BankingTech

BankingTech EDIŢIA A III-A 2014

CASH DEPOZIT soluŢie self-service compactĂ pentru nevoi diverse În domenii variate de afaceri.

soluţii it&c pentru industria financiarÃ

se preGăteşte prima bancă virtuală 100% din românia 8

www.piatafinanciara.ro

online bankinG: realizări în 2013, planuri pentru 2014 10

Generaţia cardurilor contactless se Grăbeşte rău 21

SOluȚII InOvATIvE dezvoltate in-house!

SUPLIMENt www.ropeco.ro

telefon: +40 (0) 21.317.37.50

fax: +40 (0) 21.317.39.06

mobil: +40 (0) 722.314.043

e-mail: office@ropeco.ro

PIAtA FINANCIARÅ

editorial

Mobili până în globule

istemul bancar are de ajuns la performanţă într-un timp în care totul s-a schimbat şi se schimbă cu o viteză uluitoare. Se schimbă modul de interacţiune, se schimbă reţelele de unităţi, sediile, ghişeele, orarele de funcţionare, timpii de tranzacţionare, infrastructurile, terminalele cu care se face banking. Se schimbă clienţii înşişi, se schimbă şi oamenii din bancă, bancherii şi acţionarii.

S

Am încercat să vedem şi în această ediţie ce au mai pregătit furnizorii de tehnologii, ce au mai făptuit băncile beneficiare în avantajul

clienţilor, ce noutăţi merită să fie aduse în luminile rampei, cum se găsesc soluţii pentru a rămâne în cursă azi, când totul se petrece mai repede, mai simplu, mai pragmatic, mai economicos.

După revoluţia cipului şi miniaturizarea progresivă din hardware, după victoria digitalului asupra analogicului, a venit internetul, cel care a reinventat economia şi societatea în general, vieţile noastre de zi cu zi. o a treia mutaţie de esenţă, resimţită acum de noi, ca indivizi, dar şi de business, în fiecare fibră, este cea adusă de mobilitate – mobilitatea inteligentă. penetrarea smartphone-urilor şi a tabletelor la nivel mondial pare să calce în picioare toate

gloriile anterioare pe scara progresului. la mijlocul lui 2012, rata de penetrare a acestor gadget-uri o atinsese pe cea de penetrare a pC-urilor. la începutul anului, 6% din populaţia globului avea o tabletă, 20% un pC şi 22% un smartphone! Rata de penetrare a telefoanelor inteligente a crescut de la 5% în 2009, când abia existau câteva tipuri primare de asemenea terminale, la 22% la final de 2013. numărul smartphone-urilor a crescut cu 1,3 miliarde în patru ani!

Soarta tabletelor pare să fie şi mai grăbită: dacă smartphoneurilor le-au trebuit patru ani pentru a ajunge la o rată globală de penetrare de 6%, tabletelor le-au fost suficienţi doar doi ani pentru atingerea

aceluiaşi procent. Vom fi, dacă nu suntem deja, mobili până peste cap, până în globule!

Ce ne aşteaptă? o comunicare diferită, pe o altă treaptă, a băncilor cu clienţii, o deschidere spre generaţia nouă, imaginaţie multicanal, reţele sociale, logos, inventivitate şi inspiraţie. Azi, fiecare al cincilea om de pe planetă are un smartphone şi fiecare al 17lea, o tabletă. evident că există mult mai multe terminale inteligente în lume decât oameni inteligenţi, Dar aceştia (şi nu numai ei) trebuie convinşi să vină la bancă, să interacţioneze cu ea şi – din comoditate, plăcere sau mulţumire – să rămână clienţi ai băncii cât mai mult posibil.

Cristian Pavel

BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 1

BankingTech ediţia a iii-a

SOluŢII It&c pentru InDuStrIa FInancIarÃ

sumar

2014

www.piatafinanciara.ro

6 CCurrenCy Supply Chain ManageMent

4 Care Sunt tendinţele pentru tehnologiile dediCate bankingului în 2014?

8 15 roMSyS propune priMa banCă virtuală 100% din roMânia IntervIu cu emanuel Oană, executIve SaleS DIrectOr FInancIal SectOr, rOmSyS

10 online banking: realizări în 2013, planuri pentru 2014

12 nuMărul roMânilor înrolaţi în Mobile banking a CreSCut de 5 ori în 2013

13 uniCredit ţiriaC bank şi-a relanSat ServiCiile Mobile b@nking

deutSChe bank a puS, în Sfârşit, piCiorul în roMânia

16 kepler roMinfo pune Jira pe MaSa bănCilor din roMânia

18 booSt - banking on open SourCe teChnology

20 Chief digital offiCer, o nouă funCţie în induStria finanCiară

21 generaţia Cardurilor ContaCtleSS Se grăbeşte rău

14 23 ServiCiile la diStanţă grăbeSC Subţierea reţelelor banCare

BankingTech Supliment al revistei Pia}a FiNaNCiaR|

PP.O. Box 63-166, 71200, Bucure[ti Str. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1 Tel.: 021.315.79.26 021.315.79.13 e-mail: piataf@piatafinanciara.ro www.piatafinanciara.ro

www.finmedia.ro ISSN 1224-4368 Tiparul: Regia Autonom\ Monitorul Oficial

2

¦

ediŢia a iii-a 2014

¦ BankingTech

Editor supliment: Cristian Pavel cpavel@piatafinanciara.ro Editor: Emiliana Dovan edovan@piatafinanciara.ro Corectur\: ifratila@piatafinanciara.ro Irina Fr\]il\

furia bitCoin provoaCă şi furnizorii de tehnologie

Redactor-[ef Pia]a Financiar\: Norel Moise nmoise@piatafinanciara.ro Director publicitate: Marius {tefan mstefan@finmedia.ro Graphic Designer: Marius Filipoiu filipoiu@piatafinanciara.ro

Departament comercial: 021.310.09.83 Abonamente (abonamente@finmedia.ro): 021.317.08.66 Difuzare: 021.317.08.66

Publicitate: 021.310.09.83 021.315.79.26

Nota redac]iei Director general: Mihai S\ndoiu Editor-[ef: Georgeta Clinca Director evenimente: Alexandru Adrian

Niciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii, investi]iile efectuate `n urma lectur\rii revistei implic\ responsabilitatea exclusiv\ a investitorilor. Este interzis\, conform legii, reproducerea integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris al conducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, `n exclusivitate, colaboratorilor responsabilitatea privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opiniile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile [i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii contractuale de orice fel.

Care sunt tendinţele pentRu tehnologiile DeDiCAte bAnkingului în 2014? În ultimii ani, lumea bancară s-a transformat. Tehnologiile care erau considerate ca fiind la cel mai înalt nivel nu cu mult timp în urmă sunt acum comune. Prin urmare, se pune întrebarea: cum va schimba tehnologia banking-ul în 2014? Câţiva specialişti în consultanţă şi cercetare au răspuns pentru banktech.com la această întrebare.

Creşterea Canalelor self-serviCe bob grasing, Re nolan, este de părere că tendinţa principală pentru banking în 2014 va fi cu siguranţă să furnizeze mai multe funcţionalităţi pentru clienţi de accesare a opţiunilor self-serv. Discuţia predominantă privind tehnologia se bazează pe posibilitatea băncilor de a corela dorinţele şi nevoile clienţilor pentru aplicaţiile mobile. Asta înseamnă găsirea de soluţii care să le ajute să ţină pasul cu cele 25 de bănci de top care le oferă deja.

Cu graba către mobile banking, mai multe bănci furnizează soluţii clienţilor prin aplicaţii la distanţă de care propriul personal nu poate încă să beneficieze la sediile şi call center-ele băncii. pentru a pune accentul pe aceste servicii, aplicaţiile pe tabletă vor fi prezente la punctele de vânzare ale băncii pentru a uniformiza imaginea băncii şi pentru a nu mai crea impresia unei bănci 4

¦

ediŢia a iii-a 2014

¦ BankingTech

aflate în două ere, aşa cum clienţii văd băncile în prezent.

De asemenea, vom începe să vedem o mutare către soluţiile web-based din vechile platforme care au fost în mod tradiţional coloana sistemului de furnizare al industriei.

Această schimbare a început în 2013 şi se va intensifica în acest an ca răspuns la soluţionarea nevoilor diferite pe care clienţii le au în prezent. băncile care vor avea succes vor fi cele care vor înţelege nevoile clientului în ceea ce priveşte design-ul tehnologic şi cele care vor încerca să înţeleagă ce vor şi ce necesită clienţii în viitor, mai degrabă decât băncile care se vor concentra pe ceea ce vor clienţii în prezent.

sChimbarea Către identitatea 2.0 Jenni palocsik, Verint, susţine că atacurile efectuate de infractori profesionişti asupra instituţiilor financiare cresc rapid, iar metodele şi instrumentele acestora sunt din ce în ce mai sofisticate. pierderile rezultate din

activitatea frauduloasă – cum ar fi preluarea conturilor sau fraudarea tranzacţiilor cu cardul de credit – pot fiecare să atingă zeci şi sute de milioane de dolari. nevoia de prevenire a fraudei şi autentificare care să ajute la siguranţa conturilor clienţilor s-a intensificat şi a determinat

organizaţiile din lume să caute şi să investească în tehnologie şi servicii care pot să detecteze mai bine infractorii, să reducă pierderile, să micşoreze riscurile şi să îmbunătăţească experienţa clienţilor. pe măsură ce înaintăm în 2014, cea mai importantă tendinţă bancară devine

adoptarea „identităţii 2.0” – crescând procesul de autentificare al contact centerului cu analize ale tehnologiei de voce biometrică, ale contului sau ale altor metode.

Verificarea identităţii devine astfel mai mult decât un proces întrebare-răspuns. Analizând o interacţiune dintr-o combinaţie „voiceprint” screening şi alţi factori, instituţiile financiare pot opri mai multe atacuri şi tranzacţii frauduloase, pot identifica mai bine şi înregistra infractorii şi îşi pot îmbunătăţi procesul de autentificare pentru clienţii legitimi. în timp ce contact center-ele lucrează în permanenţă pentru a reduce accesul neautorizat, ar trebui să fie atente să nu creeze un impact negativ asupra experienţei clienţilor legitimi. istoric, soluţiile de voce biometrică au fost configurate ca soluţii autonome – fără incorporarea altor factori. Această variantă a fost întreruptă în principal din cauza efectului pe care îl avea asupra experienţei

clienţilor. în contrast, combinaţia cu alţi factori poate avea un efect pozitiv.

Vocea biometrică a identity 2.0 poate opera pasiv, fără întreruperea clienţilor. Acest fapt le permite băncilor să oprească infractorii în linişte în timp ce îi autentifică pe utilizatorii legitimi, îmbunătăţind nu numai securitatea, dar şi nivelul de satisfacţie al clientului. pentru eficienţă pe termen scurt, instituţiile financiare au nevoie de soluţii care să se transforme ca răspuns la diversitatea şi inovaţia atacurilor. tehnologiile 2.0 vor utiliza forme multiple de biometrie şi alte unelte ca analiza vorbirii şi a textului scris, pentru a ţine pasul cu nevoile clientului, blocând în acelaşi timp accesul neautorizat.

Îmbunătăţirea experienţei Clientului Christine barry, Aite group, a declarat că în 2014 băncile se vor concentra pe îmbunătăţirea per ansamblu a experienţei clienţilor. Acest demers va include îmbunătăţiri continue ale tablourilor de comandă online care vor pune mai mult control în mâinile clienţilor.

