitably come to be so in the end.

We, those born 20, 30, 50 years ago, only have access to our limited experience and think that we invented sliced bread, which is not true. Most of the things existed before we came here. I would not be quick to dismiss the Romanian in Romanian cuisine. But this is exactly what we would like to know. How Romanian is Romanian cuisine? Our “sarmale” and “mititei” are Turkish, our goulash is Hungarian, our polenta is not ours… We can claim anything. This is a lawyers’ business and it has nothing to do with us, cooks. I prefer to look at this from another angle. In vain I have eaten mom’s Katy cake for 40 years, because it will never be a Romanian creation. Unless I homologate it as a Romanian or a Transylvanian cake.

So that’s why women are less creative in the kitchen, because they have to cook something most often? That’s not true! You do have to find something to cook most often when you are working in a restaurant and have a menu to abide by. When you’re home you can cook anything you want! But I am not afraid to say that not all moms cook well! So the saying - like mom used to cook at home - is not a general truth? No, because we cook at home less and less. We are living times where people trade the good life for the comfortable life. But we will pay the bill! Not yet, but we will! The choices we make for our comfort will come with a bill, faster than we expect. We want to live our whole life in a day, and this generates conflicts. We say we don’t have time, but we do have time for what we want to do. It’s just that healthy eating is not a priority for us. If I were to ask you what you would never eat… you would probably tell me that there is no food you would never eat? Maybe there are foods I would refuse to eat. I wouldn’t eat my dog, for instance, but I would have a taste of any dish, at least once.

ROBELO INTERVIEW ADRIAN H|DEAN >„Cel mai des” nu g\tesc nimic! Îmi place s\ g\tesc [i nimic nu g\tesc „cel mai des”!<

Deci, dictonul „ca la mama acas\” nu e general valabil? Nu, pentru c\ se g\te[te din ce în ce mai pu]in acas\! Tr\im vremuri în care oamenii dau via]a bun\ pe via]a comod\! Dar, decontul va veni! N-a venit înc\, dar va veni! Alegerile comode pe care le facem vor aduce cu ele [i decontul, [i va veni mult mai repede decât ne a[tept\m. Vrem s\ tr\im toat\ via]a într-o singur\ zi, iar acest lucru genereaz\ conflicte. Motiv\m c\ nu avem timp, dar avem timp pentru priorit\]ile noastre. Mâncatul s\n\tos nu e o prioritate pentru noi. Dac\ v\ întreb ce nu a]i mânca niciodat\ îmi ve]i r\spunde, probabil, c\ nu exist\ mâncare pe care s\ o refuza]i! Poate c\ sunt mânc\ruri pe care le-a[ refuza. Nu mi-a[ mânca câinele, de exemplu, dar a[ gusta din orice mâncare, m\car o dat\. {ti]i c\ în zona Arge[ului se m\nânc\ ma]e fripte? Sunt foarte bune. Acest obicei vine dintro perioad\ a istoriei în care oamenii valorificau fiecare parte a animalului sacrificat. Ast\zi ne batem joc de el. Noi credem c\ un porc are doar cotlet, pentru c\ doar atât g\sim pe raft! Cele mai bune ma]e fripte leam mâncat la Istanbul. Cum po]i s\ ajungi un chef bun? Care e re]eta? Nu cred în talent. Cred doar în munc\! Sunt mul]i oameni înzestra]i de la natur\ care nu î[i exerseaz\ aptitudinile [i nu se dezvolt\. Pe de alt\ parte, exist\ oameni care prin foarte mult\ munc\ ajung s\ fie exact ce î[i doresc ei s\ ajung\ în via]\. Ce e talentul? Sunt ni[te atribute native care se manifest\ pe un teren propice, teren care nu poate fi altceva decât un ogor arat [i sem\nat. Trebuie s\ munce[ti foarte mult. Trebuie s\ fii atent la ce ]i se întâmpl\ în via]\! „Oamenii aten]i” reu[esc s\ identifice oportunit\]ile [i s\ fac\ alegeri corecte. Se poate întâmpla ca într-o zi din via]a ta s\ identifici multe oportunit\]i, dar, dac\ nu faci alegerea corect\, po]i spune c\ ai avut ghinion.

Business-ul meu este rezutatul unei munci [i a unei alegeri corecte. Nu am jucat la 6 din 49. Ni[te oameni au aflat de mine pentru c\ aveam deja o activitate relevant\. Nega]i calit\]ile native? Oricine poate face orice? Nu, nu le neg, dar spun c\ ele sunt inutile în lipsa unui exerci]iu. Nu oricine poate s\ fac\ orice. Sunt oameni care sunt talenta]i [i pot s\ fac\ orice pentru c\ sunt ambi]io[i [i sunt oameni talenta]i care nu fac nimic pentru c\ sunt lene[i. {i mai exist\ o categorie de oameni care, oricât s-ar str\dui, nu pot s\ fac\ anumite lucruri, pentru c\ nu sunt înzestra]i cu anumite calit\]i. Ce ar trebui s\ [tie un tân\r buc\tar? Nu ar trebui s\ [tie nimic! Oamenii care [tiu „lucruri” nu reu[esc s\ ob]in\ prea multe de la via]\. Trebuie s\ fie con[tien]i de faptul c\ nu [tiu nimic! Cu cât e[ti mai con[tient c\ [tii pu]in, cu atât va fi mai bine pentru tine. Dac\ admi]i c\ nu [tii, cau]i s\ [tii! Toat\ via]a noastr\ este rezultatul c\ut\rilor noastre! În momentul în care [tii multe sau crezi c\ [tii multe, nu mai cau]i nimic, iar via]a ta devine un mare „nimic”. Marea problem\ a buc\tarilor mai tineri e aceea c\ ei [tiu tot! Pân\ la o anumit\ vârst\ arogan]a este ceva folositor [i nu trebuie judecat, ci trebuie îng\duit. Arogan]a merge mân\ în mân\ cu ambi]ia. Dac\ renun]i prea repede la arogan]\ s-ar putea s\ fii tentat s\ renun]i [i la ambi]ie [i s\ intri într-o zon\ de platou mult prea devreme. Genul acesta de simptomatologie o întâlne[ti pe tot globul la genera]ia noastr\, pentru c\ noi, de la o genera]ie la alta, c\lc\m în picioare tradi]iile genera]iei anterioare [i ne dezicem de felul în care ne educau p\rin]ii no[tri [i c\ut\m s\ ne educ\m copiii într-o manier\ diferit\ de cea a p\rin]ilor no[tri. Dar acest tip de negare merge mân\ în mân\ cu pregresul [i e foarte bine c\ e a[a, pentru c\, altfel, [i acum am fi lovit dou\ pietre una de alta ca s\ aprindem focul. Jonas Schäfer, de la Valea Verde, Cund, ne m\rturisea într un interviu c\ a descoperit

You know they eat fried intestines around Arges? They are very good. This custom comes from a period in time when people used to capitalize on every part of the animal they killed. Today we make a mockery out of it. We think that the chop is all there is to a pig, because that’s all we can find on the shelf. The best fried intestines I ate were in Istanbul. How do you become a good chef? What is the secret? I don’t believe in talent, I only believe in work! There are lots of talented people that don’t exercise their talent, and so they do not develop. On the other hand, there are people that get exactly where they want to be in life

Foto: Robert Popescu, © Arhiv\ personal\ Adi H\dean

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

> The thing I cook “most often” is nothing. I like to cook and there is nothing I cook “most often”.<

When you know a lot or you think you know a lot, you cease searching, and then your life amounts to nothing. The big problem with young cooks today is that they think they know everything. Up to a certain age, this is a good attitude and it should not be frowned upon but tolerated. Arrogance goes hand in hand with ambition. If arrogance leaves you too early, you might be tempted to also forget your dreams and reach a plateau much too early. You find these symptoms worldwide with our generation because we are used to trampling the work of previous generation under foot, and to disregard the teachings of our parents, then educate our own children in a different manner… But this kind of negation goes hand in hand with progress and that’s a good thing because otherwise we would still be starting fire by rubbing rocks together. Jonas Schäfer from Valea Verde, Cund, admitted to discovering the secret ingredient on the kitchen shelf of a Transylvanian Saxon woman. It was pickled tarragon. What is your secret ingredient? For me there is no secret ingredient! My life is not that boring. I can give taste to anything. I don’t have self-imposed limits and I don’t even care what others think about the way I cook. through sheer hard work. What is talent? Some native attribute that only manifests itself in propitious circumstances, namely when the field has been plowed and sown. You have to work hard. You have to be attentive to what happens to you in life! Attentive people succeed to identify opportunities and make the correct decisions. It can happen that one day you identify lots of opportunities, but if you don’t make the right choice, you might say you were unlucky. My business is the result of honest work and good choices. I didn’t play the lottery. Some people came across me because I already had relevant results. Do you dismiss natural talent? Can everyone do everything?

No, but natural talent is useless if it is not exercised. It is not the case that everyone can do everything. There are talented people that can do anything because they work hard and there are talented people who do not achieve anything because they are lazy. And there is also a third category of people that simply cannot do some things, no matter how hard they try, because they completely lack talent. What should a young chef know? Nothing! People who “know” things do not achieve too much. You have to be aware that you do not know anything! You cannot be too aware of this fact. If you admit that you don’t know, then try to know! Our whole life is the result of our searching.

Then this is your secret ingredient! I don’t have a secret ingredient! I don’t cook for other people, I cook for myself! This is my life. I cook because I really like it. I like to prepare dishes, to combine ingredients, to taste them… If I like the way something tastes, I share it with others, if not, I throw it in the trash. I am the sole judge of my dishes and other people may or may not enjoy them, depending on their individual circumstances. This is a bold claim! Even the great Renaissance painters were doing paid works that catered to the client’s taste. This is their problem. I don’t work for no one. I have my own garden and those who want may come to visit me.

ROBELO INTERVIEW ADRIAN H|DEAN

Nu fac doar ce vreau! Dar tot ce vreau, fac! ingredientul secret într-un borc\na[ de pe raftul unei s\soaice. Era tarhonul murat… Care este ingredientul dvs. minune? Pentru mine nu exist\ niciun ingredient minune! Via]a mea nu e atât de plictisitoare. Eu dau gust la orice. Nu îmi impun nicio limit\ [i nici m\car nu m\ intereseaz\ ce p\rere au al]i oameni despre felul în care g\tesc eu! Înseamn\ c\ aceasta este re]eta dvs. secret\! Nu am o re]et\ secret\! Eu nu g\tesc pentru al]i oameni, eu g\tesc pentru mine! Aceasta e via]a mea. G\tesc pentru c\ îmi place foarte tare. Îmi place s\ preg\tesc lucrurile, s\ le a[ez, s\ le combin, s\ le gust... Dac\ mie îmi place ce gust are o mâncare, dau [i altora s\ o guste, dac\ nu-mi place, o arunc. Eu sunt primul [i ultimul judec\tor al mânc\rurilor mele, iar restul oamenilor pot s\ se bucure sau s\ nu se bucure de ea, în func]ie de ce „necazuri” are fiecare în via]a lui. Transmite]i un mesaj de for]\. Chiar [i marii pictori renascenti[ti care lucrau „la curte” tablouri la comand\, nu de pu]ine ori î[i acordau cromatica dup\ gustul „clientului”. A fost problema lor. Eu nu lucrez la „curtea” nim\nui! Eu am curtea mea, cine vrea poate s\ vin\ s\ m\ viziteze! Sunte]i un om norocos pentru c\ pute]i face doar ce vre]i! Nu fac doar ce vreau! Dar tot ce vreau, fac! Am în]eles c\ trebuie s\ fac anumite lucruri pentru a ajunge pe „drumul meu”, dar odat\ ajuns pe acest drum nu m\ mai pot întoarce. Am lucrat în restaurante pentru c\ a[a m-am format. Un pas în fa]\, un pas în spate. Toat\ via]a e un dans! Exist\ ni[te angajamente care se numesc meniuri, dar în rest nu exist\ niciun angajament. Ave]i un chef care v\ place cum g\te[te? Ave]i mentori? Îmi plac foarte mul]i [i pe to]i îi consider mentori. Un mentor în adev\ratul sens al cuvântului nu am [i nu am avut. A[a a fost via]a mea, nu m-am nimerit lâng\ un mentor, dar am încercat s\ fac în a[a fel încât fiecare om lâng\ care stau s\ fie mentorul meu. S\ am ce s\ înv\] de la el, s\ înv\] cum gânde[te, cum

abordeaz\ o re]et\, s\ v\d cum abordeaz\ o strategie, un meniu. {i nu m\ refer doar la oamenii cu experien]\, ci [i la cei cu mai pu]in\ experien]\ decât a mea, pentru c\ fiecare experien]\ e diferit\. Nu cred c\ e gre[it s\ înve]i ceva de la un om care vine „din spate”. Nu mai citim c\r]i, citim feed-uri pe internet, nu mai mergem la cinema, facem streaming, nu mai facem sport, alerg\m pe band\… Vor mai merge oamenii la restaurant? Cum s\ nu?! Poate nu atât de mul]i ca pân\ acum, dar vor merge. Poate vor merge doar aceia care caut\ experien]a restaurantului, nu doar o farfurie cu mâncare. Acum farfuria cu mâncare vine foarte repede la tine acas\. Dar cine caut\ experien]a oferit\ de restaurant va merge la restaurant [i poate c\ acest lucru va ajuta restaurantele s\ devin\ mai bune. Restaurantele vor oferi experien]e pe care nu le po]i avea acas\. Unele vor face circ, a[a cum au f\cut tot timpul, iar altele vor oferi experien]e faine (n.r., frumoase, regionalism), unele vor fi plictisitoare [i vor fi nevoite s\ închid\ mai repede, sau poate nu, pentru c\ exist\ [i oameni c\rora le place s\ fie plictisi]i. Odat\ cu izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19, autorit\]ile au impus o serie de m\suri pentru domeniul HoReCa. Crede]i c\ au fost corecte? Se putea face altfel? Dvs. ce a]i fi f\cut în locul lor? În afar\ de m\sura închiderii restaurantelor, nu am v\zut niciuna! Pe 6 martie, anul trecut, în urma unei hot\râri de guvern sau OUG, am închis [i a[a am r\mas. {i cine a vrut s\ func]ioneze pe „[estache”, a func]ionat [i cine nu, la revedere! Cu toat\ buna credin]\, ni[te m\suri pentru HoReCa eu nu am v\zut! Împotriva HoReCa, da, am v\zut, au fost mai multe. Statul n-a pl\tit nimic pentru c\ nu sunt bani. Industria a luat ni[te lovituri foarte puternice tocmai din cauz\ c\ ]ara a fost neguvernat\, practic. Ne-am concentrat numai pe m\surile de combatere a Covid-19, foarte importante dealtfel, [i le-am l\sat pe toate celelalte „în plata Domnului”! Efectele se vor vedea mai accentuat prin septembrie/octombrie, când vom putea s\ cump\r\m restaurante pe band\ rulant\ [i la bani pu]ini. Nu sunt preziceri, trag concluzii! Num\rul

spa]iilor de închiriat a crescut [i cre[te de la o s\pt\mân\ la alta. Unele au fost baruri, altele bistrouri, cafenele, restaurante. Din aceast\ perspectiv\ poate este nepotrivit s\ v\ întreb ce planuri de viitor ave]i, dar un antreprenor este, prin defini]ie, un vizionar, un programator. Deci, ce planuri ave]i? Am foarte multe, dar nu îmi place s\ vorbesc despre ele. Nu m\ pot opri. {i ne adun\m – suntem mai mul]i în „casa asta” – ne adun\m [i discut\m despre ce am mai putea face. Avem mai multe proiecte în derulare care nu ]in neap\rat de HoReCa, dar care ]in de ospitalitate, pe care le derul\m. Nu putem s\ st\m „cu toate ou\le în acela[i co[“, ne str\duim de ani de zile s\ ne creem ca echip\, c\ut\m oportunit\]i s\ r\mânem o echip\ [i c\ut\m s\ r\mânem „suda]i”. Oamenii care „m\nânc\ la aceea[i mas\” pot s\ petreac\ mult timp împreun\. Când cineva trebuie s\ mearg\ s\ m\nânce „la alt\ mas\”, apar desp\r]irile! Suntem la „foc continuu”. Nu st\m niciun pic. V-a b\tut gândul s\ „evada]i” din ]ar\? Da, [i nici acum nu exclud o „evadare”. Mie îmi place s\ fie cald [i soare [i noi în Romania avem un sezon cu soare prea scurt [i dac\ a[ putea cumva s\-mi petrec câteva luni întrun loc cu mai mult soare, a[ face-o. Momentan e mai complicat – copiii, [coala... Dar nu m\ v\d în viitor separat de România [i de soarta României, mai ales dac\ vorbim de ospitalitate. E o ]ar\ care are multe de oferit, iar noi mai avem înc\ multe de ar\tat. Nu am apucat s\ exprim\m multe din capabilit\]ile noastre, [i pentru c\ nu sunt exersate, [i pentru c\ talentele noastre sunt înc\ în stare brut\, [i pentru c\ nu am [tiut s\ ne creem contexte. Dar încet, încet, vom înv\]a. Pandemia va trece, a[a cum au trecut toate lucrurile pân\ acum. În fiecare zi trece o zi! Înc\ nu am întâlnit o zi pe care s\ o v\d [i a doua zi! {i pentru c\ revista noastra este despre HoReCa [i turism, unde a]i mâncat cel mai bine (la noi [i în str\in\tate)? Nu [tiu cum s\ r\spund la aceast\ între-

Foto: Robert Popescu, © Arhiv\ personal\ Adi H\dean

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

“I don’t only do what I want. But I do everything I want!” gagements I call menus, but otherwise there is no engagement on my part. Is there a chef you really admire? Do you have mentors? I like lots of chefs and I consider all of them to be mentors. But I don’t have a mentor in the truest sense of the word. That was my life, I didn’t come across such a mentor, but I tried to make anyone I came across be my mentor, so I always had something to learn – how one thinks, how one does a dish, how one plans... And I don’t mean only experienced people, but also those with less experience than mine, because everyone’s experience is different. There’s nothing wrong with learning from someone just catching up to you. We don’t read books anymore, we read feeds, we don’t go to the cinema, we stream, we don’t play sports, we run on the treadmill… Are people still going to go to restaurants? Why not?! Maybe not as many, but they will. Maybe only those that are looking for the restaurant experience, not just a plate with food in it. But those who are looking for such an experience will go to restaurants and will help make them better. Restaurants will offer an experience you cannot have at home. Some restaurants will do a circus act, like they always did, while others will offer wonderful experiences. Yet others will be boring and they will have to close. Or maybe not – some people like to be bored.

The one who can do what he wants is a lucky man indeed! I don’t only do what I want. But I do everything I want! I understood that there are certain things that need to be done along the way, but there is no turning back once you get going. I worked in restaurants because that’s how I cut my teeth. One step forward, one step backwards… Life is a dance! There are certain en-

With the Covid-19 outbreak, a series of restrictive measures were taken, which had great impact on HoReCa. Do you think they were fair? Was there an alternative? What would you have done? Apart from closing restaurants, I didn’t see no measures. On the 6th of March last year, we were forced by the government to close, and closed we stayed. Those who wanted to risk it and try to stay open, did so, those who didn’t, did not. In all good faith, I did not see any measures intented to help HoReCa, only against, lots of them. The state did not pay for anything because there is no money. The industry took a great hit because

there was no one to run this country. We concentrated only on measures against Covid-19 and left everything else in God’s hands. This will be obvious come September, when we will be able to buy failed restaurants en masse and for cheap. This is not a prediction but a conclusion. The number of places for rent has gone up and it keeps going up from week to week. Some of them have been bars, some bistros, some cafes, some restaurants. In this context it is perhaps unreasonable to ask you about your plans, but an entrepreneur is, by definition, a visionary. So what are your plans? I have lots of plans, but I don’t like talking about them. I can’t stop. We meet (there’s more of us here in this “house”) and discuss what we could do next. We have lots of projects in place which are not necessarily related to HoReCa but to the hospitality niche. We can’t keep all our eggs in one basket. We have been working for years to bond as a team, to look for opportunities, to remain close. Those who eat at the same table can spend a lot of time together. When someone has to eat at a different table, we have breakups. It’s running fire with us. We have no rest. Have you ever thought about “escaping” from this country? Yes, and even now I don’t dismiss this possibility. I like warmth and in Romania we have a sunny season that is too short and if I were able to spend some months in a place with more sun, I would do it. At the moment, it’s complicated because of kids, school etc. But I don’t see for myself a future divorced from Romania and its faith. It’s a country with lots to offer, and we ourselves still have lots to offer. We have not managed to express many of our capacities, because they are not well exercised and because our talents are still in a raw phase – and because we don’t know how to create opportunities. But we will slowly learn. This pandemic will go away just like everything else. Each day a day goes by! I have not yet seen a day that was still there the next day!

ROBELO INTERVIEW ADRIAN H|DEAN „Nu cred în talent. Cred doar în munc\!”

bare, pentru c\ eu nu m\nânc! M\nânc doar context! {i context bun poate fi [i pe malul b\l]ii lâng\ un ciaun. Nu am cum s\ r\spund la aceast\ întrebare deoarece eu a[a îmi construiesc via]a, în a[a fel încât s\ descop\r în fiecare zi contexte fericite. Am mâncat „vagoane” de mâncare pân\ acum numai pentru c\ am vrut s\ [tiu ce gust are o anumit\ mâncare, f\r\ s\ fiu fl\mând, ca s\ în]eleg ce pun al]i oameni în mânc\rurile lor, nu doar s\ înghit [i s\ plesc\i. V\ rug\m s\ ne da]i o re]et\ pentru o mas\ de prînz, de duminic\, în familie. Masa de duminic\ e tot un context [i contextul familiei nu am cum s\-l împart decât cu familia. Masa de duminic\ e o chestiune de duminic\. Eu a[a am crescut, a[a am fost educat. Din p\cate nu mai avem atâtea mese de duminic\ ca atunci când eram copii, pentru c\ via]a s-a schimbat.

