Piata Financiara

www.piatafinanciara.ro Nr. 1-2 (230-231) / ianuarie-februarie 2015, Pre] 15 lei

www.piatafinanciara.ro

RevIstĂ lunaRĂ FInancIaR - BancaRĂ

leAsing operAţionAl: evoluţii 2014, tendinţe 2015

PIAtA FINANCIARÅ CREDITELE CHF::

Tratament individual,

DA,

global, BA!

COVER Doar câţiva ghiocei au r|s|rit printre nămeţii neperforman}elor

PIa}a FInancIaR| Nr. 1-2(230-231) / ianuarie-februarie 2015

GÂNDURI PRIVIND 2015:

câT Din opTimismul mAnAgerilor vA fi vAliDAT De evoluţiA pieţelor?

IlInca RosettI,

DIRectoR GeneRal PRocReDIt Bank

Dacă rămâi loial crezului profesional, reuşitele nu întârzie să apară

EDItORIAL

Drumul către normalitate

Norel Moise

Rând pe rând, valurile de proteste ale clasei celor împrumutaţi în franci elveţieni se sparg. Larma făcută de cei care îi îndemnau să iasă la proteste în piaţa publică (a se citi pe scările BNR) sau să se ia de piept cu băncile prin tribunale e din ce în ce mai firavă. Instanţele au intrat în normalitate şi nu mai dau verdicte în acord cu sensibilitatea celor care ţipă mai tare, aşa că asistăm la o revenire la normalitate.

Chiar în timp ce scriam aceste rânduri a apărut o nouă ştire, din care aflăm că Volksbank a mai câştigat două procese pe speţa conversiei la cursul istoric.

Noţiunea de risc valutar pare să reintre în drepturi şi să nu rămână o simplă piesă de manual de liceu sau facultate. Îmbucurător este şi faptul că mulţi bancheri par a reveni cu picioarele pe pământ şi recunosc franc faptul că angajaţii lor de la ghişeu sunt destul de departe de aşteptări. Şi poate vor realiza că a da un credit nu e deloc echivalent cu a vinde o carte sau o pâine, iar standardizarea poate fi dăunătoare.

O spun dintr-o recentă experienţă proprie: aleatoriu, am testat trei agenţii aparţinând diferitelor bănci din piaţă, cu scopul obţinerii unui credit de nevoi personale. Am constatat o multitudine de similitudini între şabloanele cu care am fost abordat. Primul ţine de faptul că încercau să-ţi vâre în ochi în primul rând marile favoruri, cum ar fi o asigurare de viaţă – încă nu realizează că ei trăiesc din dobânda pe care noi le-o plătim! În al doilea rând, se remarcă un sentiment oarecare de suspiciune: nu cumva să întrebi ce venit îţi trebuie pentru a putea lua un credit în valoare de o anumită sumă, că ai devenit suspect instant!

Iar în al treilea rând, atunci când vine vorba de rata dobânzii, sunt etalate răspicat cifrele ce reprezintă marja băncii şi cumva în viteză şi pe un ton mai scăzut partea

Redactor-[ef: Norel Moise

PIAtA FINANCIARÅ Publicație lunară editată de FINMEdIA SRL

Redac]ia: Cristian Pavel Oana Voinea Lelia Huidumac Coralia Popescu Ortansa Moise

Redactor-[ef fondator: Florin Petria nmoise@piatafinanciara.ro

cpavel@piatafinanciara.ro ovoinea@piatafinanciara.ro lhuidumac@piatafinanciara.ro cpopescu@piatafinanciara.ro piataf@piatafinanciara.ro

P.O. Box 63-166, 71200, Bucure[ti Str. Nicolae G. Caramfil nr. 77, sector 1 Tel.: 021.315.79.26 021.315.79.13 e-mail: piataf@piatafinanciara.ro www.piatafinanciara.ro

www.finmedia.ro

ISSN 1224-4368 Tiparul: ARTPRINT www.artprint.ro

variabilă ce ţine de ROBOR. Acestea ar fi câteva constatări rapide ce mă fac să cred că mai e mult de lucru cu profesionalizarea celor din front office, numiţi pompos manageri de relaţii cu clienţii de retail (aşa e stipulat pe cărţile de vizită ale celor trei împricinaţi cu care mi-am mâncat în medie 2-3 ore din viaţă). Avea perfectă dreptate preşedintele BCR atunci când şi-a trimis oamenii din conducere prin agenţii – nu ştiu motivul real care a stat în spatele deciziei, dar e clar că o astfel de măsură e necesară. Şi ar mai fi necesar un lucru: aşa cum se cere acum ca soluţiile pentru cei cu credite în franci să fie unele individuale, la fel şi abordările privind orice serviciu bancar trebuie să fie individuale. La nivel corporate lucrurile stau mai bine. La nivel de retail însă, în spatele unor proceduri specific corporatiste, se ascund în continuare multă incompetenţă şi fugă de responsabilitate. Cine nu va reuşi de urgenţă acest lucru cu siguranţă va pierde bătălia pe acest front!

Revenind la debitorii în franci, lucrurile par să arate mai bine chiar mai rapid decât estimasem eu. Mă aşteptam la o aşezare a cursului în cel mult 3 luni. Însă deranjul făcut de franc în economia Ţării Cantoanelor se pare că a fost mult prea mare şi ceva reglaje de fine tuning au putut fi observate rapid. Nu mai e mult şi turmele aliniate în spatele avocaţilor vor constata că au pierdut timp şi bani serioşi. Onorariile avocaţilor adăugate la dobânzile pe care vor trebui să le achite totuşi la împrumuturi vor duce costurile la niveluri demne de vreun IFN din acela care pune fluturaşi în cutii poştale (ca să evităm termenul de camătă). Un proverb spune că piaţa de capital nu e pentru cei fără nervi: am putea extrapola c\tre toată piaţa financiară. Zic şi eu!

Departament comercial: 021.310.09.83 Abonamente (abonamente@finmedia.ro): 021.317.08.66

Difuzare: 021.317.08.66

Publicitate: 021.310.09.83 021.315.79.26 0744.354.768

Graphic Designer: Marius Filipoiu Corectur\: Irina Fr\]il\

Nota redac]iei Director general: Mihai S\ndoiu

Director evenimente: Alexandru Adrian

Editor-[ef: Georgeta Clinca

Director publicitate: C\t\lin Lamba

Niciuna dintre analizele revistei nu constituie o sugestie de investi]ie. Conform legii, investi]iile efectuate `n urma lectur\rii revistei implic\ responsabilitatea exclusiv\ a investitorilor. Este interzis\, conform legii, reproducerea integral\ sau par]ial\, pe orice cale [i prin orice mijloace, a con]inutului revistei f\r\ acordul scris al conducerii redac]iei [i al autorilor, care de]in dreptul de copiere. Apar]ine, `n exclusivitate, colaboratorilor responsabilitatea privind datele [i considera]iile din textele pe care le semneaz\. Opiniile colaboratorilor nu reprezint\ institu]iile [i/sau firmele cu care ace[tia au rela]ii contractuale de orice fel.

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

3

REVIST| LUNAR| FINANCIAR-BANCAR| ANUL XIX l Nr. 1-2 (230-231) ianuarie-februarie 2015

PIAtA FINANCIARÅ

sumar PIA}A bAncAr| Soluţii oferite de bănci pentru clienţii cu credite în CHF

Tratament individual – DA, global – bA / Pagina 8

InTErvIul EDI}IEI Indiferent de vicisitudinile diferitelor epoci,

Dacă rămâi loial crezului profesional, reuşitele nu întârzie să apară Interviu cu Ilinca Rosetti, Director General ProCredit Bank

/ Pagina 14

IFn Best in Leasing 2014 (managerul anului)

nu poţi obţine rezultate diferite făcând lucrurile la fel Interviu cu Felix Daniliuc, Director General Raiffeisen Leasing şi Preşedinte ALB România Pagina 20 Premieră 2015

/

Finanţare europeană pentru case de ajutor reciproc

/ Pagina 23

Leasing operaţional

/ Pagina 24 oPInIA SPEcIAlISTuluI Evoluţii 2014, tendinţe 2015

Despre măsuri reactive şi proactive

Protecţia consumatorului – între practicile incorecte şi nevoia de educaţie / Pagina 29

conSulTAn}| jurIDIc|

covEr STory Pagina 10

Implicaţiile anulării actelor frauduloase încheiate în perioada de pre-insolvenţă asupra terţilor dobânditori şi subdobânditori ai bunurilor / Pagina 36

EvEnImEnT FInmEDIA Gânduri privind 2015

cât din optimismul managerilor va fi validat de evoluţia pieţelor? /

Pagina 38

lEADErShIP Tineri performeri în străinătate

Premianţii Galei Studenţilor români din Străinătate / Pagina 45

eFInAncE Lauri şi laureaţi

eFinance a decernat premiile sale anuale pentru performanţele anului 2014 / Pagina 46

Anul bAncAr 2014

Doar câţiva ghiocei au r|s|rit printre nămeţii neperformanţelor

Un show global ce a derulat secvenţe ale viitorului

cES 2015, sub semnul interconectării / Pagina 48

mAcroEconomIE Între plusuri şi minusuri

Economia globală se recuperează greu postcriză / Pagina 50

Se prefigurează cifre negre pentru bilanţurile băncilor comerciale. Pierderea cumulată a sistemului bancar se cifrează în jurul miliardului de euro (circa 4,4 miliarde lei), potrivit situaţiilor provizorii, neauditate. Doar 13 bănci au reuşit să închidă pe profit, restul de 27 contabilizând pierderi.

ASIGur|rI Combinaţia succesului în asigurări

Produse atractive dublate de canale de distribuţie performante Interviu cu Sorin Mititelu, CEO BCR Asigurări de Viaţă / Pagina 52 Şoferii tineri, „lămâile” din piaţa asigurărilor auto

necorelarea riscului cu prima afectează asigurătorii şi asiguraţii cu grad scăzut de risc / Pagina 54 Tic-tac...

Sistemul public de pensii, sub presiunea declinului demografic /

Pagina 56 Avers [i revers

nu poţi scumpi poliţele fără să compensezi prin calitate Interviu cu Viorel Vasile, CEO şi fondator Safety Broker / Pagina 58

PIA}A DE cAPITAl Repoziţionare

certinvest – de la administrator independent la grup financiar integrat / Pagina 60

buSInESS Noul Audi Q3

un Suv de succes, acum îmbunătăţit / Pagina 61 O marcă dinamică

Dacia este un punct forte pentru Grupul renault Interviu cu Nicolas Maure, Preşedinte Director General Automobile Dacia şi Director General Renault România / Pagina 62 Motorul economiei, în impas

românia este codaşa uE la Imm-uri active / Pagina 64

ABONAMENTE

bogdan căpraru,

Florin Dănescu,

George chiocaru,

Anii de boom și euforie din perioada 2006- 2008 au adus multe probleme sistemului bancar românesc.

Libertatea comerțului poate fi asigurată numai prin impunerea unui climat de disciplină economică pentru toţi.

Au fost introduse o serie de modificări de substanță, cu impact direct asupra emitenților listați în România.

Pagina 28

Pagina 32

Pagina 34

conferen]iar Dr. universitatea Alexandru Ioan cuza, Iaşi

Pre]ul* de abonament la Pia]a Financiar\

135 RON(1 an) / 70 RON (6 luni)

*(inclusiv TVA [i taxe po[tale). Revista are 12 numere, 10 apari]ii pe an.

Plat\: Ordin de plat\ Garanti Bank, Ag. Sun Plaza, Bucure[ti, Cont LEI: RO48 UGBI 0000 6220 0316 0RON Abonamente online: abonamente@finmedia.ro Abonamente prin telefon: Tel.: 021-315.79.26 int. 211; Fax: 021-317.08.66

4

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

Preşedinte Executiv Asociaţia română a băncilor

Associate bulboacă & Asociații ScA

{tIRI ÎNCă o STRATEGIE ENERGETICă

SISTEMul bANCAR – 57.700 DE ANGAjAţI Sistemul bancar din România a încheiat anul 2014 cu un număr de 57.732 de angajaţi, 40 de instituţii de credit şi 168 de instituţii financiare nebancare (IFN), potrivit prezentării „Supravegherea bancară – evoluţie, principii, instrumente”, realizată de directorul adjunct al Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României, Adrian Cosmescu. Astfel, numărul de angajaţi din sistemul bancar din România a scăzut, în ultimul an, cu aproximativ 900, de la aproape 59.000 de angajaţi la finalul anului 2013. Comparativ cu anul 2008, când sistemul bancar a atins apogeul în materie de extindere, numărul de angajaţi a scăzut semnificativ, cu circa 14.000 de persoane, având în vedere că la 31 decembrie 2008 în sistem lucrau aproape 72.000 angajaţi. Potrivit prezentării oficialului BNR, la finalul anului trecut, cele 40 de instituţii de credit din sistem deţineau active totale de 364 de miliarde de lei (81,3 miliarde de lei), reprezentând 54% din PIB, iar cele 168 de INF-uri totalizau active de 25 de miliarde de lei (5,6 miliarde de euro), reprezentând 4% din PIB. În plus, pe piaţa din România activează opt instituţii de plată şi două instituţii emitente de monedă electronică.

17 băNCI lA „PRIMA CASă” Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a împărţit plafoanele de garantare pentru anul 2015 celor 17 finanţatori participanţi în programul „Prima Casă“, în sumă totală de 2,5 miliarde de lei. „Plafonul total, aprobat prin HG nr. 16/2015, este în valoare de 2,5 miliarde de lei şi va fi utilizat în condiţiile împărţirii în mod egal a riscurilor şi a pierderilor între statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, prin FNGCIMM şi finanţatori”, a anunţat instituţia într-un comunicat. Potrivit documentului, alocările de sume au fost realizate de FNGCIMM cu acordul Ministerului Finanţelor Publice, în funcţie de estimările băncilor partenere privind volumul garanţiilor ce vor fi acordate în anul 2015, precum şi de valoarea garanţiilor acordate de fiecare finanţator în anul 2014. „Pentru a asigura o bună dinamică a fondurilor alocate, conform prevederilor legale incidente, FNGCIMM este autorizat să evalueze cel puţin trimestrial modul de utilizare de către finanţatori a sumelor alocate şi să efectueze redistribuiri între finanţatori în funcţie de gradul de utilizare a acestora”, se mai arată în comunicat.

6

Viitoarea strategie din domeniul energiei va fi centrată pe conceptul de securitate energetică şi ar putea fi finalizată în septembrie sau octombrie, potrivit ministrului de resort, Andrei Gerea (foto). „Punctul central al viitoarei strategii energetice este securitatea energetică. (...) Nu doar noi să avem suficient, dar să putem oferi securitate şi celor din jurul nostru. Vedeţi ce se întâmplă în jur. Nu ştim încotro ne îndreptăm. România trebuie să îşi ia în serios rolul de a oferi securitate, nu militară, ci energetică în regiune“, a declarat domnia sa.

Ministrul Energiei consideră însă că aceasta ar fi trebuit însoţită şi de o strategie de reindustrializare. „Dacă vorbim despre consumuri energetice, trebuie să ştim ce poate fi dezvoltat: industria metalurgică, auto, agricultura cu irigaţiile şi aşa mai departe. Trebuie să ştim cât vom consuma, unde vom consuma. Numai că în acest moment nu avem o idee în zona de reindustrializare şi la nivelul ministerului va trebui să găsim un răspuns, să mergem în mod evident pe eficientizare, pe asigurarea unui mix energetic care să ne asigure şi confortul şi competitivitatea”, a spus Gerea. Acesta nu a precizat ce se va întâmpla cu precedenta strategie, realizată de fostul ministru al Energiei, Răzvan Nicolescu, şi lansată în dezbatere publică la sfârşitul anului trecut.

CREşTERE ECoNoMICă DE 2,8% Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a modificat în creştere la 2,8% estimarea privind avansul produsului intern brut al României pentru 2015, potrivit Prognozei pe termen mediu 20142018 – varianta de iarnă publicată pe site-ul instituţiei.

Anterior, în prognoza pe termen mediu – varianta de toamnă, CNP previziona o creştere economică de 2,5%. În ceea ce priveşte creşterea PIB aferentă anului 2014, aceasta este estimată la 2,9%, cu 0,3 puncte procentuale mai mare decât în prognoza din toamnă.

Referitor la produsul intern brut nominal, CNP estimează pentru acest an o valoare de 709,7 miliarde lei, iar pentru 2014 de 674,3 miliarde lei.

Prognoza pe termen mediu 2014-2018 – varianta de iarnă prevede pentru 2016 o creştere economică de 3%, pentru 2017 de 3,3%, iar pentru 2018 de 3,5%.

Potrivit datelor publicate pe 13 februarie de Institutul Naţional de Statistică, produsul intern brut în anul 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 2,9% comparativ cu anul 2013, iar PIB-ul din trimestrul IV 2014 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5%, comparativ cu trimestrul anterior.

bNR ÎNDEPlINEşTE CERINţElE bASEl III Banca Naţională a României a implementat soluţia standard BearingPoint de raportare, ABACUS/Regulator, pentru a se conforma noilor cerinţe ale Autorităţii Bancare Europene de colectare şi remitere a datelor. Datorită unui proces rapid de implementare, BNR a putut colecta datele de la băncile din România şi le-a transmis în timp util la Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Raportarea cerinţelor CRD IV/CRR I pentru băncile din România şi transmiterea datelor la EBA dă posibilitatea BNR de a avea un cost redus de mentenanţă în ceea ce priveşte schimbările frecvente asociate cu colectarea datelor la nivel european. Conform Băncii Naţionale a României, lansarea rapidă şi stabilă a platformei BearingPoint, de ultimă generaţie, pentru colectarea de date a ajutat banca naţională să respecte calendarul de raportare reglementată impus de către EBA. Echipa de proiect a oferit BNR expertiză tehnică, raportare XBRL (extensive business reporting language) şi expertiză COREP şi FINREP. Mai mult decât atât, proiectul a fost implementat la timp, s-a încadrat în buget şi a întrunit aşteptările BNR. ABACUS/Regulator este o platformă de ultimă generaţie de colectare de date, creată pentru bănci centrale şi autorităţi de supraveghere, astfel încât toate cerinţele de raportare cuprinse în supravegherea prudenţială să poată fi îndeplinite.

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

PIA}A BANCAR|

SoluţII oFERITE DE băNCI PENTRu ClIENţII Cu CREDITE ÎN ChF

Tratament individual – DA, global – BA Zi după zi devine din ce în ce mai clar faptul că rezolvarea problemelor celor peste 75.000 de persoane fizice care au credite în franci elveţieni capătă soluţii individuale. În total, 14 instituţii de credit au acordat astfel de finanţări, iar 95% dintre împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. Opt din cele 14 au anunţat şi măsuri de reducere a efectelor aprecierii francului în raport cu leul. Băncile sunt preocupate de găsirea de soluţii pentru susţinerea clienţilor cu credite în CHF în faţa consecinţelor unui mediu valutar volatil.

Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci elveţieni, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

OTP şi Millennium Bank au redus marja de dobândă cu 1,5 puncte procentuale pentru o perioadă de trei luni. Raiffeisen Bank a scăzut dobânda cu cinci luni înainte de termenele contractuale. Volksbank va menţine până la 17 aprilie cursul de schimb franc/leu folosit de bancă la 31 decembrie, de 3,8035 lei, iar Banca Românească a decis să scadă dobânda pentru creditele în CHF cu circa 0,8 puncte, prin aplicarea indicelui LIBOR la 3 luni valabil luni, 26 ianuarie, care se situa la -0,954%. Bancpost a aplicat din 29 ianuarie reducerea dobânzii cu 0,8 puncte procentuale pentru clienţii săi. Piraeus Bank reduce dobânda la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte, prin actualizarea LIBOR. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor apreciază că, în cazul conversiei creditelor din franci elveţieni în lei, băncile ar trebui să aplice un discount la soldul acestora de 20%-25%. Încă din 2009, Bancpost a dezvoltat soluţii pentru clienţii cu credite în CHF, printre care restructurarea, conversia de monedă şi prelungirea perioadei de creditare. Banca afirmă că a răspuns tuturor solicitărilor primite de la clienţi cu oferte dedicate, în funcţie de nevoile şi profilul acestora, precum şi de caracteristicile creditului existent. În 2012, Bancpost a derulat o campanie prin care oferea clienţilor în dificultate soluţii atractive pentru conversia de moned\ în

8

Lei sau Euro, fără costuri adiţionale din partea clienţilor şi fără a solicita garanţii suplimentare. În 2013 a derulat pro-activ o campanie de informare, prin care a oferit conversia de monedă la rate bune ale dobânzilor. Campania a avut şi o componentă educaţională, prin care erau subliniate avantajele pe care le aduce o rată în moneda naţională. În urma campaniei, clienţii au fost contactaţi de ofiţerii de credit şi telefonic, pentru a li se reaminti opţiunea de conversie în Lei. Însă volumul conversiilor în Lei a rămas unul modest, întrucât clienţii au demonstrat un interes limitat pentru aceste soluţii. Un posibil motiv ar fi aşteptările pe care clienţii le-au avut vizavi de o revenire a cotaţiei francului elveţian în raport cu leul, dar o contribuţie importantă, şi regretabilă în acelaşi timp, au avut-o mesajele transmise de diverşi consilieri care au indus clienţilor din piaţă mesajul că ar avea opţiuni mai bune. Pe zona de credite de consum, Bancpost a derulat două campanii ample de refinanţare în Lei sau Euro. Prima campanie recompensa clienţii care şi-au respectat angajamentele financiare printr-un produs de refinanţare, creditul Bravo, care reducea rata lunară cu până la 50%. Cea de-a doua, pentru creditul Nume Prenume, a pus la dispoziţia clienţilor o ofertă personalizată, cu o dobândă care ţinea cont de relaţia bună cu banca şi de comportamentul responsabil al clientului. Împreună cu echipa Volksbank România, Banca Transilvania lucrează la oferta de conversie care să ajute, prin alternativele sale, clienţii Volksbank România care au luat credite în franci elveţieni. Lansarea ei este o prioritate

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

pentru BT şi va fi prezentată în momentul în care pachetul de acţiuni al Volksbank România va trece în proprietatea Băncii Transilvania. Scopul ofertei este oferirea unei modalităţi de reducere a expunerii totale faţă de Grupul Financiar Banca Transilvania, precum şi o reducere a ratelor lunare ale clienţilor. Banca Transilvania ar putea

reduce soldul creditelor în franci elveţieni după conversia în lei cu peste 25%. Banca va oferi clienţilor Volksbank cu credite în franci elveţieni mai multe variante de conversie în lei sau euro, cu discount-uri aplicate ulterior la sold în funcţie de profilul acestora, reducerea putând depăşi în unele cazuri 25%, pentru a scădea expunerea totală şi rata lunară. Omer Tetik a declarat că nu se poate discuta de o soluţie general valabilă, având în vedere că portofoliul de credite în CHF este foarte diversificat, însă a punctat că soluţiile oferite vor fi individuale, toate având ca scop diminuarea expunerii totale şi a ratei lunare de plată.