Sunt de mult apuse timpurile când băncile hotărau ce informaţii şi cum sunt prezentate clienţilor la punctul de login pe site-urile de online banking. prin utilizarea de instrumente personalizate şi a widget-urilor, clienţii vor avea mai repede şi mai uşor acces la informaţiile pe care le aleg.

băncile, de asemenea, vor avea tabloul lor de comandă care să le informeze mai bine despre nevoile clientului, profitabilitate şi utilizarea produselor pentru a înţelege mai bine ce vor clienţii. pe partea de business, asta se va traduce prin noi rapoarte pe care clienţii le furnizează. nu va mai fi nevoie ca băncile să se gândească la ce vor clienţii şi să construiască produse în acest scop. în prezent, analizele sunt folosite în primul rând pentru a preveni fraudele şi risk management-ul. pe de altă parte, clienţilor le vor fi furnizate informaţii care să-i ajute să înţeleagă mai bine propriile şabloane şi utilizări. în timp ce multe bănci au în continuare nevoie să-şi pună informaţiile în ordine, cele capabile să ia în calcul analizele vor fi cele care se vor putea diferenţia pe piaţă. în timp ce capabilităţile plăţilor mobile avansează în banking-ul consumatorilor, partea corporate a banking-ului va trebui să ţină pasul cu noile oferte pentru mobile atât pentru smartphone, cât şi pentru tabletă. Scopul pentru 2014 va fi ca băncile să îmbunătăţească experienţa clienţilor, să-i ţină pe site-urile proprii pentru mai multe şanse de vânzare încrucişată şi să înceapă să ofere mai multe servicii cu valoare adăugată.

utilizarea de analize avansate pentru a Cunoaşte Clientul

adoptarea social media în rândul clienţilor continuă să se accelereze. în 2013, mai multe instituţii şi-au extins utilizarea platformelor sociale cum ar fi Facebook şi twitter. în timp ce reţelele sociale le oferă instituţiilor oportunitatea mare de a se conecta cu clienţii, pot de asemenea să furnizeze posibilitatea de a monitoriza comportamentul clienţilor.

Având aceste informaţii, băncile au şansa să finalizeze cu succes eforturile de marketing asupra clienţilor vechi şi noi. pentru a câştiga şi păstra clienţi în 2014, marketing-ul din domeniul financiar va trebui să dobândească competenţe adiţionale. De exemplu, strategiile avansate de segmentare care ajută la identificarea nişelor bazate pe comportamentul clienţilor pot influenţa semnificativ eficienţa marketing-ului. în mod tradiţional, segmentarea a fost utilizată pentru a împărţi clienţii între grupuri bazate pe demografie, atitudine şi comportament de cumpărare. Acestea ajută în încercarea de a ţinti grupuri specifice cu un mesaj care va rezona cel mai bine pentru acest tip de grup. Rezultatul este unul win-win având în vedere că clienţilor li se oferă mai multe produse şi servicii relevante, generând o relaţie mai profitabilă pentru bancă.

Social media, big Data şi predictive Analytics sunt câteva dintre elementele cheie care remodelează modul în care oamenii de marketing din bănci se raportează la propriul rol.

Steven Ramirez, beyond the Arc, este de părere că

emiliana dovan BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 5

optimizarea numerarului organizaţiile care oferă servicii financiare trebuie să se asigure că o creştere a numărului de puncte unde se lucrează cu numerar – reţeaua de unităţi, tezaure, AtMuri şi alte automate bancare, seifurile inteligente, automatele de recirculare de numerar pentru operatori – sunt alimentate cu un nivel optim de numerar şi sunt permanent disponibile. pentru a fi competitivi, este necesară utilizarea unor tehnologii integrate pentru prognozarea necesarului de numerar, monitorizarea reţelelor de dispozitive de self service, urmărirea şi reconcilierea transporturilor şi a livrărilor precum şi analiza profitabilităţii. toate acestea trebuie realizate ţinând seama de procedurile de risc şi conformitate.

CurrenCy suPPly Chain ManageMent Instituţiile financiare au nevoie astăzi de soluţii integrate inteligente pentru optimizarea nivelului de numerar, reducerea cheltuielilor şi îmbunătăţirea controlului, iar managerii de trezorerie se concentrează pe creşterea vizibilităţii, a controlului şi pe diminuarea riscurilor. În acest context, tehnologiile integrate devin necesare pentru a oferi servicii 24/7, iar existenţa unei raze de acţiune geografică extinse prin intermediul reţelelor de self-service devine extrem de importantă.

Cele patru elemente de bază ale operaţiunilor cu numerar Fiserv oferă un set integrat şi complet de soluţii şi servicii de consultanţă pentru administrarea numerarului şi a altor active de valori în cadrul instituţiilor financiare, la retaileri şi la furnizorii de servicii. Scopul este de a creşte automatizarea, de a elimina stocurile şi barierele care limitează profitabilitatea operaţiunilor cu numerar.

Furnizăm o soluţie software „end-to-end”, bazată pe cele patru elemente fundamentale ale procesului de administrare a canalelor de aprovizionare cu numerar: Reducerea activelor neaducătoare de profit şi optimizarea veniturilor – Reducerea rezervelor, reducerea cazurilor de surplus sau lipsă de numerar, creşterea capitalului de lucru, crearea de produse 6

¦

ediŢia a iii-a 2014

¦ BankingTech

generatoare de venituri şi monitorizarea profitabilităţii canalelor Reducerea costurilor şi controlul cheltuielilor – Automatizarea proceselor pentru creşterea productivităţii, îmbunătăţirea transportului şi a modului de administrare a vendorilor, validarea acurateţei facturilor şi reducerea cheltuielilor cu auditul şi it-ul Administrarea riscului şi conformităţii – obţinerea la un cost eficient a conformităţii cu reglementările, atenuarea fraudei, politici centralizate de

control şi de supraveghere a informaţiilor sensibile Furnizarea de servicii client de nivel internaţional – Creşterea disponibilităţii numerarului şi a dispozitivelor de tip self-service, asigurând operaţiuni continue şi îmbunătăţirea SlA-ului Aplicaţiile sunt realizate într-o arhitectură „web-based” pentru a facilita schimbul de elemente comune de date şi procesarea directă. ele sunt instalate şi integrate cu infrastructura existentă a organizaţiei sau funcţionând în sistem SaaS

integrated Currency manager™ (iCm™) iCM ™ este o soluţie de prognoză robustă de tip web-based, care abordează cerinţele dinamice ale lanţului de aprovizionare pentru furnizarea, gestionarea şi transportul numerarului în multiple tipuri de puncte de numerar şi locaţii. Folosind algoritmi avansaţi de prognoză, iCM™ automatizează prognoza pentru AtMuri, unităţi, tezaure şi diversele dispozitive Self Service. Analize sofisticate şi funcţia de raportare oferă o vedere centralizată asupra

activităţii cu numerarul, ceea ce permite adaptarea rapidă la schimbări, asigură satisfacţia consumatorilor şi creşte profitabilitatea. iCM™ îmbunătăţeşte precizia prognozei şi reduce stocurile de numerar cu 20% până la 40%.

Caracteristici şi beneficii: previzionează cu precizie cererea de numerar pentru toate punctele de numerar, ceea ce duce la reducerea nivelului de numerar cu 20% până la 40% Combină analize complexe de prognoză cu tendinţele istorice şi evenimente cunoscute pentru a optimiza nivelul de numerar pentru fiecare punct de numerar, reducând situaţiile de lipsă de numerar şi cele când sunt necesare livrări de urgenţă scumpe optimizează programarea transportului, echilibrează costurile cu numerarul versus costurile de livrare Asigură cantitatea corectă de numerar şi livrarea lui la timp precum şi colectarea lui prin urmărire şi reconciliere limitează frauda prin alerte în cazul unor depuneri, retrageri neobişnuite sau diferenţe de sold care pot necesita investigaţii Reduce costurile cu penalităţile pentru transporturi încrucişate către banca Centrală Suportă modele centralizate sau descentralizate de politici de gestionare

Corpoint™ CorPoint este o soluţie flexibilă care raţionalizează, automatizează şi

simplifică managementul numerarului pentru clienţii din retail, folosind două module – CorPoint Order Manager şi CorPoint deposit Manager.

Caracteristici şi beneficii: Raţionalizarea procesului de comenzi de numerar prin automatizare Furnizarea istoricului comenzilor prin actualizare la 24/7 prin portal Web permite verificarea limitei de credit la momentul plasării comenzilor permite centralizarea activităţii de comenzi numerar la nivelul tuturor locaţiilor Realizează o raportare sigură bazată pe istoricul sumelor comandate CorPoint permite retailerilor să-şi aleagă hardware-ul precum şi furnizorul de servicii de transport şi frecvenţa serviciilor. Soluţia este disponibilă standalone sau ca un serviciu „găzduit”, ceea ce permite oricărei instituţii financiare flexibilitate maximă.

performance view™ Vizibilitatea în timp real asupra costurilor şi performanţelor permite creşterea zilnică a competitivităţii managementului numerarului. Peformance View este o soluţie de raportare „web-based”, care oferă monitorizare, analize date şi raportări pentru sisteme complexe. integrată cu alte soluţii din suita Currency supply Chain Management, Performance View creează un punct unic de acces la toate informaţiile dorite.

Caracteristici şi beneficii: permite utilizatorilor, la orice nivel de pregătire, să realizeze rapoarte într-un timp mai scurt

decât orice sistem tradiţional de raportare Furnizează informaţii de business care pot genera oportunităţi de business permite accesul în timp real la informaţii critice Reduce volumul de muncă în departamentele it şi DbA, prin rapoarte facile, direct către utilizator

device manager Atingerea obiectivelor de business poate avea loc numai cu o disponibilitate maximă a reţelei de echipamente self-service.

Device Manager permite administrarea problemelor „cap coadă” pentru întreaga reţea de selfservice. Device Manager automatizează detectarea, urmărirea, rezolvarea şi modul de administrare a problemelor către furnizorul de servicii.

Device Manager poate integra orice produs care tranzacţionează numerarul – AtM-uri, infokioskuri, Seifuri inteligente, tCR-uri, tCD-uri şi eFt-poS-uri.

Caracteristici şi beneficii: Comunică şi analizează informaţiile legate de statusul oricărui tip de echipament self-service Creşte profitabilitatea tranzacţiilor prin creşterea disponibilităţii reţelei self-service îmbunătăţeşte managementul sesizărilor şi previne proactiv defectările echipamentelor permite reducerea semnificativă a costurilor de service prin managementul automatizat al vendorului Reduce costurile asociate call center-ului prin decizii automatizate de transmitere şi urmărire a mesajelor către furnizorul de servicii eliberează operatorii de activităţi pe care le automatizează prin identificarea

problemei şi generarea rezoluţiei permite nivel ridicat de scalabilitate, fiind flexibil şi uşor de integrat cu orice infrastructură existentă Suportă creşterea nivelului de compatibilitate a cerinţelor prin capacitatea de a realiza rapoarte diverse îmbunătăţeşte managementul fraudei prin trimiterea de alerte pentru potenţiale situaţii create de manevre eronate ale echipamentelor Suita Currency Supply Chain Management mai conţine următoarele module: logix – Modul dezvoltat pentru a susţine orice dispozitiv de eliberare numerar; acesta oferă date critice necesare pentru a reduce pierderile şi a creşte veniturile, inclusiv informaţii în timp real despre tranzacţii, active, configuraţii şi consumabile/ dispozitiv (plicuri, hârtie, carduri cadou, timbre, cartele telefonice). track Point – utilizând coduri de bare, semnătura electronică sau servicii web, trackpoint poate depista, urmări şi raporta statusul oricărui transport de numerar sau alte valori în interiorul şi exteriorul organizaţiei.

Mach Point – este o soluţie automatizată de validare a facturilor şi de reconciliere care elimină pierderile cauzate de erori ale furnizorilor.