And because our magazine is related to HoReCa and tourism, where did you eat the best food (here or abroad)? I don’t know how to answer this question because I don’t eat! I only eat context! And a good context can also be by the lake next to a cauldron. I cannot answer this be-

Foto: © Arhiv\ personal\ Adi H\dean

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

“I don’t believe in talent, I only believe in work!”

cause this is how I live my life – I discover fortunate contexts each day. I have eaten trucks of food until now only because I wanted to taste a certain food without being hungry, so as to understand how other people cook, not just chew and swallow. Please give us a recipe for a Sunday lunch with the family. The Sunday lunch is a context in itself and the family context can only be shared with the family. The Sunday lunch is a Sunday matter. This is how I was raised. Unfortunately, we don’t have Sunday lunch as often anymore because life has changed. Go on adihadean.ro. There are about five thousand recipes there.

Ligia {endrea

COME AND SEE HERCULANE PROJECT

HerculaneProject „Curajul, pasiunea [i perseveren]a ne-au ajutat s\ câ[tig\m încrederea oamenilor!” Oana Chiril\

Am putea invoca neputin]a, am putea da vina pe oricine, mai pu]in pe noi, am putea emigra, am putea g\si mii de scuze, sau am putea glumi pe seama noastr\: „avem o ]ar\ frumoas\, p\cat c\-i locuit\!” sau, în jargon urban, putem fi chiar mai colora]i în limbaj. Mai exist\ o mân\ de entuzia[ti, parc\ tot mai pu]ini, de la an la an, care nu înceteaz\ s\ mai spere c\ România poate s\ renasc\ din propria-i cenu[\. Compara]ia nu e exagerat\, dac\ privim retrospectiv, critic, la toat\ baza turistic\ de alt\ dat\, mândre]ea vremurilor trecute. Iar „perla coroanei”, era chiar a coroanei! La Herculane se îmb\ia seduc\toarea [i extravaganta împ\r\teas\ Sisi (Elizabeth de Austria), care de]inea o proprietate în ora[, Vila Elisabeta. Sta]iunea este una dintre cele mai vechi b\i termale de pe teritoriul României [i din Europa. De-a lungul timpului a trecut prin mai multe momente de progres [i regres, dar întotdeauna a g\sit oportunitatea de a se reinventa. Atestat\ documentar în anul 153 d.Ch., în perioada roman\, aflat\ succesiv sub st\pânire maghiar\, otoman\ [i apoi austro-ungar\, sta]iunea B\ile Herculane a cunoscut o dezvoltare f\r\ precedent în secolul al XIX-lea. A[ezarea este frecventat\ de mari personalit\]i ale vremii, printre care împ\ratul Franz Josef, care observa c\ B\ile Herculane sunt „cea mai frumoas\ sta]iune de pe continent”. Existen]a sta]iunii B\ile Herculane timp de dou\ milenii a fost favorizat\ de eficacitatea miraculoas\ a izvoarelor termale, dar [i de pitoreasca a[ezare a sta]iunii într-o vale ad\postit\ de mun]i, de o frumuse]e aparte. Din p\cate, B\ile Herculane ofer\ ast\zi o imagine dezolant\. Majoritatea bazelor balneo-climaterice sunt închise, accesul la resursele termale a fost limitat, iar centrul istoric a ajuns într-o stare de abandon. Totu[i, din aceast\ degradare se pot extrage elemente

Herculane Project este o platform\ de reactivare arhitectural\ [i social\ a centrului istoric B\ile Herculane prin unelte de arhitectur\, cultur\ [i educa]ie. Pe termen lung, scopul proiectului este de a include ansamblul arhitectural monument istoric în patrimoniul UNESCO. Foto: © Petru Cojocaru

Foto: © Petru Cojocaru

B\ile Herculane, Foto: © arhiva herculaneproject.ro

Asocia]ia Locus reune[te oameni cu diverse vârste [i profesii, de la studen]i [i absolven]i de arhitectur\, economi[ti, IT-i[ti, jurnali[ti, speciali[ti în marketing [i comunicare, arti[ti, ingineri, istorici din Timi[oara, Bucure[ti, Cluj-Napoca sau Londra [i membri ai comunit\]ii locale din Herculane, anima]i de acela[i vis, salvarea B\ilor Herculane. Foto: © Petru Cojocaru

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

care s\ dea form\ unui nou început, care s\ constituie vectorii unei noi etape de dezvoltare a ora[ului-sta]iune. Oana Chiril\, „o entuziast\ care mai sper\”, manager de proiect în cadrul Asocia]iei Locus, organiza]ie non guvernamental\ care are ca scop salvarea [i promovarea patrimoniului cultural, arhitectural, urbanistic [i natural de pe teritoriul României [i unul din ini]iatorii proiectului Herculane Project a avut amabilitatea s\ ne r\spund\ la cåteva întreb\ri. Cum a început proiectul? Cine a avut ideea? Proiectul a început spontan, din dorin]a de a face un bine. Am ajuns întâmpl\tor la Herculane [i am r\mas frapat\ de frumuse]ea locului, dar [i de stadiul de degradare în care acesta se reg\sea. Atunci am decis c\ merit\ promovat într-un mod pozitiv, astfel c\ am scris un articol prin care am expus o serie de amintiri de la B\i [i m-am întrebat „Ce putem face?” Mai apoi, într-un timp foarte scurt am contactat Prim\ria B\ile Herculane [i împre-

COME AND SEE HERCULANE PROJECT

un\ cu echipa am stabilit clar un plan. Încet, încet s-a conturat HerculaneProject ca [i platform\ de reactivare arhitectural\ [i social\ a centrului istoric. Sunte]i o echip\ foarte tân\r\. Cei cu care interac]iona]i au încredere c\ ve]i mi[ca lucrurile? Nu e u[or, iar lipsa de experien]\ pe care o aveam, fiindc\ totu[i pentru o bun\ perioad\ de timp am fost înc\ studen]i, s-a v\zut. Îns\ mereu ne-am înconjurat de oameni cu mult\ experien]\ [i am înv\]at pe parcurs cum s\ trecem cu bine peste toate provoc\rile proiectului. Cu siguran]\ faptul c\ am fost [i suntem tineri a fost un aspect dulce-am\rui al proiectului - curajul, pasiunea [i perserveren]a ne-au ajutat s\ câ[tig\m încrederea oamenilor, dar nu putem nega faptul c\ exist\ [i un revers al medaliei.

De-a lungul celor trei ani [i jum\tate am reu[it s\ mi[c\m lucrurile. În primul rând, patrimoniul cultural al B\ilor Herculane este promovat la nivel na]ional [i asta semnific\ o [ans\ pentru reactivarea sa. În al doilea rând, am reu[it s\ organiz\m o serie de interven]ii [i

proiecte, atât în ceea ce prive[te interven]ia de urgen]\ a B\ilor Neptun, cât [i activarea cultural\ a centrului istoric. Nu în ultimul rând, am reu[it s\ mobiliz\m societatea civil\ s\ ne fie al\turi, fie prin contribu]ii financiare, fie prin idei, voluntariat.

Echipa Herculane Project, Foto: © arhiva herculaneproject.ro

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Oana Chiril\

Cât timp acorda]i proiectului? V\ r\mâne [i pentru activit\]ile zilnice? Undeva la 3 sau 4 ore pe zi. Singura zi pe care o dedic\m foarte des integral proiectului este una din cele dou\ zile de weekend. Îns\ acest aspect variaz\ în func]ie de stadiul proiectelor, de disponibilitatea echipei sau a colaboratorilor. Sunt situa]ii în care în fiecare weekend suntem la Herculane sau trebuie s\

COME AND SEE HERCULANE PROJECT

preg\tim proiecte, campanii [i diverse ac]iuni. Înainte de pandemie o parte din noi ne dedicam 100% acestui proiect, îns\ nu era foarte sustenabil pentru ni[te tineri arhitec]i s\ fac\ numai voluntariat. A[adar, fiecare dintre noi a încercat s\ caute diverse modalit\]i de dezvoltare profesional\ [i personal\ [i în afara proiectului. Când v\ ve]i opri? Când ve]i spune „gata, noi ne-am f\cut treaba, s\ vin\ al]ii dup\ noi s\ continue ce am început!”? Întrebarea este când vom reu[i s\ ducem la bun sfâr[it ceea ce am început. Ne dorim foarte mult s\ finaliz\m interven]ia de urgen]\ la B\ile Neptun. O serie de lucr\ri absolut esen]iale vor stabiliza cl\direa pentru o perioad\ limitat\, îns\ pentru acest monument de interes na]ional cu o valoare european\ este nevoie de mai mult, bineîn]eles. Iar prin aceast\ interven]ie de urgen]\ câ[tig\m timp, timp care e necesar pentru a debloca situa]ia ju-

ridic\, pentru a concretiza o viziune coerent\ inclusiv din punct de vedere economic [amd. Nu vom a[tepta niciodat\ s\ vin\ al]ii s\ ne rezolve problemele. Vom încerca mereu s\

facem cât putem, s\ alegem cele mai bune solu]ii cu resursele pe care le avem [i s\ coagul\m acei „stakeholderi” atât de necesari unei dezvolt\ri sustenabile a sta]iunii.

B\ile Herculane, Foto: © arhiva herculaneproject.ro

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Ave]i în vizor [i alte obiective care „strig\” dup\ ajutor? Acolo unde putem contribui, cu siguran]\ o vom face. Îns\ e important pentru noi, dar [i pentru comunitate, s\ ducem la bun sfâr[it ceea ce am început la B\ile Herculane. Foarte mul]i tineri de vârsta dvs. renun]\ la lupt\ [i emigreaz\. Ave]i în inten]ie un astfel de plan? Nu, nu pentru urm\torii ani. În România exist\ foarte mult poten]ial de dezvoltare, cât [i de activare comunitar\, social\ [i cultural\ [i m\ întreb dac\ nu o vom face noi, genera]ia noastr\, atunci cine o va face? Nu înseamn\ c\ e u[or, înv\]\m zi de zi lec]ii noi, dar e un proces minunat s\ po]i s\ fii parte dintr-un proiect atât de frumos.

Oana Chiril\ Ana Maier herculaneproject.ro

co-writing

COME AND SEE TRANSF|G|R|{AN

,9 This is the Amazing

„This is the Amazing Transf\g\r\[an, România”, spunea celebrul realizator britanic Jeremy Charles Robert Clarkson, `n emisiunea sa de la BBC „Top Gear”. ~n 2009, echipa Top Gear, cu triada Aston Martin DBS V12 Volante, Ferrari California [i Lamborghini Gallardo LP560-4 Spyder a parcurs acest drum. La sfâr[it, Jeremy a spus c\ Transf\g\r\[anul este „cel mai frumos drum din lume”.

Locurile frumoase din România, pentru ca s\ ne plac\ nou\, românilor, trebuie s\ fie descoperite, mai întâi, de cineva din afara ]\rii, de cineva cunoscut, cu renume. Avem înc\ mentalitatea de vasal [i nu avem în]elepciunea

s\ pre]uim bog\]iile pe care le avem. Nu e neap\rat o tar\ romåneasc\, publicitatea se face cu promotori celebri. Dac\ nu ar fi existat Prin]ul Charles, foarte pu]ini ar fi auzit de Viscri, dac\ nu era Charley Ottley,

Transf\g\r\[an, versantul nordic, drumul spre Câr]i[oara, Sibiu Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

, 9 Transf\g\r\[an!

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Jeremy Charles Robert Clarkson, BBC

pu]ini ar fi [tiut c\ mai exist\ în România sate bine conservate [i p\duri virgine. Dac\ scriitorul britanic Jeremy Charles Robert Clarkson, producator al celebrului serial CNN – Top Gear, nu ar fi ajuns în România, Transf\g\r\-

[anul ar fi r\mas doar un drum na]ional, spectaculos [i cam atât. Aproape patetic [i pu]in na]ionalist, (sau chiar biblic – „Gr\dina Maicii Domnului") a[a cum [tiam din copilarie, noi, românii, ne tra-

gem din ge]i, „cei mai viteji [i mai drep]i dintre traci”. Urmând aceea[i logic\, Transf\g\r\[anul trebuie s\ fie, [i el, cel mai frumos [i mai bun drum din lume, nu? Nu spun c\ Herodot, „p\rintele istoriei”,

COME AND SEE TRANSF|G|R|{AN

m-a manipulat, dar ca om cu sim]ul m\surii [i acces la internet (care evit\ superlativele) atunci când vine vorba de Transf\g\r\[an a[ ad\uga în fa]a sintagmei „cel mai", apelativ r\s-uzitat de toate televiziunile din România ([i nu numai), cuvåntul „probabil”. Dar, chiar [i a[a, manipulat, dac\ a[ fi la volanul unei ma[ini ca a lui Jeremy, Lamborghini Gallardo [i a[ face drifturi la 7000 de ture pe drumul care urc\ de la Câr]a spre Bålea Lac, a[ striga [i eu, în cor, în gura mare, cât a[ putea de tare „Thank you, România, this is the amazing Transf\g\r\[an”! Transf\g\r\[anul se afl\ pe lista celor mai spectaculoase drumuri din lume [i, nu în pu]ine clasamente, ocup\ chiar locul întâi! „Drumul dintre nori”, a[a cum mai este supranumit drumul care traverseaz\ Mun]ii F\g\ra[, este mai mult decât un drum de

Foto: © Ilie Tudorel

www.tudorphotoblog.blogspot.com

munte. Este drumul care coboar\ [i urc\ }ara F\g\ra[ului, cu peisaje ce-]i taie respira]ia, oriunde ]i-ai arunca privirea. Transf\g\r\[anul este un adev\rat brand

de ]ar\ care fascineaz\ turi[ti din toat\ lumea [i care reu[e[te, de fiecare dat\, s\ ofere „senza]ii tari”. Orice român ar trebui s\ parcurg\ acest drum m\car o dat\ în via]\.

Transf\g\r\[an, Sibiu Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Foto: © Ilie Tudorel

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

www.tudorphotoblog.blogspot.com

COME AND SEE TRANSF|G|R|{AN

Barajul [i Lacul Vidraru Barajul Vidraru este situat pe râul Arge[, între versan]ii mun]ilor Ple[a [i Vidraru. Barajul este denumit de speciali[tii în construc]ii „bijuterie inginereasc\”. A fost construit în anii 1961-1966, iar în anul d\rii lui `n exploatare era al 15-lea baraj „în arc” [i al 27-lea ca în\l]ime (166 m) din Europa. Odat\ cu barajul a luat na[tere [i lacul de acumulare Vidraru, care are o suprafa]\ total\ de 870 de hectare [i o adâncime maxim\ de 155 m. Priveli[tile care se deschid deasupra barajului [i lacului sunt cu adev\rat spectaculoase.

Cascada Bâlea Cascada Bâlea este situat\ între vârfurile Moldoveanu [i Negoiu la o altitudine de 1.234 metri. Cea mai renumit\ cascad\ din România î[i vars\ apele de la o în\l]ime de 60 metri.

Po]i admira un spectacol minunat [i în acela[i timp surprinz\tor, cu un minim de efort, mergând pe un traseu turistic de numai o jum\tate de or\.

Lacul Bâlea Lacul glaciar Bâlea se afl\ la o altitudine de 2.034 metri, lâng\ [oseaua Transf\g\r\[an.

Lacul a fost declarat monument al naturii [i este unul dintre cele mai frumoase [i mai mari lacuri glaciare din România. O minune a naturii cu o suprafa]\ de 465 metri patra]i, ce m\soar\ 360 metri în lungime, [i 11,35 metri în adâncime. Zona Bâlea Lac este iubit\ de turi[ti, mai ales pentru drume]iile care se pot organiza aici, drume]ii ce

Lacul Bâlea, Sibiu, Cabana Bâlea Lac Insula iubirii, Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Cascada Capra, Arge[ Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

încânt\ orice împ\timit al muntelui. Peisajul este dramatic, iar traseele sunt o adevarat\ provocare pentru cei ce iubesc aventura, activit\]ile de agrement [i peisajele de vis.

Istoria Transf\g\r\[anului Istoria Transf\g\r\[anului începe în anii '70, când pre[edintele de atunci, Nicolae Ceau[escu, a dorit un drum strategic peste mun]i. Construc]ia a durat din 1970 pân\ în 1974, iar drumul s-a deschis oficial pe 20 septembrie 1974. Transf\g\r\[anul leag\ Muntenia de Transilvania [i str\bate mun]ii F\g\ra[, masiv ce face parte din Carpa]ii Meridionali. {oseaua asfaltat\ este situat\ la o altitudine ce atinge un maxim de 2.042 metri [i se afl\ pe locul doi, dup\ Transalpina (construit\ în mun]ii Parâng, la 2.145 metri), într-un clasament al drumurilor aflate la cea mai mare altitudine din România. Primul tronson al Transf\g\r\[anului trece pe lâng\ hidrocentrala de la Vidraru, pe lâng\ cetatea Poenari [i urc\ pân\ la Barajul Vidraru. {oseaua trece prin stånga lacului Vidraru [i continu\ de-a lungul acestuia, pân\ la cascada Capra [i tunelul Bâlea. Despre tunelul Bâlea am aflat c\ are o lungime de 887 metri [i este cel mai lung tunel din România. Dup\ tunel, între Podragu [i Suru, urmeaz\ Rezerva]ia Natural\ Golul Alpin al Mun]ilor F\g\ra[, o arie protejat\ de interes na]ional, [i Bâlea Lac. Din peisaj nu lipse[te nici cascada Bâlea. Transf\g\r[anul are o lungime de 151 km [i face parte din Drumul Na]ional 7C. Num\r\ 27 de viaducte, 830 de pode]e, iar pentru construirea acestuia au fost necesare 6520 de tone de dinamit\ pentru a disloca milioane de tone de roc\ montan\, din care 20 de tone s-au folosit numai la tunelul Capra – Bâlea. Drumul Transf\g\r\[anului s-a realizat cu pre]ul a 40 de vie]i pierdute, conform declara]iilor oficiale de la acea vreme, dar martorii acelor vremuri afirm\ îns\ c\, în realitate, au fost sute de mor]i, nu doar de câteva zeci. Drumul are dou\ benzi de circula]ie [i poate fi str\b\tut cu ma[ina, dar [i pe jos. Un drum care s-a realizat cu eforturi materiale considerabile [i cu pre]ul multor vie]i.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

COME AND SEE TRANSF|G|R|{AN Transf\g\r[anul a fost construit între anii 1970 – 1974, la ordinul lui Nicolae Ceau[escu, care a vrut s\ asigure un drum strategic peste mun]i. Trece peste 830 de pode]e [i 27 de viaducte, iar pentru construc]ia lui s-au folosit cca 6.520 tone de dinamit\, din care 20 de tone numai la tunelul Capra – Bâlea.

Serpentinele, curbele numeroase [i tunelurile fac ca Transf\g\r\[anul s\ fie o adev\rat\ aventur\ pentru cei care doresc s\ îl cunoasc\. Aten]ie, îns\! Viteza maxim\ admis\ pe Transf\g\r\[an este de 40 de kilometri pe

or\. E bine de [tiut c\, între 1 noiembrie [i 30 iunie (în func]ie de starea drumului [i de condi]iile meteo), Transf\g\r\[anul este închis circula]iei rutiere pe segmentul Piscu Negru Cabana Bâlea Cascad\.

Radu Octavian

Transf\g\r\[an, versantul nordic, drumul spre Câr]i[oara, Sibiu, foto: © Ilie Tudorel,

Nu rata Cabana Capra! Cabana Capra, aflat\ la 1585 metri altitudine, reprezint\ un punct de pornire pentru multe trasee montane, precum cele c\tre Lacul Capra, Fereastra Zmeilor sau Lacul Bâlea. Un loc minunat cu peisaje ce î]i vor t\ia respira]ia…

Pe traseu, M\n\stirea Curtea de Arge[ La cap\tul sudic al Transf\g\r\[anului se afl\ M\n\stirea Curtea de Arge[, unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj [i de rug\ciune din România. A fost ctitorit\ de Neagoe Basarab între 1512 [i 1517. Aici

se odihnesc pentru vecie Regele Mihai, Regii Carol I [i Ferdinand, precum [i Reginele Elisabeta [i Maria. Legenda Me[terului Manole, de care este legat\ m\n\stirea Curtea de Arge[, spore[te [i mai mult curiozitatea

turi[tilor care aleg s\ viziteze l\ca[ul de cult. M\n\stirea se afl\ la o distan]\ de 150 de km de Bucure[ti [i la 36 de km de ora[ul Pite[ti. Accesul dinspre Bucure[ti se face de pe Autostrada 1 spre DN7C.

COME AND SEE VALEA VERDE

Cund, Valea Verde Vân\toare de trufe la Valea Verde Foto: © arhiv\ personal\ Valea Verde

Encore une fois! Joie de vivre!

Povestea lui Jonas Schäfer, care a început în satul transilv\nean Cund cu mai bine de 30 de ani în urm\, proiectul Valea Verde, continu\. „Joie de vivre!” continu\. Locul este atât de frumos încât cei care l-au v\zut o dat\ doresc s\-l revad\ la infinit! „Encore une fois!”

New Accommodation Pentru sezonul de var\, Valea Verde î[i extinde oferta de cazare cu patru camere de lux nou construite. Noua proprietate, situat\ într-o gr\din\ cu un peisaj mirific, construit\ la cel mai înalt standard, este interpretarea modern\ a unei vechi ferme saxone. Cele patru camere vor fi dotate cu b\i proprii, cu o gam\ larg\ de facilit\]i [i vor fi decorate individual, cu obiecte de art\ fotografic\ [i sculpturi, de c\tre un cunoscut artist german.