Piraeus Bank a redus în data de 5 februarie dobânzile la creditele în franci elveţieni cu 0,8 puncte procentuale faţă de nivelul de la sfârşitul lunii decembrie, prin actualizarea în avans a indicelui LIBOR la 3 luni, după ce anunţase că oferă soluţii individuale clienţilor cu astfel de împrumuturi. De asemenea, banca invită clienţii care au ridicat problema conversiei creditelor din franci în lei să vină la bancă să achieseze la o restructurare/rescadenţare. Banca susţine că debitorii şi-au asumat prin contract rambursarea împrumuturilor în valuta în care au fost accesate.

Totodată, Piraues susţine că nu poate face o propunere privind conversia, pentru că diferenţa de dobândă dintre lei şi franci ar face costul creditului mai ridicat.

Raiffeisen Bank are un portofoliu relativ restrâns de clienţi cu expunere în CHF, respectiv 8.800 de clienţi, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietăţi imobiliare. Începând cu anul 2009, banca oferă soluţii de restructurare pentru clienţii cu credite în CHF sau EUR. Din 2012, Raiffeisen Bank oferă şi soluţii individualizate pentru clienţii cu dificultăţi financiare care doresc conversia creditelor din CHF sau EUR în RON. Raiffeisen Bank reduce dobânda pentru clienţii săi cu credite în CHF, resetând-o anticipat, cu cinci luni înainte, conform ultimei scăderi anunţate de Banca Centrală a Elveţiei, de 0,5%. Noua dobândă a intrat în vigoare de vineri, 23 ianuarie.

Operaţiunea de resetare a dobânzilor trebuia făcută abia la sfârşitul lunii iunie 2015, conform termenelor contractuale. Raiffeisen oferă pentru clienţii cu dificultăţi financiare care au credite în valută şi care doresc să convertească creditul în lei dobânzi fixe pe perioada restructurării, cu reducerea semnificativă a ratei lunare (între 20 şi

40%) şi cu reduceri graduale ale datoriei (5% la fiecare doi ani pe perioada de maximum şase ani a restructurării, cu condiţia ca plata ratelor reduse să fie la zi). Astfel, cei care întâmpină dificultăţi la rambursarea ratelor pot cere o restructurare a creditelor.

Grecii de la Banca Românească au aplicat şi ei o reducere anticipată a cotaţiei Libor, care a trecut în teritoriu negativ, la -0,8%, începând cu 26 ianuarie 2015.

Ungurii de la OTP Bank, care şi-au externalizat cea mai mare a portofoliului substanţial de credite în franci elveţieni, au anunţat că vor scădea temporar dobânda clienţilor cu 1,5 pp timp de trei luni. Deşi este o ofertă cu caracter temporar mai bună decât cea a competitorilor, acceptarea acesteia se face prin acte adiţionale prin care clientul renunţă la alte pretenţii faţă de bancă, cum ar fi contestarea caracterului legal al unor clauze din contractele iniţiale care cresc costul de creditare.

Millennium Bank a decis, în data de 23 ianuarie 2015, să vină în întâmpinarea clienţilor cu credite în franci elveţieni cu o soluţie similară OTP Bank. Clienţii pot beneficia de o reducere temporară a marjei de dobândă, cu 1,5 puncte procentuale, pentru o perioadă de trei luni, iar pentru a beneficia de această măsură clienţii au depus o solicitare scrisă la orice agenţie a băncii, până pe 24 februarie.

Credit Europe Bank Romania anunţă că rata dobânzii se va reduce pentru toate creditele în franci elveţieni cu dobânda variabilă, inclusiv pentru cele aflate în perioada de restructurare, prin actualizarea indicelui LIBOR (luat în calcul la stabilirea dobânzii pentru creditele în franci elveţieni, alături de marja băncii) valabil la 4 februarie, care este cotat la -0,869% pentru termenul de trei luni şi la -0,76% pentru termene de şase luni. De asemenea, banca este de acord cu poziţia exprimată de BNR, de negocieri individuale între bănci şi clienţi pentru a găsi o soluţie favorabilă pentru clienţi.

Directorul BRD a precizat că banca pe care o conduce are cinci astfel de credite în portofoliu şi urmează să propună clienţilor respectivi conversia în lei, la cursul dinaintea aprecierii puternice a francului, la jumătatea lunii ianuarie.

Banca a derulat, pentru câteva luni în anul 2006, o ofertă pentru clienţii cu venituri mari. Ulterior a decis să oprească acest tip de finanţare. Soldul celor cinci credite în franci elveţieni este de circa 280.000 CHF. lelia huidumac / Georgeta Clinca

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

9

COvER stORy ANul bANCAR 2014

Doar câţiva ghiocei au r\s\rit printre nămeţii neperformanţelor Se prefigurează cifre negre pentru bilanţurile băncilor comerciale. Pierderea cumulată a sistemului bancar se cifrează în jurul miliardului de euro (circa 4,4 miliarde lei), potrivit situaţiilor provizorii, neauditate. doar 13 bănci au reuşit să închidă pe profit, restul de 27 contabilizând pierderi.

Veştile bune vin de la indicatorii care probează sănătatea şi stabilitatea sistemică: atât solvabilitatea cât şi lichiditatea se menţin la cote foarte bune. În ceea ce priveşte creditele neperformante, acestea erau la finele lui 2014 de 13,93% calculate pe metoda FMI şi respectiv 13,03% în versiunea EBA. Îmbucurător e faptul că gradul de acoperire este unul bun, de 70%. Vor mai veni însă provizioane chiar şi în acest prim trimestru din 2015, în special pe seama creditelor acordate de bănci unor clienţi care sunt acum în insolvenţă. În ceea ce priveşte cele mai mari bănci din punctul de vedere al activelor nu sunt modificări importante: cei mai mulţi jucători din liga mare au câştigat cotă de piaţă faţă de 31 decembrie 2013: Banca Transilvania, UniCredit Ţiriac Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, chiar şi ING Bank. Continuă însă scăderea în ceea ce-i priveşte pe greii BCR şi BRD Société Générale.

Din categoria băncilor de dimensiune medie, câştigătorii sunt Alpha Bank, Citibank, Garanti Bank, OTP Bank, în timp ce cele mai importante pierderi de cotă le-au avut Volksbank, NBG, Credit Europe Bank şi INTESA SanPaolo. În ceea ce priveşte plutonul celor mici şi foarte mici, surprind plăcut BCR Locuinţe, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Nextebank, RIB, BNR Paribas şi BRCI. Dar să vedem cine au fost performerii, aşa cum o arată cifrele preliminare, neauditate.

financiare. Profitul este de 448 milioane lei, în creştere cu 19,5% faţă de 2013. Raiffeisen Bank a anunţat un profit de aproximativ 426 milioane lei. UniCredit a obţinut câştiguri de 143 milioane lei iar BRD de doar 43 milioane lei. Profitul Garanti Bank a căzut la 9,4 milioane lei, faţă de 91,5 milioane lei în 2013.

Banca Transilvania a avut în 2014 cel mai mare profit din istoria băncii, de 448 milioane lei, în creştere cu 19,5% faţă de 2013, în ciuda majorării substanţiale, cu 56%, la 637 milioane lei, a provizioanelor aferente creditelor neperformante. Principalele surse de câştig ale băncii au fost dobânzile încasate pentru credite, mai

bT prinde locul I la profitabilitate Banca Transilvania a avut în 2014 cel mai mare profit din istoria băncii, dar şi faţă de celelalte bănci, ce şi-au făcut publice rezultatele

10

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

mari cu 15%, adică 147 milioane lei, precum şi vânzările de titluri de stat, în valoare de 135 milioane lei, în creştere cu 66%. Despre BT se poate spune că a avut câştiguri peste cele din perioada de dinaintea crizei din 2008.

BT a încheiat anul cu o creştere de 11,2% total active, 5,3% sold credite şi 16,4% resurse atrase, faţă de aceeaşi perioadă în 2013. Eficienţa operaţională a crescut, raportul cost/venit ajungând, la finalul anului 2014, la 41,9%. Profitul brut a crescut la 521,28 milioane lei, creştere cu 17,6% faţă de anul 2013.

Lichiditate structurală a fost de 55,3%, peste media sistemului bancar. Gradul de acoperire a

creditelor neperformante la sfârşitul anului 2014 este de 126,5%.

La sfârşitul anului 2014, activele băncii totalizează 35.645 milioane lei. În anul 2014 au fost acordate, atât companiilor, cât şi persoanelor fizice, 146.000 de credite noi, în valoare totală de 9.095 milioane lei. Marja netă a dobânzii a fost, în anul 2014, de 3,37%. Rezultatul pozitiv al băncii, înregistrat în 2014, a fost sprijinit mai ales de iniţiativele de control al costurilor, care au dus la o îmbunătăţire a raportului cost/venit cu peste 14% faţă de anul 2013, ajungând la 41,92% în anul 2014.

Numărul de clienţi activi ai băncii – persoane fizice şi companii – a crescut cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, de la 1,76 milioane la 1,89 milioane de clienţi. Focusul Băncii Transilvania au fost clienţii retail şi IMM, precum şi segmentele specializate. Numărul de operaţiuni derulate prin conturi BT a crescut cu peste 11% faţă de 2013, iar ritmul de creştere a veniturilor din comisioane operaţionale a fost de peste 13,5%.

Pe parcursul lui 2014 cota de piaţă privind decontările a atins valoarea de 10,9%. Cota de piaţă BT privind volumul tranzacţiilor este de 17,9%. În ultimele 12 luni portofoliul de carduri de credit a crescut cu 21%.

Anul 2014 a adus creşteri consistente pentru Banca Transilvania, pe domeniul retail fiind

acordate credite în valoare de 2.099 milioane lei. În ceea ce priveşte companiile, în cursul anului 2014 banca a acordat aproximativ 22.000 de credite noi.

La 31.12.2014, soldul creditelor BT era de 20.020 milioane lei, iar resursele atrase de la clienţi au ajuns la 30.046 milioane lei, raportul credite-depozite fiind de 66,6%.

Banca Transilvania continuă să se bucure de un excedent de lichiditate, indicatorul de lichiditate imediată fiind de 55,28%, sensibil mai bun decât media sistemului bancar. BT a înregistrat în anul 2014 cheltuieli nete cu provizioanele pentru active şi angajamente de creditare de 638 milioane lei. Acoperirea creditelor neperformante cu provizioane aferente şi garanţii ipotecare reprezintă în continuare peste 126,5%, valoare păstrată pe parcursul ultimilor doi ani. Soldul total al provizioanelor este de 2.474 milioane lei, la data de 31.12.2014, reprezentând 12,4% din totalul creditelor. În ceea ce priveşte solvabilitatea băncii, aceasta este de 17,35%, luând în considerare profitul anului.

Raiffeisen a pierdut fotoliul de lider Raiffeisen Bank a anunţat un profit de 97 milioane euro (aproximativ 426 milioane lei la un curs de 4,4 lei/euro).

Raiffeisen Bank România a devenit una dintre cele mai profitabile subsidiare din estul Europei ale grupului austriac, obţinând în 2014 un profit net de 97 milioane euro, arată datele prezentate de banca-mamă din Viena. Rezultatul obţinut de grupul Raiffeisen Bank România, care include banca, firma de leasing şi cea de administrare de fonduri de investiţii, este cu 3% mai mic faţă de cele 100 milioane euro din 2013.

Subsidiara Raiffeisen Bank din România şi-a majorat anul trecut activele totale la 6,920 miliarde în decembrie 2014, de la 6,528 miliarde euro la finalul lui 2013.

Capitalul deţinut de grupul Raiffeisen în România a fost majorat la 726 milioane euro în 2014, de la 674 milioane în 2013.

Valoarea totală a activelor ponderate la risc, printre care se află creditele, se ridică la 4,140 miliarde euro, în scădere de la 4,266 miliarde euro la cât era volumul creditelor la finalul lui 2013, ceea ce înseamnă că banca a derulat un proces de curăţenie a portofoliului.

Provizioanele constituite de Raiffeisen pentru creditele neperformante se ridicau în decembrie 2014 la 85 milioane euro, în scădere de la 106 milioane euro în 2013.

Rata creditelor neperformante la Raiffeisen Bank România este de 15%. În acelaşi timp, rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante se ridică la 85% în România. Rata creditelor neperformante este de 9,6% în decembrie 2014, în scădere de la 11,6% în 2013.

uniCredit ţiriac a accelerat UniCredit Ţiriac şi-a dublat profitul în 2014, ajungând la un profit net consolidat de 42 de milioane de euro, faţă de cele 19 milioane euro din 2013. UniCredit Ţiriac ocupă poziţia a şasea în sistemul bancar românesc după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 7,17%.

Volumul creditelor acordate de UniCredit pe piaţa din România a crescut anul trecut cu 6,9%, la 4,6 miliarde de euro, de la 4,3 miliarde de euro în 2013. Depozitele clienţilor au avansat într-un ritm similar, de la 3,4 miliarde de euro la 3,64 miliarde de euro, se arată în raportul publicat.

Veniturile operaţionale au coborât cu 3,1%, la 354 milioane de euro, în timp ce cheltuielile operaţionale au totalizat 173 milioane de euro, în scădere cu 2,3% faţă de anul 2013.

Profitul operaţional brut a fost de 181 milioane de euro, mai mic cu 3,9% raportat la anul anterior, dar rezultatul operaţional net a urcat la 48 milioane de euro, de la un profit zero în 2013. Veniturile din dobânzi au avansat cu 0,3%, de la 208 milioane de euro la 209 milioane de euro, în timp ce veniturile din taxe şi comisioane au scăzut cu 6,9%, la 69 milioane de euro.

Raportul între costuri şi venituri a crescut cu 0,4 puncte procentuale, la 49%, de la 48,6% în 2013, se arată în raport. Costul anualizat al riscului a scăzut cu 1,35 puncte, la 301 milioane de euro. În trimestrul al patrulea, grupul italian a înregistrat un profit consolidat în România de 7 milioane de euro, în scădere de la 8 milioane de euro în precedentele trei luni. În perioada similară a anului 2013, grupul a consemnat o pierdere consolidată de 26 milioane de euro pe piaţa românească. La finele lunii decembrie, UniCredit avea 184 de sucursale în România, în scădere de la 199 unităţi în 2013. Datele privind surcursalele din România incluse în raportul financiar al grupului italian reprezintă raportări realizate intern conform unei metodologii

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

11

COvER stORy contabile specifice, fiind uşor diferite faţă de cele pe care UniCredit Ţiriac Bank le raportează local. La nivel de grup, UniCredit a raportat un profit consolidat de 2 miliarde de euro, faţă de o pierdere de aproape 14 miliarde de euro în 2013.

Schimbare de trend la bRD BRD reuşeşte şi să închidă pe plus, semn că a reuşit să finalizeze procesul de restructurare şi să se repoziţioneze pentru o nouă perioadă de creştere.

Principalii indicatori financiari ai BRDGroupe Société Générale la 31 decembrie 2014 la nivel individual, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS), au fost: profit de 43,2 milioane lei, graţie scăderii costului net al riscului (-43% comparativ cu anul 2013) şi unui bun control al costurilor; scăderea ratei creditelor neperformante (la 20,3% de la 24,9% în anul 2013); grad îmbunătăţit de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (71% la sfârşitul anului 2014 faţă de 69% la sfârşitul anului 2013); indicator de solvabilitate confortabil: 17,0% (Basel III) faţă de 14,2% în anul 2013 (Basel II); creştere semnificativă a depozitelor persoanelor fizice: +8% faţă de luna decembrie 2013; eficienţă operaţională crescută: scădere cu 2,9% a cheltuielilor operaţionale comparativ cu anul 2013, raportul cost/venit rămânând la un nivel adecvat. În anul 2014, sectorul bancar românesc a continuat să se confrunte cu o cerere slabă de credite în pofida nivelului scăzut al dobânzilor.

Piaţa a înregistrat un declin al soldului creditelor brute (-3,1%) în ultimele 12 luni, determinat însă şi de operaţiunile de ştergere de creanţe, iar depozitele au crescut (+7,9%), în special pe segmentul companiilor (+10,7%).

Soldul creditelor nete acordate de BRD persoanelor fizice a atins 16,2 miliarde RON, în creştere cu 0,3% faţă de luna decembrie 2013, susţinut de dezvoltarea continuă a portofoliului de credite pentru locuinţe. Banca a înregistrat, în plus, o performanţă solidă în ceea ce priveşte creditele nou-acordate (+85% faţă de anul 2013). În ceea ce priveşte creditele acordate companiilor, cererea slabă şi concurenţa puternică au dus la un declin de 11,6% al soldului net, până la 10,2 miliarde RON. Banca a continuat să îşi consolideze baza extinsă de depozite, care s-a stabilizat la 36 miliarde RON, prin favorizarea atragerii de

12

depozite de la persoane fizice, reprezentând cele mai stabile surse de finanţare. Economiile persoanelor fizice au crescut cu 8% în anul 2014, avans care se situează peste nivelul pieţei.

Cu o rată credite nete/depozite de 73,4% la sfârşitul anului 2014 (-3,4 pp faţă de sfârşitul anului 2013), BRD şi-a reconfirmat poziţia financiară solidă şi şi-a întărit gradul de autonomie financiară. În consecinţă, banca are capacitatea de a-şi extinde semnificativ portofoliul de credite atunci când cererea se va redresa.

Venitul net bancar s-a redus cu 8,4% comparativ cu anul 2013, influenţat în principal de contracţia marjei nete de dobândă. Această evoluţie a fost cauzată în special de soldul mai scăzut al creditelor pentru companii. Susţinute de venituri în creştere din activităţi de investment banking şi servicii de custodie şi depozitare, veniturile din comisioane au rămas stabile, în ciuda activităţii mai slabe de creditare. Veniturile din alte activităţi bancare au fost mai mici ca urmare a unor venituri nerecurente înregistrate în anul 2013 (câştiguri mai mari din evaluarea portofoliului de swap-uri valutare).

BRD a continuat să implementeze măsuri de optimizare a costurilor care au determinat o reducere a cheltuielilor operaţionale cu 2,9% comparativ cu anul 2013. Raportul cost/venit a fost de 50,2%.

Banca a reuşit să reducă rata creditelor neperfomante (de la 24,9% la sfârşitul anului 2013 la 20,3% la sfârşitul anului 2014) în principal datorită implementării unei politici active de ştergere şi vânzare de creanţe, în acelaşi timp îmbunătăţind gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (de la 69% la sfârşitul anului 2013 la 71% la sfârşitul anului 2014). Costul net al riscului a scăzut cu 43% faţă de anul 2013 cu evoluţii favorabile pe ambele segmente, companii şi persoane fizice.

Prin menţinerea unui nivel solid al rezervelor de capital, BRD are un indicator confortabil de solvabilitate de 17% (Basel III), faţă de 14,2% în anul 2013 (Basel II), semnificativ superior cerinţelor de reglementare. „Anul 2014 a marcat un punct de cotitură pentru BRD, în care banca a revenit pe profit reuşind în acelaşi timp să îşi îmbunătăţească profilul de risc şi eficienţa operaţională. În anul 2015, BRD va continua să se bazeze pe soliditatea modelului său de bancă universală şi pe capacitatea de a oferi soluţii inovatoare şi

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

servicii personalizate unei baze largi de clienţi.

Mai mult ca niciodată, BRD are ambiţia de a se poziţiona printre principalii actori economici care asigură condiţiile revenirii investiţiilor“, a declarat Philippe Lhotte, Preşedintele Director General al BRD.

Garanti rămâne în continuare profitabilă Pentru Garanti Bank veniturile s-au situat la 631,5 milioane lei în 2014, în creştere cu 18,8% faţă de anul anterior. Profitul net consolidat al Grupului a ajuns la 34,4 milioane lei, la sfârşitul anului 2014, în timp ce activele totale s-au ridicat la 9 miliarde lei, în creştere cu 5% faţă de perioada similară a anului trecut.