Fiserv este furnizorul unic de soluţii care acoperă întregul ciclu de logistică a numerarului, oferind experienţa sa de nivel internaţional organizaţiei dumneavoastră pentru reducerea costurilor, creşterea veniturilor şi rezolvarea problemelor legate de reglementări la nivel organizaţional.

BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 7

RoMSyS

Aţi decis recent să aduceţi şi chiar să implementaţi, pentru prima oară în România, soluţia iBanking a holdingului New Frontier. În ce constă această soluţie, ce va aduce nou pe piaţa bancară locală?

Soluţia pe care o promovăm se numeşte, într-adevăr, ibanking (intelligent banking) şi face parte din portofoliul nFgroup alături de un număr de 12 alte soluţii care adresează economia digitală. una dintre cele mai importante direcţii de dezvoltare a grupului se bazează pe cercetare şi inovaţie şi are ca scop consolidarea experienţei şi expertizei celor 15 companii din grup (17 ţări) într-un portofoliu comun de soluţii digitale. unicitatea produsului ibanking rezidă în faptul că acesta oferă băncilor, în premieră, posibilitatea de a avea o singură soluţie centralizată, care acoperă complet toate canalele de comunicare ale băncii pentru toate categoriile de clienţi corporate, SMb şi retail. în majoritatea cazurilor, băncile gestionează relaţia cu clienţii cu ajutorul mai multor soluţii distincte. ibanking este o soluţie completă, care oferă funcţionalităţile standard de internet banking plus cele de Contact Center, phone banking, tranzacţii prin SMS, personal finance manager, banking pe platformă uSSD sau banking prin AtM. ibanking dispune de o consolă unificată de administrare care permite băncii să opereze în mod centralizat orice interfaţă specifică acestor canale, conducând la economii substanţiale faţă de varianta operării de interfeţe în mod individual.

8

¦

ediŢia a iii-a 2014

¦ BankingTech

pRopune pRiMA bAnCă ViRtuAlă 100% Din RoMâniA interviu cu emanuel oană, executive sales director financial sector, romsys

În lunile care urmează veţi putea să anunţaţi finalizarea implementării proiectului la prima bancă comercială din România. Care vor fi principalele beneficii ale acestei soluţii, atât pentru instituţia de credit, cât şi pentru clienţii săi?

Din perspectiva băncii, alegerea soluţiei ibanking asigură o implementare simplificată ca durată şi proces, datorită arhitecturii inovative bazată pe widget-uri predefinite. în baza experienţei dobândite în implementări similare, putem vorbi despre reducerea timpului de implementare cu 40% faţă de o implementare clasică.

Mai mult, capabilităţile analitice ale platformei oferă posibilitatea evaluării performanţelor indicatorilor-cheie pentru a măsura

succesul produsului, experienţa online a clientului, eficienţa sau uzabilitatea.

Din perspectiva utilizatorului aplicaţiei, soluţia este modelată cu scopul de a veni în întâmpinarea acestuia, oferindu-i o experienţă online simplă şi personală. în funcţie de segmentul în care se încadrează – categorie de vârstă, educaţie, venituri şi nivelul de educaţie tehnologică sau bancară –, banca îi oferă clientului o interfaţă personalizată care să îi asigure accesul la informaţii.

Alături de celelalte module ale soluţiei, personal Finance Management oferă opţiunea de a gestiona şi planifica resursele financiare în mod simplu şi eficient.

Câte astfel de implementări au fost făcute la nivel european?

Ce durată medie are o implementare? la nivel mondial, există mai multe implementări bazate pe aceeaşi platformă. Fiecare implementare este unică deoarece platforma poate fi modelată în funcţie de specificul fiecărui client în parte şi strategiei de business digital a acestuia. în general, abordările sunt diferite de la bancă la bancă, chiar dacă finalitatea urmărită este aceeaşi:

creşterea gradului de retenţie a clientului şi de utilizare a platformei.

Implementarea despre care vorbim este, desigur, rezultatul unui business case al clientului.

Ce se poate spune despre randamentul investiţiei (ROI) din punctul de vedere al băncii? pentru proiectele în curs de implementare, performanţele sistemului vor putea fi evaluate după o perioadă de câteva luni de utilizare a acestuia. întreaga echipă de proiect este însă încrezătoare în succes şi în recuperarea rapidă a investiţiei.

Cel mai mare beneficiu este însă „experienţa digitală” a consumatorului şi „ubicuitatea“ serviciului.

Ce alte proiecte/soluţii dedicate industriei financiare mai există în acest moment în oferta Romsys? oferta Romsys pentru sectorul financiar bancar include o serie de produse şi servicii specifice care tratează inovativ conceptul de „digital banking in a digital economy”. primul pas în definirea ofertei pentru un client este organizarea unui workshop în cadrul căruia este evaluată starea actuală şi potenţialul digital al băncii în strânsă corelaţie cu strategia de business a acesteia. georgeta Clinca

Online banking: Care au fost factorii care au stat la baza evoluţiei numărului de clienţi ai băncii dumneavoastră care utilizează serviciile de internet banking?

bCr lansarea de noi funcţionalităţi care să faciliteze accesarea serviciului şi efectuarea de tranzacţii (aplicaţia pe mobil etokenbCR, eplata 24 banking; autorizarea anumitor tipuri de tranzacţii folosind autentificarea simplificată; secţiune dedicată pentru plata impozitelor şi taxelor).

banCpost implementarea strategiei de vânzări; concentrare pe segmentare şi activităţi de vânzare încrucişată; o nouă imagine a serviciului în linie cu strategia şi poziţionarea de brand; diversificarea gamei de metode de autentificare prin SMS şi Vip Mobile (gratuite); costuri reduse pentru multiple operaţiuni şi autentificare prin SMS şi Vip Mobile; posibilitate de plată a facturilor de utilităţi fără niciun comision, prin modul dedicat; posibilitate de creare şi gestionare depozite prin modul dedicat, precum şi vizualizare credite şi carduri credit prin modul dedicat; campanii de activare/re-activare şi utilizare; tutorial video bilingv pentru principalele funcţionalităţi şi metode de autentificare.

CeC bank oferirea continuă de noi funcţionalităţi, precum şi practicarea de comisioane cu 30% mai mici decât cele de la ghişeele băncii.

Garanti bank Campanii agresive de marketing, atât pentru atragerea de noi clienţi, cât şi pentru loializarea 10

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

ReAlizăRi în 2013, plAnuRi pentRu 2014 Am întrebat direct băncile despre îmbunătăţirile semnificative făcute pentru platformele online banking în 2013, dar şi despre proiectele din acest an. Iată o selecţie relevantă de răspunsuri.

celor existenţi; nivelul scăzut al costurilor de transfer şi administrare; implementarea unor noi module de aplicaţie.

alpha bank românia

Care sunt funcţionalităţile oferite prin serviciul de internet banking cele mai frecvent utilizate de către clienţi?

Comisioanele mai mici decât cele de la ghişeu aferente plăţilor; creşterea numărului de furnizori de utilităţi disponibili pentru plata facturilor; funcţionalităţile dedicate în administrarea economiilor personale (constituire/lichidare depozite, alimentare card de credit etc.); introducerea noii metode de autentificare cu token, care oferă mai multă flexibilitate şi mobilitate în utilizarea serviciului.

bCr

brd

CeC bank

Rapiditate în aflarea informaţiilor şi derularea operaţiunilor (funcţionare în timp real); economie de timp şi de bani, prin comisioane reduse pentru tranzacţiile iniţiate prin internet banking; comoditate.

Cele mai frecvent utilizate funcţionalităţi sunt plăţile în lei (inclusiv convenţii), schimburile valutare la curs ferm şi/sau negociat, interogările de solduri şi vizualizarea extraselor de cont (inclusiv intraday).

banCa transilvania

Garanti bank

o gamă extrem de variată de operaţiuni bancare; caracteristici inovatoare pe piaţa românească (ex. Facebook payments, SMS payments, email payments); operativitate în procesarea operaţiunilor; transparenţă în afişarea comisioanelor percepute înainte de efectuarea plăţii (acolo unde comisioanele există); gradul de securitate al tranzacţiilor şi alternativele oferite ca metode de autentificare.

transferuri intra/interbancare; investiţii-depozite şi FX; plata cardului de credit bonus Card, plăţi facturi şi reîncărcare cartele pre-paid.

Clienţii persoane fizice utilizează serviciul de internet banking în special pentru soldul contului şi istoricul operaţiunilor, pentru plata facturilor, urmate de transferuri între conturi proprii şi către conturile altor clienţi bCR.

banCpost Vizualizare sold şi extras de cont, inclusiv printare, plata utilităţilor şi ordine de plată.

alpha bank românia în cazul clienţilor persoane fizice, funcţionalităţile cel mai des folosite sunt transferurile în lei către parteneri din România, plata utilităţilor, transferurile între conturile proprii (inclusiv schim-

buri valutare) şi constituirile de depozite. Clienţii persoane juridice fac des plăţi atât în lei, cât şi în valută, schimburi valutare, efectuează tranzacţii prin import de fişiere (interfaţare cu sistemele eRp), alimentează salarii (interfaţare cu sisteme payroll) şi fac reconcilierea plăţilor şi încasărilor (interfaţare cu sisteme eRp prin „data exchange” a extraselor de cont în diverse formate – txt, csv, Mt940).

brd printre cele mai des utilizate sunt consultările de sold, iar dacă ne referim la cele tranzacţionale, plăţile de facturi şi transferurile între conturile proprii au frecvenţa cea mai ridicată.

banCa transilvania Cele mai frecvente opţiuni utilizate de clienţii bt sunt vizualizarea soldului online, plăţile de utilităţi, plăţile în lei către terţi, schimburi valutare, operaţiuni legate de carduri (modificări de limite de tranzacţionare carduri, activare alerte prin sms), plăţi programate, vizualizarea graficelor de credite.

Ce funcţionalităţi noi/modificări aţi introdus/realizat în 2013 la nivelul serviciului de internet banking?

bCr în anul 2013 au fost lansate următoarele funcţionalităţi

pentru Click 24 banking bCR şi servicii: Autorizarea transferurilor între conturi proprii, plata facturilor la furnizorii agreaţi, plata impozitelor şi taxelor, schimburile valutare şi constituirea de depozite utilizând autentificare simplificată la serviciul de internet banking (cu username şi parolă) pentru clienţii persoane fizice, fără a fi necesară utilizarea dispozitivului token eplata 24 banking, modalitatea de plată folosind Click 24 banking pe site-urile comercianţilor online parteneri Aplicaţia pentru smartphone etokenbCR, aplicaţie similară dispozitivului token care permite utilizatorilor autentificarea şi autorizarea în Click 24 banking Semnătura cod-QR pentru clienţii Click 24 banking care deţin etokenbCR Secţiune dedicată plăţii impozitelor şi taxelor pentru clienţii persoane fizice Serviciul bCR Alertplus pentru clienţii microîntreprinderi şi pFA

banCpost Modul de produse de creditare (credite şi carduri credit)

CeC bank token-uri sub formă de card bancar ca dispozitive de autentificare şi autorizare; implementarea unei noi platforme de autentificare care să permită autentificarea şi autorizarea pe mai multe canale alternative prin dispozitive digipass şi token-uri sub formă de card bancar; noi convenţii accesibile pe internet banking ş. a.