Program parental În aceast\ perioad\ stresant\, cu tele[coal\ [i telemunc\, la Valea Verde dorim s\ facem

vacan]a familiei dvs. cât mai confortabil\. De aceea, pe perioada lunilor de var\, vom oferi un program de supraveghere a copiilor în frumoasa gr\din\ din Valea Verde [i în pavilioanele sale. Acest program va fi supervizat de c\tre membrii echipei noastre, vorbitori de limb\ român\, maghiar\ [i englez\. Accentul va fi pus pe dobândirea poten]ialului social [i creativ al fiec\rui copil în parte, într-o manier\ structurat\ [i distractiv\.

Caban\ SPA Începând din luna mai, vom oferi oaspe]ilor no[tri experien]e SPA private. Într-o mic\ caban\ din lemn situat\ pe dealurile Cundului, unde, din 2022, vom planta vi]\ de vie, vom oferi oaspe]ilor experien]e private. Cuplurile [i familiile se vor putea bucura de saun\ cu foc de lemne, în ambian]a stilat\ a cabanei, de unde vor putea savura peisajele magnifice ale v\ii. Relaxa]i în baia cald\, uneori pute]i z\ri

vârfurile mun]ilor Carpa]i. Aceast\ caban\ va putea g\zdui pân\ la [ase persoane, num\r ideal în actualul context pandemic.

Valea Verde s-a motorizat! S-a motorizat, dar a r\mas la fel de verde! Dac\ pandemia ne-a împins s\ trecem de la era offline la era online, Jonas a f\cut [i el pasul spre modernitate [i a trecut de la transportul anilor 1800 la cel al anilor 1900, a trecut de la trac]iunea animal\ – de care nu se desparte, tr\surile Wagonette [i Landauer sunt conduse în continuare de Olaf, neam]ul care [i-a p\r\sit ]ara natal\ pentru satul din Transilvania –, la trac]iunea motorizat\. {i, în aceast\ prim\var\, pe gazonul din fa]a restaurantului Valea Verde, [i-a f\cut apari]ia o n\luc\ alb\, lung\, spi]at\, un Oldtimer Excalibur Roadster, un model de top de la Mercedes-Benz SSK, desenat de Brooks Stevens pentru Studebaker.

Vân\toare de trufe la Valea Verde Foto: © arhiv\ personal\ Valea Verde,

La venerabila sa vårst\, Roadster-ul de la Valea Verde bate multe electrice cu nasul pe sus de ast\zi. Excalibur a avut sub capot\ motoare pur sânge produse la Milwaukee [i Wisconsin, printre care Chevrolet 327 [i Corvette de 300 CP (220 kW). În vremurile bune b\trâna doamn\ f\cea suta în mai pu]in de [ase secunde [i atingea viteza maxim\ de 216 km/or\.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Classic Car Experiences

New Accommodation

Începând din aceast\ prim\var\ oferim excursii cu ma[ini clasice [i [ofer. Oaspe]ii vor avea ocazia s\ descopere minunatul peisaj transilv\nean, s\ fac\ opriri pentru picnic sau pentru un pahar de vin, în cele mai romantice locuri. Ma[inile sunt disponibile [i pentru transferuri individuale de la Târgu-Mure[, Cluj-Napoca sau Sibiu.

In the summertime, Valea Verde will be expanding its offering of village rooms with four newly built luxurious rooms! The new property is a modern interpretation of an old Saxon farmstead built to the highest specifications and set in a beautifully landscaped garden. The four rooms will all have en-suite

COME AND SEE VALEA VERDE

The ROBELOs Cazare la Cund, ambian]\, No- 3, 2021 foto: © Valea Verde prim\var\/spring

Budinc\ de trufe la Valea Verde Foto: © arhiv\ personal\ Valea Verde

Truf\, foto: © Valea Verde

bathrooms, feature a wide range of amenities and will be individually designed by a renowned German artist - and feature some custom made pieces of photographic art and sculptures!

Child Care At Valea Verde we have decided to make your family holiday even more comfortable in this often stressful time of homeschooling and work from home! During the summer months

Case s\se[ti la Cund, foto: © Valea Verde

we will be offering a supervised child care program in the beautiful garden of the Valea Verde retreat and its pavillion! This child care program will be supervised by our local team members who speak Romanian, Hungarian and English. The focus will be on furthering social and creative potential of each individual child in a structured and entertaining manner!

Rural Spa Cabin From May onwards we will be offering our guests a private SPA experience fully immersed in the beautiful natural surroundings of Cund. A small wooden cabin in the hills above Cund, where we will be planting vines in 2022, is offering couples and families a private and secluded chance to enjoy a wood fired sauna, relax in the stylish interior of our cabin or savor

the magnificent views of the valley (and sometimes even the Carpathian mountain peaks) from a hot tub. This cabin will be available only for up to 6 people - an ideal size in these pandemic times!

Classic Car Experiences We are now offering chauffeur driven classic car experiences. Discover the beautiful Transylvanian countryside from the stylish interior of a classic car and stop for a picnic or a glass of wine in some of the most romantic spots ever! These cars are also available for individual transfers from Targu-Mures, Cluj-Napoca or Sibiu airport!

Zenaida F\rca[

ROBELO’S NEWS

Pensiune turistic\, Maramure[, Satul Pârâul cu Brebi, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

, Robelo’s News

78. Super Teacher Interview – Gabriel S\ndoiu, Profu’ de filosofie/The Philosophy Teach’. 84. RoBeLo’s list – Recenzie de Radu Firea. 85. Mai mul]i turi[ti famili[ti în Delta Dun\rii. 86. Business Interview Cosmin Vladimirescu, Country Manager Mastercard România [i Croa]ia. 88. Pandemia tope[te banii ghea]\.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

SUPER TEACHER

INTERVIEW

Gabriel S\ndoiu este profesor de logic\ [i filosofie la Colegiul Na]ional „Sfântul Sava” din Bucure[ti [i coordonator al Centrului de Excelen]\ în Filosofie care activeaz\ în cadrul Facult\]ii de Filosofie a Universit\]ii din Bucure[ti. Centrul de Excelen]\ în Filosofie este frecventat de profesori, masteranzi, doctoranzi [i studen]i [i se adreseaz\ celor pentru care logica, filosofia [i greaca veche sunt redute de cucerit în drumul lor spre excelen]\.

GabrieLS\ndoiu Profu’ de filosofie

The Philosophy Teach’

Copiii mici pun întreb\ri, iar adul]ii nici m\car lor nu-[i mai pun întreb\ri ([i de cele ale copiilor, fug). Care este „aportul” [colii la acest rezultat [i ce e de f\cut? {coala este mult mai important\ decât se crede în mod obi[nuit. Necazul iluminismului, un program altminteri splendid [i care presupune educarea tuturor, c\ci altfel dezideratul de a se gândi ceea ce se spune, ceea ce se aude, ceea ce se vede, de c\tre fiecare, cu mintea proprie este irealizabil evident, const\, în primul rând, în aceea c\ num\rul astfel reclamat de profesori suficient de buni este mult mai mare decât cel obtenabil natural, conform legii numerelor mari. A tr\i punându-]i întreb\ri revine la a tr\i într-o quasi-continu\ investiga]ie. Aceast\ stare se întrevede ca surs\ de nesecat\ bucurie [i înalt confort doar când [i dac\ este preluat\ din interior, i.e. efectiv tr\it\. Scrutarea acesteia din afara sa indic\ fie ceva ce mai curând nu este, fie ceva caduc sau caraghios. Desigur c\, având [i trup, omul nu se poate extrage complet determina]iilor legilor naturii, dar, din p\cate, cel care nu reu[e[te s\ restrâng\ domina]ia acestora asupra sa la o arie cât mai apropiat\ de minimul necesar [i care, astfel, tr\ie[te exclusiv sau aproape exclusiv conform legilor naturii nu poate fi un om, ci doar o încercare e[uat\, o promisiune nerealizat\, o poten]\ în prea mare m\sur\ netrecut\ în act [i, anume, pentru c\ expresia om lipsit de libertate este o contradic]ie în termeni. În astfel de situa]ii, natura va fi f\cut tot ceea ce avea de f\cut, iar [coala – mai nimic. (Copiii mici pun multe întreb\ri gra]ie

prezen]ei lucr\toare a naturii. Adul]ii renun]\ la întreb\ri din cauza absen]ei încremenitoare a spiritului.) Un pre[edinte [ugub\] spunea c\ [coala româneasc\ produce prea mul]i „filosofi”, c\ nu înzestreaz\ elevii cu competen]e relevante pentru pia]a muncii... Dar oare acesta s\ fie unicul scop al înv\]\mântului s\ produc\ „elemente” angajabile? Ideea c\ ra]ionalitatea economic\ ar avea, cumva, valoare arhetipal\ [i c\ ar fi, prin urmare, expandabil\, ca ra]ionalitate universal\, în toate domeniile de activitate este, în mod cert, inept\. Preten]ia, de pild\, c\ din confruntarea cererii cu oferta s-ar putea ivi Divina comedie a lui Dante sau Sonetul al XIII-lea al lui Shakespeare este nu fals\, ci absurd\. Este grotesc s\ ne imagin\m c\ planurile de [colarizare au a se face cu nomenclatorul de func]iuni [i meserii, într-o mân\ [i cu prognozele pe termen scurt [i mediu ale dinamicii for]ei de munc\, în cealalt\ mân\, invocând aberant necesit\]ile pe care a[a zisa via]\ real\ le-ar impune. În via]a cu adev\rat real\, nu lipsa cuno[tin]elor explic\ e[ecurile noastre, ci lipsa capacit\]ii de a ob]ine cuno[tin]e. M\sura în care [coala d\ cuno[tin]e, dar nu d\ [i capacitate de a gândi este, întocmai, m\sura în care [coala d\ analfabetism (func]ional). Dac\ ne-ar putea da doar gândire, f\r\ cuno[tin]e ar fi foarte bine, dar nu se poate. De prea multe ori lec]iile se desf\[oar\ ca [i când cuno[tin]ele ar fi scopuri, de[i acestea nu sunt decât mijloace, instrumente prin rularea inteligent\ [i mig\loas\ a c\rora se

Children ask questions, while adults don’t even question themselves (and they run away from the children’s questions). How much did school “contribute” to this result and what’s left to do? School is much more important than it is thought. The trouble with the Enlightenment, an otherwise splendid program, is that it requires educating everyone (how else could you achieve the ideal of everyone thinking all that is said, heard, seen by all with their own minds?), but the number of sufficiently prepared teachers required is greater than is naturally possible, according to the Law of large numbers. To live by asking questions is to live in a state of quasi-continual investigation. This seems like a state of perpetual happiness and great comfort, but that is only as long as it is genuine. Of course, by having a body, man is subject to the laws of nature. But the one who cannot restrain the dominion of those laws to the bare minimum cannot be, properly speaking, human. He remains a failed attempt, an unfulfilled promise. In such cases, nature would have done all that it had to, while school would have done - about nothing. A jocular Romanian president once said that the Romanian educational system produces too many “philosophers”, that it does not equip students with relevant skills for the labor market. But isn’t the problem actually that we produce neither philosophers nor industrial workers? The idea that economic rationality is universally valuable and, thus, applicable in all domains is clearly false. The expectation that supply and demand will meet to produce Dante’s Divine Comedy or Shakespeare’s Sonnet XIII is absurd. It is grotesque to imagine that the curriculum should be elaborated with job classifications in one hand and forecasts about labor market dynamics in the other, citing the constraints of the so-called

Profesorul Gabriel S\ndoiu, The ROBELOs © fotografii realizate de No- 3, 2021 Matei Bumbu] pentru {coala 9 prim\var\/spring

Gabriel S\ndoiu is a teacher of Logics and Philosophy at "Sfântul Sava" National College and coordinator of the Center for Excellence in Philosophy within the Faculty of Philosophy at the University of Bucharest. The Center for Excellence is frequented by professors and postgraduates, and it reaches out to those for whom Logics, Philosophy and Ancient Greek are strongholds to be conquered on the road towards excellence.

poate ob]ine o din ce în ce mai bun\ form\ a min]ii, o din ce în ce mai ridicat\ putere de judecare. Doar absolven]ii (liceeni sau studen]i) astfel înarma]i se vor adapta rapid [i bine condi]iilor pie]ei muncii, reu[ind inclusiv s\-[i însu[easc\, neproblematic [i de îndat\, cuno[tin]ele necesare [i pe care nu le vor fi primit în [coal\. Adaptarea cu ghionturi, integrarea cu zdruncin\turi [i frustr\ri [i, în cele din urm\, e[ecul profesional al absolven]ilor nu provin din aceea c\ nu li se vor fi dat cuno[tin]ele potrivite, ci din faptul c\ li s-au dat doar cuno[tin]e (indiferent cât de nepotrivite sau potrivite) [i nu [i deprinderi de a gândi cu mintea proprie. În raport cu gravitatea problemei, prea mul]i dintre cei ce î[i termin\ [colarizarea (inclusiv cu studii superioare) intr\ în via]\ ohne Urteilskraft (f\r\ putere de judecare), ceea ce, pentru Kant, este pur [i simplu, definiens-ul prostiei. Este cutremur\tor [i absolut inacceptabil, dar, simultan, este [i posibil (întocmai ca în tragedii) s\ te na[ti inteligent [i s\ î]i pierzi iste]imea natural\ de-a lungul parcursului [colar (de altfel, Traian B\sescu, dup\ cum a m\rturisit ulterior de-

real life. In the truly real life, it is not our lack of knowledge that explains our failures, but our lack of a capacity to acquire knowledge. The extent to which school offers knowledge but not the capacity to reason is precisely the extent to which school produces functional illiterates. Ideally, school should merely equip us to think, but this is not possible. We treat knowledge as an end in itself, but knowledge is merely a means for developing the faculty of reasoning. Only those equipped to reason will be able to adapt in the face of changing workforce dynamics, by being able to acquire knowledge that was not taught in school. The lack of this capacity for independent thinking is what Kant thought to be the defining feature of stupidity. Sadly, it is possible to be born smart and lose your natural wits in school. School should produce neither philosophers nor industrial workers. It has to produce people. Nature will take care of the conservation and perpetuation of species. School should be concerned with developing the faculty of reasoning, not with learning by heart. As the venerable Parmenides used to say, “thought

and being are the same”. How could we be without thinking? We love to pride ourselves on our Olympians, the existence of whom is supposed to be the supreme testament to the excellence of our educational system. But it is harder to take pride in the fact that no Romanian university is to be found in a Top 500 or even 1000. What gives? I think patriots are the most harmful. If they say they love their country and its people, they are crazy. If they are not crazy, they are lying. The lower the quality of life, the more harmful the consequences of patriotism are. You can only learn by repeatedly trying to avoid error. But first you need to acknowledge it. The prouder a nation is, the greater the patriotic fury that is unleashed when mistakes are pointed out. For example, would anyone dare denounce as false my claim that, if all Romanians in Transylvania were to vanish, the Hungarians there would need only 2-3 years to reach the level of living available in Hungary? The Hungarians in Transylvania live worse lives than

SUPER TEACHER

INTERVIEW

clara]iei incriminate, i-a avut în vedere pe pro[ti, dar, din exigen]e academice întortocheate, i-a numit pe filosofi). {coala ([i, în primul rând, liceul) are de f\cut nici filosofi, nici prelucr\tori prin a[chiere. Are de f\cut oameni. De conservarea indivizilor [i perpetuarea speciei se ocup\ natura. De formarea [i dezvoltarea gândirii ar trebui s\ se ocupe [coala; nu de toceal\. Pentru c\ este exact cum spunea venerabilul Parmenide: „c\ci totuna a gândi este cu a fi”. Cum s\ fim f\r\ s\ gândim? Ne place s\ ne batem cu pumnul în piept cu olimpicii no[tri a c\ror existen]\ ar trebui, pesemne, s\ reprezinte argumentul suprem c\ înv\]\mântul nostru este bun. Totu[i, ne este mai greu s\ ne juc\m cu topurile. Academia româneasc\ pur [i simplu nu este de g\sit în vreun Top 500 sau, m\car, Top 1000. Cum v\ explica]i aceast\ situa]ie? Eu cred c\ cei mai nocivi oameni sunt patrio]ii. Exist\ o singur\ manier\ de a se înv\]a – încercarea repetat\ de evitare a erorii. Pentru a o aplica, este necesar ca, mai întâi, s\ recunoa[tem c\ vom fi gre[it (în cutare sau cutare privin]\). Cu cât erorile unui popor sunt mai vechi sau au r\spândire mai mare, umflânduse spre rangul sacru de erori na]ionale [i conferitoare de specific istoric, cu atât mai tare este stârnit\ mânia patriotic\ asupra oric\rei tentative de îndreptare (de reparare, de îns\n\to[ire). De exemplu: mi se poate uita vreun român în ochi [i s\ îmi spun\ c\ este fals ce zic când zic c\ dac\ românii din Ardeal ar disp\rea brusc, ungurilor de acolo le-ar trebui doar 2-3 ani ca s\ ajung\ s\ tr\iasc\ cum tr\iesc ungurii din Ungaria? S\ nu mi se r\spund\, cu indignare pueril\, c\ de aici decurge c\ eu a[ vrea s\ nu mai fie vreun român în Ardeal sau altele asemenea. Reiau. În medie, ungurii din Ardeal tr\iesc mai prost decât ungurii din Ungaria, de[i ar vrea s\ tr\iasc\ la fel sau chiar mai bine. Oricare dintre noi recunoa[te c\ sunt mai bune condi]iile din Ungaria – fost\ ]ar\ a comunismului, [i ea (ca s\ nu mai vorbim de via]a din Occidentul nestrangulat de comunism) – decât cele din România. Întrebarea este: de ce este a[a? Pentru c\ prea mul]i dintre noi suntem [i prea

pro[ti [i prea r\i. A[a se explic\ (perfect) [i minunata contradic]ie dintre, pe de o parte, înv\]\mântul nostru dezastruos (in esse) [i, pe de alt\ parte, imaginea aurit\ a acestui înv\]\mânt (in dicitur), a[a cum este aceast\ imagine furnizat\ mai cu seam\ de autorit\]i. Am reluat întrebarea [i, astfel, am constatat c\ nu am r\spuns complet. Laurii olimpici. Plecând de la un nivel mai general, este de spus c\ noi, românii ([i al]ii, desigur, dar mai pu]in), de multe ori când nu spunem adev\rul, nu-l spunem nu pentru c\ nu l-am [ti, ci pentru c\, fideli fiind schizofreniei dublului limbaj, suntem convin[i c\ nu este de spus în orice context (nu ar fi fost cu totul infantil ca la vreo fost\ [edin]\ a redutabilului P.C.R. s\ fi spus cineva ce credea el c\ ar fi fost adev\rul?). R\spunsul, pe scurt: laurii olimpici se explic\ prin medita]ii. În plus: dac\ vreun prof ar începe la medita]ii s\ fac\ ceea ce i se cere s\ fac\ la [coal\, de c\tre directori, inspectori, minister (eu, de exemplu, ar trebui s\ am 3 ditamai glosarele, pline cu hârtii; Centru de Excelen]\ în Filosofie merge bine, pentru c\ acolo se lucreaz\ ca la medita]ii, cu diferen]a c\ nu se iau bani), atunci p\rin]ii copiilor de la medita]ii l-ar bate bine pe acel prof, ca s\-[i descarce furia [i, apoi, l-ar duce la balamuc, din compasiune. 49 de studen]i de anul I la Drept sunt propu[i pentru exmatriculare, planând suspiciunea c\ ar fi fraudat examenele cu ajutorul tehnologiei mobile. Ar p\rea c\ este ceva profund suspect cu fibra moral\ a acestui popor dac\ în[i[i cei ce au ales s\ se pun\

în slujba Drept\]ii ne „fenteaz\”. Cât de vinovat e înv\]\mântul nostru pentru acest rezultat [i ce [anse avem s\ ne facem bine? În afar\ de faptul c\, cel pu]in par]ial, r\spunsul pentru aceast\ întrebare este con]inut în cel dat întreb\rii anterioare, m\ bucur pentru prilejul ce mi-l da]i de a veni cu preciz\ri suplimentare. Încep cu urm\toarea preten]ie, formulat\ quasi-teorematic: din ceva luminos se ob]in multe rezultate luminoase [i pu]ine rezultate g\unoase, iar din ceva g\unos se ob]in multe rezultate g\unoase [i pu]ine luminoase. În consecin]\, dac\, uitându-m\ la Facultatea de Drept (sau, la fel de bine, în multe alte p\r]i), a[ vedea peisaje paradisiace, a[ fi convins c\ am halucina]ii. La Drept, noutatea nu este frauda sau tentativa de fraud\, ci dezv\luirea acesteia, iar tehnologia I.T., bat-o vina, a favorizat atât tentativa, cât [i dezv\luirea acesteia. Unde sunt fraud\rile de alt\ dat\? Întrebând serios: se poate remedia aceast\ situa]ie? Bineîn]eles c\ da, dar nu de c\tre deciden]ii no[tri. {coala româneasc\ preuniversitar\ (cel pu]in), a[a cum este aceasta, promovând toceala [i copiatul din minte (cea mai nociv\ form\ de copiere), nu numai c\ nu ne înva]\ s\ gândim, dar, mai grav, ne înva]\ s\ min]im, ca [i când caracterul mincinosului are valoare adaptativ\, permi]ând ob]inerea de performan]e de care altminteri am avea parte doar la pa[tele cailor (nu aceasta este marea [i adev\rata lec]ie pe care politicienii no[tri, atât de mul]i dintre ei agrama]i, ne-o ]in, f\r\ s\-[i dea seama, zilnic, abundent [i sufocant?). Cei mai mul]i elevi tocilari sunt tocilari pentru c\ a[a li