Profitul Garanti Bank a căzut dramatic: 9,4 milioane lei faţă de 91,5 milioane lei în 2013.

Profitul se datorează companiilor Garanti Credite de Consum şi Leasing.

Garanti Bank a înregistrat în 2014 o creştere de 26,3% a veniturilor, faţă de 2013, ajungând la 539,2 milioane lei. În acelaşi timp, profitul net al băncii a ajuns la 9,4 milioane lei, după ce a absorbit impactul cerinţelor prudenţiale asociate cu sistemul bancar în 2014, rămânând în continuare profitabilă.

La rândul lor, instituţiile financiare nebancare ale Grupului au înregistrat profit net anul trecut: Garanti Credite de Consum – 13,9 milioane lei şi Garanti Leasing – 11,1 milioane lei.

Pe parcursul anului 2014, volumul total de credite al Garanti Bank a ajuns la 5,83 miliarde lei, înregistrând o creştere de 19,8% de la an la an. Segmentul IMM-urilor a crescut cu 17,1% comparativ cu anul precedent, în timp ce segmentul corporate a avansat cu 7,8% în aceeaşi perioadă. La rândul sau, segmentul de retail a urcat cu 31,4%, o contribuţie având şi fuziunea cu Garanti Credite Ipotecare.

Depozitele clienţilor au înregistrat o creştere în volum de 66%. În 2014, Garanti Bank a deschis şase agenţii noi – patru în Bucureşti, una în Cluj-Napoca şi una în Timişoara –, ajungând la 84 la nivel naţional, şi a extins reţeaua de ATM-uri inteligente, având în prezent peste 300 de unităţi Bancosmart în toată ţara. Mai mult, anul trecut banca a emis obligaţiuni corporative de 300 de milioane lei, pe Bursa de Valori Bucureşti, cu o maturitate de cinci ani. lelia huidumac

INtERvIuL EDI}IEI

INDIFERENT DE vICISITuDINIlE DIFERITEloR EPoCI,

Dacă rămâi loial crezului profesional, reuşitele nu întârzie să apară Interviu cu IlINCA RoSETTI, Director General ProCredit bank An de an, ProCredit Bank reuşeşte să performeze exemplar, menţinându-se profitabilă în vremuri grele şi reuşind o retenţie a clienţilor mai mult decât meritorie. deşi e o muncă de echipă, calitatea dirijorului contează enorm în obţinerea armoniei perfecte. Motiv pentru care i-am solicitat doamnei Ilinca Rosetti, director General al ProCredit Bank, desemnată de Piaţa Financiară Bancherul anului 2015, un interviu care să-i devoaleze cât mai multe dintre faţetele sale profesionale.

Cum apreciaţi că a fost anul 2014 pentru sistemul bancar românesc şi pentru ProCredit bank? În opinia mea, anul 2014 a fost unul foarte intens. Băncile au c\utat să îşi recâştige încrederea în propria capacitate de a-şi desfăşura activitatea într-un mod adecvat şi sigur, în timp ce clienţii au încercat să îşi redobândească încrederea în propriile instincte şi în formularea unor viziuni optimiste asupra viitorului. dincolo de resursele aparent abundente existente în trezoreriile băncilor, intermedierea financiară a rămas totuşi la un nivel nesatisfăcător. Băncile nu şi-au atins scopul comun, acela de a mări portofoliul de credite al sistemului. Cauza pare a fi nivelul crescut al creditelor neperformante raportat în continuare de sectorul bancar, dat fiind că o parte semnificativă din resursele băncilor sunt folosite pentru a compensa creditele neperformante. Până ce băncile nu soluţionează problema creditelor vechi, este puţin probabil ca finanţarea să fie reluată la un nivel satisfăcător al dobânzilor, corespunzător riscului actual (şi nu riscului afacerilor din trecut finanţate de către bănci). La fel de important de menţionat sunt rezerva, cât şi neîncrederea clienţilor în investiţiile viitoare. Această atitudine este de înţeles, dacă ne gândim la efectele devastatoare ale ultimilor ani de criză, dar în acelaşi timp este distructivă pentru evoluţia economică a afacerilor, în perspectiva anilor ce urmează. Cu toate acestea, pentru ProCredit Bank anul 2014 a fost unul bun. Am avut şansa să ne putem concentra pe dezvoltarea activităţii şi să nu fim nevoiţi să luptăm cu un nivel ridicat al creditelor

neperformante. Am înregistrat o creştere atât a portofoliului de credite, cât şi a celui de depozite, investind în acelaşi timp intensiv în formarea personalului, pentru a face faţă cerinţelor noii ere bancare.

Aţi primit recent, de la revista Piaţa Financiară, distincţia de bancherul Anului. Care ar fi principalele realizări ale acestor ani în care aţi condus ProCredit bank România şi care sunt planurile pentru viitor? Înainte de toate, doresc să mulţumesc revistei Piaţa Financiară pentru această distincţie. Premiul mă onorează, adăugând numele meu şi al Băncii ProCredit pe lista atâtor personalităţi marcante ale sectorului

Băncile au încercat să îşi recâştige încrederea în propria capacitate de a-şi desfăşura activitatea într-un mod adecvat şi sigur, în timp ce clienţii au c\utat să îşi redobândească încrederea în propriile instincte şi în formularea unor viziuni optimiste asupra viitorului.

14

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

bancar din România. Ultimii patru ani şi jumătate petrecuţi la ProCredit Bank România au reprezentat pentru mine o experienţă de excepţie.

Lucrez în cadrul grupului ProCredit de 11 ani şi din fiecare provocare de

management cu care m-am confruntat în această perioadă am câştigat atât din punct de vedere profesional, cât şi personal. Însă, dintre toţi aceşti ani, timpul petrecut în România după 2010 a fost special. Noi, cei de la ProCredit Bank, am trecut printr-o etapă dificilă de transformare, am stabilizat profitabilitatea instituţiei, am reluat dezvoltarea portofoliului de credite şi am obţinut o creştere semnificativă, începând din anul 2011. Şi am obţinut aceste rezultate rămânând loiali crezului nostru instituţional de a finanţa mediul de afaceri şi de a contribui la dezvoltarea agenţilor economici. În ProCredit Bank suntem o echipă excelentă, la care ţin foarte mult: luăm hotărâri într-un cadru colaborativ, ne plac discuţiile constructive, cu idei curajoase, avem şi obiceiul să ne îndoim de unele soluţii aparent clare şi să căutam decizia corectă cu multă grijă şi toate acestea, nu în ultimul rând, pentru că avem multă încredere unii în alţii – aceasta este cheia poveştii noastre de succes din ultimii ani.

Obiectivul pentru viitor este să continuăm pe acest drum şi să păstrăm spiritul ProCredit atât pe plan intern, cât şi în relaţia pe care o avem cu clienţii noştri.

ProCredit bank are mai multe particularităţi unice în România, cum ar fi faptul că este singura bancă cu acţionariat german în totalitate, iar dumneavoastră sunteţi singura femeie care deţine funcţia de director general într-o bancă din România. Care ar fi punctele forte faţă de concurenţă ale băncii pe care o reprezentaţi?

ProCredit Bank are, cu siguranţă, o serie de trăsături tipic germane, cum ar fi principii solide, structuri eficiente şi procese bine definite. dar, după părerea mea, ProCredit Bank este unică datorită oamenilor ce reprezintă sufletul acestei organizaţii şi care practică zi de zi un mod aparte de a oferi servicii bancare.

ProCredit crede în calitate, crede în relaţii personale şi pe termen lung cu clienţii şi cu angajaţii, în comunicarea respectuoasă şi transparentă, în angajamente oneste, bazate pe ideea de parteneriat. Principalul nostru punct forte este modul în ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

15

INtERvIuL EDI}IEI care facem lucrurile, modul în care discutăm şi îi sfătuim pe clienţii noştri pe parcursul colaborării, modul în care luăm decizii şi încercăm să le înţelegem afacerile. Nu doresc să comentez în mod special faptul că sunt singura femeie director general din sectorul bancar. Nu am crezut niciodată în alegerile bazate pe gen, ci în cele care să aibă în vedere competenţa, cu tot ceea ce presupune ea, dar şi şansa de a fi omul potrivit la locul potrivit, la momentul potrivit.

Altfel, cred că este doar o întâmplare că sunt singura femeie CEO din piaţa bancară românească.

Ce loc ocupă imaginea unei bănci în ansamblul performanţelor sale?

Există manageri care se impun ca imagine a companiei pe care o conduc şi manageri care preferă ca imaginea să vină din ansamblu: ce stil preferaţi?

Aşa cum am spus deja, eu cred că imaginea unei organizaţii are mult de-a face cu orientarea strategică a acesteia, cu misiunea şi valorile corporatiste, cu modul în care aceste valori sunt trăite în cadrul instituţiei şi, în final, dar nu în ultimul rând, cu modul în care sunt percepute de către cei din afară. Astfel, mai presus de toate, oamenii care lucrează într-o anumită organizaţie sunt cei care transmit această imagine în interior şi către exterior. {i acest mecanism este valabil şi pentru sectorul bancar. Prin urmare, răspunsul concret la întrebarea dumneavoastră este acela că prefer a doua variantă, aceea în care imaginea organizaţiei este rezultatul tuturor activităţilor ce definesc instituţia, fiind modelată în mod suprem de oamenii din cadrul acesteia, care formează o echipă puternică.

Performanţele individuale ale unui manager şi ale unei companii sunt dependente de calitatea echipei: cum se formează o echipă performantă şi cum sunt selectaţi oamenii cheie? Cum se asigură retenţia acestora pe termen lung? În ultimii 10 ani de experienţă de management, am încercat în permanenţă să muncesc în concordanţă cu principiile mele etice şi morale.

Convingerea mea este că echipele performează la nivel optim atunci când sunt motivate printr-un exemplu autentic de leadership, că poziţia şi autoritatea instituţională nu sunt suficiente pentru a convinge angajaţii şi nici pentru a stimula progresul instituţiei şi, mai presus de toate, sunt de părere că organizaţiile au nevoie de o viziune limpede şi coerentă asupra viitorului, care să inspire şi să motiveze. Ca manager şi leader, eu am

16

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

încercat să fiu convingătoare dar şi rezonabilă, să găsesc de fiecare dată cele 5 minute în plus pentru a sta de vorb\ cu colegii apropiaţi şi nu am ezitat niciodată să fac eforturi suplimentare pentru a ne atinge obiectivele comune. În ceea ce priveşte alegerea angajaţilor pentru funcţiile cheie, de obicei îmi urmez instinctul. Admir oamenii talentaţi, investesc timp pentru a le descoperi şi dezvolta talentele şi încurajez autenticitatea. În opinia mea, diversitatea de personalităţi şi de opinii reprezintă baza unei echipe de succes. Managerii trebuie să fie conştienţi de propriile competenţe dar şi de propriile limitări şi să ştie să aprecieze punctele forte ale colegilor, reuşind astfel să utilizeze optimal calităţile întregii echipe pentru obţinerea unui rezultat cât mai bun. Cu privire la modul în care se pot păstra angajaţii cheie pe termen lung, aici sunt de părere că ingredientele principale sunt consecvenţa, sinceritatea şi autenticitatea, transparenţa, claritatea şi empatia. Indiscutabil, pentru managementul executiv automotivaţia joacă un rol extrem de important şi eu am văzut rolul meu în a păstra această motivaţie la un nivel ridicat.

Având în vedere că mare parte a portofoliului băncii dumneavoastră se axează pe finanţarea întreprinderilor mici şi

foarte mici, cum consideraţi că a decurs anul 2014 pentru ProCredit bank în ceea ce priveşte finanţarea IMM? Cum contribuie consultanţa oferită clienţilor la dezvoltarea proiectelor benefice pentru ambele părţi? În momentul de faţă, portofoliul nostru este împărţit destul de echilibrat între cele trei linii de afaceri: clienţi foarte mici, mici şi mijlocii. În 2014, ProCredit Bank a reuşit să atragă întreprinderi foarte mici mai puternice, mai stabile, în intervalul expunerilor de credit cuprinse între 10.000 şi 50.000 de euro, şi să stabilizeze declinul portofoliului cauzat de ieşirea clienţilor din partea inferioară a categoriei întreprinderilor foarte mici. Banca şi-a urmărit scopul de a renunţa la o categorie de clienţi care a dovedit că nu rezistă la impactul crizei, fiind vorba în principal de acei clienţi ce au vânzări anuale sub 50.000 de euro şi aceia care, independent de vânzările anuale, nu au capacitatea de a apela la o expunere de credit mai mare de 10.000 de euro, indiferent dacă activitatea se desfăşoară în mediul urban sau în agricultură. Această operaţiune a fost realizată cu grijă, pentru a nu afecta performanţa expunerilor de credit existente. Pentru a ne îmbunătăţi competitivitatea pe piaţă, am încheiat parteneriate puternice şi de încredere cu principalii actori din sectorul finanţării IMM-urilor şi al sprijinirii dezvoltării sectorului de afaceri: fondurile de garantare româneşti (FNGCIMM, FGCR), AIPPIMM (pentru programul Kogălniceanu), APIA, MAdR – dintre autorităţile locale; BEI şi FEI (în cadrul programelor CIP şi Jeremie) – instituţii externe care sprijină IMM-urile locale.

Obiectivul principal al ProCredit Bank este acela de a construi relaţii solide pe termen lung cu toţi clienţii din cele trei categorii (întreprinderi foarte mici, mici şi mijlocii). Încercarea de a deveni bancă parteneră a IMM-urilor implică respectarea şi deservirea tuturor necesităţilor clientului, nu doar ale părţii de creditare, efectul fiind dezvoltarea portofoliilor de credite şi depozite pe partea de clienţi persoane juridice, precum şi obţinerea de venituri din comisioane aferente tranzacţiilor.

Principiul pe care îl urmăm este acela de a oferi consultanţă clienţilor pe întreaga durată a procesului decizional cu privire la produsele bancare potrivite nevoilor specifice ale acestora.

ProCredit Bank procedează astfel încă de la începutul activităţii sale, abordarea aceasta nu este rezultatul crizei financiare, ci o parte intrinsecă a misiunii ProCredit. Şi exact această abordare este cea care ne-a avantajat atât în timpul crizei, când cunoaşterea şi înţelegerea profundă a situaţiei clienţilor ne-au permis să păstrăm un nivel scăzut al creditelor neperformante, precum şi în perioada post-criză, când ne-am adaptat rapid produsele în funcţie de nevoile financiare ale grupului nostru ţintă şi am venit în întâmpinarea intereselor acestuia.

mărim constant portofoliul, aici fiind vizibile la nivelul pieţei atât nevoia de capital de lucru, cât şi cea de capital pentru investiţii.

Nu pot aprecia dacă piaţa va avea un bilanţ pozitiv cu privire la creşterea generală a cererii de creditare, dar sunt convinsă că mulţi oameni de afaceri vor avea nevoie de un partener financiar de încredere pe care se pot baza pentru a-şi creşte activitatea şi pentru aşi mări spectrul oportunităţilor în viitor.

Cum vedeţi anul 2015 pentru sistemul bancar românesc şi pentru ProCredit bank? Mai ales că se prefigurează un AQR venit din mediul extern care să certifice starea de fapt a băncilor româneşti...

Chiar dacă previziunile de dezvoltare economică pentru 2015 arătau mai bine cu şase luni în urmă, cifrele revizuite indică în continuare pentru România o creştere foarte probabilă a PIB-ului, de aproximativ 2%. Cu toate acestea, aşa cum am remarcat în anul anterior, această cifră nu poate fi corelată cu creşterea similară a portofoliului de credite pe piaţa bancară şi, de asemenea, nici cu sporul înregistrat la nivelul cererii de creditare. Prin urmare, sistemul bancar va trebui să lucreze din greu pentru a-şi recâştiga dinamica. În timp ce instrumentele prudenţiale au devenit mai puternice şi mai de încredere, apar şi alte categorii de risc, care ar putea ocupa din ce în ce mai mult spaţiu în aprecierea riscului bancar. În înţelegerea mea, unul dintre cele mai importante tipuri de risc ar putea fi cel de conduită, precum abuzul de piaţă şi practicile incorecte sau ilegale, iar în privinţa activităţilor de retail, protecţia consumatorului şi structura produselor. Cum autorităţile de supraveghere, dar şi cadrul

Personal, consider că AQR-ul planificat a fi aplicat întregului sector bancar din România este un semn pozitiv faţă de integrarea în Uniunea Europeană.

Care au fost cele mai accesate credite de către companii în anul 2014, inclusiv de către IMM-uri? Ce sectoare s-au remarcat? Credeţi că 2015 va fi un an în care IMM vor avea un apetit mai ridicat pentru finanţări bancare? În general, clienţii IMM au preferat să acceseze credite pentru capital de lucru, în special pe termen mediu şi scurt. Unul dintre cele mai dinamice sectoare a fost cel agricol, unde avem clienţi fideli şi ne

legal şi de reglementare devin mai intruzive şi mai dure, comportamentul neadecvat atrage după sine amenzi, dintre care unele considerabile, care pot reprezenta o povară financiară semnificativă. În plus, o astfel de conduită influenţează negativ şi reputaţia băncii afectate în faţa autorităţilor de reglementare, a părţii legislative, a celorlalţi participanţi de pe piaţă, dar şi în faţa publicului larg.

Personal, consider că AQR-ul planificat a fi aplicat întregului sector bancar din România este un semn pozitiv faţă de integrarea în Uniunea Europeană. datorită faptului că acţiunile de curăţare a bilanţurilor băncilor au fost demarate în 2014 şi se prefigurează că vor continua şi în 2015, pe termen scurt este probabil ca rezultatele testelor să prezinte o volatilitate crescută a statisticilor financiare şi costuri semnificative impuse acţionarilor băncilor. Pe termen lung însă, rezultatele ar trebui să conducă la profile de credit mai bune ale băncilor.

ProCredit Bank a demarat deja un proces complex de schimbări pe plan intern cu privire la perfecţionarea profilelor clienţilor, menit să îmbunătăţească strategia de achiziţii şi de servire a clienţilor IMM în 2015.

Suntem încrezători că toate aceste modificări vor confirma încă o dată imaginea noastră pe piaţă, aceea de bancă specializată în finanţarea IMMianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

17

INtERvIuL EDI}IEI

urilor, şi sperăm să putem obţine creşterea de două cifre planificată pentru portofoliul de credite. Considerăm că succesul strategiei noastre de afaceri va depinde de capacitatea de a ne întări poziţia de „bancă parteneră” pentru IMM-urile din România, dar şi de bancă sigură şi de încredere pentru clienţii persoane fizice doritori să economisească.

Cum se prefigurează sistemul bancar european în contextul accelerării proiectului uniunii bancare Europene? Cum se va încadra sistemul românesc în acest tablou global?

Principiile de bază ale peisajului bancar european se redresează, fiind consolidate de-a lungul anilor, în special prin acţiuni de reglementare şi de constituire a politicilor generale.

Astfel, consider că participanţii la piaţă trebuie să înceapă să privească băncile dintr-un unghi diferit faţă de cel de dinainte de criză. „Noua normalitate” nu încearcă să se îndrepte către realitatea de dinainte de 2008 – dacă vom continua să privim lucrurile din perspectiva acelei realităţi nu ajungem nicăieri. Sunt de aceeaşi părere cu analiştii care consideră că principala forţă catalizatoare pentru întărirea industriei bancare europene în anii de criză şi dincolo de aceştia este reprezentată de arhitectura de reglementare mult îmbunătăţită, care este implementată în prezent. Mulţi participanţi la piaţă au avut reţineri faţă de barierele impuse de noile reglementări. Cu toate acestea, eu consider că, în ultimă instanţă, acestea au făcut diferenţa dintre o revenire de succes, pe de o parte, şi naţionalizare sau, în cel mai bun caz, asistenţă nelimitată acordată contribuabilului, pe de altă parte. Noile reglementări, mai dure, sunt explicaţia principală pentru care băncile au

acum capital, lichiditate şi finanţare la un nivel mai ridicat şi de o mai bună calitate şi reprezintă un motiv central pentru care strategiile şi modelele de afaceri au fost îndrumate către o toleranţă mai scăzută la risc şi pentru care politicile de guvernare şi remunerare au fost modificate parţial, chiar dacă mai sunt încă multe de făcut. În paralel cu întărirea instrumentelor prudenţiale, un alt ingredient al noului peisaj macro şi al celui de reglementare este acela că încasările băncilor vor rămâne probabil mai scăzute, deoarece profitul este calculat pornind de la un capital de referinţă mult mai mare. Rate de rentabilitate (ROE) sub formă de procente mari cu o singură cifră sau procente scăzute cu două cifre vor fi eventual considerate satisfăcătoare. În ciuda discursului politic şi de reglementare cu privire la faptul că băncile nu sunt suficient de dedicate faţă de creditarea economiei reale în toată Uniunea Europeană, după părerea mea, cererea de credite mai modestă, atât din partea persoanelor juridice, cât şi din partea persoanelor fizice, este principala cauză a nivelului relativ scăzut de creditare. Recâştigarea încrederii, dar şi semnele clare de creştere economică ar face ca cererea de credite să crească. desigur, băncile trebuie să dea pieţei semnalele adecvate că, în contextul cadrului prudenţial întărit şi al elementelor de risc mai solide, sunt „pregătite pentru business”. Cu toate acestea, este foarte posibil ca, în medie, extinderea creditării să rămână structural mai scumpă faţă de perioada anterioară crizei, din cauza costurilor mai mari de capital, a altor prevederi de reglementare şi, de asemenea, din cauza noii abordări a băncilor în privinţa asumării riscurilor.