Garanti bank posibilitatea de a aplica pentru un produs de creditare – primul serviciu de internet banking ce permite pre-aprobarea cererilor de credit în timp real, prin intermediul platformei iloanu;

posibilitatea de a activa SeQR – soluţia de plată cu telefonul mobil; modificarea Cut off time (Cot) şi facilitatea de plată urgentă în sistem eFt.

alpha bank românia noua soluţie de autentificare cu token otp a fost lansată în luna octombrie 2013. Clienţii pot alege varianta software token (aplicaţia mobile Alpha Safe Access, care poate fi instalată pe telefoanele mobile inteligente cu Android, ioSsau Windows phone) sau varianta hardware (un dispozitiv care generează coduri unice). un utilizator poate avea simultan până la 5 dispozitive de securitate şi/sau hardware în orice combinaţie (de ex. 2 smartphone, 2 tablete şi un dispozitiv hardware).

brd în decembrie 2013, bRD a lansat o nou` platformă de internet banking MybRD net cu funcţionare în timp real (actualizare şi tratare operaţiuni), gestionarea beneficiarilor direct de către utilizator, constituire şi lichidare depozite şi personal Finance Manager, un tool de gestiune a finanţelor personale.

De asemenea, aplicaţia de internet banking pentru companii, bRD@ffice, a fost optimizată prin adăugarea unor noi funcţionalităţi. Aceasta aduce utilizatorilor posibilitatea de constituire a unor noi tipuri de depozite şi condiţii preferenţiale pentru operaţiunile de schimb valutar. Cu scopul de a spori flexibilitatea în utilizare au fost aduse îmbunătăţiri în administrarea plăţilor prin semnarea colectivă/selectivă a acestora, noi opţiuni de căutare a partenerilor definiţi la nivelul aplicaţiei, precum şi un nou format de descărcare a extrasului de cont ce permite editarea informaţiilor.

banCa transilvania

CeC bank

Serviciul iTransfer: clienţilor de bt24 care achiziţionează produse din magazine online li se oferă, începând din iunie 2013, posibilitatea de a plăti contravaloarea cumpărăturilor direct prin bt24. opţiunea se numeşte itransfer şi este oferită împreună cu partenerul nostru payu (gecad). Această metodă este o alternativă la plata online cu card şi la cash on delivery.

BT24Facturi: un serviciu de internet banking simplificat, gratuit, pe care clientul existent al băncii îl poate achiziţiona online direct de pe site-ul băncii transilvania fără a fi nevoie vreo deplasare în bancă.

Western Union pe Mobile Banking: în anul 2013, banca transilvania a lansat, în premieră naţională, operaţiuni Western union pe Mobile banking.

Facebook Payments: o altă premieră naţională s-a realizat în noiembrie 2013 prin introducerea în bt24 a opţiunilor de plăţi facebook, email sau SMS. BT24 Italia: tot din 2013, aplicaţia bt24 în varianta italiană este disponibilă pentru clienţii sucursalei bt italia deschisă la Roma.

printre funcţionalităţile pe care le avem în vedere în perioada viitoare se numără serviciul de Mobile banking.

otp bank Metodă de identificare cu token virtual pentru internet banking şi Smartbank; metodă de identificare fără utilizarea cardului bancar, pentru internet banking şi Smartbank; un nou layout pentru internet banking.

Ce funcţionalităţi noi/modificări vreţi să implementaţi anul acesta pentru serviciul de internet banking şi serviciile conexe?

banCpost Serviciul Mobile banking (cu componentă tranzacţională şi non-tranzacţională).

Garanti bank lansarea serviciului de Mobile banking şi a modulului de avertizare transfer al sumelor de bani.

alpha bank românia pentru anul 2014, cel mai important proiect este lansarea unei soluţii complete de Mobile banking, dar şi alte optimizări la nivelul aplicaţiei internet banking.

brd Continuarea planului de îmbunătăţire a serviciilor de internet banking prin adăugarea unor noi funcţionalităţi (ex. subscrierea la serviciul de Mobile banking direct din platforma de internet banking).

banCa transilvania lansarea unei aplicaţii bt24 downloadabilă din store-uri (App Store, google play), aplicaţie dedicată utilizatorilor de smartphone-uri şi tablete cu design şi ergonomie diferită în funcţie de terminalul utilizat; adăugarea de noi servicii şi opţiuni care să ofere valoare adăugată, simplitate şi comoditate clienţilor.

romanian international bank introducerea serviciului de Mobile banking şi o mare surpriză în ceea ce priveşte aplicaţia de internet banking.

otp bank portal dedicat serviciului de internet banking; dezvoltarea unui instrument de gestionare a finanţelor personale (personal Financial tool) care va susţine avantajul strategic al băncii, adică abordarea consultativă oferită prin programul otp Mentor; dezvoltarea zonei de self service pentru internet banking.

Cristian Pavel BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 11

xistau 10 bănci comerciale care ofereau în 2013 servicii de acest tip, unele încă din anii 2010-2011. este dificil de pus în balanţă, cum spuneam, performanţele unor servicii cu mai multă „istorie” şi experienţă alături de servicii lansate, de exemplu, la final de an 2013 (cazul bRD). la fel, este greu de adunat numărul clienţilor de servicii mobile banking ai bCR, care au la dispoziţie din septembrie 2011 serviciul m.24banking bCR mobile banking (internet banking pe telefonul mobil), 24banking (aplicaţii native de mobile banking pentru smartphone cu ioS şi Android) din octombrie 2012 şi serviciul tranzacţii Mobile, din acelaşi moment. existau, la final de 2013, aproape 620.000 de clienţi bCR persoane fizice, pFA, microîntreprinderi cu acces la

e

banca comercială bCR bRD banca transilvania libra internet bank otp bank Raiffeisen bank uniCredit Ţiriac bank ing bank Millennium bank tOtal

nuMăRul RoMâniloR înRolAŢi în Mobile bAnking a CresCut de 5 Ori în 2013 Privite în ansamblu, rezultatele anului 2013 colectate de „Piaţa Financiară” la capitolul mobile banking sunt mai greu de comentat comparativ, în dinamica lor. E dificil să pui alături rezultatele obţinute de bănci pentru servicii destul de diferite, lansate la momente diferite. Cu toate acestea, putem spune că, faţă de anul precedent, numărul de clienţi a crescut enorm, de 5 ori, ajungând la circa 500.000, clienţi care au tranzacţionat, după calculele noastre, peste 1,5 miliarde lei în 2013. serviciul Click24 banking bCR varianta desktop care pot accesa şi serviciile de mobile banking m.24banking bCR şi aplicaţiile pentru smartphone, în vreme ce, separat, alţi 141.370 de clienţi sunt persoane fizice abonate ale serviciului tranzacţii Mobile. în total, toţi aceşti clienţi, greu de „amestecat” cu cei ai serviciilor mobile banking strict dedicate ale altor bănci, au făcut în 2013 peste 111.000 de tranzacţii, în valoare de aproape 346 milioane lei.

banca anului în servicii mobile banking a fost ing bank România, cu aproape 165.000 de clienţi, circa 400.000 de tranzacţii, în valoare de peste 491 mil. lei. Altfel, rezultate foarte bune şi în cazul bCR, Raiffeisen bank, dar şi al băncii transilvania, instituţii cu profil de early adopters în materie. evident că băncile au înţeles „chemarea” mobile banking, pariul care frige. Ca dovadă lansarea recentă a noului

serviciu al uniCredit Ţiriac bank sau proxima lansare de la bancpost şi garanti bank. De altfel, mai multe alte bănci au în plan anul acesta lansarea unor astfel de servicii.

Rata de penetrare a terminalelor mobile inteligente este în continuă creştere, aşa că disponibilitatea serviciilor mobile banking a devenit o condiţie sine-qua-non. Şi băncile au înţeles asta!

Cristian Pavel

indiCatOri serViCii MObile banking în 2013**) denumire data nr. clienţi nr. tranzacţii serviciu lansării 2013 2013 m.24banking bCR Septembrie 2011 619.987 111357 tranzacţii mobile octombrie 2012 141370 MybRD Mobile octombrie 2013 21700 24100 bt24 Mobile banking August 2011 58630 108232 libra Mobile banking noiembrie 2013 1087 1917 otpdirekt/ Smartbank Decembrie 2012 2587 n/a Raiffeisen Smart Mobile noiembrie 2010 104118 216344 Mobile b@nking Septembrie 2012 6953 19235 ing home'bank octombrie 2010 164980 395836 Smartphone banking octombrie 2011 n/a 12000 Peste 500000

Val. tranzacţii 2013 (lei) 345664316 28900000 349324396 9486543 1612204 340000000 *) 18429828 491420977 16000000 Peste 1,6 mld. lei

*) cifra minimă estimată de piaţa Financiară pe baza cifrelor comunicate anul anterior **) au fost considerate doar serviciile dedicate mobile/banking, fără servicii de pe mobil din platforma internet banking (cazul m.24 banking bCR) 12

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

uniCredit ţiriaC bank niCredit Ţiriac bank se numără printre primele 10 bănci comerciale din România care au oferit servicii mobile banking încă de acum câţiva ani. prima versiune Mobile b@anking a uniCredit Ţiriac bank a fost lansată în septembrie 2012, capacitând deja interesul multor clienţi persoane fizice ai băncii. potrivit datelor furnizate eFinance de către instituţia de credit, la finele anului 2013 existau aproape 7.000 de clienţi înrolaţi în acest serviciu, care realizaseră în cursul anului trecut circa 19.000 de tranzacţii, în valoare totală de 1,85 miliarde lei. noua versiune a serviciului, realizată pe baza unei soluţii a firmei poloneze ASSeCo, adoptate de grupul uniCredit la nivel global, vine cu îmbunătăţiri substanţiale, cu o interfaţă simplă, elegantă şi prietenoasă. utilizatorii de Mobile b@nking îşi pot plăti acum facturile de oriunde s-ar afla, pot să efectueze plăţi rapide folosind căutarea interactivă, să solicite produse bancare precum împrumuturi sau carduri de credit şi să îşi constituie singuri depozite la termen. totodată, clienţii pot afla foarte uşor care este cea mai apropiată sucursală a băncii sau care este bancomatul care se află la cea mai mică distanţă. în varianta iniţială, funcţionalităţile aplicaţiei se limitau la informaţii sold, istoric cont, istoric tranzacţii efectuate cu cardul, plăţi în lei, transfer între conturile proprii în lei, schimb valutar, informaţii utile (ore limită de procesare a operaţiunilor,

u

Şi-A RelAnSAt SeRViCiile Mobile b@nking UniCredit Ţiriac Bank a adăugat noi funcţionalităţi aplicaţiei de Mobile B@nking, prin care clienţii pot să îşi controleze banca direct de pe telefonul mobil, într-un mod flexibil, avantajos şi sigur.

informaţii despre carduri, despre schimbul valutar, numărul de telefon al Call Center-ului), salvarea şabloanelor de plăţi şi sincronizarea cu cele deja existente în online b@nkingul uniCredit Ţiriac bank, memorarea beneficiarilor, vizualizarea acestora din online b@nking şi serviciul de căutare după denumire.

la dispoziţia terminalelor Cu sisteme android şi ios Ceea ce a diferenţiat prima variantă a aplicaţiei la momentul lansării a fost faptul că era disponibilă pentru aproape toate tipurile de device-uri mobile (aproximativ 1.300 de terminale compatibile), inclusiv Java şi blackberry. Varianta îmbunătăţită este în prezent

am îmbunătăţit gradual soluţia de mobile b@nking, pentru a se plia pe nevoile utilizatorilor şi pentru a le oferi acestora controlul asupra relaţiei cu banca oriunde s-ar afla. petrişor Costin, director segmente şi produse retail, uniCredit ţiriac bank disponibilă pentru Android şi ioS, cele mai folosite sisteme de operare pentru acest tip de aplicaţii. Cu toate că utilizarea de pe alte tipuri de device-uri s-a dovedit mult mai redusă, uniCredit Ţiriac bank pregăteşte update-uri şi pentru sistemele Java şi blackberry şi Windows Mobile. „Am îmbunătăţit gradual soluţia de Mobile b@nking, pentru a se plia pe nevoile utilizatorilor şi pentru a le oferi

acestora controlul asupra relaţiei cu banca oriunde s-ar afla”, a explicat petrişor Costin, director Segmente şi produse Retail, uniCredit Ţiriac bank. preţul abonamentului lunar pentru Mobileb@nking este 2 lei, însă aplicaţia poate fi accesată şi gratuit, în cadrul ofertelor pentru pachete de produse şi servicii ale băncii. în Mobile b@nking, spun reprezentanţii băncii, sesiunile online se petrec în deplină siguranţă. utilizatorii se bucură de acces unic pentru identificare şi semnarea plăţilor, cu ajutorul codului pin. De asemenea, dacă uită să se deconecteze, aplicaţia se închide automat după două minute de inactivitate. transmiterea informaţiilor se face criptat, utilizând protocolul securizat SSl 128 biţi. o altă noutate pe care banca a introdus-o şi care se poate accesa tot din kit-ul de Mobile b@nking este aplicaţia Mobile token. Aceasta reprezintă o soluţie software, accesibilă pe telefonul mobil, care înlocuieşte cu succes dispozitivul fizic digipass. utilizatorul nu va mai avea astfel nevoie şi nici grija unui dispozitiv separat pentru a accesa online b@nking de pe desktop sau laptop, ci va putea folosi tot telefonul mobil.