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Profesorul Gabriel S\ndoiu, The ROBELOs © fotografii realizate de No- 3, 2021 Matei Bumbu] pentru {coala 9 prim\var\/spring

nies us critical reasoning, but it teaches us to lie. Most students take this route because this is what the system asks from them. When someone learns by heart, he is lying, because he pretends that he has understood and that he agrees with what he’s saying. Then why not also lie in exams? Have we taught them when and when not to lie? In fact, if teachers would agree to teach such a subject, they would not really be able to, because they do not have the necessary authority. They represent the unsuccessful liers. One last point of clarification: a sick system is impossible if a sufficient number of people within it are morally healthy se cere, înc\ de mici, s\ fie. Dac\ nu devii tocilar, ai necazuri. Acestea pot fi din ce în ce mai multe [i mai mari. O anume integrare în mediu, o anume adaptare se impune. {i devii tocilar. Când un tocilar spune lec]ia, minte – pentru c\ el se preface c\ a în]eles [i c\ este [i de acord cu ceea ce spune. Atunci de ce s\ nu mint\ [i la vreun examen? I-am înv\]at noi, în [coal\, când s\ mint\ [i când s\ nu o fac\? Sau cum s\ mint\ [i cum s\ nu mint\? De altfel, profesorii, dac\, prin reducere la absurd, ar fi de acord s\ predea a[a ceva, nu ar reu[i s-o fac\ [i nu neap\rat din inhibi]ie moral\, ci pentru c\ nu ar avea suficient\ autoritate în domeniu, deoarece ei i-ar reprezenta pe mincino[ii nerealiza]i. O ultim\ precizare: este imposibil orice sistem bolnav dac\ oamenii prin[i în acel sistem sunt, suficient de mul]i, moralmente s\n\to[i. În]elegem din interviurile dvs. c\ sunte]i un mare iubitor de „plozi” [i ne întreb\m dac\ a]i avut vreodat\ un elev care, pur [i simplu, nu voia s\ înve]e. A]i reu[it s\ îi trezi]i curiozitatea sau a]i fost for]at s\ „consemna]i”, cu inima mic\, lipsa lui de interes? M-au interesat întotdeauna [i copiii pe care nu am reu[it s\ îi conving sau nu am reu[it suficient de bine s\-i conving s\ înve]e. Chiar mai mult decât ceilal]i. Evident, aceste cazuri au fost cele mai grave e[ecuri profesionale ale vie]ii mele de pân\ acum, cu atât mai grave cu cât – a[a cum sper c\ sa în]eles deja – rostul fundamental al înv\]\rii nu este dobândirea de cuno[tin]e,

those in Hungary, although they wish for the same or better. But anyone can acknowledge that the conditions in Hungary are better than those in Romania. And the question is ‘why?’. Because too many of us are too stupid and too evil. This is what explains the great contradiction between our disastrous educational system (in esse) and its golden image (in dicitur) presented especially by the authorities. About our Olympians… When we, as Romanians, don’t tell the truth, this is most often not because we don’t know it, but because we are convinced that it is not to be communicated under all circumstances. The truth, in short, is that the results are due to the phenomenon of private lessons. 49 first year Law students have been referred for expulsion for having supposedly committed fraud in the final exams with the help of mobile technology. It seems there is something really wrong with the moral fiber of this nation if even those who chose to serve Justice are cheating. How guilty is our system for this and what are our chances to recover? The novelty here is not the fraud or attempted fraud at the Faculty of Law. The novelty is that the fraud has been uncovered. Technology has facilitated both the fraud and its uncovering. Can this situation be fixed? Of course, but not by our officials. The Romanian pre-university system promotes learning by heart and plagiarizing from one’s own mind (the most harmful form of plagiarism). The latter not only de-

We know that you hold children dear and we were wondering if you ever came across one who simply did not want to learn. Did you manage to spark his curiosity or were you forced, with a heavy heart, to “record” his lack of enthusiasm? I always cared for the kids I couldn’t inspire to study. Even more than for the others. These cases have been my greatest professional failures, especially because the role of education (I hope it has been understood) is not to offer mere knowledge, but to create people. I haven’t noticed any such students amongst 9th graders, because at that point they are too far away from the collapse into reality, which usually happens around the 18th birthday, close to the university admission process. I did notice such cases amongst 12th graders. It seems that they were trying to balance between morality and prosperity, which they saw as two conflicting forces. The real losses happen without the loser being aware of what’s happening. At any rate, I am guilty for those results. I think I often succeed in being a good teacher. But not always. And I am sorry. Does the system have the necessary antibodies to guard itself against undeserving teachers? For instance, in the same system you are active in, also at a National College in Bucharest, there is Mrs C. I. who does not teach Philosophy at all, explaining that those who want to take national exams in the subject are few and far between,

SUPER TEACHER

INTERVIEW

ci, pur [i simplu, umanizarea. Nu am avut astfel de cazuri printre copiii din clasele a IXa, care sunt înc\ prea departe de plonjonul în realitate, localizat, de obicei, în jurul majoratului [i admiterii în facultate, dar am avut printre cei dintr-a XII-a. Cazuri pu]ine, dar foarte întrist\toare. Impresia mea a fost, de fiecare dat\, c\ se puneau în cump\n\, de c\tre elevii cu pricina, cu adversitate [i exclusivitate, via]a moral\ [i, respectiv, prosperitatea. Pierderile cu adev\rat importante se petrec f\r\ ca cei ce pierd s\ aib\ con[tiin]a faptului de a pierde. Oricum ar fi, vina mea a fost, de fiecare dat\, masiv\ [i esen]ial\. Cred c\, de multe ori, reu[esc s\ fiu un profesor bun. {tiu îns\ c\ nu reu[esc întotdeauna. {i-mi pare foarte r\u. Are sistemul anticorpii necesari pentru a se ap\ra de profesorii care nu î[i merit\ locul? De pild\, în acela[i sistem în care activa]i [i dvs., [i tot la un Colegiu Na]ional din Bucure[ti, exist\ [i profesoara C. I., care nu pred\ Filosofie (în orele alocate): cei care doresc s\ sus]in\ bacalaureatul la Filosofie sunt, oricum, o minoritate guliveric\. Cine îi apar\ pe copii de C. I.? Înv\]\mântul românesc are, mult mai curând, anticorpii cu care s\ se apere de profesorii buni, c\ci la atât de mul]i directori, inspectori sau chiar mini[tri agrama]i, abia ace[ti anticorpi au valoare [i c\utare, în timp ce anticorpii la care v\ referi]i ar lucra împotriva sistemului nostru real de înv\]\mânt. C. I. (de care abia acum aflu – mea culpa!) ar fi complet inofensiv\ f\r\ p\catele [i indiferen]a noastr\. Nu [tiu, dar cred c\ C. I. are dosare perfecte [i m-ar spulbera într-o clipit\ la orice concurs de ob]inere, s\ zicem, a unei grada]ii de merit. {i dumneavoastr\, cei din pres\, ave]i o parte din vin\ atunci când, auzind de astfel de concursuri, v\ exprima]i, naiv [i neprofesional, bucuria produs\ de promovarea, chipurile, a meritocra]iei, a primatului valorilor etc. Ce spun este valabil [i în cazul în care C.I. nu are grada]ie de merit. Dar dac\ încerca]i s\ afla]i, s-ar putea s\ ave]i parte de înc\ o surpriz\. (Eu nu am acea grada]ie.) În percep]ia public\, înv\]\mântul occidental pare perfect. Cât de perfect e pentru dumneavoastr\? Îi g\si]i hibe?

La noi este vorba de asincronism [i imita]ie proast\. Suntem în urm\ [i producem imita]ii mai proaste decât originalele imitate. De pild\, industria noastr\ automobilistic\ este inferioar\ celei franceze, iar Dacia este mai jos decât Renault-ul. Patrio]ii ar spune c\ este a[a din cauza marilor migra]ii, a turcilor, t\tarilor [i conspira]iilor pe band\, organizate de toat\ lumea împotriva noastr\. Totu[i, de aici nu decurge c\ Renault-ul este perfect. Mutatis mutandis, înv\]\mântul românesc, în chip firesc, de[i tragic, are, în mult mai mare m\sur\, hibele înv\]\mântului occidental [i, în mult mai mic\ m\sur\, virtu]ile acestuia. Tot înv\]\mântul culturii de sorginte european\ (c\ci grani]ele geografice ale Europei au fost, din fericire, dep\[ite de mult), i.e. al culturii bazate pe filosofia greceasc\ [i pe cre[tinism este subsumat modelului iluminist. Acest model promoveaz\ excelen]a atât in vita contemplativa, cât [i in vita activa. În consecin]\, conform acestui înv\]\mânt, idealul despre cel bine educat cere ca acesta s\ aib\ abilitatea omului de [tiin]\ în ob]inerea r\spunsurilor teoretice (adev\ruri) [i abilitatea în]eleptului în ob]inerea r\spunsurilor practice (conduite morale). Înv\]\mântul occidental este înc\ destul de departe de satisfacerea mul]umitoare a acestui deziderat. Vârsta logic\, ca vârst\ comunitar\ (nu individual\) a omenirii actuale, a p\r]ii celei mai civilizate a acesteia, este, din p\cate, înc\ insuficient\. O dovad\ peremptorie (dar nu singura): cariera politic\ a lui Donald Trump. Totu[i, înv\]\mântul occidental este mult mai aproape decât al nostru de acest ideal [i este, cât de cât, în mi[care. Al nostru este mult mai departe [i este în stagnare. (Dar poate c\ stagnarea este ipostaza noastr\ bun\, de vreme ce cele mai multe reform\ri ministeriale au avut doar un efect n\ucitor.) Nici înv\]\mântul occidental nu previne înc\ eficient atât infantila poft\ de bani (secretul cu privire la cum po]i s\ ajungi puternic [i prosper, r\mânând la fel de prost [i de neputincios pe cât fusesei, c\ci for]a cu pricina nu este, în astfel de situa]ii, decât prostia [i l\comia celorlal]i), cât [i traiul desf\[urat exclusiv conform legilor naturii (a[a zisul drept al celui mai puternic), sau indiferen]a cu privire la func]ionarea universului, sau cu

anyway. Who saves children from C. I.? We more likely have antibodies against the good teachers since these are the most valuable, with how many unlettered school managers, inspectors or even ministers are out there. The antibodies you refer to would be working against the system. C. I. (only now I learn of her) would be inoffensive without our own sins and indifference. I don’t know, but my intuition is that C. I. has perfect paperwork and would smash me in a competition for, say, merit gradation (which I don’t have).

In public perception, the Western educational system seems perfect. How perfect is it for you? Do you find flaws in it? Our case is a matter of badly done imitation. We are far behind and we produce bad replicas. For example, our automotive industry is inferior to the French industry. According to patriots, this is due to the great migrations of Turks, Tatars or due to global conspiracies. This does not mean that the French industry is perfect. Similarly, the Romanian system tragically shares the flaws of the Western system (in much greater measure) and its virtues (to a much lesser extent). The Western system, based on the teachings of Greek philosophy and Christianity, is constructed according to the ideals of the Enlightenment. This model promotes excellence both in vita contemplativa and in vita activa. In consequence, it asks of the educated man to be able to both obtain theoretical answers (truths) like a scientist would do and to obtain practical answers (moral conduct). The

DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

Western system is still far enough from this. A proof of this is Donald Trump’s political career. Still, the Western system has gotten much closer than ours has. And it is in motion, while ours is stagnating. However, it is

also unable to prevent the thirst for money (the secrets about how you can become powerful and prosperous while remaining as stupid and useless as you were before), as well as living strictly according to the laws of nature (the right of the strongest) or the indifference towards the underlying mechanisms at work in the Universe, or the secret of generating the row of prime numbers. The trouble is that education cannot be mimed. In consequence, both parents (at home) and teachers (at school) instill their own personality in children. This is why it’s that much harder to evolve collectively than it is to evolve individually, here and there. We know you like fishing. Have you caught the golden fish? What would you ask from him? I have thought about this many times. Fish have a two-three minute memory, which is why, if they escape, they can be caught again on the same day, not to mention different days. I let all of the fish I catch get away, regardless of whether they are big or small, few or many. I would ask the golden fish to do something so that his brothers would learn from the experience of being caught, making it harder for them to be caught again. I would go fishing much more often then!

privire la secretul gener\rii [irului numerelor prime. Necazul nostru cel mare este c\, dintre toate cele ce sunt, doar educa]ia nu poate fi imitat\. Aceasta func]ioneaz\, de fiecare dat\, atât cât [i a[a cum este ea în realitate (de pild\, dac\ mânc\m mâncare proast\ care imit\ mâncarea bun\, de hr\nit efectiv ne hr\nim cu ceea ce vom fi pus în gur\ [i nicidecum cu ceea ce era imitat). Consecin]a cea mai important\: atât p\rin]ii (acas\), cât [i profesorii (la [coal\) predau copiilor, în primul rând, propria lor personalitate. De aceea este incomparabil mai greu s\ se superiorizeze omenirea, decât, pe ici, pe colo, un om sau altul. Auzim tot mai des c\ elevii se simt departe de Blaga [i corola lui de minuni, c\ nu se reg\sesc în medita]iile eminesciene despre condi]ia geniului, c\ Bacovia e prea deprimant [.a.m.d. [i sunt voci care sus]in c\ ace[ti elevi trebuie asculta]i, c\ ar trebui s\ le oferim lucr\ri mai aproape de ei, mai „moderne”. Nu cumva o astfel de abordare cultiv\ ignoran]a? Elevul are întotdeauna dreptate? Eminescu, Blaga sau Bacovia nu au absolut nimic de pierdut [i nici de câ[tigat dac\ sunt fie blama]i, fie, dup\ caz, glorifica]i de astfel de imbecili, care, în ambele situa]ii (iat\ un exemplu funest de coincidentia oppositorum!), nu au niciun contact, oricât de slab, cu operele celor cu pricina. Îns\ adul]ii care, anima]i de senza]ionalul insipid, promoveaz\, confirm\, între]in astfel de derapaje, reducând drastic [ansele celor defavoriza]i la o educa]ie mai bun\ [i indicându-le mizeria ca pe o inedit\ [i curajoas\ stare de gra]ie – sunt adev\ra]ii vinova]i. De altfel, ei câ[tig\ (gre]os, dar sigur [i u[or), în timp ce tinerii ademeni]i ajung în evident\ pierdere. Pe de alt\ parte, eu cred c\ democra]ia expune sistemele de înv\]\mânt mai mult decât alte forme de organizare a puterii politice la tot felul de reform\ri ne-inspirate. Nu numai c\ oamenii politici sunt, parc\, mai mul]i, dar ace[tia au nevoie de un num\r cât mai mare de activit\]i „onorabile” la activ. Unde s\ le împlânte? Într-un domeniu de activitate în care gesta]ia cauzelor este scurt\ [i efectele ies repede la

The ROBELOs Gabriel S\ndoiu, No- 3, 2021 © arhiv\ personal\ prim\var\/spring

iveal\? În niciun caz, c\ci ar fi din cale afar\ de riscant. Evident, sistemul de înv\]\mânt este cel mai indicat. Nu numai pentru c\ efectele m\surilor reformatoare apar mai târziu, ci [i pentru c\ aici sunt atât de mul]i factori atât de zdrav\n împleti]i, încât este dificil s\ se ob]in\ imagini clare. Profesorii, în democra]ie, (cel pu]in deocamdat\) sunt doar meseria[ii; ce a]i zice de un me[ter care ar începe s\ comenteze [i s\ critice faian]a pe care v-a]i ales-o? Clien]ii (beneficiarii) sunt elevii [i p\rin]ii acestora, iar aici se merge, ca în brânz\, conform bine verificatului principiu panem et circenses. Nu vreau s\ fiu gre[it în]eles. Cred c\ democra]ia este dezirabil\ ra]ional [i, deci, de preferat oric\rei alte organiz\ri politice, inclusiv st\rii anarhice (absen]a statului). Dar nu este perfect\. Defectele democra]iei sunt preferabile defectelor regimurilor nedemocratice [i, pentru ca r\ul s\ fie cât mai mic, este necesar\, din partea noastr\, a celorlal]i, o grij\ atent\, critic\ [i permanent\. Nu am avut timp s\ ne dezmeticim. Nici democra]ia, de altfel. Aceasta este acum într-o situa]ie care, istoric, îi este cu totul inedit\: s-a n\scut pe câmpul de lupt\, a crescut luptând cu modele adverse, a învins (nu mai are adversari interni nic\ieri în cultura [i civiliza]ia de sorginte european\), s-a sfâr[it r\zboiul. Este la vatr\. Este pace. {i este înc\ nedumerit\. Ce misie absolut în\l]\toare se întrevede îns\ pentru noi! Sunte]i un pasionat pescar. Dac\ a]i prinde pe[ti[orul de aur, ce i-a]i cere? M-am gândit de multe ori la asta. Memorarea evenimentelor dureaz\, la pe[ti, doar vreo dou\ minute. De aceea, dac\ scap\, pot fi prin[i de mai multe ori chiar [i în aceea[i zi, dar\mite în zile diferite. Eu le dau drumul tuturor pe[tilor prin[i, indiferent c\ sunt mai mari sau mai mici, mai mul]i sau mai pu]ini. L-a[ ruga pe pe[ti[orul de aur s\ fac\ ceva astfel încât experien]a prinderii confra]ilor s\i banali (care apoi fie au sc\pat, fie au fost elibera]i) s\ le fie acestora de folos prin a deveni ei din ce în ce mai greu de prins. A[ merge mult mai des la pescuit!

John Rock

Masterand King’s College London

ROBELO’S LIST BOOK REVIEW Recenzie de

Cartea acoper\ pe lâng\ teme cum sunt relevan]a inteligen]ei emo]ionale, con[tientizarea [i reglarea emo]iilor sau empatia, [i teme Radu Firea precum sunt motiva]ia, stresul, performan]a sau sociopatia

Creierul [i inteligen]a emo]ional\: noi perspective De la prima întâlnire cu scrierile lui, am avut o atitudine ambivalent\ fa]\ de Goleman. Pe de o parte, este de admirat impactul pe care l-a avut asupra publicului larg. El este cel care a introdus conceptul de inteligen]\ emo]ional\ tuturor celor care nu au obiceiul de a citi reviste de specialitate în psihologie sau neuro[tiin]e. Are o abilitate excep]ional\ de a sistematiza [i de a eviden]ia relevan]a personal\ a informa]iilor [tiin]ifice. Pe de alt\ parte, îns\, nu are foarte multe scrupule când emite sentin]e care sunt cel pu]in controversate sau când folose[te termeni a[a cum îi serve[te lui, nu cum sunt defini]i sau delimita]i de psihologia [tiin]ific\. Exact aceea[i reac]ie contradictorie am avut-o [i citind aceast\ c\r]ulie a lui Goleman, care se nume[te „Creierul [i inteligen]a emo]ional\”. Are aproximativ 100 de pagini. Cartea a ap\rut în 2011 [i a fost tradus\ în român\ la Curtea Veche Publishing în 2018. A fost ini]ial lansat\ doar ca ebook, pentru ca apoi s\ apar\ [i pe hârtie. Cuprinde 15 capitole [i o introducere, a[a c\ majoritatea capitolelor au cam 6-7 pagini. Se cite[te rapid, în cel mult 2 ore, dar acoper\ o tematic\ foarte larg\, mult mai larg\ decât cea sugerat\ de titlu sau chiar de introducere. Titlul face referire la inteligen]a emo]ional\, iar în introducere Goleman sugereaz\ c\ se va concentra pe rezultatele studiilor recente (re]ine]i îns\ c\ a fost publicat\ în original în 2011) din neuro[tiin]ele afective – acel domeniu care se ocup\ de studiul mecanismelor neurologice ale emo]iilor.

Cine ar trebui s\ citeasc\ aceast\ carte? Dac\ a]i mai citit despre inteligen]a emo]ional\, despre emo]ii, creativitate [i motiva]ie, aceast\ carte nu v\ va aduce mare beneficiu. Este o trecere în revist\ a unor idei interesante, dar care sunt tratate mai aprofundat de al]i autori, mul]i dintre ei tradu[i deja la noi. Pe de alt\ parte, dac\ nu a]i avut tangen]e

cu acest subiect pân\ acum sau dori]i s\ v\ face]i o impresie de ansamblu despre ce pot oferi psihologia [i neuro[tiin]ele pentru în]elegerea propriilor emo]ii [i rolului pe care acestea le pot avea în func]ionarea noastr\, aceast\ c\r]ulie poate fi un început bun. Ve]i g\si mai multe idei interesante [i utile, îns\ va trebui s\ merge]i în alt\ parte pentru a le în]elege

în profunzime. În acest sens, v\ recomand c\r]ile lui Dan Siegel (”Mintea” [i ”Mindsight” – vezi recenzie “Mindsight“), dar mai ales Richard Davidson (”The Emotional Life of the Brain”, tradus\ nu foarte reu[it, nici ca titlu, nici ca text, în ”Creierul [i inteligen]a emo]ional\”. Da, e acela[i cu titlul c\r]ii lui Goleman).

tul creierului. Amigdala se ocup\ de r\spunsul la amenin]\ri, iar cortexul prefrontal de planificare, analiz\ [i auto-control. O alt\ idee interesant\ pe care insist\ Goleman este rela]ia dintre performan]\ [i activarea psihofiziologic\ (pe care o nume[te cu dezinvoltur\ stres). Aceast\ rela]ie opereaz\ dup\ legea Yerkes-Dodson, astfel c\ performan]a este redus\ când activarea este foarte sc\zut\ sau foarte ridicat\. Pentru o performan]\ ridicat\ este nevoie de un nivel mediu de activare. Goleman aduce multe informa]ii despre activarea exagerat\, pe care o nume[te stres sau epuizare. Starea ideal\ – acea activare de intensitate medie – o echivaleaz\ cu conceptul de flow al lui Mihaly Csikszentmihalyi, de[i nu e chiar acela[i lucru. Goleman insist\ pe ideea c\ nivelul de solicitare trebuie s\ fie adecvat nivelului de competen]\ (nici prea greu, nici prea u[or). Îns\ aceast\ condi]ie nu este nici pe departe suficient\ pentru apari]ia st\rii de flow. Dou\ alte condi]ii sunt strict necesare: un obiectiv clar [i specific, pe de o parte [i disponibilitatea imediat\ a feedbackului pe de cealalt\ parte. {i asta m\ aduce la concluzia mea despre cartea lui Goleman: poate fi o introducere bun\ pentru cei care se apropie prima dat\ de psihologia [tiin]ific\ în general [i de psihologia emo]iilor în special, dar pentru a putea în]elege mecanismele importante [i a putea aplica cu succes tehnicile [i ideile sugerate de [tiin]\, trebuie s\ s\pa]i mai adânc, s\ avansa]i spre surse mai detaliate.