Sistemul bancar românesc, în paralel cu cel european, a adoptat, pas cu pas, cele mai multe modificări ale cadrului de reglementare şi ale politicilor de guvernare considerate standard în Uniunea Europeană.

Banca Centrală din România a cercetat îndeaproape calitatea activelor, indicatorul de solvabilitate al băncilor, modul în care a fost realizată arhitectura profitului, astfel încât, în opinia mea, nivelul de deschidere şi transparenţă al pieţei bancare româneşti de după criză a crescut semnificativ. Majoritatea problemelor au fost abordate, cele mai multe măsuri au deja fost luate şi, sperăm, cele mai mari pierderi au fost identificate. Astfel, 2015 ar trebui să fie anul creşterii încrederii în noua creditare şi în administrarea „noii normalităţi”, anul creşterii portofoliului într-un mod sănătos.

Principiile de bază ale peisajului bancar european se redresează, fiind consolidate de-a lungul anilor, în special prin acţiuni de reglementare şi de constituire a politicilor generale.

18

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

Ce vă doriţi în plan profesional şi personal de la anul 2015? În plan profesional, sper ca ProCredit Bank să parcurgă încă un an de succes şi să găsim soluţiile adecvate pentru probleme neaşteptate. În plan personal, sper, pe de o parte, ca meseria mea să continue să îmi ofere bucurie şi împlinire şi, pe de alt\ parte, să fiu o mamă bună pentru cei patru copii ai mei.

Norel Moise

IFN / INtERvIu bEST IN lEASING 2014 (MANAGERul ANuluI)

Nu poţi obţine rezultate diferite făcând lucrurile la fel Interviu cu Felix Daniliuc, Director General Raiffeisen leasing şi Preşedinte Alb România

Domnule director general, vă legaţi numele de piaţa financiară locală încă din 1992, iar din 2009 de industria leasingului. Cum v-aţi caracteriza experienţa profesională de până acum şi care credeţi că e domeniul ce vi se potriveşte cel mai mult şi în care puteţi face performanţă?

Parcursul meu profesional în domeniul financiar a început, într-adevăr, în anul 1992, când am fost angajat ca referent tehnic în cadrul unei bănci comerciale. În continuare, am urmat specializări ca operator SWIFT şi specialist decontări externe, apoi în zona serviciilor specifice pieţei de capital şi activităţilor de custodie. Din 1997 până în 2003, am fost angajat de ING Bank Bucureşti, urmând specializări pentru servicii specifice pieţei de capital, concret, în activitatea de custodie. Ultima poziţie ocupată în ING a fost de şef al departamentului de Cash Management şi Produse. Următorii doi ani am activat în Banca Ţiriac, unde am fost, pe rând, director de agenţie şi director de sucursală.

Din 2005, m-am alăturat echipei Raiffeisen Bank, ca director de grup în Bucureşti. La foarte scurt timp, Divizia de Retail a lansat proiectul „Sales Force Effectiveness” - SFE, un program de creştere a eficienţei în vânzări; am avut şansa să fiu din primul minut participant în acest proiect, fiind unul dintre coordonatorii fazei de

20

dezvoltare şi implementare a programului. Începând cu 2008, am fost numit directorul Direcţiei de Vânzări Directe, iar din octombrie 2009 am preluat funcţia de director general al Raiffeisen Leasing. Din experienţa bancară, rememorez cu plăcere perioada petrecută la Cash Management, foarte bogată în inovaţie pentru mine şi unde am dezvoltat şi lansat pe piaţă două produse („DIV Manager” şi „eCustoms Pay”), ultimul fiind preluat şi utilizat şi astăzi de către Raiffeisen Bank, cu denumirea de „FreeWay”. O altă etapă decisivă a fost cea în care am deţinut managementul unei agenţii, cu tot ceea ce presupune acest job, precum „owner de budget”, relaţionare cu clienţii, mobilizarea şi motivarea echipei, etape care mi-au deschis noi perspective de formare şi creştere profesională. Intrarea în domeniul de leasing am perceput-o ca pe o nouă oportunitate profesională, într-un context al pieţei destul de neprielnic, deoarece vorbim despre 2009, cel mai dificil an din istoria

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

companiilor de leasing din România, când piaţa a scăzut cu până la 70% faţă de anul precedent.

Ceea ce vreau să subliniez prin această scurtă rememorare a parcursului meu profesional de până acum este că atât domeniul bancar, cât şi cel de leasing mi-au oferit multiple oportunităţi de explorat şi, deşi sunt diferite, ambele conduc în aceeaşi direcţie şi au ca obiectiv principal construirea unei relaţii de încredere cu clienţii, în vederea stabilirii unui parteneriat pe termen lung.

Pentru a atinge acest deziderat consider că este nevoie de profesionalism, în ambele domenii, iar pentru a deveni un profesionist e necesar, în primul rând, să ai răbdarea de a înţelege „ce” trebuie să faci şi apoi „cum” trebuie să faci; în plus, se impune să dai dovadă de rigurozitate, disciplină şi calitate în execuţie.

După 5 ani de activitate în industria locală a leasingului, cum vedeţi această piaţă la ora actuală şi ce anume v-a marcat în timp

„Intrarea în domeniul de leasing am perceput-o ca pe o nouă oportunitate profesională, într-un context al pieţei destul de neprielnic, deoarece vorbim despre 2009, cel mai dificil an din istoria companiilor de leasing din România, când piaţa a scăzut cu până la 70% faţă de anul precedent.”

în mod deosebit?

Piaţa de leasing a parcurs în toţi aceşti ani un traseu cu multe suişuri şi coborâşuri şi consider că are în continuare nevoie de timp pentru ca lucrurile să se aşeze, pe linia unui model de business adaptat cerinţei de a înţelege cu adevărat nevoile clienţilor, într-o manieră corectă şi responsabilă faţă de afacerile pe care aceştia le conduc. Prioritatea o reprezintă în continuare schimbarea percepţiei clienţilor cu privire la serviciile de leasing şi a relaţiei dintre finanţator şi utilizator. Din acest punct de vedere, transparenţa şi asumarea unui set de norme şi practici corecte ar trebui să reprezinte principalul element diferenţiator faţă de trecut.

Care au fost, pe scurt, principalele coordonate ale activităţii dumneavoastră în calitate de director general al Raiffeisen leasing?

Cred foarte mult în afirmaţia că „Nu poţi obţine rezultate diferite făcând lucrurile la fel”, iar acest principiu mă ghidează atât în viaţa personală, cât şi în cea profesională. La nivelul Raiffeisen Leasing, dacă vorbim de principalele coordonate ale activităţii mele, aş face referire la acele proiecte care au contribuit la obţinerea rezultatelor de până acum ale companiei şi care au adus valoare adăugată în relaţia cu clienţii noştri. Prima iniţiativă a fost repoziţionarea produsului de leasing în piaţă, ca formulă de finanţare cu multiple beneficii de natură fiscală pentru clienţii din mediul antreprenorial, IMMuri, actorii cu cea mai mare dinamică şi capacitate de a crea locuri de muncă şi valoare adăugată în economie. În ceea ce priveşte poziţionarea faţă de clienţii noştri, ne-am dorit să fim percepuţi ca un partener de încredere şi să putem dezvolta împreună relaţii pe termen lung. În acest sens, am lansat sloganul „ÎNCREDERE”, susţinut de trei piloni principali – „Corect. Sigur.

Prietenos” – valori în care credem şi la care am aderat cu toţii la nivelul companiei, din dorinţa de a le insufla clienţilor încredere în capacitatea de a-şi creşte sau dezvolta afacerea, având la îndemână o ofertă transparentă de finanţare, care să le ofere siguranţă şi predictibilitate pe cash flow. Apoi, am fost prima companie de leasing care a integrat leasing-ul în paleta de produse de finanţare a băncii. Acest lucru a însemnat, în primul rând, accesul cu uşurinţă al clienţilor la un număr foarte mare de consultanţi de finanţare şi,

de asemenea, punerea concretă în valoare a conceptului de „customer centric”. Contribuţia băncii în totalul de volume finanţate a ajuns în prezent la peste 60%. În materie de produse, am fost prima companie de leasing care a încheiat un parteneriat pentru finanţarea de vehicule secondhand, cu firma Bas Trucks din Olanda, cunoscută drept cel mai mare dealer SH pentru camioane, semiremorci şi vehicule utilitare din Europa. Şi

tranzacţii de preluare de portofoliu din piaţa de leasing românească, în anul 2014, cu ING Lease.

Cum apreciaţi rezultatele companiei pe care o conduceţi în 2014? Au răspuns acestea aşteptărilor dumneavoastră şi ale conducerii grupului Raiffeisen?

Rezultatele au continuat să se consolideze,

„Am lansat sloganul „ÎNCREDERE”, susţinut de trei piloni principali – „Corect. Sigur. Prietenos” – valori în care credem şi la care am aderat cu toţii la nivelul companiei, din dorinţa de a le insufla clienţilor încredere în capacitatea de a-şi creşte sau dezvolta afacerea, având la îndemână o ofertă transparentă de finanţare, care să le ofere siguranţă şi predictibilitate pe cash flow.” tot ca rezultate, aş menţiona poziţionarea constantă a companiei în rândul primilor patru jucători din total piaţă şi locul al doilea la nivelul companiilor de leasing afiliate băncilor. Acestora li se alătură premiile şi recunoaşterea obţinute de companie de-a lungul ultimilor cinci ani, care au acoperit atât zona de business, cât şi cea socială, prin prisma campaniilor de responsabilitate socială (CSR) pe care le-am derulat an de an şi, de asemenea, recunoaşterea primită în cadrul Grupului Raiffeisen. Dintre acestea aş aminti: „Premiul pentru cea mai bună companie din Grupul Raiffeisen Leasing International” – obţinut în anul 2010, „Premiul pentru cea mai bună performanţă înregistrată pe activitatea de x-sell (bancă şi asigurări) pe anul 2013, din cadrul Grupului Raiffeisen Leasing International”, „Premiul Effie România pentru Campania Get Confidence from Raiffeisen Leasing” – obţinut în 2011, Bronze Partner, „Compania cu cei mai mulţi donatori, raportat la numărul de angajaţi! – 100% donatori” – premii acordate de-a lungul ultimilor trei ani de Fundaţia United Way România, „Premiul pentru cea mai bună dinamică a eficienţei în ultimii ani”, „Premiul pentru excelenţă în leasing” „Managerul anului în leasing” – obţinute din partea FinMedia, „Includerea în ultimii patru ani în cadrul publicaţiei Cel mai admirat CEO din România”, în 2014 ocupând locul 51, pe toate industriile – din partea Revistei Business Magazin.

Ar mai fi de menţionat încheierea primei

atât în termeni de volume finanţate, cât şi ca număr de clienţi activi, în linie cu obiectivele pe care ni le-am asumat la începutul anului trecut. Îmbucurător pentru noi este şi faptul că am continuat să ne întărim relaţia cu clienţii existenţi, care se reîntorc pentru finanţare, în proporţie de peste 68%.

Care credeţi că au fost motoarele creşterii companiei în 2014?

Am avut o dinamică deosebită pe segmentul vehiculelor, în special pe camioane; de asemenea, au mers foarte bine finanţările de echipamente pentru agricultură, procesarea metalelor şi prelucrarea lemnului. Volumul finanţărilor acordate în agricultură s-a dublat faţă de 2013 şi vom miza în continuare pe acest segment. Integrarea produsului de leasing în oferta de produse Raiffeisen Bank, acţiune iniţiată din 2010, a fost unul dintre cele mai importante motoare de creştere pentru noi şi ne-a ajutat să ne consolidăm constant poziţia în piaţă, într-un context destul de dificil pentru industria de leasing.

Faptul că în portofoliul companiei finanţările de vehicule reprezintă peste 70% ar putea induce un anume risc în ceea ce priveşte expunerea acesteia? Care va fi, din acest punct de vedere, orientarea pentru 2015?

Segmentul vehiculelor a continuat să

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

21

IFN / INtERvIu susţină creşterea pieţei de leasing şi anul trecut, atât la nivel local, cât şi european, conform ultimelor date comunicate de Leaseurope.

Fenomenul s-a resimţit, desigur, şi la nivelul companiei noastre, ponderea vehiculelor reprezentând aproximativ 70% din totalul portofoliului actual. Contribuţia vehiculelor în susţinerea creşterii industriei de leasing aş privi-o mai degrabă ca pe un element de siguranţă decât unul de risc, care poate susţine consolidarea pieţei şi în perioada care urmează.

Prin urmare, putem considera, dacă vreţi, vehiculele ca reprezentând o „centură de siguranţă” pentru piaţa de leasing, pe când echipamentele pot fi un element de „shockproof”. Echipamentele au efect de multiplicator în economie, iar în momentul în care există un grad de dispersie echilibrat, piaţa de leasing devine mai rezistentă la şocurile externe. S-a observat că în momentele în care finanţările s-au concentrat pe un anumit sector într-un procent de peste 47%, mă refer la cel al construcţiilor în 2008, în urma scăderii pieţei, efectele s-au resimţit direct şi în industria de leasing. Creşterea pe vehicule, în special vehicule comerciale, s-a corelat cu o dezvoltare a afacerilor din domeniile transporturi şi logistică, economia înregistrând o performanţă bună pe aceste segmente, iar cererea constantă pentru finanţare indică faptul că în piaţă există în continuare nevoie de dezvoltare. În plus, dacă facem o analiză asupra anilor trecuţi, se poate observa faptul că atât în perioadele de stabilitate a pieţei, dinainte de criză, cât şi după, procentual, vehiculele au avut o contribuţie constantă, de 70% în totalul volumelor finanţate. legat de finanţarea echipamentelor, ce priorităţi veţi avea în 2015?

Pe zona de echipamente, ne vom concentra în continuare pe agricultură, prelucrarea lemnului şi procesarea metalelor. Vom continua, de asemenea, parteneriatele încheiate cu distribuitorii de echipamente destinate industriei alimentare şi de prelucrare a metalelor, prin intermediul cărora am obţinut rezultate foarte bune în anii trecuţi.

Cum aţi administrat, de la preluare şi până azi, portofoliul de la ING lease şi în ce măsură s-a dovedit acesta un suport pentru creşterea de activitate din 2014?

22

maximum 30 zile de la scadenţă, iar rata de default, calculată ca număr de contracte reziliate din total contracte active, a fost în 2014 sub 2%.

Calitatea de preşedinte Alb România, dobândită în aprilie 2014, v-a ajutat sau nu în luarea deciziilor pentru compania pe care o conduceţi?

Trebuie menţionat că activitatea de preşedinte al ALB necesită un efort considerabil, care implică mult timp şi concentrare pentru a acomoda o diversitate de opinii în rândul membrilor Asociaţiei. Prin urmare, de cele mai multe ori, există riscul de a-ţi diminua timpul alocat pentru companie. Nu aş putea spune că poziţia de preşedinte ALB mi-a schimbat în vreun mod perspectiva asupra actului de conducere a companiei. Sunt mulţumit că în acest context am reuşit să ne ducem la bun sfârşit obiectivele asumate pentru anul

„Evoluţia leasingului este un indicator care anticipează foarte bine mişcările economiei iar activele pe care le finanţăm se regăsesc în diverse ramuri ale acesteia.

Drept urmare, dacă previziunile de creştere economică se vor confirma oficial pentru 2014, vom asista, cel mai probabil, la cea mai bună dinamică a pieţei de leasing din ultimii patru ani, trend care va continua şi în 2015.”

Obiectivele tranzacţiei de preluare a portofoliului ING Lease au fost generarea de venituri şi stoparea contracţiei portofoliului existent, fenomen cauzat de dinamica diferită de finanţare de dinainte şi de după criză. Efectele cu privire la contractele încheiate cu clienţii transferaţi s-au resimţit odată cu facturarea primei rate de către Raiffeisen Leasing, începând cu luna februarie, în calitate de finanţator. În lunile care au urmat, ne-am cunoscut cu cea mai mare parte dintre clienţii pe care i-am preluat şi am discutat împreună atât aspecte operaţionale, cât şi planurile de business pe care şi le-au propus pentru perioada următoare.

Cum comentaţi comportamentul de plată din 2014 la nivel de client şi care a fost rata de default pentru Raiffeisen leasing în anul trecut?

Comportamentul la plată al clienţilor s-a menţinut pe aceeaşi linie ca şi cu un an înainte.

Astfel, 90% dintre clienţi îşi achită ratele în

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

2014.

Cum vedeţi evoluţia generală a pieţei de leasing financiar în 2014 şi ce perspective credeţi că are aceasta în 2015?

Aşa cum am mai declarat anterior, evoluţia leasingului este un indicator care anticipează foarte bine mişcările economiei iar activele pe care le finanţăm se regăsesc în diverse ramuri ale acesteia. Drept urmare, dacă previziunile de creştere economică se vor confirma oficial pentru 2014, vom asista, cel mai probabil, la cea mai bună dinamică a pieţei de leasing din ultimii patru ani, trend care va continua şi în 2015. Şi pentru acest an, preocuparea centrală a membrilor asociaţiei va fi poziţionarea pe piaţă a leasingului ca soluţie de finanţare, cu accent pe beneficiile sale fiscale şi de adresabilitate.

Coralia Popescu

IFN / CAR PREMIERă 2015

Finanţare europeană pentru case de ajutor reciproc Pentru prima dată, începând cu 2015, case de ajutor reciproc din România pot accesa fonduri europene prin Proiectul POSdRU pentru înfiinţarea de noi case şi puncte de lucru C.A.R., iniţiativă a Uniunii Naţionale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România, solicitantul şi beneficiarul proiectului.

Cel mai mare sistem C.A.R. din ţara noastră – Uniunea Naţională a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România – U.N.C.A.R.S.R., sistem care reuneşte circa un milion de membri, participă la Proiectul POSDRU prin înfiinţarea a nouă case de ajutor reciproc şi a 17 puncte de lucru noi în diverse zone ale ţării. Valoarea totală eligibilă a contractului de finanţare se ridică la 6,4 mil. lei, pentru casele nou-înfiinţate ajutorul de minimis fiind de 197.000 lei, iar pentru C.A.R. care vor dezvolta puncte de lucru va fi de aproximativ 155.000 lei. Partenerii implicaţi în proiect (Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, uniunile judeţene ale C.A.R. Buzău, Dâmboviţa, Hunedoara, Mureş, Dolj, Brăila şi Vâlcea, precum şi C.A.R. Arpechim – Piteşti, Silvapam – Curtea de Argeş, Tractorul Braşov, Învăţământ Brăila, Municipal Bucureşti, Solidaritatea Brăila, Judeţean şi Învăţământ Târgovişte, Apcarom Buzău, Unirea Deva, Zarand, Haţeg, Decebal – Deva, Sanitar şi C.F.R. Rm. Vâlcea, Solidaritatea Buhuşi şi Casa de Ajutor Reciproc Învăţământ Fălticeni) vor avea o cotă de finanţare de 2% din valoarea estimată a cheltuielilor eligibile angajate pe perioada proiectului. Grupul-ţintă vizat de acest proiect este reprezentat de persoane din familii cu peste doi copii, monoparentale, care au părăsit timpuriu şcoala sau care trăiesc din venitul minim garantat. În cursul lunii februarie a.c., a fost deja identificat grupulţintă, care va parcurge în perioada imediat următoare un program de formare în antreprenoriat social pentru constituirea C.A.R., menit să dezvolte abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a înfiinţa, conduce şi administra o casă de ajutor reciproc.

Până la începutul lunii mai a.c., vor lua fiinţă nouă case de ajutor reciproc în oraşele Hunedoara, Tg. Mureş, Piteşti, Rm. Vâlcea, precum şi în mediul rural, în localităţile Mărăcineni – jud. Buzău, Voineşti – jud. Dâmboviţa, Pieleşti – jud. Dolj,

Gropeni – jud. Brăila şi Corbeni – jud. Argeş.

Condiţia este ca acestea să aibă, în faza iniţială, cel puţin 30 de membri, din care aproximativ jumătate să fie persoane defavorizate care să reprezinte grupul-ţintă al proiectului. În paralel, până la 1 iunie a.c., vor fi constituite cele 17 agenţii de lucru C.A.R. „La ora actuală facem demersurile necesare pentru înfiinţarea Casei de Ajutor Reciproc în comuna Mărăcineni, localitate cu activităţi susţinute în legumicultură şi în care o instituţie precum C.A.R. umple un gol în ceea ce priveşte oferta locală de servicii financiare. Ne propunem ca atu-ul nostru să fie nivelul mai scăzut al dobânzilor la împrumuturile tradiţionale, în jur de 10%-12% pe an, în condiţiile excesului de lichiditate existent inclusiv la nivelul sistemului C.A.R. Cum potenţial există în această zonă agricolă, sperăm ca la sfârşitul lui 2015 casa din Mărăcineni să aibă circa o sută de membri”, ne-a declarat Lenuţa Saris, director economic al Uniunii Teritoriale Judeţene a Caselor de Ajutor Reciproc Buzău, uniune care are în structură 36 de case, ultimele înfiinţate în anul 2000. Dar şi în mediul urban, acolo unde s-au înmulţit în ultimii ani situaţiile de risc profesional, poate fi o oportunitate înfiinţarea unei case de ajutor reciproc. Un exemplu este noua C.A.R. din centrul oraşului Rm. Vâlcea, „oraş ce se confruntă cu reale probleme generate de Oltchim şi Electrocentrale Vâlcea, casă pentru care

am identificat grupul-ţintă, constituit din 14 persoane, preponderent femei ce reprezintă familii monoparentale, cu mai mult de doi copii”, precizează Lidia Dodul, director economic al Uniunii Judeţene a Caselor de Ajutor Reciproc Vâlcea.