Cristian Pavel BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 13

ankingnews. ro a adunat date relevante de la 18 bănci, care deţin laolaltă peste 70% din activele sistemului bancar românesc. A reieşit un top al reducerilor de unităţi între 2009-2013. Dacă în 2009 cele 18 operau 5.705 unităţi (sucursale, agenţii), în 2013 numărul lor a ajuns la doar 5.045, cu 11,6% mai puţin decât acum cinci ani. nu pare exagerat, dar nici puţin.

Analizând cifrele, se poate observa că CeC bank, cea mai veche şi rămasă singura bancă 100% românească, a performat constant după relansare şi rebranding, ajungând la finele lui 2013 a 5-a bancă din sistem în funcţie de cota de piaţă pe active. Rezultatele bune la toţi indicatorii se pot explica şi prin închiderea unui număr record de agenţii (260!), cele mai multe din mediul rural, poziţionate neadecvat şi ajunse neprofitabile. bancpost a renunţat în 5 ani la 79 unităţi, bCR, la proporţiile sale, la doar 53 (simţitor din 2012 încoace), iar Alpha bank a avut o contracţie de 51 de unităţi. problemele create de pierderi, credite neperformante şi, implicit, provizioane, au determinat şi alte bănci să-şi „subţieze” reţelele. bRD şi Volksbank şi-au redus numărul de unităţi cu câte 50. Forţată de pierderile consemnate în 2012, bRD a pus în aplicare în 2013 un proces de diminuare a costurilor, care a avut în vedere şi redimensionarea reţelei teritoriale.

Volksbank a acţionat mai drastic între 2009-2011, iar începând cu anul trecut, banca a reintrat în programe de investiţii, retehnologizări, ba chiar inaugurare de noi sucursale.

b

14

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

serViCiile la distanţă gRăbeSC SubŢieReA ReŢeleloR bAnCARe Procesul de restructurare a sistemului bancar din România a fost unul necesar şi natural pe timp de criză. Reţelele au început să „intre la apă” imediat după declanşarea problemelor la nivel global, în 2009. Am comparat „strâmtarea” din ultimii 5 ani cu aproape 12% a numărului de unităţi ale celor mai importante 18 bănci româneşti care au făcut obiectul cercetării bankingnews.ro şi am suprapus acest fenomen peste creşterea hotărâtă a numărului de clienţi ai serviciilor online banking din aceeaşi perioadă. Concluzia? În mare măsură, serviciile bancare la distanţă (internet şi mobile banking) au contribuit şi ele la ajustarea progresivă a prezenţei unităţilor bancare. Şi alte bănci au „tăiat” din reţea: uniCredit Ţiriac bank – 47 de unităţi, Raiffeisen bank şi banca Românească – câte 31,

otp bank – 22 de unităţi. excepţiile acestui „cincinal” de provocări şi probleme s-au numit banca transilvania,

Dinamica num\rului de unit\]i bancare vs. cea a num\rului de clien]i online banking (2009-2013)

Sursa: date prelucrate de Pia]a Financiar\, bankingnews.ro

eVOluţia nuMărului de unităţi banCare în PeriOada 2009-2013

anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

CeC bank bRD bCR banca transilvania Raiffeisen bank bancpost ing bank uniCredit Ţiriac bank Alpha bank Volksbank banca Românească otp bank intesa Sanpaolo bank garanti bank Millennium bank libra internet bank Rib bank leumi total Sursa: bankingnews.ro

2009 1351 930 661 516 559 286 220 235 200 185 146 106 90 51 74 24 34 37 5705

2011 1176 937 667 553 542 270 205 245 165 135 134 101 78 77 66 30 34 31 5446

2012 2013 1128 1091 930 880 620 608 550 550 525 528 248 207 194 201 208 188 151 149 132 135 134 115 89 84 86 76 78 78 65 65 29 35 34 34 23 21 5224 5045

garanti bank şi libra internet bank, care au „vânat” cu răbdare locaţii cu chirie rezonabilă, cu vad şi vizibilitate.

Doar bt a crescut în 5 ani cu 37 de unităţi, iar garanti cu 27. în toţi aceşti ani, eFinance şi piaţa Financiară au urmărit fenomenul „exploziei în lanţ” al serviciilor bancare online, cele de internet banking şi mobile banking. pe măsură ce numărul de clienţi raportat de primele 18-20 de bănci din sistem a demonstrat creşteri anuale consecvente şi notabile, oamenii au început să facă tranzacţii via internet cu tot mai multă încredere, ocolind ghişeul şi „aerisind” unităţile bancare.

Ar fi necugetat să pretindem că aceste servicii, adoptate în măsură tot mai mare de clienţi, au determinat hotărâtor ajustarea reţelelor. nu întâmplător însă, curbele din grafic evoluează contrar. Aşa cum tehnologia şi terminalele tip self banking de toate tipurile au redus în timp numărul de angajaţi ai băncilor, la fel şi serviciile remote mută bucăţele din banca fizică în spaţiul virtual, unde nu mai există nici front desk, nici întristare, nici suspin.

Cristian Pavel

deutsChe bank entrul de tehnologie va dezvolta software de nivel înalt pentru operaţiunile globale ale băncii şi va reprezenta o platformă pentru ingineri software cu nivel înalt de pregătire. procesul de recrutare a demarat la finele anului 2013. Aproape 100 de angajaţi vor lucra pentru centrul Deutsche bank în prima jumătate a anului, urmând ca numărul lor să crească la 200 până la finalul lui 2014. „în calitate de partener tradiţional al României, Deutsche bank îşi consolidează angajamentul pe termen lung faţă de ţara noastră prin inaugurarea unui centru de tehnologie la bucureşti. Db global technology va dezvolta soluţii tehnologice avansate pentru numeroase activităţi ale Deutsche bank, fapt ce ilustrează potenţialul enorm al sectorului local de it&C”, a declarat Mihai ionescu, reprezentantul Deutsche bank în România. „Alegerea bucureştiului ca locaţie pentru centrul de tehnologie al Deutsche bank reprezintă o recunoaştere a resurselor semnificative de talent de care dispune România. Sunt încrezător că Dbgt va deveni un punct de referinţă pentru persoanele talentate care îşi doresc o carieră de excepţie în it&C, atât la nivel local, cât şi internaţional”, a spus Marian V. popa , managerul Dbgt.

Marian V. popa a fost numit Manager al Db global technology la finele lunii martie 2014. Domnia sa are peste 30 de ani de experienţă în poziţii de conducere în cadrul unor companii importante

C

A puS, în SFâRŞit, piCioRul în RoMâniA Deutsche Bank a inaugurat, la începutul lunii trecute, DB Global Technology S.R.L. (DBGT) în Bucureşti, în care au fost investite 10 milioane euro. Centrul de tehnologie al băncii din Europa Centrală şi de Est va activa sub conducerea lui Marian V. Popa şi va crea până la 500 de locuri de muncă în domeniul IT&C până la finalul anului 2016.

it&C din România şi europa, precum Rank Xerox, iCl, Fujitsu Services sau endava Cee.

Guvernul oferă ajutor de stat pentru plata anGajaţilor „în acest centru vor fi dezvoltate aplicaţii software care vor fi utilizate în operaţiunile de trezorerie, managementul riscului de credit, procesare şi financiare ale Deutsche bank la nivel mondial. Alegerea României pentru acest centru, al patrulea al băncii germane după cele din Moscova, Sankt petersburg şi Carolina de nord, a avut la bază infrastructura it&C foarte bună, calitatea spaţiilor de birouri şi capacitatea şi

inventivitatea specialiştilor români din domeniul it&C, la care se adaugă cunoştinţele foarte bune de limba engleză ale acestora“, a spus popa. la momentul lansării, existau deja 65 de specialişti de top recrutaţi, cei mai mulţi de pe plan local, dar şi români repatriaţi. Din spusele managerului popa, salariile medii ale specialiştilor atent selectaţi vor fi de 1.500-2.000 euro/lună. potrivit datelor Ministerului Finanţelor publice, citate de Mediafax, valoarea costurilor salariale pe care Deutsche bank le va suporta până la finele anului 2016 pentru cei aproximativ 500 de angajaţi care îşi vor desfăşura activitatea în centrul din

bucureşti se va ridica la aproape 40 milioane de euro, din care 15,7 milioane de euro vor fi acoperiţi prin schema de ajutor de stat.

Deutsche bank este prezentă pe piaţa din România din anul 1998 şi oferă produse şi soluţii personalizate pentru clienţii băncii corporative şi ai băncii de investiţii, servicii de tranzacţii bancare pentru clienţi corporativi şi instituţionali, precum şi servicii de private banking pentru clienţii persoane fizice.

Deutsche bank este una dintre cele mai importante bănci germane şi, totodată, un partener al autorităţilor române, contribuind la unele dintre cele mai importante tranzacţii financiare din România (în sectoarele energetic, de transport şi al locuinţelor sociale). Deutsche bank a fost recent lead Manager al emisiunilor de obligaţiuni ale României, în septembrie şi octombrie 2013. în 2005, banca a intenţionat la un moment dat să cumpere bCR, dar a renunţat să mai fie parte în licitaţie. „Capul de pod” al Deutsche bank în România a fost înălţat abia acum, la 9 ani distanţă. Mai bine mai târziu decât niciodată! georgeta Clinca BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 15

-am auzit pe Radu popescu, directorul de vânzări al keplerRominfo, pledând convingător, în faţa unui client, pentru produsele Atlassian, cele pe care firma de aici le promovează, le localizează şi le îmbogăţeşte din timp în timp cu plug-in-uri de toată isprava: „Suntem Atlassian expert din 2008, iar din martie 2014 am devenit Verified Vendor. în toţi aceşti ani am implementat, configurat şi supervizat proiecte complexe. Folosim produsele Atlassian şi ne-am legat profund de acestea. Ştim să oferim suport la cotele oricărei exigenţe şi sus]inem flexibilitatea oric`rei afaceri!” în sprijinul acestor vorbe vin punctele forte ale JiRA şi Confluence, rezultatele lor la nivel global, eficienţa probată în lume şi în România, dar şi experienţa kepler Rominfo.

Cine sunt, mai pe larg, cele două companii?