Radu Firea Câteva idei Pentru a v\ face o idee despre ce ve]i g\si în aceast\ carte, permite]i-mi s\ exemplific. Un capitol este dedicat deturn\rii realizate de amigdal\ (amygdala hyjack), în contextul rela]iei acesteia cu cortexul prefrontal [i cu res-

psihoteca.ro Radu este psiholog, doctor în psihologie, consultant organiza]ional [i trainer, antreprenor [i editorul principal al Psihoteca

ROBELO’S NEWS

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

HORA

Foto:

Decizia Ministerului Educa]iei de a prelungi vacan]a de prim\var\ aduce în aprilie

mai mul]i turi[ti famili[ti în Delta Dun\rii Rezerv\rile de sejururi în Delta Dun\rii f\cute de familii cu copii [colari pentru luna aprilie au crescut dup\ ce Ministrul Educa]iei a anun]at c\ vacan]a de prim\var\ a elevilor se va prelungi cu trei s\pt\mâni, precizeaz\ reprezentan]ii Green Village din Sfântu Gheorghe. Resortul de 4 stele din Delta Dun\rii, de]inut de omul de afaceri Drago[ Anastasiu, î[i redeschide por]ile pentru turi[ti în primul weekend din luna aprilie, când gradul de ocupare va fi de peste 70%, potrivit rezerv\rilor f\cute pân\ în acest moment. „Prima s\pt\mân\ din aprilie coincidea cu vacan]a >clasic\< a elevilor; firesc, pentru acest interval am primit solicit\ri mai ales de la familii [i grupuri cu copii. Ulterior, pân\ la Pa[te, urma s\ g\zduim mai mult cupluri tinere. Îns\, anun]ul Ministerului Educa]iei schimb\ în doar dou\ zile acest raport, pentru c\ multe familii ne-au sunat deja ca s\-[i rezerve un sejur la Green Village 4* Resort. Unii turi[ti aleg variantele de cazare cu 4-5 nop]i, dar avem [i oaspe]i care prefer\ pachetul >Work from Hotel<, ce presupune cel

pu]in 14 nop]i de cazare”, a declarat Octavian Moldovan, Director General al “The Makers”, compania care asigur\ managementul Green Village 4* Resort. În general, turi[tii care viziteaz\ destina]ia în aprilie o fac pentru a evita aglomera]ia din vârf de sezon, dar [i pentru spectacolul oferit de natur\ prim\vara, când Delta rena[te. „Anul acesta, turi[tii famili[ti au o motiva]ie în plus: în vreme ce copiii lor se vor bucura de o vacan]\ special\, p\rin]ii vor putea lucra >remote<, iar în pauze [i dup\ orele de serviciu vor sta în compania copiilor într-un cadru inedit, nu acas\”, a ad\ugat reprezentantul complexului turistic. Gradul de ocupare în primul weekend din aprilie, când la Green Village se inaugureaz\ sezonul turistic 2021, este în acest moment de peste 70%. În schimb, pachetele pentru Pa[te – 1 Mai au fost epuizate înc\ din luna februarie. Pentru o vacan]\ de 3 nop]i de cazare cu mic dejun în weekendul de deschidere, achizi]ionat\ în avans, un turist trebuie s\ achite suma de 114 euro, care acoper\ [i costul cu transferul în Delt\. Cei care nu au mai vizitat destina]ia

pot alege pachetul special „Descoper\ Delta”, prin care beneficiaz\ de trei nop]i de cazare cu mic dejun, transfer cu barca [i o excursie în Delt\ cu 135 de euro. Cele dou\ variante de pachete au fost create special pentru primii vizitatori din sezon ai Green Village 4* Resort. Turi[tii care ajung în acest an la Green Village vor beneficia de m\suri de protec]ie sporite împotriva r\spândirii coronavirusului: toate spa]iile au fost cur\]ate [i dezinfectate, iar personalul este testat periodic. În ceea ce prive[te servirea meselor, pentru a se evita aglomerarea restaurantului principal, în cadrul complexului vor fi inaugurate dou\ noi terase: una cu o capacitate de 60 locuri, deschis\ de la 1 aprilie, cealalt\, de la 1 iunie, cu o capacitate de 36 de locuri. În scenariul cel mai sumbru, în care nu va fi permis\ servirea mesei nici m\car la teras\, turi[tii vor putea apela la room-service. Printre nout\]ile preg\tite pentru turi[ti în sezonul 2021 se num\r\ [i crearea unei zone de street food, în care vor fi amplasate sta]ii mobile de cl\tite, popcorn, burgeri, waffles [i înghe]at\.

proprie, braserie, restaurant cu bar [i teras\ în aer liber, cu vedere la Dun\re. Green Village 4* Resort se împarte în 3 zone de cazare [i servicii – zona Egreta, zona Stârcul Alb [i zona Leb\da [i Pelicanul. Resortul cuprinde 89 de camere, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu

living la parter [i un dormitor la etaj, precum [i o vil\ cu living cu dou\ dormitoare la etaj, fiecare cu baie proprie.

Despre Green Village 4* Resort Amplasat în localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dun\rii, Green Village 4* Resort înseamn\, deopotriv\, o vacan]\ pe litoral [i o evadare în inima Deltei. Complexul ofer\ servicii de calitate prin camere de cazare spa]ioase, s\li de conferin]e, agrement, cinema, loc de joac\ pentru copii, centru SPA, sp\l\torie – c\lc\torie

Roxana Stan HR & PR Manager roxana.stan@eurolines.ro

86 BUSINESS INTERVIEW COSMIN VLADIMIRESCU

E simplu: Mastercard conecteaz\ oamenii

CosminVladimirescu Country Manager Mastercard România [i Croa]ia

Au existat, probabil, câteva momente cruciale în istoria de peste 25 de ani a cardurilor din România care au deschis, rând pe rând, calea utiliz\rii în mas\ a pl\]ilor electronice [i a respectivelor instrumente: impunerea încas\rii salariilor pe card, explozia internetului în band\ larg\ [i în mediul mobil, dar mai ales introducerea pl\]ilor contactless. Poate fi considerat\ pandemia, privit\ strict ca premiz\ a unor efecte colaterale, un astfel de punct de inflexiune în dezvoltarea pl\]ilor non-cash? În ultimii ani, tot mai mul]i consumatori au preferat pl\]ile digitale, fie contactless, fie online, iar aceast\ evolu]ie s-a produs datorit\ eforturilor sus]inute din partea noastr\, a b\ncilor [i a comercian]ilor, în direc]ia digitaliz\rii serviciilor bancare, a accesibiliz\rii, a educa]iei [i incluziunii financiare, completate de apetitul românilor pentru instrumente moderne de plat\. Desigur, [i acest eveniment f\r\ precedent a contribuit la accelerarea acestei tendin]e, prin prisma recomand\rilor comunicate de autorit\]i, comercian]i [i institu]ii financiare pentru utilizarea pl\]ilor electronice ca alternativ\ sigur\, simpl\ [i rapid\ pentru efectuarea tranzac]iilor, cât [i prin lansarea rapid\ a solu]iilor [i serviciilor noi de c\tre b\nci, pentru a r\spunde nevoilor ap\rute. Totodat\, de[i nu ne-am fi dorit ca acesta s\ fie motivul, pandemia a reu[it s\ le stârneasc\ interesul pentru educa]ie financiar\ acelor români care utilizau rar instrumente de plat\ electronice [i care au început s\ se informeze mai atent, s\ experimenteze [i, treptat, s\ con[tientizeze beneficiile net superioare în raport cu numerarul. Numerarul este un instrument care impune o serie de reguli incompatibile cu lumea în care tr\im ast\zi, prin dificultatea de manevrare, nesiguran]\ [i inflexibilitate, iar oamenii încep s\ realizeze tot mai mult dezavantajele acestuia [i adopt\ acele alternative care le satisfac a[tept\rile.

Am tr\it perioade în care imagina]ia emiten]ilor de carduri ajunsese la cote debordante: au fost lansate de-a lungul timpului carduri personalizate cu chipul titularului, carduri parfumate, cu oglind\, cu lumini]e, de metal etc. Dar oamenii par s\ nu mai fie atât de sensibili la detalii de acest gen – ei prefer\ instrumente simple, marcaje minimale, dar facilit\]i de plat\ asociate mult mai atractive. Au devenit cei activi [i tineri, aceia care de obicei seteaz\ tendin]ele în mod\, mai pragmatici, mai orienta]i spre eficien]\ [i mai pu]in concentra]i pe detalii estetice? Cardul bancar nu mai este doar un produs care ne permite s\ ne îndeplinim, rapid, simplu [i sigur, responsabilit\]ile de zi cu zi. În prezent îns\, acesta a devenit [i un instrument de la care consumatorii se a[teapt\ s\ le sprijine stilul de via]\ în materie de nevoi, pasiuni [i idealuri. În general, cei tineri [i activi, î[i doresc s\ c\l\toreasc\ des în str\in\tate, s\ î[i achizi]ioneze gadget-uri de ultim\ genera]ie [i articole vestimentare, sau s\ acceseze programe de entertainment [i dezvoltare personal\. A[adar, în mod firesc, ace[tia se vor uita mai ales la acele produse care le pot simplifica sau facilita atingerea obiectivelor. Cardul Gold Radio Guerrilla, lansat anul trecut împreun\ cu Libra Internet Bank [i Radio Guerrilla este, de exemplu, un produs care se încadreaz\ perfect în aceast\ tipologie de consumatori, oferind trei retrageri gratuite pe lun\ de la orice bancomat din lume, acces gratuit în business lounge-ul Mastercard din aeroportul Otopeni, asigurare de c\l\torie în str\in\tate, precum [i o aplica]ie prin care pot face top-up sau split-bill. În plus, posesorii de card beneficiaz\ de avantajele specifice unui Mastercard Gold, precum ofertele programului Mastercard Premium & Business, care, începând de la finalul anului trecut, are [i o versiune digital\ – mymastercard.ro.

Tocmai în aceast\ idee, am remarcat o „furie” global\ care prive[te cre[terea impresionant\ a unui nou concept care atinge cardurile de debit: facilitatea „Buy now, pay later” (BNPL), în traducere „Cump\ra]i acum, pl\ti]i mai târziu”. Este o nou\ op]iune manifest\, generat\ în rândurile consumatorilor care caut\ alternative de cump\r\turi în timpul pandemiei – o [ans\ de a transforma par]ial cardul de debit în unul de credit. Ar putea fi aceast\ op]iune emergent de plat\ r\spunz\toare de un recul, de o disolu]ie a cardului de credit? Vom avea, crede]i, astfel de carduri [i în România? Facilitatea „Buy now, pay later” este o alternativ\ la cardul de credit, a[a cum tranzac]iile realizate cu telefonul sau ceasul inteligent sunt o alternativ\ la plata cu cardul. Ceea ce ne arat\ c\ apari]ia unui concept sau a unui instrument nu determin\ o excludere automat\ a celui care exist\ deja pe pia]\, ci doar extinde plaja de op]iuni pentru consumator. În România dispunem deja de o facilitate asem\n\toare BNPL, [i anume serviciul Mastercard – Plata în Rate, lansat în premier\ la nivel local în 2016, prin intermediul c\ruia posesorii de carduri de credit Mastercard înrolate în acest sistem au posibilitatea de a opta pentru segmentarea în rate a cump\r\turilor efectuate direct în orice magazin care accept\ serviciul, la momentul efectu\rii pl\]ii. Paradox sau normalitate? De ce toate pl\]ile electronice din ultima perioad\, cu asupra de m\sur\ în pandemie, au crescut vertiginos (num\r [i volum de tranzac]ii cu cardul, e-commerce, pl\]i online [i la POS), dar num\rul cardurilor de credit [i cel al bancomatelor s-a diminuat? Odat\ cu declan[area pandemiei, mentalitatea [i comportamentul consumatorilor s-a schimbat pe m\sur\ ce ace[tia [i-au reajustat priorit\]ile. Oamenii sunt mai preocupa]i de

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

cu lucrurile care le aduc bucurie! tranzi]ia c\tre realizarea cardurilor din materiale prietenoase cu mediul. Avem, deja, peste 60 de institu]ii financiare partenere, printre care Credit Agricole, DBS, Santander [i, cea mai recent\ adi]ie, Sterling Bank. Totodat\, premisele ne arat\ c\ se contureaz\ un viitor digital first, cardul urmând a fi integrat tot mai mult în pl\]ile cu telefonul, în wallet-uri, sau prin ceasuri [i alte dispozitive [i accesorii inteligente.

s\n\tatea lor [i a celor dragi, cheltuiesc mai mult pe alimente [i bunuri de uz casnic, în timp ce c\l\toriile sau achizi]ionarea unei ma[ini, adic\ acele investi]ii care, de obicei, necesitau un sprijin financiar suplimentar, se afl\ acum în plan secund. Prin urmare, preferin]a pentru utilizarea cardurilor de debit sau a celor de mas\, oferite de Edenred, Sodexo [i Up România, parteneri exclusivi ai Mastercard, este specific\ perioadelor de criz\. Ne a[tept\m îns\, ca segmentul de credit s\ î[i reia traiectoria pozitiv\ odat\ cu atenuarea efectelor pandemiei. Cât despre reducerea num\rului de bancomate, acest fapt este o urmare a avansului spectaculos al pl\]ilor digitale [i al comer]ului electronic, dar [i al digitaliz\rii serviciilor bancare, care, împreun\, au diminuat nevoia de numerar. Exist\ înc\ multe carduri inactive în portofelele românilor. Cum se va cur\]a pia]a de „balast”, ce va trebui f\cut pentru „asanare”? Majoritatea cardurilor inactive se afl\ în spa]iul rural, acolo unde nivelul de educa]ie financiar\ este considerabil mai sc\zut, în compara]ie cu zonele metropolitane [i micul urban, ceea ce înseamn\ c\ majoritatea oamenilor nu în]eleg foarte bine cum func]ioneaz\ pl\]ile electronice [i cum utilizarea cardului le poate îmbun\t\]i vie]ile. Acest lucru s-a întâmplat, desigur, [i pe fondul lipsei unei infrastructuri optime în mediul rural, care s\ permit\ folo-

sirea cardurilor [i s\ stimuleze adop]ia pl\]ilor digitale. Campaniile ample de educa]ie financiar\ care adreseaz\, în principal, mediul rural, corelate cu acordarea beneficiilor sociale sau a pensiilor pe card ar contribui, f\r\ doar [i poate, la reducerea num\rului de carduri inactive, sau, mai bine zis, la activarea acestora. Preocup\rile emiten]ilor de carduri se aliniaz\ tendin]elor globale de protec]ie a mediului. Apar, iat\, b\nci europene care lanseaz\ carduri realizate din plastic reciclat [i componente biodegradabile. Vorbim despre încercarea de a ]ine pasul cu lumea preocupat\ de mediu sau despre o asumare responsabil\ a solu]iilor complementare de a proteja ecosistemul? Problema polu\rii cu plastic este, din p\cate, o realitate curent\ care ne afecteaz\ pe fiecare dintre noi. Dincolo de pungi, sticle, ambalaje [i alte produse din plastic, la nivel global sunt produse, anual, aproximativ [ase miliarde de carduri, contribuind la producerea unei cantit\]i enorme de de[euri de plastic, de aproximativ 5,7 milioane de tone. Institu]iile financiare au con[tientizat impactul negativ asupra ecosistemului, au în]eles c\ pot fi parte din solu]ie [i au ac]ionat în consecin]\, prin lansarea unor carduri realizate din materiale prietenoase cu mediul. Mastercard a ini]iat înc\ din 2018 Parteneriatul Pl\]ilor Verzi (Green Payments Partnership) prin care ne-am propus s\ sprijinim

Auzim despre inten]iile ambi]ioase ale Mastercard de a sprijini cu pruden]\ în viitor criptomonedele, un domeniu mai pu]in familiar românilor. Vor vedea b\ncile comerciale tradi]ionale cu ochi buni aceast\ inten]ie? Va veni aceast\ „adiere” la un moment dat [i peste România? Popularitatea criptomonedelor începe s\ prind\ contur [i în plan local, tendin]\ pe care o urm\rim îndeaproape, astfel încât s\ venim în întâmpinarea consumatorilor cu un spectru cât mai larg de alternative care s\ le satisfac\ nevoile [i dorin]ele [i, totodat\, s\ le garanteze siguran]a, securitatea [i stabilitatea fondurilor proprii. Sper\m c\ vom merge curând în vacan]\, vis\m la libertate, la zile luminoase [i la o revenire de ansamblu a încrederii. Cum se „asorteaz\” brandul Mastercard acestor deziderate? Mastercard r\mâne fidel misiunii de a construi un viitor mai bun pentru comunitate [i de a conecta oamenii cu lucrurile care le aduc bucurie, fie oferindu-le experien]e unice, prin intermediul parteneriatelor noastre, fie punândule la dispozi]ie modalit\]i convenabile, sigure [i rapide de plat\.

Cristian Pavel

ROBELO’S NEWS PL|}ILE ELECTRONICE Via]a pare mai frumoas\, mai u[oar\ [i mai senin\ atunci când î]i [tii banii la ad\post, în cont, pe card sau într-un portofel virtual. Cump\r\turile sunt mai facile când pl\te[ti cu cardul contactless în pr\v\lie, direct din telefon sau de pe laptopul de acas\,

Pl\]ile electronice: pandemia tope[te banii ghea]\ ai românilor care a[eaz\ na]ia într-un clasament european pe o pozi]ie tot mai onorabil\. Dup\ deceniile comuniste de dezinformare, izolare [i întuneric multilateral dezvoltat, revirimentul României în materie de pl\]i

Evolu]ie num\r de tranzac]ii (milioane lei)

Sursa: BNR: nocash.ro

1300

20 18

1150 1000

550

700

850

Pu]in\ istorie, multe realiz\ri Obliga]i de m\suri, tenta]i de facilit\]i [i de curentele la mod\, confrunta]i cu restric]ii [i dornici s\ câ[tige timp, românii [i-au luat inima în din]i [i au început s\ descopere c\ plata cu cardul nu e tocmai imposibil\ [i periculoas\, c\ multe mituri conexe sunt false, c\ nu e atât de greu s\ te familiarizezi cu tehnologiile [i c\ orice efort de a cump\ra online în mod responsabil face to]i banii, indicator

electronice este salutar. Au trecut 25 de ani de la apari]ia cardurilor în România, pia]a s-a maturizat, rodajul s-a cam f\cut, iar compatrio]ii no[tri demonstreaz\ c\ n-am fost admi[i din gre[eal\ în UE: pentru prima oar\ în scurta

Povestea româneasc\ a pl\]ilor electronice este, orice s-ar spune, una de succes. Dac\ toate domeniile de activitate din ]ar\ s-ar fi mi[cat în acela[i ritm cu dezvoltarea instrumentelor moderne de plat\, cu evolu]ia sus]inut\ a re]elelor de acceptare a noilor instrumente [i cu deschiderea oamenilor fa]\ de solu]iile digitale ap\rute în timp, rând pe rând, altfel ar fi ar\tat România în ansamblu. Dac\ infrastructura, s\n\tatea [i educa]ia, de pild\, ar fi p\strat caden]a, am fi fost, poate, mai aproape de unul dintre modelele frunta[ilor integr\rii europene – Slovenia, Polonia, }\rile baltice.