Proiectul în curs de derulare pentru case de ajutor reciproc este motivat, la nivel general, de faptul că România are cea mai mare rată a persoanelor expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană, peste 30% din gospodării înregistrând datorii şi restanţe la plată, cu o rată mai mare în rândul unor grupe de populaţie vulnerabile, cum ar fi familiile monoparentale cu doi copii şi peste. Rata de îndatorare a gospodăriilor din România a crescut de peste trei ori în ultimii cinci ani. În multe cazuri vorbim de persoane nebancabile, cărora li se refuză accesul la servicii bancare şi de credit din partea instituţiilor financiare nebancare, persoane expuse inclusiv la cămătărie. Ajutorul financiar reciproc şi microfinanţarea, respectiv acordarea de credite de mici dimensiuni pentru afaceri sau uz personal, încurajarea economisirii pentru familii cu venituri reduse reprezintă o reţetă pe care casele de ajutor reciproc au validat-o timp de mai bine de un secol în România şi care merită să fie încurajată în continuare.

Coralia Popescu

„Este pentru prima dată când case de ajutor reciproc din România accesează fonduri europene, lucru posibil prin modificarea reglementărilor Proiectului POSDRU în cursul anului trecut. Uniunea Naţională pe care o reprezint este solicitantul şi beneficiarul proiectului ICAR – Incluziune prin micro-Credit şi Ajutor Reciproc – sprijin pentru crearea şi dezvoltarea Caselor de Ajutor Reciproc, actori ai economiei sociale din România.”

Marioara Dună, Secretar Executiv al uniunii Naţionale a Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaţilor din România

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

23

IFN / LEAsINg OPERA}IONAL lEASING oPERAţIoNAl

Evoluţii 2014, tendinţe 2015 Piaţa de leasing operaţional, încă restrânsă ca dimensiuni în România (circa 49.200 de unităţi la sfârşitul anului trecut), a evoluat în 2014 conform aşteptărilor principalilor săi jucători, creşterea fiind de circa 14% faţă de 2013 în ceea ce priveşte numărul de autovehicule aflate în administrarea firmelor de profil.

În 2014, fiecare a cincea maşină achiziţionată de clienţii persoane juridice din România a făcut obiectul unui contract de leasing operaţional. Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional – ASLO informează că operatorii în domeniu au deţinut anul trecut o cotă de aproximativ 16% din totalul înmatriculărilor de autovehicule noi (aproape 80.000 de maşini), în principal autoturisme şi vehicule comerciale uşoare. Ca tendinţă, ar fi de semnalat faptul că deja s-au conturat unele nişe pe această piaţă – leasing operaţional pentru echipamente IT şi vehicule comerciale grele – ca urmare a cererii în creştere pentru astfel de bunuri. Ca gen de servicii practicate, domină cele complete de leasing operaţional (finanţare şi management de flote – 68%), urmate de management de flote (23%). O foarte mică parte reprezintă leasing operaţional fără servicii de administrare (exclusiv finanţare – 9%). Legat de

administrarea de flote, cele mai solicitate sunt serviciile de întreţinere şi reparaţii, asigurări (RCA şi CASCO), asistenţă rutieră şi maşină de înlocuire în situaţia imobilizării autovehiculului contractat.

Intrări noi în piaţă Cât priveşte jucătorii, continuă supremaţia celor mari, subsidiare de leasing operaţional ale unor grupuri financiare recunoscute pe plan european şi nu numai – LeasePlan Corporation N.V. (prin LeasePlan România), Société Générale Leasing Solutions (prin ALD Automotive), Porsche Group (prin Porsche Mobility), BNP Paribas Leasing Solutions (prin Arval Service Lease România) sau UniCredit Leasing (prin UniCredit Leasing Fleet Management). La finalul anului trecut, cea mai mare companie românească de profil – Fleet Management

Services – a fost achiziţionată de Business Lease Group, urmare a strategiei investitorului de consolidare a poziţiei în Europa Centrală şi de Est. Filială a AutoBinck Holding, companie internaţională cu sediul în Olanda ce-şi desfăşoară activitatea în domeniile distribuţiei de automobile, vânzărilor, leasingului şi managementul mobilităţii auto, precum şi al distribuţiei şi vânzării de piese şi accesorii, a devenit un jucător important în Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria. După LeasePlan, intră astfel pe piaţa locală un alt jucător semnificativ cu sediul central în Olanda şi care beneficiază de o expertiză îndelungată în furnizarea de soluţii complete de leasing operaţional. Ar mai fi de subliniat că în ultimul an au câştigat cotă de piaţă şi, implicit, vizibilitate subsidiare bancare axate pe leasing operaţional, precum UniCredit Leasing Fleet Management, BCR Fleet Management, Premium Leasing şi BT Operational Leasing. În

PrINCIPALII OPErATOrI DIN PIAțA DE LEAsINg OPErAțIONAL Număr de vehicule în administrare Compania

Total

Full service leasing

NC

Management only

NCL

NA

(la (la (la (la (la (la (la (la (la (la (la (la 31.12.2014) 31.12.2013) 31.12.2014) 31.12.2013) 31.12.2014) 31.12.2013) 31.12.2014) 31.12.2013) 31.12.2014) 31.12.2013) 31.12.2014) 31.12.2013) LeasePlan România

Cifră de Investiții în afaceri 2014* 2014 (mil. euro) (mil. euro)

10.463

9.113

8.986

7.842

1.477

1.271

n/a

n/a

259

202

68

60

42,2

33,3

ALD Automotive

8.386

7.280

6.667

6.126

1.719

1.154

8.622

7.419

267

257

68

66

30,2

n/a

Porsche Mobility

6.950

6.512

4.596

3.780

2.354

2.732

3.293

1.739

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

Arval Service Lease România

6.699

4.999

6.143

4.872

545

127

n/a

n/a

355

341

48

46

n/a

27**

Fleet Management Services

3.004

2.688

779

629

2.225

2.059

n/a

n/a

132

113

33

33

n/a

4,5

RCI Finanţare România

2.538

1.957

1.889

1.957

649

0

1081

628

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

BCR Fleet Management

1.916

1.237

959

285

957

952

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

n/a

Premium Leasing

1.316

1.209

723

885

91

22

453

277

171

90

21

18

5,9

9,2

BT Operational Leasing

1.185

972

870

590

310

372

102

115

81

81

17

17

3,7

4,2

NC - număr contracte / NCL - număr clienți / NA - număr angajați / *în achiziția de noi autovehicule / **estimat

24

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

schimb, acele firme independente ce nu dispun de surse de finanţare de la un grup financiar puternic au pierdut teren şi se află practic la limita supravieţuirii. Ca şi în leasing financiar, asistăm aşadar la supremaţia unor jucători globali, cu surse proprii de finanţare şi experienţă de decenii în domeniu.

Oportunităţile pieţei locale, potenţialul acesteia sunt valorificate în continuare. Începând cu martie 2015, IMPULS-Leasing România, din 2014 ocupanta poziţiei secunde pe piaţa de leasing financiar, va lansa produsul de leasing operaţional cu fleet management, anunţă pentru revista noastră surse din interiorul companiei.

Produsul va fi destinat companiilor mici şi mijlocii de pe piaţa românească, scopul declarat fiind scăderea costurilor cu administrarea flotei la clienţii IMPULS. Dată fiind reprezentarea la nivel naţional, precum şi experienţa în domeniul auto, compania estimează, pentru primul an, atingerea unui volum de 6 milioane euro cu acest nou segment de business.

Acelaşi top 5 Dacă urmărim poziţionarea jucătorilor în piaţă, remarcăm că 2014 nu a adus schimbări în ceea ce priveşte seria primilor cinci. Vorbim, deci, de o consolidare a activităţii, de o creştere a numărului de vehicule aflate în administrarea acestora. De altfel, cei din top 5 deţin aproape trei sferturi din piaţă (peste 70%, respectiv 35.502 vehicule în administrare), ceea ce înseamnă concentrare şi concurenţă sporită. Cu o cifră de afaceri pentru 2014 de 42,2 mil. euro (în creştere cu 3% faţă de 2013) şi un portofoliu sporit cu 15%, LeasePlan România s-a detaşat şi mai mult de următorul clasat. Obiectivul său anual de 10.000 autovehicule aflate în administrare a fost depăşit încă din octombrie trecut. „În încercarea permanentă de a oferi clienţilor soluţii complete de mobilitate, am reuşit să îmbunătăţim componente importante ale experienţei LeasePlan, atât în relaţia cu clienţii, cât şi cu utilizatorii finali. Lansarea aplicaţiei mobile pentru conducători auto şi manageri de flotă, o abordare proactivă în cadrul serviciului de callcenter (informare ITP, revizii şi consultanţă în deschiderea dosarelor de daune) şi o nouă structură a newsletter-ului menită să aducă un plus de transparenţă în comunicarea cu furnizorii, clienţii şi conducătorii auto sunt câteva dintre cele mai importante iniţiative testate şi implementate în cursul anului 2014”, relevă

directorul general Bogdan Apahidean. La nivel de companie, o treime dintre clienţi aduc aproape 90% din business, cu menţiunea că a scăzut ponderea celor mijlocii în favoarea clienţilor mici şi mari. În acelaşi timp, flota medie s-a redus de la 45 la 40 de autovehicule pe client, scădere generată de segmentul de firme mari. În cifre absolute, numărul de clienţi a crescut cu aproximativ 30%, iar flota totală cu 15%, comparativ cu decembrie 2013. Liderul pieţei vine să confirme faptul că cele mai solicitate servicii în cadrul unui contract de leasing operaţional sunt cele de întreţinere, asistenţă rutieră, anvelope şi asigurări. „Adică exact acele servicii care preiau de pe umerii companiilor efortul administrării parcului auto şi oferă o mobilitate lipsită de griji”, punctează Bogdan Apahidean.

Cu un ritm constant de evoluţie în ultimii ani, ALD Automotive îşi menţine poziţia secundă, în 2014 înregistrând o creştere cu 15% a flotei administrate. Anul trecut aici a fost dezvoltată aplicaţia online „ALD carselector”, au continuat cursurile de condus ecologic şi au fost aduse îmbunătăţiri sistemului „Customer Relationship Management”, instrumentelor de raportare şi aplicaţiilor pentru clienţi utilizate pentru închirierea autovehiculelor pe termen scurt. Reamintim că „ALD carselector” permite utilizatorilor să-şi configureze, compare şi selecteze maşina dintr-o bază de date de peste 4.700 de autovehicule multi-brand, aplicaţia reprezentând pentru managerii de flote un suport în primul rând în ceea ce priveşte optimizarea TCO. Tot anul trecut, compania a lansat programul de conducere ecologică, în colaborare cu şcoala de conducere defensivă Titi Aur, care împreună cu programul de condus defensiv ajută şoferii să-şi dezvolte tehnicile de şofat, în ideea siguranţei rutiere, a reducerii numărului accidentelor şi costurilor operaţionale, menţinând un nivel scăzut al emisiilor de gaze şi al consumului de combus-

tibil. Peste 90% dintre clienţii ALD sunt companii internaţionale. Pentru primii zece clienţi (clasificaţi în funcţie de mărimea flotei), compania gestionează jumătate din flota sa totală de autovehicule. „Companiile multinaţionale solicită leasing operaţional şi îl aleg mai uşor vizavi de alte metode de finanţare, întrucât cunosc acest produs. Echipa de consultanţi în vânzări este implicată activ în educarea pieţei, explicând care sunt diferenţele şi avantajele pe care le are leasingul operaţional. Cu toate că în acest sens vedem îmbunătăţiri de-a lungul anilor, eforturile trebuie susţinute şi continuate, în special pentru companiile locale şi cele din afara Bucureştiului”, declară pentru analiza de faţă directorul general Shane Dowling. Drept urmare, anul acesta sunt privite cu mai mare atenţie companiile locale, în special IMM-uri, pentru care se află în curs o serie de acţiuni dedicate. Conducerea ALD informează că cele mai solicitate servicii de leasing operaţional r\mân mentenanţa (97% din flota administrată), asigurările, administrarea anvelopelor de iarnă şi asistenţa rutieră. Anul trecut, s-a înregistrat o creştere de 3-4% pentru serviciile de administrare a anvelopelor de vară şi asigurări (CASCO, RCA sau CASCO cu franşiză). O creştere de 8% a fost vizibilă pentru serviciul de asigurare pentru pasageri. Şi pentru ALD Automotive, produsul principal rămâne „full service leasing” (80% din portofoliu), restul reprezentând contracte de administrare a flotei auto. Comparativ cu 2013, anul trecut a avut loc aici o creştere cu 9% a produsului de leasing operaţional, în timp ce segmentul de administrare a flotei s-a majorat cu 49%, până la 1.719 autovehicule.

Nişa camioanelor Cu un portofoliu variat de clienţi, ce acoperă domenii de la telecomunicaţii la energie, Porsche Mobility a valorificat evoluţia pozitivă din piaţa auto şi beneficiile apartenenţei la un grup

„Având în vedere revirimentul economic observat în ultima perioadă, obiectivul principal nu poate fi altul decât creşterea sustenabilă a afacerii şi întărirea poziţiei de lider. Nu în ultimul rând, contribuţia, împreună cu ceilalţi jucători, la dezvoltarea pieţei de leasing operaţional din România şi uşurarea accesului clienţilor la acest tip de servicii sunt, de asemenea, pe agenda noastră.”

bogdan Apahidean, Director General leasePlan România

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

25

LEAsINg

Pondere înmatriculări noi în leasing operațional vs. total înmatriculări noi (autoturisme și vehicule comerciale ușoare)

Înmatriculări auto în România (unităţi)

financiar puternic oferind în continuare produse şi servicii conexe autovehiculelor. „În 2014 am observat o creştere a cererii din partea întreprinderilor mici şi mijlocii, segment cu o importanţă tot mai crescută pentru piaţa auto”, subliniază Radu Manea, directorul Diviziei Fleet Management din cadrul Porsche Finance Group, care adaugă: „Ţinând cont de faptul că segmentul camioanelor grele, de peste 18 tone, utilizate cu precădere în transportul internaţional, a fost unul dintre cele mai dinamice pentru piaţa de autovehicule şi a înregistrat o creştere de 33% în primele nouă luni din 2014, am decis să punem mai mult accent pe segmentul autocamioanelor închiriate. Încă din anul 2013, în pondere relativ mică din portofoliul nostru total, am încheiat contracte de leasing operaţional pentru camioane aparţinând mărcii MAN, parte a concernului Volkswagen, la fel ca şi Porsche Finance Group”. Pe această nişă lucrează şi cei de la UniCredit Leasing Fleet Management, societate care în 2014 a încheiat între altele un contract pentru o flotă importantă de camioane destinată unui client din domeniul logistic.

Serviciile fac diferenţa Cea mai dinamică evoluţie, raportat la dimensiunea flotei administrate, a înregistrat anul trecut Arval Service Lease România, care a crescut de două ori mai mult decât piaţa de leasing operaţional. Dimensiunea flotei sale aflată în administrare era la finalul anului trecut mai mare cu 1.700 de maşini, comparativ cu un an în urmă. Faţă de previziunea făcută la început

26

Livrări în leasing operaţional (%)

de an, statistica arată o creştere în 2014 cu peste o mie de vehicule. Per ansamblu, compania raportează o creştere de 34% faţă de 2013.

Serviciile complete de leasing operaţional deţin peste 90% din portofoliul companiei. „Full service” rămâne principalul răspuns la nevoile pieţei din România. „În viziunea noastră, piaţa va continua să ceară servicii complete de leasing operaţional care să includă cât mai multe activităţi integrate în pachet. Dacă până acum pachetele includeau serviciile clasice de mentenanţă şi reparaţii, asigurări, gestiune accidente, pneuri ş.a., estimăm că pe termen mediu acestea vor îngloba şi oferte cu valoare adăugată mai mare, cum ar fi cele de monitorizare a comportamentului la volan, de raportare în timp real a indicatorilor de performanţă ai flotei pe platforme mobile de tip smartphone sau servicii de compensare a emisiilor de gaze cu efect de seră”, anticipează directorul general Dan Boiangiu.

Aflată în continuare în seria primilor cinci jucători din piaţa analizată, FMS a ajuns, după zece ani de activitate, cel mai mare furnizor independent din domeniu, cu un portofoliu de peste 3.000 de contracte şi clienţi, atât companii internaţionale, cât şi locale, cu activitate în diverse industrii, în producţie, servicii şi comerţ.

Nivelul atins i-ar putea permite să joace pe viitor de la egal la egal cu mari competitori internaţionali, cu condiţia să fie făcute în continuare investiţii în extinderea activităţii. Un astfel de rol şi l-a asumat Business Lease Group, care, prin vocea directorului de dezvoltare comercială Philip Aarsman, responsabil de

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

Sursa: ASLO şi dRPCIV

această achiziţie, spune că „FMS cunoaşte bine piaţa locală, este o organizaţie puternică”, iar grupul pe care-l reprezintă „poate ridica FMS la nivel internaţional şi oferi clienţi şi experienţă globală”.

Un pas semnificativ a făcut în 2014 şi compania UniCredit Leasing Fleet Management, în urcare în clasament faţă de 2013 şi ale cărei rezultate au fost peste aşteptările de la începutul anului trecut. Cifra de afaceri pentru 2014 a fost de 85,4 mil. lei, în creștere cu 86% față de 2013.

Serviciile sale de leasing operaţional au privit preponderent autoturismele, dar şi vehicule grele, echipamente pentru agricultură, construcţii ş.a. În 2014, UCLFM a depăşit cifra de 2.000 de vehicule aflate în administrare, în condiţiile în care o serie de contracte privesc servicii de leasing operaţional pentru echipamente. Peste 35% dintre clienţii ce au avut anterior contracte au încheiat un altul în 2014. „În continuare vom dezvolta produse din ce în ce mai specifice.

Vizăm noi parteneriate strategice, precum cele deja existente cu BMW, Ford, DAF, Schmitz”, ne spune Antoaneta Curteanu, director general al UniCredit Leasing Corporation.

O mai bună vizibilitate în rândul potenţialilor clienţi a câştigat BCR Fleet Management, în urcare cu câteva poziţii în clasament, care în 2014 şi-a depăşit ţinta de vânzări şi „a devenit un jucător cu o cotă de piaţă care trece dincolo de zona marginală a pieţei de leasing operaţional”, după cum consideră directorul general Adrian Lăcătuş.

Strategia folosită a fost şi este aceea de a promova leasingul operaţional ca pe un element

important în portofoliul de produse pe care Grupul BCR îl oferă clienţilor săi. Peste 75% dintre clienţii săi sunt companii medii şi mari, în bună parte clienţi ai grupului, cu activitate în energie, media, industrie, construcţii, bunuri de larg consum, instituţii publice. „Companiile care operează cu flote mai mici au crescut în 2014 ca pondere şi consider că, pentru noi, există oportunităţi de dezvoltare în această direcţie”, mai spune sursa citată. La nivel de contracte, există un echilibru între leasingul operaţional „full service” şi cel în care clienţii optează doar pentru pachetul de bază (companii care operează flote de dimensiuni reduse sau care testează leasingul operaţional ca o alternativă la alte forme de finanţare şi administrare a parcului auto şi care reprezintă oportunităţi pentru o dezvoltare ulterioară).

2014 este considerat un an bun din punct de vedere al rezultatelor şi de către conducerea Premium Leasing, parte a Grupului Ţiriac Auto.

Compania şi-a mărit anul trecut echipa de vânzări, ceea ce a condus la o creştere importantă a numărului de contracte (de la 277, la finele anului 2013, la 453, la sfârşitul lui 2014). Compania s-a bazat pe vânzarea produsului de leasing operaţional în rândul companiilor româneşti, cu precădere al IMMurilor. Profitul pentru 2014 este estimat la 1,1 mil. euro.

Pentru BT Operational Leasing, 2014 a însemnat punerea în aplicare a strategiei pe termen lung împreună cu Banca Transilvania, atât din punct de vedere al finanţării, cât şi al ofertei de servicii.Valoarea investiţiilor companiei în achiziţia de noi autovehicule aproape

s-a dublat anul trecut, comparativ cu 2013, iar profitul pentru 2014 este de 1,4 mil. lei.

Direcţii actuale Din comentariile primite pentru articolul de faţă se desprinde o doză de optimism în ceea ce priveşte evoluţia pieţei locale de leasing operaţional în 2015. Sunt anticipate creşteri în ceea ce priveşte numărul de vehicule aflate în administrarea companiilor de profil, implicit ale cifrei de afaceri şi investiţiilor legate de dezvoltarea firmelor de profil. „Estimez că tendinţa crescătoare se va păstra şi poate chiar accentua, astfel că la sfârşitul anului 2015 piaţa de leasing operaţional va avea un volum de 60.000 de unităţi de vehicule în administrare”, spune Daniel Ivan, preşedintele ASLO, asociaţie ce reprezintă 94% din piaţă. Liderul acesteia are o strategie construită pe trei direcţii principale: îmbunătăţirea experienţei clienţilor în relaţia cu LeasePlan, inovaţia şi excelenţa operaţională.