Atlassian este o companie relativ tânără, fondată în 2002 în Sydney (Australia), dar care a evoluat spectaculos, ajungând în 2013 să fie evaluată la 3,5 miliarde dolari. Anul trecut, firma a atins vânzări de peste 150 de milioane dolari cu circa 600 de angajaţi, bifând deja peste 35.000 de clienţi în întreaga lume. printre aceştia se numără branduri notorii, precum Audi, twitter, bMW sau Cisco. produsele-fanion ale Atlassian sunt aplicaţia JiRA – un „bug tracker” foarte eficient, o platformă de modelare de procese extrem de flexibilă, la care se alătură

l

16

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

kepleR RoMinFo pune JiRA pe MASA bănCiloR Din RoMâniA Sunt din ce în ce mai mulţi aceia care devin interesaţi să afle mai multe informaţii despre produsul cu numele JIRA, un brand australian spectaculos, despre care se vorbeşte tot mai des în business în general, dar şi în mediul bancar în particular. JIRA este un software colaborativ pentru business care nu suplineşte şi nici nu substituie clasicele aplicaţii tip ERP, CRM sau BI, ci se integrează uşor cu oricare dintre acestea, modelând orice proces sau flux organizaţional şi completând „arsenalul“ de instrumente cu care se ajunge la performanţă. Kepler Rominfo e la datorie şi se arată gata să dovedească beneficiile acestei soluţii pe plan local.

ariile de buSineSS aCoperite de kepler, Cu aJutorul produSelor atlaSSian, dar şi al plug-in-urilor kepler

implementări pentru centre de suport şi/sau helpdesk implementări în industria de asigurări implementări în sectorul bancar implementări specifice în companii cu profil it implementări în companii specializate pe marketing şi vânzări şi software-ul de echipă, Confluence.

Firma a ajuns la astfel de rezultate bazându-se pe o politică de vânzări foarte

simplă şi transparentă: oferă pe website toate informaţiile tehnice posibile, detalii pentru training, precum şi costurile. preţurile licenţelor pleacă de

proCeSele geStionate prin Soluţia Jira în SeCtorul banCar

gestiunea proceselor de aprobare a creditelor validarea dosarelor urmărirea riscului/urmăriri ale acţiunilor comerciale aprobări pentru crearea de conturi urmărirea plăţilor internaţionale gestiunea alocărilor de resurse it pe proiecte informatice gestiunea proiectelor şi a resurselor alocarea de task-uri gestiunea timpului, a concediilor, a gradului de încărcare a resurselor alocate generarea de rapoarte specifice modelarea proceselor şi fluxurilor de validare şi decizie gestiunea comunicărilor pe proiect notificări prin e-mail sau chiar prin SMS şi gestiunea proiectelor pe toate dimensiunile lor (alocare, urmărire, validare, managementul documentelor asociate, validări, rapoarte etc.) gestiunea activităţilor de suport şi mentenanţă, a SlA-urilor şi, în genere, a oricărui flux/proces pentru care există sau se poate realiza o procedură de lucru

la 10 dolari per pachetul de 10 utilizatori, crescând progresiv şi neliniar odată cu cererile sectorului enterprise. prin „experţii” săi de pretutindeni, printre care se numără şi kepler-Rominfo în România, Atlassian ajunge mai uşor la „inima” clienţilor, probându-şi eficacitatea produselor. kepler-Rominfo a fost fondată în 1995, dispune de 280 de specialişti it şi are proiecte desfăşurate în 45 de ţări, pentru mai mult de 300 de clienţi din diverse verticale de business. kepler-Rominfo are o prezenţă multinaţională, dispune de centre de dezvoltare şi de birouri de reprezentare în România (bucureşti, piteşti, Craiova), europa de Vest şi Asia de Sud-est. kepler a desfăşurat şi desfăşoară proiecte de implementare JiRA în mai

multe bănci din România, dintre care două instituţii de credit cliente se regăsesc în top 5 al băncilor după criteriul cotei de piaţă a activelor.

mii de benefiCiari români folosesC inovaţia kepler-rominfo „kepler-Rominfo este nu doar un distribuitor pe plan internaţional al soluţiilor Atlassian, ci şi un consultant calificat şi un umăr de suport şi mentenanţă de reală nădejde. Atunci când clienţii aleg JiRA, noi le analizăm şi documentăm cerinţele funcţionale şi de business, dezvoltăm unelte adiţionale şi pachete de extindere JiRA, configurăm şi parametrizăm JiRA în funcţie de cerinţele clientului, asigurăm suport, monitorizăm procesele interne şi optimizăm caracteristicile funcţionale existente şi viitoare“, spune Radu popescu, directorul de vânzări al kepler-Rominfo.

Dar ce capabilităţi are, concret, JiRA? „putem enumera destule dintre acestea” – declară Florin haszler, directorul de produse al kepler-Rominfo. „De pildă, putem vorbi despre gestionarea completă a bugurilor, prioritizarea acestora şi încadrarea lor în perimetrul contractului SlA agreat cu clientul. Mai putem vorbi despre utilizarea de tickete, a fluxurilor de urmărire şi despre soluţionarea incidentelor, despre obţinerea de rapoarte flexibile şi notificări specifice. nu în ultimul rând, putem aminti trasabilitatea evoluţiei fiecărui task, urmărirea timpului consumat pentru fiecare sarcină, evidenţierea gradului de încărcare cu

utilizarea de tickete, a fluxurilor de urmărire şi soluţionarea incidentelor, obţinerea de rapoarte flexibile şi notificări specifice, trasabilitatea progresului pe fiecare task, urmărirea timpului consumat pentru fiecare sarcină, evidenţierea gradului de încărcare cu sarcini per resurse, evidenţierea timpului, efortului şi a performanţei asociate realizării acestora sunt câteva dintre capabilităţile jira. florin haszler, director de produse, kepler-rominfo sarcini per resurse, evidenţierea timpului, efortului şi a performanţei asociate realizării acestora şi, în genere, modelarea, urmărirea şi controlul oricărui flux intern al unei companii“, completează acesta. în sectorul bancar, am notat câteva experienţe interesante. în cazul unei bănci, kepler

Rominfo a realizat o implementare JiRA pentru gestionarea proceselor de aprobare a creditelor de către sucursale şi agenţii, dar care trebuie supervizate de departamentul juridic şi de board-ul executiv. A fost o integrare de tip Active Directory (AD), compania a avut un timp bine determinat să finalizeze proiectul, iar de succesul implementării s-au bucurat 700 de angajaţi. într-un alt proiect, s-a făcut o implementare JiRA pentru a ajuta respectiva bancă să gestioneze fluxul de aprobări ale derogărilor pentru clienţii de business. Vorbim tot despre o integrare de tip AD, cu 1.300 de utilizatori (clienţi business). Altă implementare, de această dată cu integrare de tip lDAp (lightweight Directory Access protocol) a fost făcută pentru o bancă ce a dorit să urmărească fluxul de activităţi al echipei de suport dedicate serviciilor de

internet-banking. în fine, a existat o implementare, în cazul unei bănci străine, pentru urmărirea fluxurilor de plăţi transfrontaliere pentru 700 de utilizatori conectaţi la final printr-o interfaţă cu banca Centrală etc. „Add-on-urile dezvoltate de kepler-Rominfo pe platforma JiRA sunt aplicaţii extinse, foarte utile, de tipul JJupin, JJupin Agile, sau blitz Actions, care au căpătat recunoaştere internaţională, fiind utilizate chiar şi de clienţi precum nASA!”, subliniază Radu popescu.

Respectivele plug-in-uri vin în întâmpinarea soluţiilor Atlassian, le completează şi asigură extinderea funcţionalităţilor sale.

De exemplu, JJupin oferă capabilităţi de scripting în fluxurile JiRA şi, astfel, clienţii au libertatea de a-şi instala şi crea noi funcţii şi fluxuri în JiRA, obţinând o adaptare mai rapidă la noi cerinţe, fără cost suplimentar de licenţiere sau specializare tehnică aparte în soluţia JiRA. kepler Rominfo a ieşit „la bătaie” cu un „arsenal” australian de calibru, care, cu un fine tuning propriu, românesc, îl duce la o victorie atât de probabilă.

Cristian Pavel

de Ce Jira de la kepler-roMinfo?

1. Fiindcă licenţierea nu presupune timpi morţi şi bătăi de cap 2. odată cu produsul în sine, vin şi serviciile de instalare şi configurare 3. există experienţă în modelarea de procese şi customizări 4. Se oferă ajutor pentru alegerea unui add-on complementar adecvat 5. Se face o integrare responsabilă cu terţi sau cu add-on-urile kepler Rominfo

BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 17

allevo despre BOOST - Banking On Open Source Technology Lanţul de distribuţie al serviciilor financiare este într-un proces de restructurare profundă, ca urmare a intrării pe această piaţă a unor jucători noi, cum sunt furnizorii de utilităţi, de tehnologie informatică, de comerţ electronic şi alţii.

CORINA MIhAlAChE, CEO Allevo

Ca o consecinţă directă a practicii novatoare pe care aceşti noi jucători o aduc prin serviciul oferit, piaţa serviciilor financiare înregistrează o segmentare profundă, care acutizează continuu competiţia dintre noii intraţi şi instituţiile financiare tradiţionale.

Una dintre cele mai inovatoare tendinţe este apariţia „monedei“ virtuale, în forma mai multor proiecte paralele, care, dincolo de moneda criptată a cărei emisiune o controlează, au favorizat apariţia mecanismelor de decontare şi plată, precum şi a infrastructurilor de cotare competitivă. Dacă adoptarea pe scară largă a acestor monede este limitată de prudenţa cu care este privită securitatea portofoliilor precum şi posibila utilizare pentru eludarea unor reglementări legale, caracteristica de excepţie a acestor proiecte informatice este că, la fel ca şi în cazul schimburilor comerciale efectuate cu valutele tradiţionale, este asigurat anonimatul părţilor implicate în tranzacţie.

Dincolo de suspiciunea de expunere la fraudă informatică prin utilizarea cripto-monedelor, industria tradiţională de intermediere financiară este expusă presiunii tot mai mari a atacurilor cibernetice, deteriorând calitatea experienţei clienţilor şi afectând sentimentul de încredere în etica afacerilor.

18

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

Ca urmare, reglementatorii pieţei financiar-bancare (globali, regionali sau statali) au declanşat un „tsunami“ al reglementării afacerilor pornind de la forma de încorporare, combaterea operaţiunilor nelegale şi terminând cu standardizarea operaţională prin reglementarea infrastructurilor de piaţă şi a operaţiunilor participanţilor.

Tot tehnologia informatică este cea care a deschis oportunitatea conectării oricăror dispozitive sau aparate care asigură confortul nostru cotidian, ceea ce împinge frontiera intermedierii financiare în zona SF cu referire directă la IoT/ IoE (Internet of Things/Internet of Everything).

Trăim în era incluziunii tehnologice masive a indivizilor, a capacităţii de stocare a unor volume gigantice de informaţii şi a capabi lităţii procesării inteligente a corelaţiilor între înregistrări; era comunicaţiilor mobile, în care contextul individual al unui utilizator poate fi interpretat pentru a-i pune transparent la dispoziţie cele mai avantajoase servicii.

Componentele hardware şi software-uri complexe sunt accesibile şi tot mai larg disponibile afacerilor şi indivizilor. Şi, ca să închid bucla într-o zonă netehnologică, populaţia se află într-o creştere accelerată, accesul la informaţie şi educaţie urmăreşte o tendinţă de democratizare continuă, creând o problemă de utilizare a resurselor umane disponibile; asistăm la o politică globală de creştere a spiritului antreprenorial astfel încât indivizii să rămână singurii responsabili pentru propriul destin.