250 100 Depuneri

Retrageri Pl\]i

233 277

244 350

257 465

275 635

290 842

257 1016

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

din telescaun, f\r\ s\ fii la munte. Vacan]ele, atâtea câte mai sunt, sunt mai destinse f\r\ grija bancnotelor [i m\run]i[ului, d\rile se sting mai simplu de la distan]\, f\r\ cozi, iar eviden]a cheltuielilor e mult mai u[or de p\strat.

istorie local\ a acestor instrumente de plat\, în anul 2020 num\rul de tranzac]ii de retrageri numerar a fost inferior anului precedent. Mai mult, unele sondaje afirm\ c\ 54% dintre români au ajuns s\ prefere s\ pl\teasc\ cu cardul, fa]\ de o medie european\ de 49%. Comer]ul electronic a crescut cu 36%, pân\ la 7 miliarde euro, iar rata de penetrare a pl\]ilor online cu cardul a crescut cu 50%, atingând 36% în 2020. Românii nu au avut [ansa altor na]ii – nici pe cea a americanilor, care au n\scocit pentru prima dat\, în anii ’50, cardul bancar, nici pe cea a vecinilor iugoslavi, de pild\, l\sa]i pe vremea lui Iosip Broz Tito, în anii ‘70 s\ munceasc\ în Occident [i s\ descopere plasticul de plat\. Concet\]enii no[tri au aflat pe viu despre card abia în 1995, când Visa [i Bancorex au lansat pe pia]\, ca pe o curiozitate fi]oas\, primul card de credit de business – un produs ca o c\ru]\ a[ezat\ cu mult înaintea boilor neînv\]a]i nicicum la un asemenea jug. În acela[i an, a ap\rut primul card proprietar de debit, BRD Prima, emis de Banca Român\ de Dezvoltare, în tandem cu Mastercard. Erau primele încerc\ri, timide [i socotite „exotice”, de a da o [ans\ pl\]ilor electronice într-un

paradis al numerarului [i al evaziunii fiscale. Drumul a fost greu, sinuos, „pavat” de sabotaje sistematice, de neîncredere, s\r\cie [i ignoran]\. Mirosul cash-ului a ie[it greu din n\rile românilor [i banii de la saltea au migrat încet [i [ov\ielnic în conturile bancare, ca mai apoi s\ circule electronic, când [i când, prin tranzac]ii r\zle]e, considerate curajoase [i teribiliste. Primul „ceas astral” al domeniului a fost decizia Guvernului de a impune/promova plata salariilor pe card. Valul s-a iscat în sistemul bugetar [i apoi el a m\turat, pas cu pas, [i sistemul privat. Oamenii au fost mai degrab\ obliga]i s\ încaseze salariile pe card, ei luând pentru prima oar\ contact cu un bancomat, dar [i cu o banc\. În condi]iile în care în România nu au func]ionat niciodat\ cecurile, cardul a reprezentat principalul instrument folosit pentru bancarizarea românilor. S-a deschis ulterior era internetului: de la dial up, ISDN, pân\ la band\ larg\, au trecut ani [i oamenii au strâns din din]i, a[tepând fenemenul broadband. România a atins performan]e exclusive la capitolul band\ larg\, ajungând, surprinz\tor, în top: România se

Evolu]ie valoare tranzac]ii (milioane lei) 20

Sursa: BNR: nocash.ro

400000

350000

250000

300000 200000 150000 100000 50000

7932

10665

15532

23556

34529

55577

Depuneri

134016 38852

151639 48417

172950 63080

197609 83221

221346 108741

215220 128099

Retrageri Pl\]i

num\r\ [i azi printre ]\rile cu cea mai mare vitez\ de desc\rcare pe net din Eurpa Central\ [i de Est, cu 61,08 Mbps, fiind dep\[it\ doar de Ungaria, Slovacia [i Slovenia, potrivit raportului Worldwide Broadband Speed League 2020, întocmit de British Cable. Potrivit acestuia, România se afl\ acum pe locul 26 din 222 de ]\ri [i regiuni, cu o bun\ vitez\ de desc\rcare pe net. Al doilea „ceas astral” a fost explozia comunica]iilor. Dac\ la începuturi, m\tu[a din provicie se urca în cire[ pentru a avea semnal pentru a vorbi cu nepo]ii pleca]i, descoperind aplica]ii precum Skype, care au intrat în istorie, oamenii din ora[e [i din provincie, impulsiona]i de device-urile l\sate acas\ de rude, au trecut masiv la comunicarea remote. Ieftine [i facile, leg\turile live video streaming de pe Messenger [i WhatsApp [i-au ar\tat roadele. Banii trimi[i acas\ n-au mai venit la fel de mul]i prin Western Union [i MoneyGram sau în pachete, la autobuz; lumea s-a trezit c\ e mai rapid [i mai ietfin pe cale electronic\. La ora[, românii au descoperit, cu uimire [i oarecare entuziasm, facilit\]ile pl\]ilor contactless [i parc\ toate planetele s-au aliniat dintr-odat\. Cea mai nou\ muta]ie a fost tehnologia contactless, care a scris istorie în România. Ca episod recent, nedorit [i neavenit [i desigur nu ultim, pandemia a accelerat tranzi]ia spre digital [i pl\]i la distan]\.

Time shifting: cardul sau via]a! A venit vremea cand românii [tiu, zice-se, cu mingea. {i cu cardul, desigur! Statisticile oficiale arat\ c\ ]ara noastr\ a închis luna decembrie 2020 cu aproximativ 19 milioane de carduri valide în circula]ie, cu un plus de peste 580.000 de unit\]i (3,2%) fa]\ de decembrie 2019. Nu toate cardurile produc tranzac]ii, e drept, dar pare impresionant s\ spui c\ existau, totu[i, un num\r de 14,2 milioane carduri active la finalul anului trecut. Nu a fost o „recolt\” record, de vreme ce românii au fost ]intui]i bun\ vreme la domiciliu, dar cre[terea spune ceva despre

ROBELO’S NEWS PL|}ILE ELECTRONICE Procesatorii de tranzac]ii online au avut un an bun: cre[terea comer]ului la distan]\ a ajuns pân\ la o valoare de circa 7 miliarde euro

25 4, 90 9

9, 20

1 44 4,

19 20

18 20

90 1,

opera]iuni cu numerar mai pu]ine! Nu întîmpl\tor, num\rul de ATM-uri a sc\zut cu peste 16% în ultimii cinci ani, f\r\ a da semne de oprire brusc\. Cardul a început s\ fie parte din profilul românului cu tâmple europene. De la soma]ia mafiot\ de pe vremuri („Banii sau via]a!”), am trecut, emancipa]i, la „Cardul sau via]a!”, adic\ respir\ liber de griji sau mori cu portofelul doldora! Fire[te, exist\ locuri înguste [i temeri: num\rul cardurilor inactive, f\r\ tranzac]ii, a ajuns la un nivel-limit\, de 4,25 milioane de unit\]i, ceea ce îngroa[\ plutonul cardurilor pasive. Concret, aproape 27% din num\rul cardurilor valabile emise în România zac f\r\ folos în portofele [i sertare, indicând o cre[tere a instrumentelor „mute” cu peste 310.000 de unit\]i în 2020. Ce trebuie re]inut? Cu siguran]\, saltul portofoliului de carduri în 2020, bazat exclusiv pe cardurile de debit. În ceea ce prive[te cardurile de credit, putem vorbi despre prima sc\dere din ultimul deceniu, cu peste 140.000 de unit\]i, a num\rului de astfel de unit\]i emise. C\derea de circa 5% are explica]ii logice [i temeinice:

120,000

140,000

180,000 160,000

22 37

200,000

52 0

19 3, 93 4

220,000

240,000

Sursa: BNR: nocash.ro

20 16

260,000

20 15

Evolu]ia re]elei de POS-uri interesul general, în vreme de recul general! Potrivit datelor BNR, prelucrate de nocash.ro, pia]a cardurilor din România a încheiat anul 2020 cu un num\r de 1,3 miliarde de tranzac]ii, în valoare de 82,5 miliarde euro. Cifrele raportate sunt cu 13% [i, respectiv, cu 7,3 % mai mari fa]\ de anul 2019. În „traducere”, în fiecare zi din anul trecut s-au efectuat cu 410.000 mai multe tranzac]ii si cu 15 milioane euro peste media zilnic\ din 2019, ceea ce înseamn\ un record. Cifrele avansate de noscah.ro prefigureaz\ un orizont senin: num\rul de tranzac]ii de pl\]i s-a dublat fa]\ de 2017, ajungând la peste un miliard, iar dinamica-record s-a înregistrat în cazul depunerilor de numerar la bancomate, triple în ultimii trei ani! Au început românii s\ pl\teasc\ dup\ atâta vreme cu cardul în magazin? Ei bine, da - în 2020, 78% din tranzac]iile cu cardul au reprezentat o plat\ la un comerciant, indicator la care mul]i juc\tori din pia]\, emiten]i [i/sau comercian]i acceptatori, au visat ani la rând cu ochii deschi[i. Potrivit datelor oficiale, din totalul de 400 miliarde lei tranzac]ionate pe card în 2020, pl\]ile au reprezentat aproape o treime (32%). Românii au fost temerari [i, în pofida riscurilor din vreme de pandemie, care suspectau numerarul ca posibil transmi]\tor de virus, românii au depus aproape 12 miliarde de euro la ATM-urile din România în 2020, cifr\ în cre[tere cu 58% fa]\ de 2019. În timp, comercian]ii au în]eles regula jocului [i dorin]a românilor de a pl\ti comod, f\r\ b\t\i de cap. F\r\ a mai fi constrân[i de legi [i norme (cifr\ de afaceri anual\ ba de 10.000, ba de 50.000 euro), ei singuri au cerut b\ncilor partenere sprijin pentru a încasa banii pe card - de la comer]ul cu floricele, la cel cu ma[ini de lux sau concedii fancy. A[a se face c\ re]eaua de POS-uri a crescut în 2020 cu 25.389 terminale (+11,0%) în timp ce re]eaua bancomate a sc\zut [i anul trecut cu 300 de unit\]i, pân\ la la 10.200 de terminale cu aproape 3% mai pu]in ca în 2019. Explica]ia? Tranzac]ii digitale mai multe,

deplas\rile limitate, scoringul în\sprit [i nesiguran]a locului munc\ au pus românilor be]e în roatele cererilor [i emiterilor.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Tranzac]ii digitale mai multe, opera]iuni cu numerar mai pu]ine!

Evolu]ia re]elei de ATM-uri

20 20

20 19

Sursa: BNR: nocash.ro

11,500 11,000 10,500 10,000 9,500 9,000

17 20

11,127

11,068

10,644

10.531

10,231

Total ATM-uri

10,682 10,019

10,341 9,616

10.293 9,701

9.892 9,299

9,776 8,518

9,509 8,362

ATM-uri cu func]ie de tranffer credit

16 20

11,492

8,000

15 20

8,500

ustrare, corelat\ [i cu faptul c\, la nivel european, românii (52%) se a[teapt\ cel mai mult s\ se confrunte cu dificult\]i financiare, pe fondul pandemiei. La polul opus, se afl\ olandezii (16%), luxemburghezii (20%), belgienii [i germanii (23%). De[i românii sunt vizibil mai preocupa]i de economisire, aproape 33% dintre ace[tia afirm\ c\ nu au o rutin\ de economisire (cea mai ridicat\ pondere la nivel european). Un procent de 27% dintre români declar\ c\ pun bani deoparte atunci când încaseaz\ salariul, aflându-se pe ultimul loc al clasamentului

De la retail, la e-tail S-a vorbit mult despre „câ[tig\torii de etap\”, cei care au tras foloase în vreme de pandemie. Acestea ar fi concernele farmaceutice, unii prestatori de servicii medicale (testele Covid), industria IT, comer]ul electronic [i construc]iile. Se poate discuta mult despre fiecare ni[\. Cert este c\ un boom a existat [i continu\ în e-commerce pe timp de molim\ general\. Procesatorii de tranzac]ii online au avut un an bun: cre[terea comer]ului la distan]\ a ajuns pân\ la o valoare de circa 7 miliarde euro, greu de imaginat acum câ]iva ani în România. Num\rul persoanelor care au f\cut cump\r\turi online a crescut cu o cifr\ de doi digi]i (13%) fa]\ de 2019, iar valoarea medie cheltuit\ pentru cump\r\turile remote a înregistrat o cre[tere semnificativ\, de 41% fa]\ de 2019. O alt\ schimbare important\ de comportament a fost modalitatea prin care românii au ales s\ pl\teasc\ pentru cump\r\turi, inciden]a pl\]ilor online cu cardul crescând cu 17% fa]\ de anul 2019. Dac\ aici sunt campioni furnizorii de mâncare cald\, echipamente IT, pet food, medicamente sau solu]ii

ATM-uri cu func]ie de retragere numerar

de lectur\ [i/sau entertainment, este mai greu de în]eles cum au ales românii s\ cheltuiasc\ de la distan]\ pe îmbr\c\minte, decora]iuni sau mobil\ f\r\ s\ pip\ie produsele, s\ le probeze [i s\ le m\soare.

Frunta[i în ramura economisirii? M\car pentru o parte din români, pentru cei care câ[tig\ relativ decent, pandemia pare s\ fi avut un efect paradoxal: limitându-le deplas\rile [i oportunit\]ile de cheltui, a indus [anse noi de economisire. O parte din confra]i nu doar au pus bani deoparte, ci i-au bancarizat, au f\cut ca banii de la ciorap [i de sub saltea s\ treac\ în conturile sigure ale institu]iilor de credit. BNR estima la finalul anului trecut un spor al depozitelor garantate ale popula]iei de 15%, un record absolut în ultimii 10 ani. Potrivit unui sondaj recent al ING, în 2020 aproape 75% dintre români au luat decizia de a-[i reduce cheltuielile, peste media european\, de 57,5%, ocupând primul loc în topul european. Similar, pe urm\toarele locuri s-ar situa turcii (73%), polonezii (70%), italienii [i spaniolii (66%). Decizia con[tient\ de a economisi mai mul]i bani ar fi, dincolo de condi]iile de cla-

european, iar 22% dintre responden]i spun c\ prefer\ s\ pun\ deoparte banii r\ma[i la sfâr[it de lun\. Îmbucur\tor este faptul c\ românii cu vârste între 25 [i 34 sunt cei mai interesa]i de economisire, iar 36% dintre ace[tia au r\spuns c\ î[i transfer\ lunar o parte din salariu în contul de economii, comportament recomandat pentru economisire.

Nordul este digital! Românii respir\ greu în izolare, cu masc\ purtat\ afar\ [i chiar f\r\ masc\, în intimitatea lor, agresat\ continuu de restric]ii. Au în]eles ce nu e de în]eles, s-au supus rigorilor [i merg înainte. S-au schimbat [i, pe cale de consecin]\, au schimbat [i din obiceiuri, tabieturi [i cutume. Au în]eles c\ trebuie s\ se pun\ la ad\post, c\ pl\]ile la distan]\ nu mai sunt un moft, c\ pandemia le tope[te îndrept\]it banii ghea]\. C\ lichidit\]ile lor, gestionate la distan]\, la loc sigur, îi ajut\ s\ treac\ de criz\. Acesta era oricum viitorul: criza a gr\bit lucrurile, a ars etape [i a redechis busola: nordul e-ntr-acolo, spre digitalizare!

Cristian Pavel

WE RECOMMEND

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

We Recommend 94. Satul Pârâul cu brebi/The village of the beaver creek 103. }ara Oa[ului [i nostalgia unei lumi 109. O zi din via]a o[encei Floare Finta 112. Dacii [i romanii mergeau la SPA! Germisara [i Aquae

WE RECOMMEND BREB

Aproape de Bude[ti [i Ocna {ugatag, la poalele dealurilor, se afl\ „Satul pârâului cu brebi”, cum a fost atestat `n anul 1360. Ca s\ ajungi acolo, cobori un drum, parc\ inten]ionat [erpuit, ca s\ te introduc\ treptat, dar sigur, `ntr-o alt\ lume. Mai evident decât în al]i ani, turi[tii români s-au scindat în dou\ categorii. Prima categorie este cea a turi[tilor care zboar\ cât mai departe de cas\, iar a doua este a celor care au ales siguran]a lor [i a familiilor lor, în interiorul grani]elor ]\rii. Cei din urm\ au dat confortul din marile resorturi turistice all inclusive pe via]a autentic\, de la ]ar\, au ales s\ doarm\ în case vechi de secole [i s\ m\nânce produse oferite de gazde primitoare. Cine a vizitat Râmetea, Vi[eu de Sus, sau S\pân]a a vizitat sau [i-a dorit s\ viziteze [i satul de poveste de la poalele muntelui Gutâi,

Breb, sat ce ]ine de comuna Ocna {ugatag din jude]ul Maramure[. Cu uli]e pietruite [i case vechi de secole, satul Breb, sau Satul pârâul cu brebi, cum era numit în vechime, a devenit cunoscut turi[tilor mai ales datorit\ publicit\]ii f\cute pe re]elele de socializare de persoanele care l-au vizitat, dar [i de cel mai eficient promotor al tradi]iilor române[ti, Prin]ul Charles al Marii Britanii, care de]ine în satul maramure[ean mai multe propriet\]i. Pensiunile turistice din Breb sunt vechi case ]\r\ne[ti acoperite cu [indril\, cu cerdac [i covoare ]esute manual [i înc\peri adaptate, par]ial, la preten]iile turi[tilor mai mofturo[i.

Duminica în sat Când am ajuns noi, era o lini[te de se auzeau numai greierii, coco[ii sau câte-un câine l\trând [i nu vedeai nici ]ipenie de om. De ce? Pentru c\ toat\ lumea era la biserica din sat, fiind duminic\, iar clopotele anun]au `nceperea slujbei. A[a c\ am mers [i noi `ntr-acolo [i tare mult mi-a pl\cut s\ v\d c\, pân\ [i feti]ele, oricât de mici erau, purtau sumanele `nflorate, c\m\[ile albe brodate [i pânz\turile tradi]ionale, mergând de mân\ cu mamele sau cu bunicile lor. Am intrat `n biseric\ [i am asistat la slujb\ al\turi de enoria[i.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Close to Bude[ti and Ocna {ugatag, at the feet of the hills, lies Breb or “the village of the beaver creek” as it was attested in 1360. In order to get there, you have to go down a road packed with serpentine twists and turns, that gradually and slowly introduce you to another world.

Satul Pârâul cu brebi The village of the beaver creek

Sunday in the village When we got there, it was so quiet that only the grasshoppers and roosters could be heard, and maybe some dogs barking, and there was no sight of man anywhere. Why? Because everyone was at the village church, given that it was Sunday, and the bells heralded the beginning of the service. So we went there too and it was very nice to see that even the little girls, no matter how young, were wearing the flowery garments, the white embroidered shirts and the traditional fabrics, going holding hands with their mothers or grandmothers. I went into the church where I attended the service, next to the locals.

Old houses, story-tellers After going out of the church, we headed down a street and got deep into the village. The silence, it's the first feeling that comes over you when you walk through the old houses, made of smoked wood, with their old gates -

WE RECOMMEND BREB

Case b\trâne[ti, purt\toare de pove[ti Dup\ ce am ie[it de la biseric\, am urmat o uli]\ [i ne-am afundat `n sat. Lini[tea e primul sentiment care te cuprinde când avansezi printre casele b\trâne[ti, din lemn fumuriu, cu por]i vechi – unele datând din 1918, sculptate, bine`n]eles, dup\ cum e tradi]ia lemnului `n Maramure[. În Breb, majoritatea caselor sunt din lemn, din bârne lungi a[ezate orizontal [i cioplite `n patru muchii. La Breb s-a p\strat arhitectura tradi]ional\ de-a lungul vremii [i mi-ar pl\cea s\ cred c\ nu din cauza s\r\ciei... Arcadele [i c\priorii de la fa]ad\ poart\ sculpturi cu motive decorative. Apoi, un lucru pe care toate casele din Breb `l au `n comun, este modul `n care sunt stivuite, pe peretele din fa]a casei, lemnele de foc, gata t\iate. Forma [i structura acoperi[ului este `n patru ape. De asemenea, mi-au atras aten]ia ancadramentele de la ferestre cu frumoase elemente decorative care, prin culoare – albastru, verde sau alb –, contrasteaz\ cu pere]ii exteriori din lemn. Sentimentul c\ te afli într-o alt\ lume, paralel\, mitic\, e accentuat de gardurile f\cute din nuiele `mpletite care `mprejmuiesc casele. Apoi, u[ile [i ramele lor, por]ile mari [i intr\rile `n grajduri sunt adev\rate opere de art\ popular\, ornamentate cu motive puternic reliefate. Am avut ocazia s\ vedem oale puse pe „clenci” (un fel de cuier din lemn) [i fasole pus\ la uscat pe prispa casei. Fiind zi de s\rb\toare, s\tenii aveau motiv s\ se odihneasc\. Vecinii, între ei, st\teau de vorb\, `n fa]a por]ii. Ne-am oprit [i noi s\ st\m de vorb\ cu ace[tia. {i oricum, nu po]i trece pe uli]\ a[a, pur [i simplu, pe lâng\ cineva, f\r\ s\ fii `ntrebat de unde e[ti, unde stai [i când pleci. Dup\-aceea, când ajunsesem aproape `n cap\tul str\du]ei, mi-a atras aten]ia fa]ada unei case [i prispa b\trâneasc\. ~mi transmitea o atmosfer\ similar\ cu nemurirea, de parc\ `n acel loc [i moment, `nghe]ase timpul. Cum nu m\ mai s\turam privind-o, m-am apropiat un pic de gardul casei, ca s\ v\d mai bine... Ei, [i cum m\ uitam eu `n curtea oamenilor, iese din cas\ o femeie, o salut, iar ea-mi r\spunde: „No,

some dating from 1918, and sculpted according to the wood tradition in Maramures. In Breb, most houses are wooden, in the form of long beams placed horizontally and carved into four edges, which means that traditional architecture was kept throughout time; and I would so much like to believe that it's not because of poverty... The arcades and timbers at the facade bear sculptures with decorative motifs. Then, one thing that all the houses in Breb have in common is the way in which is stacked on the wall in front of the house the ready-cut wood. The form and structure of the roof is pyramid-shaped. I was also impressed with the window frames which are beautiful decorative elements and, by their color - blue, green or white - come in contrast with the outer wooden walls. It is fantastic to see so much art around you, even at the fences surrounding the house, which are made of knitted straw. Then, their doors and frame, the big gates and entrances in barns are genuine popular art works, decorated with embossed motifs. We had the occasion to see pottery put on "clenci" (a sort of wooden rack) and beans put to dry on the house stoop. And because it was a holiday, the villagers had a reason to rest, chatting with their neighbors by the gate. We stopped to have a word with them, because there you can't just walk around, passing someone without being asked where you are from, where you are staying, for how long and many more. Afterwards, when we got close to the end of the street, I was made aware of the facade of a house and its old stoop. It conveyed an atmosphere similar to immortality, as if in that place and moment, time had stood still. And since I couldn't have enough of it, I got a bit closer to the fence of the house, to have a better look... Well, as I was standing there looking at those people's yard, a woman around 55 years of age came out. I say hello, and she an-

swers: „Well, you come all this way and don't pay me a visit? Go on inside!” It was an invitation that caught us by surprise - because I was dying to get into that story house anyway... Just so you get a clearer idea, let me tell you that that this normally happens in Breb and in Maramures. Because we got the exact same welcome all across the other villages in the area. The hospitality, generosity and kindness are rules of conduct there and you can't pass them by. They just stick to your soul, because they are authentic. Besides, villagers

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

have a good measure of knowing someone only by looking at them. As soon as they see you, as soon as you open your mouth, they already know who and how you are as a person. Never mind they never saw you before. The first impression is enough and it is decisive for them. Madam Maria came to our welcome, opened the gate wide and let us into her home - all decorated traditionally, with colorful towels, garments and pottery on the walls. Within a few minutes, we were eating the cake she had made - cut in big pieces, and we were drinking

ap\i vini]i pe-aicia [i p\ la mine nu trece]i? Haide]i `n\untru!” A fost o invita]ie care ne-a surprins pl\cut, pentru c\ oricum `mi doream s\ intru `n acea cas\ de poveste... Ca s\ v\ face]i o idee mai clar\, s\ [ti]i c\

a[a e `n Breb [i `n general, `n Maramure[. Pentru c\ de aceea[i primire am avut parte peste tot `n satele de-acolo. Ospitalitatea, generozitatea [i bun\tatea sunt la ele acas\ [i nu le po]i trece cu vederea. }i se lipesc de

suflet, pentru c\ sunt autentice. ~n plus, s\tenii au m\sur\ bun\ la cânt\rit omul din priviri. De cum te v\d, de cum deschizi gura, ei deja [tiu ce fel de om e[ti. Nu conteaz\ c\ nu te-au mai v\zut pân\ atunci.