Pentru ALD Automotive, 2015 ar putea fi al zecelea an de creştere consecutivă. „Estimăm că vom încheia acest an cu o flotă de peste 9.000 de autovehicule. Piaţa este în căutarea clienţilor noi provenind din categoria IMM-urilor. Acesta este noul trend de dezvoltare a pieţei şi datorită proiectelor pe care le avem în desfăşurare, vom fi pregătiţi pentru a răspunde şi cerinţelor provenite din acest segment. Pe termen lung, lucrăm constant la diferite soluţii care pot îmbunătăţi experienţa conducătorilor auto prin crearea şi dezvoltarea de servicii şi aplicaţii noi.

De asemenea, colaborăm îndeaproape cu clienţii pentru a le oferi suport în reducerea costurilor şi

îmbunătăţirea performanţei flotei prin furnizarea de analize TCO, consultanţă de optimizare a flotei şi instrumente de raportare îmbunătăţite”, subliniază Shane Dowling. Conducerea Porsche Finance Group consideră la rândul său că următorul pas în dezvoltarea pieţei de leasing operaţional îl reprezintă în materie de clienţi, pe lângă întreprinderile mici şi mijlocii, companiile de stat de pe plan local, pentru care divizia sa specializată va veni cu soluţii personalizate.

Arval România îşi propune să continue evoluţia din anul trecut. „Strategia noastră are în vedere aspecte legate de dezvoltarea afacerii, dar şi de responsabilitate socială. Prin demersurile sale în România, compania urmăreşte demistificarea conceptului de outsourcing, precum şi profesionalizarea activităţilor specifice care se desfăşoară în cadrul reţelelor naţionale de parteneri”, relevă Dan Boiangiu. Cu opt ani de expertiză locală, compania este deţinătoarea titlului „Customer Loyalty Award”, la nivelul întregului grup.

UniCredit Leasing Fleet Management are în vedere dezvoltarea de produse din ce în ce mai specifice, încheierea de noi parteneriate strategice cu producători şi dealeri auto de marcă.

Obiectivul principal al BCR Fleet Management va fi în 2015 creşterea cotei de piaţă, cu menţinerea profitabilităţii la nivelul asumat faţă de acţionari. Acest lucru va fi posibil prin dezvoltarea parteneriatelor cu clienţii Grupului BCR, prin mai buna promovare a leasingului operaţional. Dorind să recupereze din diferenţele existente faţă de companiile mari din piaţa de leasing operaţional, Premium Leasing îşi va diversifica anul acesta serviciile, un prim demers în această privinţă fiind achiziţionarea unui nou soft, aflat în prezent în curs de implementare.

Flote extinse şi clienţi în creştere fac parte aşadar din strategia pe 2015 a tuturor companiilor care contează pe piaţa de leasing operaţional din România, ceea ce implică targhetarea unor noi categorii de clienţi (IMM-uri, instituţii de stat) şi servicii atent studiate în ceea ce priveşte raportul preţ-calitate. Rămâne de văzut în ce măsură investiţiile în dezvoltare la nivel de jucători, absolut necesare pentru atingerea cotei de piaţă vizate, nu vor bloca un demers strategic într-o piaţă deja concurenţială – reducerea costurilor serviciilor de leasing operaţional. Considerăm că aceasta este principala provocare pentru 2015.

Coralia Popescu

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

27

OPINIA sPECIALIstuLuI REFlEC}II

Francul elveţian şi mintea românului cea de pe urmă În ultimele săptămâni, problema creditelor în franci elveţieni a reapărut. decizia băncii centrale a Elveţiei de a lăsa liber cursul francului faţă de euro a reaprins spiritele ca urmare a devalorizării puternice a acestuia din urmă faţă de moneda elveţiană. Implicit, francul a devenit mai scump şi faţă de leu. Practic, debitorii în franci s-au văzut în situaţia de a plăti cu aproximativ 20% ratele la credite. Această nouă frământare a adus în primplan mai multe probleme ale societăţii româneşti.

bogdan Căpraru Conferen]iar Univ. dr. Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

Desigur, chestiunea în sine este foarte dureroasă, mulţi debitori în franci aflându-se în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele. Fără a fi cinic, acest lucru e firesc pentru o societate capitalistă. Problema e alta: de ce au ajuns în situaţia aceasta şi care sunt alternativele de a o rezolva. Nu îmi propun să fiu avocatul nimănui şi de aceea cred că adevărul este undeva la mijloc.

Anii de boom şi euforie din perioada 20062008 au adus multe probleme sistemului bancar românesc ulterior. Excesele se plătesc întotdeauna, mai devreme sau mai târziu. Toată lumea era fericită atunci când debitorii se îndatorau la maximum pe seama dobânzilor mai mici la creditele în franci: banca câştiga cote de piaţă, iar clienţii îşi îndeplineau visul de a avea o casă etc. Însă acea relaţie de tip win-win s-a transformat peste noapte în una de tip lose-lose.

28

Unii încearcă să stigmatizeze băncile, acuzându-le de rea intenţie. Alţii pun în colimator Banca Naţională a României, acuzând-o de lipsă de reacţie atunci când au apărut creditele în „monede exotice”. De asemenea, există şi o categorie care pune vina pe umerii debitorilor care s-au lăcomit. Fiecare este orbit de patimă, căutând să găsească vinovaţi. Dincolo de aceste dispute au apărut şi propunerile de soluţii.

Majoritatea soluţiilor vizează în special interesele debitorilor. Doar câteva voci îşi mai aduc aminte de faptul că şi pentru bănci situaţia este mai puţin comodă.

Cred că principala cauză a acestei situaţii ţine de un fenomen pe care Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff l-au ilustrat în lucrarea „De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară”.

Parafrazând ideea, stă în firea umană ca atunci când totul merge strună să ignorăm pericolele la care ne supunem. De multe ori perpetuăm în greşeală considerând că circumstanţele sunt altele. De multe ori considerăm că „acum e altfel” sau că „nouă nu ni se poate întâmpla asta“.

Pe lângă ignoranţă putem adăuga şi o educaţie financiară precară a clienţilor. Educaţia academică nu e totuna cu cea financiară.

Dezvoltarea industriei financiare nu poate avea loc dacă nu avem clienţi educaţi, atât persoane fizice, cât şi juridice. Un client educat este mult mai valoros pentru instituţiile financiare şi mai predispus să consume o gamă mai largă de produse financiar-bancare.

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

O altă greşeală care continuă să se perpetueze este cea care îi priveşte pe cei care acum caută soluţii de îndreptare a situaţiei. Din păcate, majoritatea propunerilor nu se bazează pe principiile pieţei. Populismul îşi face loc tot mai mult, soluţiile bazându-se mai mult pe intervenţionism. După cum vedem, piaţa ne-a arătat că am greşit, iar noi batem la alte uşi, numai la care trebuie nu. Soluţiile propuse ar trebui să se bazeze pe principiile pieţei, nu pe măsuri administrative.

Altfel spus, pentru început, trebuie lăsate să propună soluţii băncile în acord cu clienţii. Ele sunt cele în măsură să gestioneze relaţia cu clienţii şi să o readucă în situaţia de a fi din nou una de tip win-win. Cu siguranţă, executarea debitorilor nu este nici pentru bancă cea mai bună soluţie.

Reglementările ar trebui eventual să vină mai degrabă pentru a fluidiza, pentru a lăsa piaţa să se manifeste. Restructurările şi renegocierile contractelor de credit pot fi o primă etapă. Apoi, folosirea pieţelor financiare pentru vânzarea portofoliilor de credite sau securitizarea acestora cu discount e a doua etapă de degrevare a bilanţurilor băncilor. Cu siguranţă, o asemenea variantă ar face ca banca să piardă mai puţin decât în cazul recuperărilor prin executare silită.

Pierderea ar fi nu doar financiară, ci şi de imagine.

Clienţii în cauză ar fi pierduţi pentru totdeauna! În concluzie, nu măsurile administrative încărcate de populism sunt soluţiile, ci respectarea legităţilor firii şi ale pieţei, care nu iartă niciodată!

DESPRE MăSuRI REACTIvE şI PRoACTIvE

Protecţia consumatorului – între practicile incorecte şi nevoia de educaţie Protecţia consumatorilor este un domeniu vast, având două componente, reactivă şi proactivă, cu multiple ramificaţii.

Călin M. Rangu director direcţia Protecţia Consumatorilor Autoritatea de Supraveghere Financiară Prima componentă este cea reactivă, cu acţiuni directe, când interesele consumatorilor sunt deja afectate. În acest caz trebuie adoptate măsuri reactive de protecţie prin rezolvarea problemei şi prevenirea repetării. În general, problemele, reliefate prin petiţii (reclamaţii sau sesizări), ţin de practicile pieţei. Practicile incorecte, abuzive sau frauduloase afectează direct consumatorii. Efectele pot fi imediate sau să apară după mult timp. Dacă un client este blocat cu maşina într-un service deoarece asigurătorul şi service-ul nu se înţeleg asupra valorii daunei, consumatorul este la mijloc şi este afectat imediat, pe termen scurt.

Dacă avem însă o practică incorectă de vânzare, prin prezentare incorectă a expunerii la riscuri, prin informare incorectă sau tehnici manipulatorii, efectul se vede poate peste câţiva ani. De exemplu, în cazul vânzării unei asigurări de locuinţă în care vânzătorul are scopul de a vinde poliţa şi mai puţin de a explica excluderile contractuale, lăsând impresia unei asigurări împotriva tuturor riscurilor. În cazul producerii

unei eveniment, poate după câţiva ani, consumatorul află că nu e asigurat chiar la toate riscurile.

Din aceste petiţii, prin colectarea continuă de informaţii şi comportamente, se constată practicile incorecte care trebuie monitorizate şi prevenite.

Aici intervine componenta proactivă. Comportamentele şi serviciile financiare trebuie monitorizate. Inovaţiile financiare trebuie identificate şi riscurile pentru consumatori prevenite. Prevenţia se poate face atât prin alerte şi avertismente publice, cât şi prin componentele educaţionale.

Educaţia în sine este un domeniu vast. De la înţelegerea noţiunilor şi a mecanismelor de piaţă, până la cunoaşterea şi depistarea comportamentelor inadecvate şi a practicilor frauduloase.

Depistarea acestor practici este poate chiar mai importantă decât noţiunile tehnice. Este mai puţin important să înveţi consumatorul mediu ce este dobânda compusă. Mai util este să îi dezvolţi abilităţile de a identifica şi a se feri de practicile incorecte sau frauduloase.

Oamenii învaţă mult mai rapid pe bază de exemple, prin prezentarea cazurilor concrete, practice, cărora le pot cădea victime. Ei trebuie să aibă surse de informare credibile, mai ales pentru o dublă verificare. Aici rolul autorităţilor este important pentru a crea un sistem care să reprezinte o sursă credibilă de informare, atât prin mijloace scrise, cât şi mai ales online. Într-o lume în mişcare, informaţia este un atu şi trebuie să se găsească inclusiv în mediile online. Dar este nevoie de a structura informaţia chiar dacă mediile sunt nestructurate. Pentru comunităţile în care accesul la informaţie este asimetric, de exemplu în zonele rurale, sistemul de informare trebuie să implice stâlpii comunităţii, informali, cum sunt biserica sau autorităţile locale.

Uneori înşişi consumatorii se lasă prinşi `n lanţul practicilor incorecte, participând direct la ele pentru a-şi rezolva favorabil anumite probleme sau, pur şi simplu, pentru a frauda sistemul.

Furnizorii de servicii investighează şi iau măsuri.

Măsurile pot fi excesive şi să se generalizeze în vederea evitării posibilelor fraude, ceea ce va aduce prejudicii consumatorilor corecţi dacă măsurile devin mijloace de a amâna decizii sau a tergiversa soluţionări favorabile. Din acest motiv, consumatorii trebuie să îşi cunoască drepturile şi să ştie cum să escaladeze problemele. În ceea ce priveşte furnizorii de servicii financiare, o relaţie corectă cu clienţii presupune tratament corect, transparenţă, educaţie financiară, cod de etică şi responsabilitate la nivelul furnizorilor primari, servicii obiective, adecvate şi nepărtinitoare la nivelul consultanţilor. Pentru toate entităţile sunt necesare măsuri privind protejarea activelor şi informaţiilor clienţilor împotriva fraudelor şi abuzurilor terţelor părţi, mecanisme adecvate de soluţionare a sesizărilor, ţinându-se seamă de structura grupurilor vulnerabile şi de legislaţie.

Informaţia imparţială şi corectă nu numai că protejează consumatorii, dar poate permite accesul unui număr mai mare de consumatori la acele segmente de piaţă considerate rezervate investitorilor cu experienţă. Consumatorii nu trebuie să fie subiecţi ai unui tratament discriminatoriu şi, în acelaşi timp, trebuie să aibă acces la produse şi servicii care sunt conforme nevoilor lor. Astfel se garantează accesul la educaţie şi consiliere specializată, bazată pe nevoi specifice, care să îi ghideze pe consumatori în complexitatea ofertelor de servicii şi instrumente financiare.

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

29

OPINIA sPECIALIstuLuI

Allevo despre Tot „o” este iniţiala, da-i vorba de altceva

Adeseori mă-ngrijorează că nu pricep încotro se-ndreaptă lumea următoarei generaţii. Şi iau reper lumea bogată-n resurse (pare că cea mai căutată resursă continuă să fie tot banul), pentru că ţări şi naţiuni mai puţin dotate sunt condamnate să urmeze modelul celor en vogue – că doar vorbim de chestiuni materiale, concrete şi nu de operă de artă unde mai este loc de originalitate. Sau poate greşesc, poate că urmând un crez este posibil să-ţi creezi o nişă în care nu numai să reuşeşti să protejezi (atitudine firească pentru un tată şi viitor bunic) şi confortul, şi starea bună, şi creativitatea.

Recunosc că uneori pic în păcatul ereziei de a crede că originalitatea este o opţiune şi-n chestiuni economice şi inginereşti. Mă reconfortează numai gândul că mai sunt şi alţi indivizi devianţi prin lumea asta; parte dintre aceştia s-au strâns în Corporate Rebels United (CRU), grup constituit câţiva ani în urmă de persoane care cred că afacerile se pot practica pe fundament etic, care să fie un mediu prietenos pentru angajaţi, cărora să reuşească să le dea importanţă şi să le asigure platforma optimă de

30

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

dezvoltare fiecăruia (şi zău că nu-s comunişti, sunt răspândiţi pe toate meridianele şi paralelele şi trebuie să mă credeţi că majoritatea nici măcar nu-s ingineri – ca astfel să se poată explica infantilismul de care sunt afectaţi).

Un grup semnificativ din Allevo s-a afiliat acestei mişcări, a constituit grupul din România şi a rămas, deocamdată, desigur, singur să facă rebeliune împotriva inerţiei corporatiste. Mişcarea aceasta avea nevoie de un spaţiu de acţiune (ca să nu-i spun de joacă), aşa încât Allevo, care tocmai ce anunţase public că îşi schimbă modelul de operare către distribuţia open source a produselor sale, a fost adoptat ca locul ideal de revoltă. decizia pe care s-au bazat atunci anunţul şi lansarea proiectului a fost încurajarea pe care reprezentanţii firmei au primit-o – în cadrul conferinţelor şi expoziţiilor în care Allevo s-a expus, de la firme cu profil asemănător dar cu relevanţă în industrie incomparabil mai mare raportat la Allevo – că ideea asta-i o prostie pe care numai un lunatic o poate gândi. Iată că lumea chiar alunecă rapid spre viitorul acela imprevizibil şi anul trecut Microsoft a făcut paşi extraordinari spre publicarea surselor unor produse premium, iar zilele trecute Mike

driscoll, CEO Metamarkets, a afirmat că este de importanţă existenţială pentru Microsoft să îmbrăţişeze open source.

Ca să evit digresiunea, pentru că spaţiul epic rezervat nu-i prea generos, echipa a conceptualizat (aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor revoluţii despre care am auzit prin şcoală) ce şi cum se va face. În suport pentru ingineria convertirii suitei de procesare a tranzacţiilor financiare de la produs licenţiabil la produs accesibil neîngrădit şi gratuit au fost adăugate restructurarea organizatorică a firmei şi întemeierea structurii le(g)ale care să găzduiască comunitatea FINkers United (forma contopită a Financial Thinkers United) şi care să aibă grijă ca donaţia Allevo să fie folosită pentru scopul şi în maniera în care a fost gândită – pentru adicţii IT numele de cod este GPL V3, iar pentru liniştea celor care ar gândi că este un cod subversiv explicaţia este cea dată de prima căutare în Wikipedia. Şi pentru că toate trebuie să poarte un nume, au fost botezate împreună BOOST – Banking On Open Source Technologies.

Ca să fiu consistent cu manifestul CRU, mă voi concentra pe componenta etică a proiectului nostru. Noi credem că este datoria oricărei persoane (prinos adus profesorilor şi mentorilor săi în profesiune) să îşi expună cunoştinţele, să le facă larg disponibile şi să accepte dezbaterea. dezbaterea este preţul care o răsplăteşte, îi permite să capitalizeze pe opiniile care îi sunt oferite şi să-şi îmbunătăţească propria cunoaştere şi propriul produs. Cele mai comune exemple de punere la dispoziţie liberă a surselor unei creaţii şi supunere a dezbaterii sunt cărţile din librărie, arta plastică expusă în muzee sau saloane şi muzica cântată la Ateneu sau Operă.

Ca să nu mă trezesc confruntat cu fundamentalismul intelectual (care, desigur, exclude în principal inginerii), alte forme comune sunt aspirina, furazolidonul sau popularele automobile. Ar fi de adăugat că, cel puţin în industria IT, produsele open source devin în timp o creaţie colectivă la care contribuitorii oferă expertiză proprie în cele mai variate domenii de competenţă – de la ceea ce pare evident talent şi cunoştinţe de programare, de testare, de administrare, la cele de concepţie (care aliniază produsul unor necesităţi actuale şi de perspectivă ale pieţei tehnologiilor disponibile şi predictibile, reglementărilor şi standardelor şi, nu în ultimul rând, practicilor de durată), la cele de comunicare (incluzând aici şi documentarea clară – pentru că este adevărat că nu orice inginer ştie să o facă aşa cum trebuie, dovadă şi acest articol). Rezultatul este crearea unui nucleu cultural, de competenţă, inovare şi „producţie“, care dăinuieşte atâta timp cât comunitatea îşi păstrează competentele şi capacitatea de a crea noutăţi.

Open source, ca „industrie“ inclusă pieţei IT, este într-un proces accelerat de dezvoltare în lumea largă şi aduce împreună tineri, maturi şi seniori, care se complementează biologic şi cultural, care participă la inovare şi învăţare liberă, care pot măsura rezultatul muncii lor prin acceptul sau refuzul pe care piaţa îl dă proiectului/produsului lor şi pe care îl pot valorifica după puterea comunităţii şi aprecierea pieţei.

Contraponderea este Outsourcing-ul (tot cu „O” începe) în forma lohnului intelectual, care, este drept, ocupă resurse (până la limita la care o ţară precum România trebuie să importe programatori din ţări asiatice pentru a face faţă cererii generate de operaţiunile găzduite aici). Profesioniştii care lucrează în această formă îşi cresc nivelul cunoştinţelor, dar este chestionabil cât de bine se simt în mediul acesta de comandă şi, mai ales, cât de mult sunt chemaţi să participe la creaţie şi inovare. Rezultatul acestei „industrii”, inclusă pieţei IT, pleacă şi se fructifică de către cei care comanda lucrarea.

Sunt conştient că am schematizat mult expunerea ourtsourcing versus open source, dar cred că ar fi utilă o dezbatere a politicii care să fie de urmat într-o ţară precum România, cu rezervor uman total, comparabil cu numărul de absolvenţi de universitate în trei-patru ani al unora dintre ţările asiatice.

Intrarea negândită în competiţie este sinucidere pentru afacere şi un păcat mare faţă de cei care depind de leader, dacă îmi pot permite această parabolă.

Sorin Guiman, Pre[edinte ALLEVO ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

31

POsItION PAPER ÎN PRoblEMA CREDITEloR ÎN FRANCI ElvEţIENI,

Băncile implementează măsuri individuale În contextul aprecierii francului elveţian, pentru a veni în întâmpinarea situaţiei dificile cu care se confruntă unii dintre clienţii lor, băncile au implementat măsuri individuale şi/sau la nivelul întregului portofoliu, înţelegând că orice măsură administrativă, unitară, aplicabilă tuturor clienţilor, ar putea aduce atingere dispoziţiilor art. 45 „Libertatea economică” şi art. 135 „Economia” din Constituţia României.

Astfel, prin exemplificarea uneia dintre măsurile implementate de bănci, în cazul creşterii cu 23% a nivelului ratei faţă de decembrie 2014 (datorată aprecierii francului elveţian faţă de moneda naţională de la 3.7 la 4.58), aplicarea anticipată a scăderii LIBOR cu 0.8 puncte procentuale, coroborată cu aprecierea monedei naţionale faţă de francul elveţian de la 4.58 la 4.15 la data de 5 februarie 2015, determină o absorbţie în proporţie de 70% a creşterii ratei. Acest exemplu scoate în evidenţă şi un posibil caracter temporar al acestei situaţii, care validează tipurile de măsuri deja luate de bănci.

Florin Dănescu Preşedinte Executiv Asociaţia Română a Băncilor Astfel, aşa cum arată şi Guvernul României, libertatea comerţului poate fi asigurată numai prin impunerea unui climat de disciplină economică la care toţi participanţii trebuie să se conformeze. În jurisprudenţa constituţională s-a stabilit că, în considerarea specificului economiei de piaţă, statul nu este deţinătorul pârghiilor economice, rolul său fiind limitat la crearea cadrului general necesar pentru desfăşurarea activităţii agenţilor economici. Or, prin astfel de iniţiative, agenţii economici vor fi expuşi unor imprevizibile dezechilibre de ordin financiar.