Corelat cu resursele şi expertiza de care dispune, Allevo a revizuit portofoliul de proiecte pe care le propune partenerilor din piaţa domestică şi internaţională, într-o încercare de construire a unei platforme de interacţiune semantică între partenerii de afaceri financiare. Noi suntem încredinţaţi că această iniţiativă este de natură să stimuleze apariţia unei pieţe de largă cooperare între specialişti cu profiluri profesionale complementare – experţi bancari, financiari, consultanţi, analişti de sistem, analişti de piaţă, arhitecţi şi designeri de soluţii IT, programatori, testeri, ingineri de suport şi implementare, comunicatori etc. Acest ecosistem de cunoştinţe, dublat de capacitatea antreprenorială individuală, poate deveni o foarte productivă elită de cercetare şi inventică, un urmăritor agil al

Reacţia Allevo tendinţelor de evoluţie a pieţei, dar şi un factor novator şi formator de piaţă. liantul pe care noi mizăm este donaţia, accesibilă în regim open source GPl V3, a suitei Allevo de procesare a tranzacţiilor financiare – qPayIntegrator – în cadrul proiectului FinTP. Depozitarul donaţiei Allevo este asociaţia FINkers United – care poartă numele comunităţii pe care noi o construim pentru dezvoltarea proiectului FinTP. Cuplul proiect open source-comunitate este platforma de învăţare şi creaţie, despre care noi credem că va deveni un laborator de dezvoltare competitivă a pieţei financiare.

Odată cu schimbarea modelului de afaceri şi distribuţie a produselor proprii Allevo, qPayIntegrator a fost rebrand-uit FinTPEE. FinTP-EE este produsul destinat mediului enterprise şi garantat de Allevo pentru conformitatea cu standardele şi reglementările aplicabile. FinTP-EE este o aplicaţie competitivă internaţional (aşa cum am putut determina în cei 7 ani de participare la evenimente bancare de vocaţie globală şi europeană), din perspectiva funcţionalităţilor pe care le asigură, a

tehnologiei şi a conformităţii cu reglementările şi standardele globale şi regionale.

BOOST-banking on open source technology – reprezintă noua mantră a echipei Allevo, care urmăreşte saltul calitativ de la creaţia strict limitată la matricea tehnologică, la creaţia noii pieţe semantic interoperabile de-a lungul întregului lanţ de distribuţie a serviciilor financiare. Închei prin formula inserată de fiecare dată în intervenţiile publice ale membrilor echipei Allevo – că suntem foarte interesaţi de colaborarea cu persoane care doresc să înveţe sau care au o expertiză utilă comunităţii FINkers United sau proiectului FinTP, firme cu expertiză informatică de orice profil: integratori, furnizori de soluţii, dezvoltatori de software original, revânzători de produse IT cu valoare adăugată şi, desigur, orice organizaţie care utilizează operaţiunile financiare ca nucleu al propriilor afaceri sau ca facilitator al valorificării propriului portofoliu de produse şi servicii. Este momentul cooperării deschise prin complementaritatea activelor partajate şi al competiţiei acerbe prin valoarea livrată clienţilor.

BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 19

ChieF DigitAl oFFiCeR, entru companiile care se dezvoltă rapid, Chief Digital officer (CDo) pare să fie noua „poziţie it.” De fapt, gartner estimează că 25% dintre afaceri vor avea un CDo până în 2015, citează www.wired.com. Adesea, este o dezvoltare organică: circa 70% dintre CMo spun că au deja un şef de marketing tehnolog care le raportează şi fără al cărui suport recunosc că ar fi pierduţi.

Ar putea părea evident că apariţia acestei noi poziţii este generată de explozia tehnologică, dar şi de rolul esenţial pe care tehnologia îl are în vieţile clienţilor. experţii organizaţionali mai spun şi că tensiunile crescânde din rândul C-urilor dezvoltă de asemenea trend-ul, având în vedere că CMo şi Cio se ciocnesc frecvent în întrebări despre teritoriu, inovaţie şi răspundere. un studiu recent al Accenture susţine că CMo nu se gândesc prea mult la omologii lor din mediul tehnologiei. 38% dintre CMo spun că it-ul îi ţine în mod deliberat deoparte, iar 35% se plâng că preocupările de marketing nu sunt o prioritate suficient de înaltă. nemulţumirea este reciprocă.

31% dintre Cio spun că marketingul este rău-informat despre tehnologie, iar 36% sunt supăraţi pentru că marketingul îi ocoleşte atunci când caută soluţii, mergând la vânzători din afară şi la agenţii fără să caute mai întâi soluţii interne.

p

tehnoloGia sChimbă peisajul de afaCeri în ultimele două decenii, tehnologiile au transformat semnificativ peisajul de afaceri.

Surprinzător, industria 20

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

o nouă FunCŢie în inDuStRiA FinAnCiARă O nouă poziţie pare că îşi face loc în ogranigrama organizaţiilor din industria financiară, aceea de Chief Digital Officer (CDO). Apariţia acestei noi poziţii este generată de explozia tehnologică, dar şi de rolul esenţial pe care tehnologia îl are în vieţile clienţilor. Companiile de cercetare avizate spun că 25% dintre afaceri vor avea un CDO până în 2015. Rămâne de văzut cât de adoptată va fi această funcţie în companiile româneşti, în condiţiile în care migrarea către digital nu mai este un factor inedit de diferenţiere, ci o prioritate pentru a face faţă concurenţei.

financiară a adoptat încet digitalul comparativ cu altele. industria serviciilor financiare a recunoscut însă că trebuie să crească eforturile către digital în ciuda tuturor intemperiilor.

Această recunoaştere se datorează în primul rând unei noi concentrări pe client. Clienţii serviciilor financiare nu au întârziat în adoptarea noilor tehnologii. există aproape acelaşi număr de subscrieri mobile în lume ca şi număr de oameni – 6,8 miliarde comparativ cu o populaţie de 7,1 miliarde –, 40% din populaţie este online şi nu sunt semne de încetinire. google a avut nevoie de 6 ani pentru a ajunge la 50 de milioane de utilizatori, în timp ce google+ a avut nevoie de numai 88 de zile pentru a atinge acest număr. este estimat că 40 de milioane de aplicaţii sunt

descărcate zilnic.

Cu un procentaj de nemăsurat al accesului la informaţie pe care digitalul îl permite, consumatorii aşteaptă un nou nivel al serviciilor. Ameninţarea de a nu ţine pasul îi face susceptibili de a-şi pierde întreaga linie de business în favoarea unor competitori mai agili. organizaţiile de servicii financiare cer un lider cu viziune care să poată îmbrăţişa oportunităţile alerte ale întreprinderii digitale şi care să învingă aversiunea faţă de schimbare.

Rolul CDo a apărut pe măsură ce firmele au recunoscut nevoia de a se concentra pe un set de responsabilităţi anterior distribuite între Cio, Cto şi CMo. CDo ar trebui să prezinte cunoştinţe avansate despre client, analiză, tehnologie şi marketing.

împuternicit cum trebuie, CDo poate aplica statisticile astfel încât să aibă impact asupra întreprinderii. pentru un CDo nou este important să dezvolte şi să înţeleagă strategia de business şi să fie un agent al schimbării care să provoace „status quoul”, dar să nu ameninţe cultura de lungă durată a organizaţiei.

Acesta ar trebui şi să construiască alianţe puternice între operaţiuni, it (specific livrării şi arhitecturii), analiză, clienţi şi marketing. nu în ultimul rând, un bun CDo trebuie să dezvolte o imagine clară a viitorului digital al organizaţiei, având în vedere aşteptările mari ale clientului formate de furnizorii de servicii financiare nontradiţionale ca google, yahoo şi paypal. nu există o soluţie simplă atunci când vine vorba despre „a deveni digital.” problemele din jurul siguranţei utilizatorului, riscul reputaţional şi cererile de reglementare au făcut industria serviciilor financiare precaută în a face progrese. oricum, neglijarea tehnologiilor digitale este esenţială dacă vrei să întorci spatele viitorului. emiliana dovan

area britanie a ajuns, în martie 2014, la 40,7 milioane de carduri contactless emise şi o reţea de 288.000 de terminale acceptatoare. la mijlocul anului trecut, polonia depăşise 10 milioane de carduri contactless şi reţeaua de terminale ajunsese la 140.000 de aparate. ungaria a primit în toamnă, de la beRD, un împrumut de 54,5 milioane euro pentru a pune la punct accesul la metroul budapestan exclusiv pe bază de carduri contactless. Contactless înseamnă... speechless?

MasterCard a anunţat în aprilie că, în decurs de un an, până la finalul lui 2013, şi-a extins sistemul de plăţi contactless în europa, prin creşterea numărului de ţări în care cardurile contactless sunt acceptate. tehnologia contactless este acum disponibilă în 63 de ţări din toată lumea, dintre care 34 din europa, inclusiv în 7 noi ţări, din 2013: Azerbaidjan, Finlanda, irlanda, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi olanda. Cardurile şi dispozitivele contactless MasterCard şi Maestro sunt emise de peste 220 de instituţii financiare din europa şi pot fi utilizate în aproximativ 2 milioane de locaţii ale comercianţilor din toată lumea, reprezentând o creştere anuală de peste 180%. în afara acestei creşteri solide a numărului de locuri unde sunt acceptate plăţile contactless cu MasterCard şi Maestro, numărul tranzacţiilor

M

geneRAŢiA CardurilOr COntaCtless Se gRăbeŞte Rău Există în acest moment circa 400.000 de carduri contactless în România şi aproape 7.000 de POS-uri aferente. Şapte bănci emit deja carduri de acest tip, unele de câţiva ani, altele de dată recentă.

Specialiştii sunt de părere că la finalul anului vor exista 700.000 de astfel de carduri, în condiţiile în care, la începutul lui 2013, numărul lor abia depăşea 100.000.

Dar „explozia” din România este însă neînsemnată faţă de fenomenul la scară mondială şi europeană, unde „apetitul” pentru plăţi contactless este incredibil.

contactless a crescut de peste trei ori în europa, iar volumul acestor tranzacţii a crescut de 4 ori, de la un an la altul. „plăţile contactless au ajuns la nivel de masă în mai multe ţări. în afară de faptul că este preferată de utilizatori din toată europa şi retailerii văd

simplificând şi făcând tranzacţiile mai sigure pentru toată lumea. tranziţia la contactless ne ajută, în plus, să continuăm să încurajăm utilizarea plăţilor mobile.

la finalul ultimului trimestru din 2013, aveam 50 de avantajul acestei modalităţi de plată – la unii comercianţi, peste 50% dintre tranzacţii sunt contactless,

programe nFC în derulare în

europa, ceea ce arată cât de importantă este inovaţia în plăţi pentru noi toţi, în europa”, a spus Javier perez, preşedintele MasterCard europe.

românia este hăt departe! la rândul lor, cei de la Visa europe au anunţat că în 2013 valoarea tranzacţiilor pe carduri Visa a crescut de 4 ori într-un singur an. numărul total de carduri Visa contactless emise în europa ajunsese la finalul anului la 80,6 milioane, relevând o creştere anuală de 158%. la capătul lui 2013, se detaşau, din perspectiva Visa europe, BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 21

proieCte ContaCtleSS ale MaSterCard în europa

câteva state cu performanţe impresionante: polonia (159 milioane de achiziţii cu carduri contactless în 2013), Marea britanie (94,3 milioane), Cehia (30,6 milioane), Slovacia (23,1 milioane) şi Spania (17,5 milioane).

România se mişcă lent, chiar exasperant în comparaţie cu europa vie şi vioaie. Dar speranţe există să se ajungă la o masă critică şi la folosirea acestor carduri în transportul în comun, după modelul Metrorex, RAtb sau tursib. bRD-groupe Société générale a depăşit în aprilie 140.000 de carduri cu tehnologie contactless emise pe piaţa românească. banca a început emiterea instrumentelor de plată contactless în anul 2010, bazându-se pe tehnologia „MasterCard paypass”. în perioada octombrie 2013-martie 2014, valoarea tranzacţiilor cu carduri contactless emise de bRD a crescut cu 60%, ceea ce deja e o performanţă. la noi, cardurile contactless mai sunt oferite de bCR, Citibank (cu retailul „înghiţit” de Raiffeisen anul trecut), ing, intesa Sanpaolo bank, Raiffeisen bank şi banca transilvania, urmând ca alte bănci să intre în „clubul” emitenţilor de instrumente contactless. Reţeaua de acceptare s-a dezvoltat şi ea, dar mai încet ca emiterea, numărând în acest moment aproape 7.000 de terminale compatibile cu tehnologia contactless.