WE RECOMMEND BREB

E suficient\ o prim\ impresie, decisiv\, care va r\mâne [i ultima. Tanti Maria ne-a ie[it `n `ntâmpinare, ne-a deschis poarta larg [i ne-a poftit `n casa ei – decorat\ toat\ tradi]ional, cu [tergare viu colorate, ]oluri [i vase de ceramic\ pe pere]i. ~n câteva minute, mâncam din pr\jitura f\cut\ de dânsa – t\iat\ `n buc\]i mari, ca pentru oameni s\n\to[i [i beam sucul sau apa oferite cu drag\ inim\. {i apoi, pre] de jumatate de or\, doar am vorbit. Ne-a povestit de familia ei, de copii – 5 la num\r, de obiceiurile de nunt\ din Breb [i despre activitatea Funda]iei “Mihai Eminescu Trust” `n sat. Aceast\ organiza]ie din Marea Britanie patronat\ de `nsu[i Prin]ul Charles, l-a angajat pe so]ul d-nei Maria s\ se `ngrijeasc\ de cele trei case tradi]ionale aduse `n Breb din sate vecine (dou\ din Fere[ti [i una din Berbe[ti) [i de gr\dinile aferente. D-na Maria ne-a povestit cum prin]ul le-a vizitat casa, a stat pe aceea[i banchet\ pe care am stat noi [i a mâncat bucate tradi]ionale g\tite de dumneaei. “Prin]ului i-au placut sarmalele mele!”, a spus mândr\ doamna Maria.

Am fost surprin[i de cele auzite, mai ales c\, la prima impresie, Breb este locul unde te a[tep]i cel mai pu]in la neprev\zut. Oamenii de aici te impresioneaz\ prin naturale]ea, ge-

nerozitatea [i ospitalitatea lor, `ncât nu po]i decât s\-]i dore[ti s\ te reîntorci, pân\ ce valul schimb\rii nu va atinge prea mult [i acest minunat [i tainic loc.

the juice or water she offered us open-heartedly. And then we went on chatting for half an hour. She told us about her family, her children - all five of them, about the wedding habits in the village of Breb and about the activity of the „Mihai Eminescu Trust Foundation" in her vil-

lage. This organization from Great Britain run by Prince Charles himself hired Madam Maria's husband to take care of the three traditional houses brought in Breb from neighboring villages (two from Feresti and one from Berbesti) and their afferent yards. Mrs. Maria told us how

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

in year 2004 the prince visited their house, sat on the same bench as we did and ate the traditional foods she cooked. "The prince liked my cabbage rolls!" We were very surprised to hear this, especially since, at a first sight, Breb is least of all a place where you would expect such things. The fact is that people around here are also impressive by their naturalness, generosity and hospitality, so much so that you want to return. Until the day that the wind of change will finally taint this wonderful and magic place too...

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Casele tradi]ionale de oaspe]i Breb 333 sunt proprietatea Funda]iei Mihai Eminescu Trust, organiza]ie care se ocup\ de restaurarea [i p\strarea patrimoniului cultural din Transilvania [i Maramure[. În aceste case de oaspe]i se poate r\mâne peste noapte. Ele nu sunt organizate ca muzeu, ca urmare nu sunt deschise pentru vizitare. Cei care doresc s\ petreac\ câteva zile în aceste case le pot rezerva direct pe site-ul organiza]iei – www.experiencetransylvania.ro. Pentru rezerv\ri Last Minute suna]i la 0724 000 349 [i dac\ avem camere libere v\ vom primi cu pl\cere.

Our traditional guesthouses Breb 333 are the property of Mihai Eminescu Trust, a foundation active in the restoration and maintainance of the cultural heritage of Transylvania and Maramure[. You can spend the night here. These guesthouses are not a museum, so they are not open for visitation. If you wish to spend a few days here, you can rent them directly on www.experiencetransylvania.ro. For Last Minutes stays, please be so kind to call as at 0724 000 349 and we will be happy to make a reservation for you if they happen to be vacant.

101

102 WE RECOMMEND }ARA OA{ULUI

Despre un sat [i o lume... „Sufletul satului” nu s-a stins! Dar ce-o fi însemnând „sufletul satului”? B\trânii, purt\torii de amintiri? Casele de lemn sau obiectele cu miros din alt\ lume? Ori, poate, costumul popular, cel atârnat ca un trup f\r\ de suflet în casa-muzeu? Sau [esul sau m\gura sau v\ile, ori p\durea [i iarba, ]arcul oilor [i gustul ca[ului...? În ciuda transform\rilor iremediabile, f\cându-[i loc printre construc]iile noi, impun\toare [i privind c\tre mai noul port popular, epatant, [i c\tre nun]ile fastuoase, „sufletul satului” o[enesc continu\ s\ existe! În gândurile celor de azi, „sufletul satului” tradi]ional prinde contur mai ales în lini[tea serii. Î]i vine s\ pui degetul pe buze... sssst, nu-i tulbura lini[tea! Las\-l în somnul lui dulce! {i speri c\, nevorbind de el, s\ r\mân\ a[a, neatins de umbra nep\s\rii. Dar sufletul despre care vorbim este unul care cuprinde o întreag\ ]ar\, cea a Oa[ului, o lume a contrastelor, a gestului scurt [i cuprinz\tor, a vorbei zgârcite [i a t\cerilor lungi, a ploii de var\ în ropot, a vârfului de colin\ [i a t\i[ului de coas\, a cutei verticale dintre sprâncenele o[eanului, a gândului ascuns [i nerostit... Blânde]ea [i candoarea o[eanului se tocesc în asprimea vremilor. Nu e loc de ele acum, grija cea de toate zilele las\ pe chipul lui doar n\duful [i dorul drept\]ii, desenat într-o hart\ de riduri.

}araOa[ului [i nostalgia unei lumi Satul nu mai este ce-a fost, nu mai este acel spa]iu atemporal pe care îl [tim cu to]ii din pove[tile bunilor. Dar e firesc s\ fie a[a, oarecum, pentru c\ satul înseamn\ oamenii lui, iar oamenii sunt mereu al]ii [i al]ii [i al]ii.

Cum s\ te faci auzit în lumea de ast\zi? Prin ro[ul aprins în contrast cu verdele tare, prin str\lucirea m\rgelelor, prin arcu[ul ]inut strâns [i tras cu for]\ peste gâtul sugrumat al ceterii

ca s\ plesneasc\ corzile, una câte una, prin „dan]ul”(n.r. dansul) ap\sat, prin ]âpuritura care „spintec\” v\zduhul, înalt, tot mai înalt... ? E un strig\t, e o dorin]a, aceea de a nu fi dat

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

uit\rii! Dar „sufletul satului” de unde î[i ia for]a? De unde atâta putere de a riposta în fa]a istoriei? De la str\buni? Din sângele lupilor dacici?

103

104 WE RECOMMEND }ARA OA{ULUI

Din puterea rug\ciunii [i din for]a naturii dezl\n]uite? Din credin]a în Dumnezeu? Din credin]a în dreptate? ... Sau, poate, din toate la un loc, câte pu]in. Povestea idilic\ a satului românesc, zugr\vit în nuan]e pastel, nu mai e de actualitate. }ara Oa[ului, cea fabuloas\ [i contrastant\, se schimb\! S\ facem cuno[tin]\, a[adar, cu ce a fost odat\ acest ]inut! Ce va fi, vom vedea!

Axis mundi – satul o[enesc Nu po]i cunoa[te România dac\ n-ai trecut prin }ara Oa[ului, prin aceast\ ]ar\ româneasc\ aflat\ la r\spântii de istorii [i dac\ n-ai poposit în vatra legendar\ a dacilor liberi. {i povestea începe din satul o[enesc, p\str\tor al tradi]iilor [i obiceiurilor, depozitar al mo[tenirii de veacuri, centrul vie]ii folclorice. În satul o[enesc, un adev\rat axis mundi în jurul c\ruia s-a conturat o anumit\ civiliza]ie, un model cultural, o adev\rat\ filosofie existen]ial\, se mai p\streaz\ înc\ fream\tul lumii începuturilor. Centrul satului o[enesc era reprezentat de gospod\riile tradi]ionale, adev\rate monumente de arhitectur\ vernacular\. Modelul construc]iilor de lemn din ]ara Oa[ului se încadreaz\ în seria unui tipar mentalitar specific comunit\]ilor tradi]ionale, care presupunea c\ via]a omului trebuie tr\it\ în perfect\ armonie cu natura, cu universul. Dintre toate acestea impresioneaz\ casa tradi]ional\ (b\trân\), cea mai reprezentativ\ din punct de vedere etnografic [i al valorilor estetice. În func]ie de planul cl\dirii [i num\rul „u\ilor” (n.r. oilor), putem vorbi de mai multe tipologii de case b\trâne[ti: casa monocelular\ (cu o singur\ înc\pere/u[\, prototipul ancestral al locuin]ei din Oa[, construit\ din nuiele sau bârne, cu acoperi[ patrulater din ferig\, goz, paie de grâu sau de secar\, a[ezate în jupi sau boturi), casa bicelular\ (format\ din tind\ [i cas\, specific\ secolului al XIX-lea, având multe caracteristici ale locuin]ei monocelulare, inclusiv materialele de construc]ie) [i casa cu trei u[i (cu tind\, cas\ [i c\mar\). Casa, ca locuin]\, îndeplinea multiple roluri în economia satului o[enesc: era ad\post pentru familie, loc al întâlnirii [i socializ\rii,

spa]iu în care se desf\[urau activit\]ile specifice industriei textile casnice, expresia unui întreg sistem de ceremonialuri legate de momente semnificative din via]a omului sau de s\rb\torile de peste an, simbolul unei comunit\]i de tip tradi]ional. Pornind de la cea mai simpl\ form\ de locuire – casa monocelular\ – [i continuând cu celelalte, constat\m c\ termenul cas\ desemneaz\ odaia în care locuie[te familia, me[tergrind\ delimitând spa]iile în: „spa]iul faptelor de via]\”, al momentelor esen]iale ale ciclului existen]ial (na[terea, nunta [i moartea), care cuprinde cuptorul, vatra, patul [i „spa]iul faptelor de ritual”, unde se afl\ masa, lada, icoanele [i celelalte obiecte/instrumente utilizate în ceremoniile ritualice din riturile de trecere sau din cadrul s\rb\torilor calendaristice. Casa tradi]ional\ o[eneasc\ reprezint\, a[adar, microcosmosul familial, imaginea familiei, a neamului, interiorizarea [i traducerea macrocosmosului, a universului exterior – acel spa]iu intim al locuirii în care omul î[i petrecea cea mai mare parte a existen]ei. Este un fel de centrum mundi, un centru al rela]iilor de familie [i al rela]iilor sociale, fiind un ad\post [i, deopotriv\, un spa]iu înc\rcat de sacralitate [i magie, un obiect material, dar [i spiritual. Casele din lemn din ]ara Oa[ului sunt considerate adev\rate monumente de arhitec-

tur\ popular\, atât din punct de vedere al materialelor [i tehnicilor de lucru utilizate, dar [i sub aspect artistic, îns\, din nefericire, în prezent ele se mai reg\sesc doar la Muzeul Satului din Negre[ti-Oa[. De asemenea, Muzeul Na]ional al Satului Dimitrie Gusti din Bucure[ti [i Muzeul Etnografic al Transilvaniei de]in asemenea case b\trâne din secolul al XVIII-lea: o cas\ tricameral\, din Moi[eni, având în alc\tuire camer\/sob\, tind\ [i c\mar\, Moi[eni, datat\ 1780, respectiv, o cas\ tricelular\ din C\mârzana, compus\ din cas\, tind\, c\mar\, datat\ 1725. Este adev\rat c\, în special sub influen]a migra]iei, au intervenit muta]ii majore în structura satului o[enesc, s-au suprapus diferite procese sociale contemporane [i forme de acultura]ie, iar comunitatea, alt\dat\ deosebit de conservatoare, a fost supus\ unor schimb\ri rapide de mentalitate. Îns\, în esen]\, }ara Oa[ului r\mâne o zon\ etnografic\ cu un farmec aparte, un spa]iu în spa]iu, caracterizat printr-o multitudine de elemente care-i confer\ originalitate [i unicitate, cu oamenii s\i harnici, mândri [i dârji.

}ara Oa[ului – repere istorice }\rile, al\turi de voievodate, sunt printre primele forma]iuni social-politice române[ti, de-a lungul timpului termenul terra c\p\tând

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

diferite sensuri [i utiliz\ri, începând de la consemn\rile cancelariilor regilor maghiari, în care acesta desemna teritoriul politic aflat în st\pânirea unui senior feudal, pân\ la defini]ia dat\ de Nicolae Iorga, potrivit c\ruia ]\rile sunt regiuni etnografice, adic\ „micile Românii locale ale p\mântului românesc”, pe baza c\rora s-au cl\dit principatele române[ti. Chiar dac\, înc\ din primele secole ale mileniului al IIlea, aceste organiza]ii statale au fost transformate în regiuni, individualitatea lor s-a p\strat pân\ în zilele noastre, r\mânând în mentalul colectiv drept spa]ii, care nu corespund neap\rat vreunei delimit\ri administrativ-teritoriale, dar, în care sentimentul de apartenen]\ a locuitorilor la aceste locuri, este extrem de bine dezvoltat, perpetuându-se din genera]ie

105

106 WE RECOMMEND }ARA OA{ULUI

în genera]ie. Acesta este [i cazul }\rii Oa[ului! Conform dovezilor arheologice, înc\ din Paleolitic, Neolitic [i Epoca Bronzului, pentru spa]iul corespunz\tor }\rii Oa[ului exist\ numeroase urme de locuire [i activitate. Spre sfâr[itul mileniului I î. Hr. (Epoca Fierului), la limita nord-vestic\ a Mun]ilor Oa[ului a existat cea mai mare zon\ metalurgic\ din bazinul Tisei Superioare, de factur\ daco-celtic\, ceea ce presupune o activitate bogat\ [i existen]a unor teritorii puternic populate. Teritoriul Oa[ului nu a f\cut parte din provincia roman\ Dacia, locurile devenind chiar refugiu pentru triburile dacilor liberi. Inventarul descoperirilor arheologice de dup\ r\zboaiele dacice, arat\ o perioad\ scurt\ de stagnare a rela]iilor comerciale, reluate îns\ puternic începând cu mijlocul secolului al II-lea d. Hr.. În urma intensific\rii circula]iei popoarelor migratoare, a început procesul de constituire a entit\]ilor teritoriale de tip ]ar\ prin divizarea blocului

nordic al dacilor în organiza]ii statale mici, rezultând ]\rile: Maramure[ului, Oa[ului, Chioarului, L\pu[ului, Codrului, N\s\udului, Dornelor, Câmpulungului, Volohovenilor etc. Constituirea acestor ]inuturi s-a f\cut, în primul

rând, în func]ie de condi]iile naturale, ele c\p\tând concrete]e în zone depresionare, cu rol de fort\re]e, locuitorii fiind cunoscu]i sub numele generic de valahi (valachi, vlahi, volohi, blachi etc).

Pentru delimitarea zonei etnografice Oa[ sau ]ara Oa[ului, se cuvine s\ preciz\m c\, pân\ la începutul secolului al XX-lea, cele dou\ subzone – ]ara Oa[ului [i Ugocea (româneasc\) – au func]ionat în unit\]i administrativ-teritori-

ale diferite, partea nordic\ gravitând în jurul culoarului Tisei, Comitatul Ugocea, cu re[edin]a la Seleu[ul Mare (în maghiar\ Nagyszölös, în prezent Vinogradovo, Ucraina), iar cea sudic\ în jurul culoarului Some[ului, Comitatul

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

S\tmar, cu re[edin]a la Satu Mare (Zathmar). Din anul 1918, dup\ Marea Unire, ambele regiuni s-au reg\sit în jude]ul Satu Mare, îns\ pentru o perioad\ (1950-1968) au fost integrate în regiunea Maramure[. Pe baza Legii nr.

107

108 WE RECOMMEND }ARA OA{ULUI

2/1968, privind organizarea administrativ\ a teritoriului, ia na[tere [i jude]ul Satu Mare, iar comuna Negre[ti-Oa[ este declarat\ ora[, fiind prima [i singura localitate a }\rii Oa[ului cu statut urban. Actualmente, }ara Oa[ului este încadrat\ din punct de vedere administrativ în jude]ul Satu Mare, identificându-se cu zona etnografic\ omonim\, [i cuprinde 12 comune – B\tarci, Bixad, C\line[ti-Oa[, C\mârzana, Certeze, Gher]a Mic\, Ora[u Nou, Rac[a, Tarna Mare, Tîr[ol], Tur], Vama –, satele apar]in\toare [i ora[ul Negre[ti-Oa[. Primele men]iuni în izvoarele istorice dateaz\ din anul 1270, când este amintit\ o a[ezare cu numele de Oa[. Asupra etimologiei toponimului Oa[ s-au emis, în timp, mai multe ipoteze: cercet\torul Gustaw Weigand presupune c\ numele zonei vine de la acela al unui voievod local – Oa[, Alexandru Dobo[i consider\ c\ etimologia numelui ar proveni de la substantivul Awas („p\dure str\veche, secular\”), al]ii apreciaz\ c\ provine de la Havas

(„munte”) sau de la Avas/Ovas („cur\tur\”, „desp\durire”). De altfel, aspectul general al depresiunii Oa[, cu fundul [i versan]ii complet desp\duri]i – [tiut fiind faptul c\ ]inutul Oa[ului fusese acoperit de p\duri seculare – justific\ explica]ia potrivit c\reia numele Oa[ este sinonim cu cur\tur\, ambele no]iuni denumind ac]iunea de desp\durire a unui teren pentru a face loc unor comunit\]i umane [i unor activit\]i agricole stabile. De-a lungul timpului, popula]ia din aceste zone (Oa[ [i Ugocea) a început s\ se identifice cu ]inuturile, locuitorii numindu-se o[eni, respectiv, ugoceni, îns\ au dezvoltat comunit\]i puternice [i conservatoare de români, iar ast\zi putem vorbi despre o comunitate bine individualizat\, o[eneasc\. P\str\tori ai unor valori etno-culturale puternice [i autentice, o[enii au reu[it s\ transmit\ din genera]ie în genera]ie un tezaur bogat – sistem de credin]e [i obiceiuri, grai specific, port, elemente de arhitectur\ tradi-

]ional\ [amd. Obiceiurile exprim\ via]a social\ a comunit\]ilor umane, ilustreaz\ diversele aspecte ale rânduielii ei, sunt adev\ra]i piloni ai tradi]iei, care impun moduri [i norme de comportament în comunit\]ile tradi]ionale, marcheaz\ momentele importante ale trecerii omului prin lume sau prin vremuri, dintr-un an în altul, dintr-un anotimp în altul, dintr-o vârst\ în alta, din existen]\ în postexisten]\. Dac\ lec]ia de istorie a }\rii Oa[ului v-a plictisit, îmi pare r\u. Inten]ia mea a fost aceea de a con[tientiza poten]ialul turist care se afl\ pe un ]inut cum nu mai e altul. {i dac\ în epoca megabytes-ilor putere, salvarea satului nu se mai poate face decât printr-o dezvoltare sustenabil\, fie ea [i turistic\, a[a s\ fie! S\ nu uit\m satul românesc, pentru c\ acolo ne sunt r\d\cinile. S\-l p\str\m!