Potrivit dispoziţiilor Codului Civil român, în care se specifică că împrumutul (de consumaţie) este un contract prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte bunuri fungibile iar împrumutatul se obligă să restituie după o anumită perioadă aceeaşi sumă de bani sau aceeaşi cantitate de bunuri (art. 2158), iar în

32

lipsa unei înţelegeri contrare între părţi, împrumutatul este obligat să restituie aceleaşi cantitate şi calitate de bunuri, oricare ar fi creşterea sau scăderea preţului acestora, iar când obiectul împrumutului este o sumă de bani, împrumutatul este obligat să restituie suma nominală primită, oricare ar fi variaţia valorii acesteia (art. 2164).

Vă prezentăm câteva completări legate de aplicarea principiului nominalismului prin intermediul unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti care respinge conversia la cursul istoric, având ca argument tocmai acest principiu şi care atestă motivarea Tribunalului Ialomiţa, secţia civilă, în cadrul căreia se specifică: În ceea ce priveşte capătul de cerere privind contestarea caracterului abuziv al clauzei de risc valutar şi denominarea în monedă naţională a plăţilor cu consecinţa îngheţării cursului de schimb CHF-RON la momentul semnării convenţiei, tribunalul îl priveşte ca nefondat pentru următoarele considerente. În speţă suntem în situaţia unui împrumut în franci elveţieni, împrumutatul primind o sumă în această valută şi fiind obligat să o restituie în aceeaşi valută. Contractul de credit valutar conţine aşadar un element de risc valutar, însă aceasta nu îl transformă automat într-un contract abuziv. Dimpotrivă, semnificativ este faptul că atât Codul Civil din 1864 (art. 1578), cât şi Codul Civil (art. 2164) consacră în materia împrumutului principiul nominalismului, potrivit căruia împrumutatul trebuie să înapoieze suma

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

nominal primită, oricare ar fi variaţia acesteia.

Prin urmare, principiul nominalismului este tradiţional în contractele de împrumut. În realitate, în cazul creditelor acordate în valută, nu suntem în prezenţa niciunei clauze abuzive, pentru că nu banca a instituit printr-o clauză în contract regula nominalismului, ci însuşi legiuitorul. Nu se poate abdica de la acest principiu, deoarece teoria clauzelor abuzive nu înseamnă negarea unor principii sau a unei reguli tradiţionale de funcţionare a unor instituţii juridice. Chiar dacă în contractul de credit sau în graficul de rambursare figurează o asemenea clauză de risc valutar, aceasta nu este altceva decât reproducerea, preluarea principiului nominalismului consacrat în lege. De altfel, chiar Curtea Europeană de Justiţie s-a pronunţat în sensul că nu intră sub incidenţa evaluării caracterului abuziv decât clauzele din contractele încheiate cu consumatorii, iar nu şi dispoziţiile legale. Astfel, prin hotărârea Curţii Europene de Justiţie din 30 aprilie 2014, pronunţată în procedura C280/1, Barclays Bank contra Sara Sannchez Garcia, Alejandro Chacon Barrera, Curtea a reţinut că: „Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii şi principiile dreptului Uniunii referitoare la protecţia consumatorilor şi la echilibrul contractual trebuie interpretate în sensul că sunt excluse din domeniul lor de aplicare acte cu putere de lege şi norme administrative ale unui stat membru, precum cele în discuţie în litigiul

principal, în lipsa unei clauze contractuale de modificare a conţinutului sau a domeniului de aplicare al acestora”.

Principiul nominalismului, potrivit căruia împrumutatul trebuie să înapoieze suma nominal primită, oricare ar fi variaţia acesteia, se aplică şi în cazul tuturor creditelor acordate în valută în România, puse la dispoziţia clienţilor în contul clientului în valuta respectivă, conform prevederilor contractuale, indiferent dacă ulterior, la dispoziţia clientului, transferul bancar sau eliberarea de numerar s-au făcut în altă valută prin schimb valutar.

Comunitatea bancară din România solicită ca directivele europene şi regulamentele să fie transpuse în legislaţia naţională conform prevederilor aprobate de reglementatorii europeni şi în spiritul gândit de emitenţi. Două iniţiative legislative de modificare a OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori fac obiectul discuţiilor din Parlament şi din spaţiul public, dar prevederile acestora contravin în parte dreptului comunitar, în speţă Directivei europene 17/2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale. În momentul de faţă, iniţiatorii propun aprobarea a două reglementări care conţin anumite prevederi contrare directivei 17/2014, în condiţiile în care în luna februarie 2015 ar trebui ca autorităţile responsabile cu transpunerea directivei să prezinte un proiect de lege.

Legislaţia europeană prin Directiva 17 din 4 februarie 2014, aflată în vigoare din martie 2014, are la bază o serie de principii clare de acţiune. În ceea ce priveşte propunerea de modificare a OUG 50/2010 privind rambursarea anticipată a creditului la cursul existent în luna acordării creditului, Asociaţia Română a Băncilor consideră că încalcă prevederile Directivei europene 17/2014, precum şi principiul neretroactivităţii legii civile, iar propunerea legislativă aduce atingere dreptului de proprietate garantat de Constituţia României. Pierderile pe care le-ar putea suferi sistemul bancar prin aplicarea unei legi contrare dreptului comunitar sunt de ordinul miliardelor de euro, iar rata capitalurilor proprii totale ar scădea cu aproximativ 6 puncte procentuale.

Propunerea legislativă contravine dispoziţiilor comunitare din Directiva 17/2014, act comunitar ce trebuie transpus în legislaţia Statelor Membre nu mai târziu de 21 martie 2016 în condiţiile în care la articolul 23 din directivă, alineatul 3, se menţionează că rata de schimb valutar la

care consumatorul are dreptul de a converti creditul în altă monedă este aceea din ziua aplicării conversiei şi nu cea din momentul acordării creditului. Tot la articolul 23, alineatul 5, se menţionează în mod explicit că statele membre pot aduce modificări suplimentare privind creditele acordate în valută atât timp cât aceste modificări nu se aplică cu efect retroactiv.

Articolul 43 prevede că „prezenta directivă nu se aplică contractelor de credit existente înainte de 21 martie 2016.“ Extinderea nerezonabilă a sferei de aplicare a legislaţiei europene induce un decalaj îngrijorător în ceea ce priveşte practicile bancare faţă de celelalte state europene unde autorităţile s-au limitat strict la prevederile directivelor şi regulamentelor aprobate de legislativul european, inclusiv la nivel de costuri suportate de sistemul bancar.

Impactul cuantificat de Banca Naţională a României generat de aplicarea celor două iniţiative de modificare a OUG 50/2010 ar consta în pierderi estimate pentru perioada următoare de ordinul a miliardelor de euro, iar solvabilitatea sistemului ar scădea îngrijorător. Care este interesul autorităţilor de a reglementa contrar dreptului comunitar şi de a produce pierderi sistemului bancar în condiţiile în care economia României are nevoie de finanţare pentru a menţine creşterea economică? Ar fi ameninţată capacitatea instituţiilor de credit de a mai acorda credite necesare dezvoltării economice. Ar putea afecta percepţia asupra riscului de ţară, costul de finanţare al entităţilor private locale, cât şi costul de finanţare al statului în ansamblul său.

Aplicarea unor soluţii administrative, tuturor clienţilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate unora dintre bănci şi ar afecta rata solvabilităţii pe ansamblul sectorului bancar. În contextul aprecierii francului elveţian, pentru a veni în întâmpinarea situaţiei dificile cu care se confruntă unii dintre clienţii lor, băncile au implementat măsuri individuale şi/sau la nivelul întregului portofoliu, diferenţiate în funcţie de situaţiile specifice legate de profilul clientului (nivelul veniturilor, comportamentul de plată etc.), particularităţile creditelor, expunerile diferite ale băncilor şi încadrarea în indicatorii de prudenţialitate ai băncilor.

De aceea considerăm inoportună adoptarea unui singur curs pentru toţi clienţii şi toate băncile, impunându-se soluţii diferenţiate pentru fiecare caz şi pentru fiecare bancă în parte.

În ceea ce priveşte acceptarea de către bănci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, menţionăm că băncile au luat deja măsuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea într-o mare măsură a creşterii ratelor clienţilor după decizia Băncii Centrale a Elveţiei de a nu mai susţine un curs fix de 1.2 CHF/EUR. Printre aceste măsuri concrete, reale şi aplicate în prezent, menţionăm: Menţinerea pentru o perioadă a unui curs valutar fix favorabil clienţilor (ex. 31 decembrie 2014); Acordarea unui curs de schimb preferenţial la plata ratelor; Reducerea dobânzii prin aplicarea anticipată a unei valori a indicelui LIBOR, favorabilă debitorilor (ex. s-a implementat valoarea LIBOR 3M valabilă la 26.01.2015 cu o diferenţă favorabilă debitorului de peste 0.8 puncte procentuale); Reducerea dobânzii prin diminuarea marjelor (ex. reducerea cu până la 1.5% pe an a dobânzii pe o perioadă de 90 zile); Reduceri sau eliminări de comisioane.

La acestea se adaugă mecanismele clasice de rescadenţare/restructurare.

Astfel, există o multitudine de măsuri individuale specifice, care au efect similar cu cel de îngheţare a cursului valutar şi care creează în aceeaşi măsură beneficii debitorilor.

Acest pachet de măsuri implică suportarea de costuri de către bănci şi se adresează tuturor clienţilor băncilor cu credite în franci elveţieni.

Pentru a creşte numărul debitorilor care pot beneficia de aceste avantaje, reiterăm invitaţia către clienţi de a se prezenta la bănci în vederea accesării măsurilor care au fost făcute publice de acestea prin comunicate de presă, postarea de anunţuri pe site-urile băncilor şi pagina de Internet Banking, campanii prin intermediul call center şi prin reţeaua de sucursale sau prin alte mijloace. În completarea pachetului de măsuri individuale aplicate de bănci, vin şi prevederile Ordonanţei 46/2014, cu modificările avute în vedere privind extinderea sferei de cuprindere a acesteia, care vizează flexibilizarea mecanismului de rescadenţare şi a duratei în raport cu capacitatea financiară a debitorilor, permiţând o mai bună acoperire a grupurilor vulnerabile de cetăţeni cu credite la bănci, soluţie consistentă cu principiul împărţirii poverii ajustării (burdensharing).

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

33

CONsuLtAN}| juRIDIC| bINE DE şTIuT

Modificări aduse Legii pieţei de capital Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 90/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, au fost introduse o serie de modificări de substanţă, cu impact direct asupra emitenţilor listaţi în România.

având ca obiect majorarea capitalului social prin aport în numerar, în cadrul cărora se decide ridicarea dreptului de preferinţă al acţionarilor.

Mecanismul de flexibilizare a reprezentării acţionarilor George Chiocaru Associate Bulboacă & Asociaţii SCA

Deşi analizele din presă de până acum s-au axat pe chestiunea majorării pragului de deţinere în cadrul operatorilor de piaţă de la 5% la 20% din totalul acţiunilor, suntem de părere că şi celelalte modificări aduse prin ordonanţa menţionată mai sus sunt de interes şi au vocaţia de a produce efecte substanţiale pe termen mediu şi lung. În acest sens dorim să atragem atenţia cu precădere asupra modificărilor ce vizează activitatea societăţilor ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România şi în special cu privire la (i) mecanismul de flexibilizare a reprezentării acţionarilor în adunările generale, prin introducerea posibilităţii emiterii unei procuri către reprezentanţi calificaţi (intermediari - aşa cum sunt aceştia definiţi în articolul 2, aliniatul 1, punctul 14 din Legea nr. 297/2004 - sau avocaţi), pentru o perioadă maximă de 3 ani şi la (ii) diminuarea condiţiilor de majoritate, de la 75% la 2/3 din drepturile de vot, aplicabile adunărilor generale extraordinare a acţionarilor

34

Un reprezentant calificat are dreptul de a vota în toate aspectele aflate în dezbatere în cadrul adunării generale a acţionarilor a uneia sau mai multor societăţi identificate în împuternicire, inclusiv în ceea ce priveşte actele de dispoziţie. În acest fel se creează un regim dual în ceea ce priveşte reprezentarea acţionarilor în cadrul adunărilor generale ale acţionarilor, astfel putând exista (i) reprezentanţi împuterniciţi prin procuri speciale, valabile pentru o singură adunare generală, ce cuprind instrucţiuni specifice cu privire la exercitarea dreptului de vot şi (ii) reprezentanţi calificaţi având procuri în forma celor descrise mai sus.

Este evident faptul că în cazul reprezentantului calificat, procura nu ar putea să cuprindă instrucţiuni specifice cu privire la exercitarea dreptului de vot în cadrul adunărilor generale sau cel puţin nu la momentul emiterii ei şi nu pentru întreaga perioadă de 3 ani. Acest lucru este de altfel imposibil, acţionarul care oferă un astfel de mandat neputând anticipa toate problemele ce vor fi supuse dezbaterilor în cadrul adunărilor generale în cadrul perioadei amintite.

Fără îndoială că o astfel de procură emisă către un reprezentant calificat poate fi însoţită

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

de un mecanism ce permite acţionarului să emită instrucţiuni cu privire la exercitarea dreptului de vot de către respectivul reprezentant. Important de reţinut este faptul că în cazul procurii date către un reprezentant calificat, acţionarul devine client al reprezentantului. Rezultă de aici că reprezentantul calificat are obligaţia de a acţiona în interesul clientului său şi de a depune toate diligenţele în realizarea obiectivelor acestuia.

Cu toate acestea, problemele ce s-au pus deja în practică ţin de maniera în care reprezentanţii calificaţi îşi vor depune procurile anterior ţinerii adunării generale sau de cum urmează să fie verificat sau sancţionat votul dat de aceştia în cadrul adunărilor generale. În cazul depunerii procurilor, suntem de părere că reprezentanţii calificaţi, ca şi reprezentanţii având procuri speciale, au obligaţia de a le depune conform reglementărilor existente până în prezent. Cu toate acestea, problema apare la exercitarea dreptului de vot, deoarece, dacă în cazul procurilor speciale votul dat cu nerespectarea instrucţiunilor expres stipulate în acestea este anulat, în cazul procurilor date către un reprezentant calificat aceste instrucţiuni lipsind - nu se poate aplica o atare sancţiune. Este mai puţin important pentru votul dat efectiv în cadrul adunării generale faptul că anterior ar fi existat comunicări între acţionar şi reprezentantul calificat cu privire la maniera de exercitare a votului. În acest din urmă scenariu suntem de părere că acţionarul l-ar putea trage la răspundere pe reprezentantul calificat în baza contractului de asistenţă şi reprezentare ce ar exista între aceştia, dar nu

Ministerul Educației și Cercetării Științifice a implementat un sistem informatic ce asigură o gestiune eficientă a tezelor de doctorat și titlurilor universitare Ministerului Educației și Cercetării Științifice, în calitate de beneficiar al proiectului „Sisteme moderne de preluare, evaluare și informare privind tezele de doctorat și de gestionare a titlurilor universitare în cadrul Ministerul Educației și Cercetării Științifice” cod SIMS 38699, își propune îmbunătățirea eficacității sale organizaționale, prin implementarea unui sistem informatic care să asigure o gestiune eficientă și transparentă a tezelor de doctorat și titlurilor universitare.

Proiectul a fost implementat de consorțiul format din companiile KMPG Romania S.R.L. şi SIVECO Romania S.A., începând cu data de 23.12.2013. Prin obiectivele, activităţile şi rezultatele atinse, proiectul contribuie la reducerea sarcinilor administrative, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii, pe simplificarea reglementărilor şi pe îmbunătăţirea relaţiei cu utilizatorii serviciilor publice. În cadrul proiectului, pe parcursul perioadei de implementare, Asocierea KMPG Romania S.R.L. şi SIVECO Romania S.A. a dezvoltat un sistem

IT ce facilitează preluarea, evaluarea și informarea privind tezele de doctorat și gestionarea titlurilor universitare. În prezent, sistemul ajută la îmbunătățirea eficacității organizaționale a Ministerul Educației și Cercetării Științifice și la creșterea gradului de transparență și control asupra proceselor de lucru.

rezultate principale atinse 1.

Identificarea problemelor specifice activităților de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor universitare, prin realizarea unui studiu exhaustiv; 2. Asigurarea infrastructurii necesare pentru implementarea proiectului; 3. Redefinirea procedurilor şi fluxurilor de lucru specifice activităților de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor universitare; 4. Generarea unui cadru procedural nou prin dezvoltarea unui sistem modern de sprijinire a

activităților de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor universitare; 5. Testarea proceselor de lucru și a sistemului suport; 6. Analiza rezultatelor, pe baza activităților desfășurate în faza pilot; 7. Realizarea unui raport cu recomandări de îmbunătățire la nivel funcțional și tehnic; 8. Creșterea competenţelor personalului, prin activități de instruire specifică pentru utilizarea sistemului implementat prin prezentul proiect; 9. Sprijinirea adopției sistemului și managementul schimbării.

Proiectul este cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013, Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul major de intervenție 1.2: Creșterea responsabilizării administrației publice.

Persoana de contact: GABRIEL LEAHU - Manager de proiect, Secretar General MECS, telefon: + 40 (21) 315 50 99, fax: +40 (21) 405 63 00, e-mail: gabriel.leahu@medu.edu.ro

credem că acest lucru ar putea duce în mod automat şi la anularea votului exercitat în adunarea generală.

Diminuarea condiţiilor de majoritate O altă chestiune problematică o reprezintă diminuarea condiţiilor de majoritate, de la 75% la 2/3 din drepturile de vot, aplicabile adunărilor generale extraordinare ale acţionarilor având ca obiect majorarea capitalului social prin aport în numerar, în cadrul cărora se decide ridicarea dreptului de preferinţă al acţionarilor. Această modificare legislativă îi va afecta în mod direct pe acei acţionari care deţineau mai mult de 25% din

acţiunile unui emitent, dar sub pragul care i-ar fi obligat să desfăşoare o ofertă publică de preluare, şi fără acordul cărora nu puteau fi operate majorări de capital social prin aport în numerar cu ridicarea dreptului de preferinţă pentru acţionarii existenţi. În acest fel, această categorie de acţionari se proteja de eventualele diluări ce puteau veni din partea unor acţionari ce ar fi putut să subscrie în cadrul majorărilor de capital. În urma modificării legislative, aceşti acţionari se află în poziţia de a-şi pierde eventualul drept de a se opune unor atare majorări de capital chiar dacă, la momentul la care au achiziţionat pachetul de acţiuni deţinute, acest aspect a fost unul definitoriu pentru ei.

Mai mult, o eventuală majorare a participaţiilor deţinute la un nivel care să le permită conservarea dreptului de a se opune

(peste 33% din acţiunile emitentului) ar fi de natură a declanşa mecanismele specifice ofertelor publice de preluare. În consecinţă, în loc să obţină o participaţie care să le permită conservarea dreptului, s-ar putea trezi în situaţia de a fi obligaţi să cumpere mai mult decât îşi propuseser\ iniţial. Nu în ultimul rând, nu sunt de neglijat nici costurile administrative pe care o atare ofertă publică de preluare le-ar presupune din partea acţionarilor respectivi. În concluzie, rămâne de văzut care vor fi opţiunile pe care le vor aborda acţionarii din cadrul societăţilor listate, respectiv dacă vor alege între a-şi majora deţinerile actuale cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, dacă îşi vor menţine actualele deţineri cu riscul de a fi diluaţi sau dacă se vor retrage din societate.

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

35

CONsuLtAN}| juRIDIC|

Implicaţiile anulării actelor frauduloase încheiate în perioada de pre-insolvenţă asupra terţilor dobânditori şi subdobânditori ai bunurilor Consideraţii generale

oana olteanu, Senior Associate, Biriş Goran SPARL

Atât vechea lege a insolvenţei 85/2006, cât şi noua lege 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă reglementează o acţiune în anulare cu caracter special.

Conform noii legi, aceasta poate fi formulată de administratorul/lichidatorul judiciar, comitetul creditorilor sau creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea creanţelor înscrise la masa credală cu privire la actele sau operaţiunile frauduloase încheiate de societatea `n insolvenţă în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii insolvenţei.

Originea acestei acţiuni în anularea actelor sau a operaţiunilor frauduloase efectuate de debitor în perioada suspectă rezidă în aşa numita acţiune pauliană – sau acţiunea revocatorie – prin care creditorii pot solicita instanţelor de judecată să anuleze transferuri efectuate de debitor pentru a-şi micşora patrimoniul şi a le frauda interesele. Însă vocaţia exercitării unei astfel de acţiuni „pauliene” este paralizată de procedura insolvenţei, astfel încât această acţiune se converteşte într-o acţiune revocatorie falimentară, cu toate condiţiile şi regimul juridic specific.

Domeniu de aplicare.

Condiţii Andra Surariu Associate, Biriş Goran SPARL

Domeniul de aplicare al acţiunii în anularea actelor frauduloase este limitat la constituirile

şi transferurile de drepturi patrimoniale către terţi, realizate de debitor, în perioada „suspectă”, prin acte şi operaţiuni frauduloase sau care depăşesc limitele normale ale activităţii sale.

Potrivit doctrinei în materie1, caracterul fraudulos al unui act `nseamn\ reunirea a două elemente: unul material, care presupune ca actul fraudulos să împiedice realizarea dreptului creditorului (este imposibilă sau redusă eficacitatea realizării dreptului de creanţă) şi unul subiectiv, care presupune ca debitorul să fi încheiat actul având cunoştinţa faptului că aduce atingere drepturilor creditorilor.