Va mai trece apă pe Dunăre şi fluviul va mai avea destul timp să se umfle nervos până când vom ajunge în rând cu statele ex-socialiste şi la acest capitol. invariabil însă, europa vine peste noi şi lucrurile se vor schimba, negreşit.

Cristian Pavel 22

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

în polonia şi Cehia, aproximativ una din trei tranzacţii cu un card MasterCard şi Maestro este contactless, impulsionată de dezvoltarea la nivel de masă a cardurilor şi a terminalelor contactless, dar şi de campanii de marketing. în Spania, MasterCard şi banca Sabadell au anunţat un proiect pilot al hCe (host Card emulation), care a permis efectuarea de plăţi contactless cu telefonul mobil, fără utilizarea unui element securizat. în germania, MasterCard a anunţat un parteneriat între Deutsche telekom, telefónica Deutschland, Vodafone şi tReViCA (o companie deţinută de MasterCard), pentru a crea o nouă platformă mobilă şi a grăbi dezvoltarea plăţilor mobile în germania. în ungaria, un studiu bell Research din 2013, despre proiectul pilot MasterCard Mobile nFC Wallet, confirmă că tehnologia nFC este folosită foarte mult pentru plăţi, ca şi pentru acumularea de puncte de loialitate. Aproape 20% dintre respondenţi şi-au folosit portofelul mobil nFC cel puţin o dată pe zi, iar majoritatea dintre aceştia au colectat şi puncte de loialitate pentru cumpărăturile făcute. în Marea britanie, MasterCard s-a asociat cu Weve, joint venture-ul format din cei mai mari trei operatori de telefonie mobilă: ee, o2 şi Vodafone. Acest parteneriat va pune în valoare expertiza Weve în domeniul telefoniei, alături de abordarea inovatoare în domeniul plăţilor, pe care o are MasterCard, şi de relaţiile cu instituţiile financiare partenere din uk, reuşind să facă plăţile mobile contactless posibile pentru 80% dintre consumatorii britanici. în plus, ee (everything everywhere) a lansat serviciul său mobil nFC pe piaţa din Marea britanie. în elveţia, cei mai mari retaileri din ţară sunt în curs de implementare a plăţilor contactless în mii de locaţii comerciale. plata contactless fiind adoptată şi în parcări, restaurante fast-food şi în transportul comun, aceste noi proiecte contribuie la creşterea plăţilor contactless în ţară. în Rusia, persoanele care fac naveta vor putea călători mai rapid şi mai uşor, odată cu lansarea unui proiect pilot de plăţi contactless, la automatele de bilete de la metroul din Moscova. MasterCard, împreună cu Departamentul de transport şi Dezvoltare a infrastructurii de transport Rutier din Moscova, Metroul Moscova şi Sberbank au făcut plăţile contactless posibile în 10 staţii de metrou din Moscova, la 64 de automate de bilete. în olanda, după un proiect de plăţi mobile nFC de succes, derulat în oraşul leiden în 2013, ing bank a anunţat recent că, începând cu 15 aprilie 2014, toţi posesorii de carduri ing vor putea să facă plăţi contactless de pe cardurile Maestro. în Austria, majoritatea băncilor au început deja să activeze funcţia contactless pe portofoliile lor de carduri de debit Maestro, în momentul înnoirii acestora, punând astfel la dispoziţia celor mai mulţi posesori de carduri din ţară facilitatea de plată rapidă.

itcoin este un sistem de plată electronică descentralizat şi o monedă digitală creată în 2009 de Satoshi nakamoto, un japonez în vârstă de 37 de ani, care a descris pentru prima dată, online, acest concept. numele bitcoin vine de la „bit” (unitatea de măsură pentru cantitatea de informaţie) şi „coin”, adică monedă. bitcoin funcţionează ca o aplicaţie open source neobişnuită, bazându-se pe colaborarea reţelei peer-to-peer (p2p) pe care o formează. Spre deosebire de majoritatea monedelor, bitcoin nu se bazează pe încrederea într-un emitent central. bitcoin foloseşte o bază de date distribuită „democratic” în reţeaua peer-to-peer pentru a inventaria tranzacţiile şi se foloseşte de criptografie pentru a le securiza eficient.

Construcţia monedei bitcoin permite deţinerea şi transferul anonim de valoare. bitcoinii pot fi salvaţi pe un computer personal sub forma unui fişier portofel sau pot fi stocaţi cu un serviciu de portofel al unei terţe părţi, iar în ambele cazuri bitcoinii pot fi trimişi prin intermediul internetului oricărei persoane cu o adresă bitcoin.

b

Furia bitCOin pRoVoACă Şi FuRnizoRii De tehnologie Nu am scris niciodată la modul „aşezat” despre Bitcoin – criptovaluta care înfierbântă minţile internauţilor şi dă bătăi de cap finanţiştilor şi bancherilor „de rit vechi”. Evoluţia sa, mai greu de înţeles, urmărit şi mai ales de prezis, a fost şi continuă să fie fascinantă până într-acolo încât reuşeşte să mişte şi „fronturile” furnizorilor de tehnologie tradiţională. În ultima perioadă, pe seama încrederii acordate acestei experienţe, în lume au apărut primele bancomate pentru bitcoin şi primele carduri prepaid; urmează şi primele carduri de debit, normale sau biometrice, alimentate cu această „monedă”. După experienţa lansărilor primelor ATM-uri bitcoin din SUA şi din alte 9 state europene, chiar şi România se aliniază: din mai 2014, în Bucureşti funcţionează primul bancomat bitcoin!

avantaje şi dezavantaje neamestecul administraţiilor statale în emiterea, circulaţia şi cotarea bitcoin pune moneda, măcar teoretic, la adăpost de inflaţie. în afara acestui avantaj, mai există şi alte argumente pro: este uşor de vehiculat, printr-un portofel electronic situat fie pe calculator, fie pe telefon sau alt

computer personal; este divizibil până la 8 zecimale; nu costă nimic să-l păstrezi, iar siguranţa este dată de o tehnologie de criptare cu pretenţii de nivel militar. în fine, nu există taxe de transfer,

iar transferul se face imediat dintr-un colţ al pământului în altul. evident, există neajunsuri ale monedei. în prezent, moneda este complet nereglementată, iar aceasta este o sursă de

îngrijorare pentru investitori. bitcoin se poate folosi doar electronic şi numai cu acces la internet, ceea ce ridică probleme.

Mai mult, moneda este extrem de „volatilă” din punct de BankingTech

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ 23

Giulio Da Sacco (stânga) şi George Rotariu (dreapta), fondatorii Bitcoin România

vedere al cursului şi nu este susţinută de nimic real sau tangibil.

De la primele tranzacţii din 2009, bitcoin a avut o evoluţie relativ stabilă până în 2011, cursul de schimb în raport cu dolarul american crescând de la 0,30 uSD pentru un bitcoin (btC), până la aproximativ 17 uSD. Anii 2011 şi 2012 au fost perioade de consolidare, cursul variind destul de puţin şi ajungând la aproximativ 14uSD/btC. în 2013, preţul unui bitcoin a explodat de la 14 uSD/btC în ianuarie la un maxim istoric de peste 1.000 uSD în perioada noiembriedecembrie 2013.

Dacă până în 2013 reţeaua bitcoin era dominată de mici „producători” de monedă, implicarea unor companii şi investitori a dus procesul de „minerit” în aria profesională, cu apariţia de echipamente din ce în ce mai performante în reţea.

Creşterea spectaculoasă a cursului de schimb în raport cu dolarul a atras atenţia autorităţilor, în multe state moneda bitcoin nefiind recunoscută drept mijloc legal de plată. în luna decembrie 2013, anunţul băncii Centrale a Chinei privind interzicerea tranzacţiilor în bitcoin a marcat începutul declinului bitcoin. Cursul de schimb a scăzut constant şi a ajuns în câteva luni între 550 şi 650 uSD/btC. la sfârşitul lunii martie 2014, guvernul chinez a interzis băncilor şi procesatorilor de plăţi să mai tranzacţioneze bitcoin, preţul în raport cu dolarul american scăzând până la aproximativ 400 uSD/btC.

Carduri şi banComate pentru bani nevăzuţi Dar piaţa nu s-a speriat şi comunitatea bitcoin este pe deplin încrezătoare în viitorul acestei monede virtuale.

24

¦ ediŢia a iii-a 2014 ¦ BankingTech

interesul oamenilor deschişi spre această monedă alternativă a fost sesizat de producătorii de echipamente, care au lansat şi pus în funcţiune bancomate bitcoin dotate cu scannere speciale, care recunosc fie actele de identitate ale utilizatorilor, fie coduri QR. bancomatele permit schimbul de monezi virtuale bitcoin în numerar sau introducerea de bani pentru a cumpăra bitcoin prin transferul fondurilor din sau într-un portofel virtual de pe smartphone.

Am numărat pe harta geografică a bancomatelor bitcoin din lume cel puţin 13 tipuri de AtM-uri, localizate în SuA, Marea britanie, Canada, Finlanda, Franţa, Spania, Cehia, elveţia, germania, italia, israel, turcia, Singapore, Mexic, Coreea de Sud şi

Australia. nu doar câţiva colegi din ue au dat un semn de receptivitate. Din martie 2014, bitcoin România este oficial într-un parteneriat cu bitcoiniacs.com pentru aducerea primului aparat Robocoin din ţara noastră. bitcoiniacs este compania canadiană cu sediul în Vancouver care se numără printre pionierii AtM-urilor bitcoin din lume. Aparatul a intrat în funcţiune la începutul lunii mai şi funcţionează după un anumit orar, în zona centrală

a Capitalei.

Dar lucrurile nu se limitează la bancomate. în ianuarie, SmartMetric a anunţat că va lansa primul biometric bitcoin Card, bazat pe amprentă digitală. în aprilie, a fost lansat Cryptex Card, primul card prepaid reîncărcabil bitcoin, folosit la retrageri de numerar în majoritatea reţelelor tradiţionale de AtM-uri din lume. proiectul Cryptex valorizează de fapt experienţa bitplastic, primul card bitcoin lansat în lume, în 2013.

Xapo, o companie de servicii financiare cu sediul în California, care mizează 100% pe bitcoin, a anunţat în aprilie lansarea iminentă a unui card de debit pe una din schemele internaţionale de plată, care leagă produsul său de portofelele bitcoin. Acest prim card de debit bitcoin va fi alimentat direct din contul de bitcoini pe care utilizatorii îl au pe Xapo. Comenzile pentru acest card au şi început, clienţii putând comanda un card de debit cu o taxă modică. Cardul va oferi aceleaşi funcţionalităţi ca şi cardul bancar obişnuit, iar Xapo va procesa tranzacţii în timp real, debitând portofelele bitcoin. interesant, conversiile valutare se vor face la cursul de bitstamp.

Cristian Pavel

BankingTech mAI 2014

CASH DEPOZIT soluŢie self-service compactĂ pentru nevoi diverse În domenii variate de afaceri.

soluŢii iT&C penTru indusTria finanCiarÃ

www.piatafinanciara.ro

SOluȚII InOvATIvE dezvoltate in-house!

SUPLIMENt www.ropeco.ro

telefon: +40 (0) 21.317.37.50

fax: +40 (0) 21.317.39.06

mobil: +40 (0) 722.314.043

e-mail: office@ropeco.ro

PIAtA FINANCIARÅ