Asist. Univ. Dr. Natalia Laz\r Universitatea Tehnic\ din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

FloareFinta Tezaur Uman Viu

O zi din via]a o[encei

Pe firul mo[tenirii culturale în ]ara Oa[ului. Povestea m\tu[ii Floare este una obi[nuit\, a o[eanului din vechime, care cu acceptare [i senin\tate trecea peste greut\]ile vie]ii, tr\ind [i râzând [i plângând sau e o poveste de via]\ care i-ar fi doborât pe mul]i oameni din societatea de ast\zi. Provine dintr-o familie numeroas\, fiind al optulea din cei unsprezece copii ai familiei {tefan [i Irina Poptile. A crescut în lumea satului tradi]ional din }ara Oa[ului, în respect pentru zestrea str\bunilor s\i – credin]\, dragoste de familie [i neam, limb\ str\mo[easc\, port, obiceiuri str\vechi. Copil\ria i-a fost tulburat\ de cel de-Al Doilea R\zboi Mondial [i, apoi, de vremurile de restri[te din timpul ocupa]iei maghiare, acestea l\sând brazde adânci în sufletul s\u, dar, totu[i, rememoreaz\ cu o urm\ de umor acele timpuri: „Am umblat la [coal\ în clasa I. Când am trecut pe-a II-a, o vinit ungurii [i o tr\buit a înv\]a ungure[te: egy, kettö, három, négy (unu, doi, trei patru – n.r.). Nici acele dou\ clase nu le-am g\tat. {tiu citi, dar nu [tiu scrie. Da’ citesc în Biblie [i în c\r]ile de rug\ciuni”. La vârsta de 87 de ani, m\tu[a Floare este o femeie sprinten\, cu o minte ager\, care înc\ treb\luie[te prin gospod\rie. Vorbe[te încet cu vremurile de ieri, cu oamenii de ieri, în timp ce a[teapt\ s\ cloco-

teasc\ apa cu plantele cele binef\c\toare. Doar un ceai. Nu-i e foame. Se uit\ de jur-împrejur, î[i prive[te nodurile de la mâini, zâmbe[te [i începe s\ deretice prin cas\. Sun\ telefonul. Mitru], mezinul [i dragul mamei! Nu, nu e singur\! E suficient doar glasul, de[i pove[tile [i întreb\rile sunt acelea[i. Ziua de azi pare a începe bine. Surâde. Trebuie s\ apar\ prietena, Floare Hotca, cu coselele (cu lucrul de mân\, la cusut – n.r.). Mai prive[te o dat\ nodurile degetelor [i suspin\... Sun\ iar telefonul. O televiziune este

interesat\ s\ afle povestea Tezaurului Uman Viu. Suspin\ prelung. Iar. {i zâmbe[te. Iar. Nu e u[oar\ povara aceasta a Tezaurului Uman Viu – „Ce s\ te faci? Ce s\ le spui îi aiesta timp. Nu-]i bate joc de portul t\u [i de tine, c\ ai crescut o[eanc\!” {i iar un suspin. Împreun\ cu prietena sa, preg\te[te straiele o[ene[ti, cele de s\rb\toare. Se gat\, se îmbrac\. Ajunge echipa de filmare. Prezentarea camerei-muzeu, interviu, filmare, pove[ti, fotografii. Cinste[te oaspe]ii cu pl\cinte, ap\, cafea. Vorbe[te cu drag despre sine [i despre

109

110 WE RECOMMEND TEZAURE UMANE VII

Oa[ [i despre o[eni. „ Am auzit c\ sunte]i Tezaur Uman Viu. Ce înseamn\ asta?”, întreab\ reporterul abia sosit. „Apoi, însamn\ o bucurie, o cinste ce o-am c\p\tat c\ mai p\strez aieste o[ene[ti (portul, obiceiurile – n.r.), r\spunde Floare Finta. „Cum a fost premierea la Cotroceni, la pre[edintele Klaus Iohannis?”, întreab\ din nou reporterul. „Fain o fost. O tr\buit s\ m\ r\dic s\-i pun strai]a [i clopu’, s\-l fac o[an (pe pre[edinte – n.r.). C\ io am fo’ mic\, el îi mare. Trab\ s\ hii voios, s\ nu stai mânios! Doamne, agiut\! s\ zâci. {i capu’ sus [i nu te da b\tut! Trab\ s\ hii o[an, dac\ e[ti o[an!”, r\spunde fermec\toarea moastr\ gazd\. Vine seara. {i-i vin în minte [i to]i ceilal]i ai ei, r\spândi]i prin lume: copiii – Maria, Ioan, Vasile, Liviu, Irina, Ana, Mitru] – [i nepo]ii [i str\nepo]ii [i cei pleca]i în lumea f\r\ de dor – so]ul Dumitru [i fiul Vasile. Sunt to]i acolo. Cu gândul, cu vorba, cu zâmbetele, cu ofurile.

Floare Finta, Tezaur Uman Viu al }\rii Oa[ului De peste [apte decenii, m\tu[a Floare Finta, cu mult\ pricepere [i d\ruire, creeaz\ utilizând metodele [i tehnicile de lucru înv\]ate de la mama sa [i transmite mai departe zestrea material\ [i spiritual\ a ]\rii Oa[ului. Este recunoscut\ ca practicant\ a terapiilor naturiste mo[tenite din mo[i-str\mo[i [i deosebit de preocupat\ de p\strarea tradi]iilor Oa[ului, de confec]ionarea costumelor o[ene[ti [i a podoabelor tradi]ionale. Cheme[i, uio[e, pindileuri, gaci, clopuri, strai]e sunt ipostaze ale portului o[enesc care înfrumuse]eaz\ trupul [i sufletul, creând un spectacol de forme [i culori, în acord cu farmecul natural al locului, dar, mai ales, cu firea o[eanului. în luna noiembrie 2012, în cadrul galei festive organizate de Ministerul Culturii, Cultelor [i Patrimoniului Na]ional Floare Finta a fost premiat\, conferindu-i-se titlul Tezaur Uman Viu, al\turi de alte 12 persoane purt\toare, p\str\toare, creatoare de patrimoniu cultural imaterial. Ulterior, în noiembrie 2015, în unei ceremonii oficiale organizate de Pre[edin]ia României, Tezaurului Uman Viu Floare Finta i-au fost conferite diploma [i medalia Meritul cultural, clasa a III-a, ca

recunoa[tere a activit\]ii culturale marcante desf\[urat\ în ]ara Oa[ului. Tezaurul Uman Viu Floare Finta este un excelent ambasador al culturii tradi]ionale o[ene[ti, pe care o promoveaz\ constant, participând la târguri na]ionale [i interna]ionale, la alte manifest\ri specifice. Problematica patrimoniului cultural tinde s\ devin\ una din ce în ce mai actual\. Anul 2018 a fost denumit an european al patrimo-

niului cultural. Ini]iativa celebr\rii unui an al patrimoniului cultural a venit s\ sensibilizeze opinia public\ cu privire la istoria [i valorile comune ale Europei, s\ consolideze sentimentul de apartenen]\ la spa]iul european [i s\ întreprind\ m\suri de conservare, protejare, prezervare, restaurare [i promovare a patrimoniului, în toate formele sale – tangibil, intangibil, natural, digital. La 17 octombrie 2003, la Paris, în cadrul

Conferin]ei Generale a Organiza]iei Na]iunilor Unite pentru Educa]ie, {tiin]\ [i Cultur\, a Conven]iei pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, România ratific\ prin Legea nr. 410/2005 [i o transpune, la nivel na]ional, prin Legea nr. 26/ 2008, normele privind protejarea patrimoniului cultural imaterial. Se fixeaz\ cadrul legislativ, fiind defini]i termenii: „patrimoniu cultural imaterial (totalitatea practicilor, reprezent\rilor, expresiilor, cuno[tin]elor, abilit\]ilor – împreun\ cu instru-

mentele, obiectele, artefactele [i spa]iile culturale asociate acestora – pe care comunit\]ile, grupurile sau, dup\ caz, indivizii le recunosc ca parte integrant\ a patrimoniului lor cultural), expresii culturale tradi]ionale (...forme de art\ a cuvântului [i expresii verbale tradi]ionale, forme de exprimare muzical\ – cântece, dansuri, jocuri populare, forme de expresie sincretic\ – obiceiuri, ritualuri, s\rbatori, etnoiatrie, jocuri de copii [i jocuri sportive tradi]ionale, forme ale crea]iei populare în domeniul

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

tehnic, me[te[uguri ori tehnologii tradi]ionale), tezaure umane vii [i marca tradi]ional\ distinctiv\ (elementul specific de autenticitate al expresiei culturale tradi]ionale pe care o define[te ca fiind reprezentativ\ pentru un grup de creatori, interpre]i ori me[te[ugari tradi]ionali, p\str\tori sau transmi]\tori ai elementelor patrimoniului cultural imaterial).” Patrimoniul cultural imaterial, denumit [i patrimoniu intangibil sau patrimoniu viu, presupune o abordare sistemic\, a întregului, O aten]ie deosebit\ se bucur\ programul Tezaure Umane Vii, una din ini]iativele UNESCO privind salvarea, p\strarea [i transmiterea patrimoniului cultural imaterial. Odat\ cu intrarea în vigoare a Legii nr. 26/2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial, ]ara noastr\ î[i asum\, în calitate de stat membru al Conven]iei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, pe lâng\ alte aspecte, elaborarea [i punerea în aplicare a Programului Tezaure Umane Vii. Din anul 2010 pân\ în prezent, în România au fost acordate 62 de titluri onorifice Tezaur Uman Viu. Unul dintre acestea fiind atribuit, în anul 2012, doamnei Floare Finta din Negre[tiOa[, jude]ul Satu Mare.

Asist. Univ. Dr. Natalia Laz\r Universitatea Tehnic\ din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare

Tudorel Ilie, portret

Tudorel Ilie este un artist fotograf din Baia Mare, n\scut la 9 octombrie 1961 la Ardud, jude]ul Satu Mare. Este membru al Uniunii Creatorilor Profesioni[ti (U.C.P.) sucursala Baia

Mare, al Asocia]iei Interna]ionale „Euro Foto Art” [i este pre[edinte al Clubului Foto-Video al O.N.G. Asocia]ia „Millennium” din Baia Mare. A fost prezent în peste 140 expozi]ii de fotografie, din care 71 personale [i 69 expozi]ii de grup. A expus în muzee [i centre culturale din România, Belgia, China, Polonia, Ungaria [i Ucraina. Fotografiile sale au fost reproduse în numeroase publica]ii din ]ar\ sau str\in\tate, în albume de art\, reviste de turism interna]ionale, albume [i ghiduri turistice precum [i în numeroase c\r]i sau publica]ii [tiin]ifice. A desf\[urat proiecte culturale în parteneriat cu Comisia Na]ional\ a României pentru

UNESCO [i cu Institutul Cultural Român din Bucure[ti [i a participat la concursuri de fotografie unde a fost recompensat cu numeroase premii printre care Premiul de Excelen]\ acordat de revista Gazeta de Maramure[ sau Premiul I op]inut la Concursul Na]ional de Fotografie Ipostaze Etnografice 2019. În anul 2019, în semn de recunoa[tere a meritelor deosebite în promovarea culturii [i tradi]iilor, Consiliul Jude]ean Maramure[ i-a acordat titlul de „Ambasador al turismului maramure[ean”. www.tudorphotoblog.blogspot.com

111

112 WE RECOMMEND SPA-URI ANTICE

Dacii [i romanii mergeau la SPA!

Germisara Suntem obi[nui]i s\ valorific\m turistic doar locurile foarte populare – Valea Prahovei, litoralul M\rii Negre, Delta Dun\rii, o zon\ restrâns\ din Apuseni [i dou\-trei sate din Ardeal „descoperite" de Prin]ul Charles de Wales. În rest, România e aproape o necunoscut\ pentru operatorii HoReCa [i, de-o potriv\, pentru turi[tii s\tui, de altfel, de sejururile petrecute în Turcia. Datorit\ politicilor na]ionaliste de[\n]ate promovate în campaniile electorale – istoria, portul popular, sunt invocate doar la alegeri – promovarea valorilor na]ionale a devenit o tem\ sensibil\ [i blamabil\ în forma ei falsificat\. Una dintre cele mai ofertante zone din punct de vedere turistic din ]ara noastr\,

Geoagiu B\i nu se afl\ în portofoliul agen]iilor de turism, chiar dac\ zona abund\ în monumente naturale – aici se afl\ Cheile Madei, Cheile Ardeului, Cheile B\câiei, Cheile Cibului, Cheile Glodului, Pe[tera Cigm\ului [i Pe[tera Geoagiu B\i .

Centru balnear înc\ din Antichitate B\ile termale de la Geoagiu au o vechime de dou\ milenii. Mii de români ajung anual în sta]iunea Geoagiu, atât pentru istorie, dar mai ales pentru calit\]ile apei minerale. În Antichitate, locul era o a[ezare luxoas\, un adev\rat centru SPA, frecventat de cei mai înst\ri]i locuitori ai Daciei romane. Numele

dacic, Germisara, atest\ faptul c\ dacii cuno[teau propriet\]ile izvoarelor termale [i c\ a[ezarea era renumit\ înc\ dinainte ca romanii s\ ocupe teritoriul pe care se afla [i s\ o transforme într-un centru balnear de lux.

Cum ar\tau b\ile pe vremea romanilor Potrivit arheologilor, b\ile de la Germisara erau dispuse pe dou\ niveluri. Cel superior consta într-un sistem de camere de baie, din care s-au p\strat funda]iile, o parte a eleva]iei, podeaua [i canalele. Aici au fost descoperite altarele sau piedestalele de statui, precum [i statuia de marmur\ a Dianei. La nivelul bazinului natural

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

Germisara [i Aquae au fost s\pate în stânc\ mai multe camere de baie care comunicau între ele. Întreaga zon\ era considerat\ sacr\, iar centrul cultului îl constituia bazinul natural, craterul din care izvora apa.

Locul faimoaselor tezaure romane Primele descoperiri arheologice importante din Geoagiu B\i dateaz\ din anii 1930. Dovad\ a importan]ei pe care o avea complexul balnear stau cele 11 pl\cu]e votive din aur, 600 de monede, numeroase altare [i monumentele dedicate zeit\]ilor [i nimfelor [i alte obiecte antice ce au fost descoperite în ultimele decenii sub ruinele fostului complex de ape termale.

Destinul complexului dup\ retragerea romanilor Complexul cu izvoare termale a fost p\r\sit dup\ retragerea romanilor din Dacia, iar pân\ în Evul Mediu nu mai exist\ informa]ii documentare despre el. La mijlocul secolului al XVI-lea, un document ar\ta c\ Ioan Sigismund Zápolya, regele Ungariei, a amenajat aici un loc de baie curativ\ pe care îl folosea adeseori. Sta]iunea înfiin]at\ peste ruinele b\ilor

113

114 WE RECOMMEND SPA-URI ANTICE

Geoagiu-B\i, Hunedoara, termele romane Germisara,

antice de la Germisara s-a dezvoltat la începutul secolului trecut. În deceniile urm\toare, noile construc]ii au acoperit, potrivit arheologilor, o parte însemnat\ din teritoriul vechii a[ez\ri. Izvoarele termale care ajungeau în trecut [i în bazinul natural au fost captate [i folosite la alte bazine. La sfâr[itul anilor 1980, fundul craterului a fost reamenajat [i transformat într-o piscin\ construit\ din beton, care nu are îns\ nimic în comun cu înf\]i[area arhaic\ a bazinului.

Alte atrac]ii din zon\ Biserica Rotond\ Turi[tii care ajung în zon\ pot vizita Biserica Rotond\, una dintre cele mai vechi biserici medievale din ]ar\, datând din secolele XI-XII, ridicat\, se pare, de c\tre crucia]ii ce se întorceau din Ierusalim, pe drumul roman care str\b\tea Valea Geoagiului.

Are 172 de morminte vechi (sta]iunea Geoagiu B\i num\r\ 5 000 de locuitori). Biserica Rotond\ impresioneaz\ prin vechime [i prin forma ei ciudat\, aceasta fiind construit\ din c\r\mid\ groas\, roman\ [i piatr\ de râu.

O apari]ie surprinz\toare În curtea bisericii se afl\ o alt\ biseric\, o construc]ie medieval\ din secolul al XVI-lea. Biserica este construit\ în stil gotic, din pietre funerare aduse de la castrul roman Germisara. Biserca, de cult reformat, î[i întâmpin\ vizitatorii cu doi lei sculpta]i în piatr\.

izvoare termale din zon\. Cascada Clocota are o c\dere de ap\ de aproximativ 48 metri [i o l\]ime de 22 de metri, iar apa acesteia este pur\, plat\. Un alt aspect interesant al acestei cascade este dat de aspectul neobi[nuit al unor reliefurilor din spatele perdelei de ap\, datorit\ existen]ei unor falduri verticale pe întreaga în\l]ime a c\derii de ap\. Acestea sunt, de fapt, r\d\cinile unor copaci care s-au pr\bu[it [i s-au amestecat cu depunerile de calcar, peste care au crescut mu[chi [i plante atârn\toare.

Castrul Germisara Cascada Clocota Aceast\ cascad\ este una dintre cele mai spectaculoase c\deri de ap\ din România, unic\ prin faptul c\ apa acesteia nu înghea]\ niciodat\, deoarece aceasta colecteaz\ cele 16

Acesta se g\se[te în imediata apropiere a ora[ului Geoagiu, în Cigm\u. În acest castru a fost cantonat\ unitatea militar\ Numerus Singulariorum Britannicianorum, precum [i subunit\]i ale Legiunii a XIII-a Gemina.

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

hectare. Accesul este liber iar, la cerere, un ghid v\ poate povesti întreaga istorie a Castrului Germisara.

Cetatea din mun]ii auriferi

Castrul a func]ionat neîntrerupt între anii 100-250 e. n. [i a g\zduit aproximativ 500 de militari. Forma sa nu este rectangular\, a[a

cum sunt majoritatea castrelor militare romane, Germisara urmeaz\ forma accidentat\ [i deluroas\ a terenului, pe o suprafa]\ de 2,4

O alt\ atrac]ie turistic\ important\ din zon\ este [i Cetatea Ardeu, aflat\ la aproximativ 20 de kilometri de ora[ul Geoagiu. Aici au fost descoperite urmele unei fier\rii dacice, ale unui atelier de bijuterie [i numeroase artefacte antice, printre care o statuie a zeului Mercur [i obiecte decorative din bronz. Cetatea avea un rol strategic pentru c\ se afla în apropierea vechilor exploat\ri aurifere din Mun]ii Apuseni.

C\lan, Termele Aquae,

Aquae Dac\ despre b\ile antice de la Germisara mai exist\ informa]ii, despre b\ile antice C\lan, unde str\mo[ii no[tri au c\utat t\m\duirea, nu se [tie aproape nimic. Vechi de dou\ milenii, ruinele fostelor terme antice Aquae, aflate pe stânga râului Strei, în apropiere de ora[ul C\lan, au fost l\sate de izbeli[te, iar ast\zi pu]ini le cunosc istoria. Izvoarele termale Aquae din lunca Streiului se aflau, în Antichitate, pe drumul ce lega Ulpia Traiana de Apulum. Apele lor au fost captate, iar locul a fost transformat de daci [i mai apoi de romani în SPA-uri accesibile doar celor boga]i. Potrivit istoricilor, existen]a Aquae a fost atestat\ de inscrip]ia „Genio Pagi Aquaensis”, aflat\ pe o piatr\ din altarul bisericii din Streisângeorgiu. Datorit\ formei sale, Bazinul antic a fost denumit „Lingura roman\”. Din vechile thermae s-a mai p\strat doar bazinul cioplit în stânc\. Ruinele nu pot fi vizitate, autorit\]ile nu au considerat important\ amenajarea sitului

115

116 WE RECOMMEND SPA-URI ANTICE

antic, dar cei care î[i achizi]ioneaz\ un bilet la [trandul din localitate le pot admira, bazinul antic aflându-se chiar în incinta complexului de agrement. Dar nu a[ recomanda unui turist str\in s\ viziteze locul, nu exist\ niciun indicator de orientare sau informare, locul antic arat\ dezolant. Renumite în antichitate, B\ile Aquae C\lan unde dacii [i romanii [i-au desf\tat sim]urile [i despre care Ptomeleu, istoricul grec, spunea c\ sunt cele mai frumoase b\i, fostele terme ofer\ ast\zi o imagine dezolant\. Trist. Nu lipsesc nici legendele. „Trei zâne surori” s-au întrecut într-a-le face daruri oamenilor. Dintre toate, zâna cea mic\, cunoscut\ drept o iubitoare de art\ [i priceput\ în tainele t\m\duirii bolilor [i suferin]elor, ar fi fost aceea care a oferit oamenilor cel mai frumos dar [i ar fi

descoperit un izvor cu ap\ cald\, t\m\duitoare, apreciat de însu[i regele dacilor, Decebal. Vestea apelor care alin\ suferin]ele a pus Aquae pe harta antic\ a celor mai importante b\i termale, „Tabula Peutengeriana”. Ast\zi, B\ile C\lan sunt cunoscute pentru apele lor

The ROBELOs No- 3, 2021 prim\var\/spring

bicarbonatate, clorurate, calcice, sodice [i magneziene, folosite in tratamente curative [i pentru vindecarea diverselor afec]iuni.

Elena Turcu Bogdan Motreanu locuridinromania.ro

R\u de transport? Grea]\? V\rs\turi? Previne [i trateaz\ simptomele asociate r\ului de transport

MEDICAMENT HOMEOPATIC

2405/28.03.2019

Invita]ie Green Village: S\rb\tore[te natura!

3, prim\var\/spring 2021

Encore une fois: Joie de vivre la Valea Verde!

Gabriel S\ndoiu Profu’ de filosofie The Philosophy Teach’

Cosmin Vladimirescu Adi H\dean

The Robelos No- 3, prim\var\/spring 2021

HRH The Prince of Wales,

„Eu dau gust la orice!” “I can give taste to anything!”

A true ambassador of Romanian tourism Un veritabil ambasador al turismului românesc

Wargha Enayati

COUNT TiborKálnoky „Oferim turi[tilor farmecul autentic al Transilvaniei, luxul simplit\]ii”

„We offer our tourists the authentic charm of Transylvania, the luxury of simplicity”

ASR Prin]ul de Wales, mo[tenitorul Coroanei Britanice, ghidat de Contele Tibor Kálnoky, în vizit\ la Castelul Kálnoky de la Miclo[oara

HRH The Prince of Wales, heir to the British throne, visiting the Kálnoky Castle in Miclo[oara, guided by Count Tibor Kálnoky

„Iubirea mea pentru Regina Maria m-a ]inut 37 de ani în România” “My love for Queen Mary has kept me here for 37 years”

www.transylvaniancastle.com

www.kalnoky.ro

The Robelos este o publica]ie editat\ de Just Communication&PR sub brandul Eurolines Group

Mastercard conecteaz\ oamenii cu lucrurile care le aduc bucurie!

+40 742 202 586