Conform dispoziţiilor art. 119 din Legea nr.

85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, admisibilitatea acţiunii în anulare este condiţionată de simpla încheiere a actului de către debitor în perioada suspectă, în condiţii care exced desfăşurarea activităţii acestuia în mod obişnuit. Reprezintă acte încheiate în desfăşurarea activităţii curente a debitorului actele prin care a fost derulată o activitate conformă obiectului de activitate, actele de încasare sau plăţi privitoare la activităţile ce ţin de realizarea obiectului de activitate, precum şi orice acte sau operaţiuni prin care a avut loc finanţarea capitalului de lucru necesar derulării activităţii de zi cu zi a debitorului. O activitate sporadică într-un anumit domeniu sau contextul în care s-a încheiat un anumit act, modul diferit de redactare a unei clauze ori data la care a fost

1 Radu Bufan, Andreea Deli-Diaconescu, Florin Motiu, Tratat practic de insolvenţă, Ed. Hamangiu, 2014, pag. 494

36

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

finalizată, pot susţine încadrarea sau excluderea acesteia din contextul activităţii obişnuite.

Mai departe, în ceea ce priveşte reaua credinţă a debitorului la momentul încheierii actului fraudulos, aceasta se analizează prin prisma existenţei sau inexistenţei stării de insolvenţă a debitorului şi prin prisma intenţiei de a frauda. După cum starea de insolvenţă este iminentă sau prezentă (instalată), debitorul are, potrivit legii, facultatea sau obligaţia de a solicita deschiderea procedurii insolvenţei.

Implicaţiile admiterii acţiunii în anulare asupra terţului dobânditor Bineînţeles, admiterea unei astfel de acţiuni în anulare formulate după deschiderea procedurii insolvenţei, dar avånd ca obiect acte încheiate în perioada pre-insolvenţă, produce efecte şi cu privire la cocontractanţii debitorului insolvent şi, mai mult, chiar şi cu privire la subdobânditorii unor astfel de bunuri. Astfel, indiferent de buna sau reaua sa credinţă, terţul dobânditor într-un transfer anulat restituie bunul transferat sau valoarea acestuia de la data transferului. Ca element de noutate, atât în situaţia în care bunul nu mai există în patrimoniul terţului dobânditor, cât şi în cea în care există impedimente de orice natură pentru preluarea bunului de către debitor, terţul dobânditor are obligaţia de a restitui valoarea bunului de la data transferului.

De asemenea, în ipoteza restituirii, repunerea părţilor în situaţia iniţială va fi efectuată inclusiv prin renaşterea şi reînscrierea sarcinilor existente la data transferului. Cu toate acestea, situaţia terţului dobânditor de bună-credinţă nu este aceeaşi cu cea a unui terţ dobânditor de reacredinţă, legea acordând efecte juridice suplimentare bunei-credinţe. Astfel, ca urmare a repunerii părţilor în situaţia iniţială, terţul dobânditor de bună-credinţă va deţine o creanţă împotriva societăţii insolvente reprezentând despăgubiri egale cu preţul plătit, la care se poate adăuga, cel mult, sporul de valoare a bunului, determinat de eventualele investiţii, dacă există. Ordinea de prioritate în cazul distribuirii sumelor este aceea a unei creanţe curente, astfel că terţul dobânditor de bună-credinţă nu suportă concursul creanţelor născute anterior deschiderii procedurii.

În ceea ce-l priveşte pe terţul dobânditor de rea-credinţă, acesta va deţine la rândul său o creanţă împotriva societăţii debitoare în situaţia anulării transferului şi repunerii părţilor în situaţia iniţială, însă o atare creanţă va fi echivalentul preţului plătit. Dezavantajul acestuia, raportat la terţul dobânditor de bunăcredinţă, constă în ordinea de prioritate inferioară a creanţei sale, respectiv aceea a unei creanţe subordonate (în aceeaşi categorie cu creditele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social, dar înaintea creanţelor izvorând din actele cu titlu gratuit).

Implicaţiile asupra terţului subdobânditor Nu în ultimul rând, admiterea acţiunii în anulare speciale, reglementat\ de Legea 85/2014 poate avea implicaţii şi mai departe în lanţul succesiv al înstrăinărilor, respectiv în ipoteza în care bunul ce face obiectul transferului patrimonial este înstrăinat de terţul dobânditor către un terţ subdobânditor.

Această ipoteză prezintă particularitatea că transferul către subdobânditor se anulează numai dacă subdobânditorul este de reacredinţă, respectiv „numai dacă subdobânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului şi cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat”. În ipoteza în care subdobânditorul este de rea-credinţă, iar acţiunea în anulare se admite, subdobânditorul va putea pretinde de la debitor doar contravaloarea sporului de valoare determinat de investiţiile pe care le-a efectuat şi va beneficia, în acest scop, de toate drepturile procedurale cuvenite terţului dobânditor de reacredinţă menţionate anterior. Însă reaua credinţă a subdobânditorului este prezumată numai în situaţia în care subdobânditorul este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, în timp ce în toate celelalte situaţii trebuie dovedită reaua credinţă a subdobânditorului. Bineînţeles, în situaţia în care se formulează o acţiune în anulare împotriva subdobânditorului, acesta îl poate

chema în garanţie pe cel de la care a cumpărat bunul pentru a-l garanta contra evicţiunii decurgând tocmai din pierderea bunului.

O situaţie particulară este reprezentată de implicaţiile pe care admiterea unei astfel de acţiuni în anulare o prezintă asupra ipotecii constituite asupra bunului subdobânditorului.

Cu alte cuvinte, ipoteza avută în vedere este aceea în care asupra bunului subdobânditorului este instituită o ipotecă de către un creditor ipotecar. În acest caz nu sunt incidente dispoziţiile art. 2345 din Noul Cod Civil (1770 vechiul Cod Civil) conform cărora: „Dreptul de ipotecă se menţine asupra bunurilor grevate în orice mână ar trece”.

Prin efectul admiterii acţiunii în anularea actelor încheiate în frauda creditorilor titlul de proprietate al subdobânditorului este desfiinţat retroactiv şi, în virtutea principiului resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis, se va desfiinţa şi ipoteca constituită asupra imobilului ce face obiectul actului anulat. Ca atare, sancţiunea nulităţii se răsfrânge nu numai asupra părţilor, ca efect al repunerii în situaţia anterioară, ci şi asupra terţilor cărora cumpărătorul le-a constituit un drept real asupra bunului.

O atare concluzie, deşi nu este prevăzută în mod expres de lege, este conturată şi în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie2. Astfel, instanţa supremă a statuat că dispoziţiile art.

1790 C. civ. (art. 2345 NCC), care consacră dreptul creditorilor ipotecari de a urmări imobilul în orice mână ar trece, nu sunt incidente în cazul în care bunul ipotecat revine, ca efect al nulităţii contractului de vânzarecumpărare încheiat cu constituitorul ipotecii, în patrimoniul proprietarului anterior, deoarece acesta nu are calitatea de terţ dobânditor al imobilului ipotecat în sensul acestor dispoziţii legale.

Concluzionăm subliniind faptul că efectele acţiunii în anulare speciale, reglementate şi exercitate în condiţiile strict prevăzute de Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă nu se răsfrâng numai asupra debitorului şi bunurilor acestuia, ci se răsfrâng şi asupra terţilor dobânditori sau subdobânditori ai bunurilor transferate de societatea aflată sub incidenţa legii insolvenţei.

2 Decizia nr. 782 din 28 februarie 2014 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect anulare contracte de ipotecă

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

37

EvENImENt FINmEDIA GâNDuRI PRIvIND 2015

Cât din optimismul managerilor va fi validat de evoluţia pieţelor?

La începutul fiecărui an ne întrebăm cum vom răspunde încercărilor pe care economia, piaţa, resursele de orice fel le pun în drumul nostru. Ca în fiecare an, FinMedia şi Piaţa Financiară au căutat, împreună cu cei mai activi jucători din economie, răspunsuri potrivite în cadrul conferinţei„România în 2015”, organizată pe 10 februarie 2015.

Am analizat împreună cu invitaţii noştri cum au evoluat indicatorii macroeconomici ai României în 2014 şi am făcut estimări pentru 2015, sistemul bancar şi modul cum băncile vor face faţă evaluării AQR, leasingul şi evoluţia acestuia ca alternativă la creditarea prin bănci, fiscalitatea în context european şi global, nivelul de absorbţie a fondurilor europene şi finanţarea afacerilor în anul 2015. Cine ne-a fost alături în căutarea răspunsurilor veţi descoperi lecturând următoarele pagini ale revistei noastre.

Radu Graţian Gheţea, CEo CEC bank, Preşedinte ARb: Avem lichiditate şi preţul banilor este redus Din punct de vedere economic, anul 2015 pare a avea mai multe şanse decât anii precedenţi.

Chiar dimineaţă am văzut o previziune a BNR în ceea ce priveşte inflaţia: se aşteaptă ca aceasta să fie undeva foarte jos şi, pentru prima oară, vom asista la o scădere a preţurilor. O scădere a preţurilor care ar putea crea o sinergie care să dezgheţe anumite canale pe care circulaţia banilor

38

nu mai este la nivelul dorit. Dacă ne referim strict la dezgheţarea preţurilor, probabil că toată lumea se gândeşte întâi la preţul locuinţelor, care s-a tot dezgheţat de ceva vreme încoace. Dar guvernatorul nu se referea la aceste preţuri, ci la bunurile de consum, nu la cele de folosinţă îndelungată.

Din această perspectivă, este normal să ne aşteptăm şi la scăderea preţurilor la servicii, aici incluzând şi serviciile bancare. Dobânzile scad cu o ritmicitate foarte exactă, am ajuns la niveluri care probabil acum câţiva ani nu ni se păreau realizabile într-un orizont de timp aşa de scurt. Acest

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

lucru înseamnă că ar trebui să se dezgheţe creşterea creditului. Avem dobânzi mici în piaţă şi, mai mult decât atât, avem lichiditate mare. S-a creat această lichiditate pe fondul unor reţineri pe care băncile le-au avut în a-şi asuma riscuri suplimentare şi creditarea a mers la un nivel destul de redus. În condiţiile în care avem lichiditate şi preţul banilor este redus, este de aşteptat să avem în anul 2015 o creştere a creditului. O să apară în mod firesc întrebarea cine o să ia şi cine o să dea aceste credite.

Vreau să menţionez că atâta timp cât va fi nevoie de finanţare în România, se vor găsi şi

bani. În prezent există lichiditate, dar se poate epuiza dacă apare un fenomen de creştere a creditului, iar odată cu terminarea lichidităţii se pune întrebarea de unde alte fonduri? Eu sunt convins că, aşa cum au procedat şi în alte ocazii, acţionarii băncilor străine vor fi foarte interesaţi să aducă din nou fonduri în România pentru a continua creditarea, pentru că România oferă oportunităţi deosebite.

Cred că vom asista încet, încet la creşterea creditării, la ritmuri mai alerte decât ceea ce s-a întâmplat în perioada anterioară. Fac din nou apel la analişti, la presa de specialitate, ca atunci când analizează evoluţia creditului – cel puţin pe anii 2014-2015 – să urmărească nu numai evoluţia soldurilor de la an la an, ci [i pe cea a creditelor noi. De ce? Pentru că soldurile sunt alterate de acţiunile de scoatere din bilanţ a creditelor neperformante. După cum ştiţi, în 2014 cu precădere – şi va continua şi în 2015 – băncile au scos şi vor scoate din bilanţuri credite neperformante. Asta înseamnă că soldurile scad, iar dacă ne uităm an pe an o să observăm că evoluţia este fie negativă, fie foarte mică din punct de vedere al creşterii şi nu ar trebui să tragem concluzia că a stagnat creditarea. Sunt suficiente statistici care arată că evoluţia creditării nu a fost chiar negativă în ultima perioadă. Sigur, nu a fost la nivelul pe care ni l-am dorit noi, băncile sau la nivelul pe care şi l-au dorit beneficiarii de credit.

Beneficiarii de credite au avut însă de surmontat câteva lucruri cu care s-au confruntat în perioada de criză – scăderea garanţiilor, reducerea pieţelor.

Eligibilitatea proiectelor nu a mai fost la acelaşi nivel ca în perioadele trecute.

Cred şi sper că 2015 nu va fi influenţat în totalitate de emoţia care s-a creat în jurul evoluţiei francului elveţian şi să nu se blocheze întreaga comunitate financiar bancară, de la Parlament până la bănci şi asociaţii, pe dezbaterea şi încercarea găsirii unor soluţii privind evoluţia francului elveţian. Sigur, este o situaţie grea cea pe care o au persoanele care au luat credite în franci elveţieni, dar nu cred că este constituţional ca o parte dintre cetăţeni să primească un sprijin pe care nu l-au primit şi alţi cetăţeni în diverse etape istorice. Să ne amintim că la un moment dat euro era 3,2 lei şi acum este 4,4 lei. Într-adevăr, mişcarea aceasta nu s-a produs într-o noapte, ca la francul elveţian, dar şi francul începe să se retragă precum o apă învolburată în matcă. În acest context, reiterez ceea ce am spus la Parlament – o poziţie construită în comisiile de specialitate ale ARB: nu trebuie creat hazard

radu graţian gheţea

moral, nu trebuie creată presiune asupra sistemului bancar, dar există posibilitatea ca clientul să trateze fiecare în parte cu banca de la care a luat creditul. Eu am auzit apeluri făcute de băncile care au dat credite în franci elveţieni pentru a veni clienţii la bancă să găsească soluţii individuale. Acum câteva zile am avut ocazia să vorbesc cu câţiva dintre conducătorii acestor bănci şi se făcuseră deja progrese în discuţiile cu clienţii.

Felix Daniliuc, Director General Raiffeisen leasing şi Preşedinte Alb: Vom avea o creştere de 15%-20% pe piaţa de leasing Referitor la anul 2015, se poate spune cu uşurinţă cum va performa piaţa de leasing. Am analizat, din punct de vedere statistic, evenimentele industriei din ultimii ani şi în special din cei de după 2009. S-a observat că atunci când există un punct de creştere procentuală pe PIB, în economie, impactul pe leasing se situează între 7% şi 9%. De aici se poate calcula care va fi dimensiunea pieţei de leasing la sfârşitul anului 2015. Dacă previziunile analiştilor economici se confirmă, vom avea o creştere de 15%-20% doar pe această piaţă. Dacă ne gândim la ce s-a întâmplat în 2014, se poate spune că această corelaţie matematică s-a confirmat de asemenea. Într-adevăr, în termeni de aşteptări nu s-a confirmat. Ne doream mult mai mult decât valoarea cu care s-a închis piaţa în 2014. Una dintre preocupările industriei de leasing pentru 2015 o reprezintă schimbarea percepţiei cu privire la produsul de leasing. Serviciile financiare se vor transforma în soluţii pentru clienţi şi leasingul îşi

doreşte să facă parte din aceste soluţii. Schimbarea percepţiei vizează în primul rând beneficiile pe care leasingul ar trebui să le aducă. Facem mari eforturi în a-l repoziţiona şi în a-l adresa corect clienţilor şi stakeholder-ilor, formatorilor de opinie din industria financiară, privitor la cum poate completa produsul de leasing o soluţie de finanţare. Perspectiva pentru produsul de leasing o reprezintă finanţarea de active productive. Aici credem noi că am demonstrat valoare adăugată atât pentru instituţiile sau partenerii financiari care ne susţin, dar şi pentru clienţii care s-au regăsit în situaţii de dificultate privind susţinerea ratei de leasing. După 2009, multe companii de leasing erau în situaţia în care aveau parcuri de active reposedate ce trebuiau revândute. În acea perioadă industria de leasing a învăţat mult şi am înţeles cum trebuie recuperat un activ, dar mai ales cum trebuie revândut, încât să minimizăm pierderea pentru noi şi pentru clientul problematic. Este de asemenea o relaţie matematică simplă. Ce trebuie recuperat de la client este diferenţa între suma plătită, valoarea cu care a fost revândut activul respectiv şi diferenţa până la valoarea finanţată iniţial. Leasingul are valoare adăugată atât pentru instituţia financiară, cât şi pentru client, iar aceasta trebuie să fie viziunea şi pe viitor, ca un produs de finanţare ce aduce confort. Să ne gândim la costurile de risc. Din statisticile noastre avem o îmbunătăţire a costurilor de risc, datorită acestor competenţe de recuperare şi revânzare a activelor, cu 10% până la 15%, ceea ce este semnificativ, comparând portofolii şi operaţiunile de provizionare, care afectează bilanţurile instituţiilor financiare. Când se vorbeşte despre finanţare de active, un alt element specific industriei de leasing îl reprezintă competenţa şi evaluarea cât se poate

Felix Daniliuc

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

39

EvENImENt FINmEDIA

de precisă a cash flow-ului pe care îl generează activul finanţat. Lucrez din 1992 în sistemul bancar şi am fost în situaţia de a acorda credite şi de a evalua performanţa financiară şi aşteptările de cash-flow suplimentar din finanţarea unui credit de investiţii pentru achiziţionarea unui activ.

Este extrem de important să fie ştiută valoarea reală a activului şi să fie înţeleasă performanţa şi capacitatea de a genera cash flow, din punct de vedere tehnic. Acestea sunt elemente de diferenţiere pentru leasing şi vreau să fie înţeles că nu există o competiţie şi nu încercăm să erodăm din potenţialul de finanţare prin credit. Alt element ar fi eligibilitatea produsului de leasing în fondurile europene. Ideea de bază atunci când o instituţie financiară acordă o soluţie de finanţare este reprezentată de creşterea afacerii clientului.

Până la finalul operaţiunii trebuie înţeleasă capacitatea activului de a genera cash flow şi este important şi contextul fondurilor europene. Din perspectiva clientului există o anumită lejeritate în accesarea fondurilor europene datorată subvenţiei U.E. În acest context este important să acordăm soluţii de finanţare care să permită optimizarea în cazul dificultăţilor rambursării finanţării. De asemenea, leasingul are rol de barometru. El anticipează şi reacţionează rapid la cum performează economia. Cât timp o industrie finanţează exclusiv active productive, noi putem măsura care sunt tendinţele, unde există oportunităţi şi unde sunt probleme în economie.

Radu Crăciun, bCR: Ne trebuie o creştere economică anuală de peste 3,5% Din punct de vedere al poziţiei macroeconomice, situaţia României este bună, este solidă şi este un lucru evident pentru toată lumea. Dacă vrem să depăşim nivelul evaluărilor subiective, putem să ne uităm la nişte parametri care obiectivizează mai mult o astfel de afirmaţie şi nu mă refer doar la parametri macroeconomici tradiţionali, ci la evaluările agenţiilor de rating, de exemplu, unde România stă foarte bine. Practic, are valoarea investment grade din partea principalelor trei agenţii de rating din lume. Şi mai importantă este atitudinea investitorilor şi a pieţelor financiare faţă de România. Aici vedem un interes major, şi mă refer în primul rând la investitorii de portofoliu, care reprezintă un barometru foarte sensibil al percepţiei ţării respective în mediile internaţionale. Dacă ne

40

radu Crăciun uităm la ce s-a întâmplat în ultimele 12-16 luni, vom vedea că apetitul investitorilor financiari pentru activele româneşti a rămas constant, ceea ce s-a translatat pe de o parte într-o scădere a randamentelor titlurilor de stat – dobânzile la care România s-a finanţat au fost din ce în ce mai scăzute (...) România, putând să se finanţeze foarte uşor de pe pieţele internaţionale, devine mai puţin motivată de a păstra un acord cu FMI. Pot să înţeleg acest lucru, pentru că nu mai există o justificare economică, financiară, de risc, care să necesite asistenţa FMI. Din acest motiv, cred că inclusiv o eventuală rupere a acordului cu FMI nu va avea un impact major asupra percepţiei României pentru că este o ţară macroeconomic stabilă. (...)

Dar accentuez faptul că dacă situaţia statică arată bine, imaginea dinamică nu arată foarte bine şi aici mă refer în primul rând la creşterea economică. Până la urmă, ceea ce ne dorim cu toţii nu este să îngheţăm în echilibru, ci să ne dezvoltăm în echilibru. Ori cheia succesului României până la urmă rămâne micşorarea diferenţei de dezvoltare faţă de ţările dezvoltate din Europa, iar asta presupune ca diferenţialul de creştere între România şi UE – ca să nu mai vorbesc de zona euro – să fie de cel puţin 3,5-4 puncte procentuale. Nu ne dorim un echilibru macroeconomic cu creştere economică 0, ne dorim un echilibru macroeconomic realizat cu o creştere de peste 3,5%. (...)

Perioada dezvoltării haotice, spontane a României s-a încheiat, nu mai poate să ducă la creşteri economice de peste 3,5%, aşa cum ne-am dori. Acesta este motivul pentru care cred că singura şansă a României este să treacă într-un stadiu de creştere şi dezvoltare programată.

Aceasta este provocarea pentru România în

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

perioada următoare şi acesta este genul de obiectiv ambiţios pe care ar trebui să ni-l propunem. Pentru a atinge acest obiectiv ambiţios, există 5 piloni care ar trebui să stea la baza acestei dezvoltări programate. În primul rând ar trebui să existe o focalizare pe sistemul educaţional din România. Ştiu că s-a tot vorbit despre acest subiect, dar dacă mergeţi în ţară, o să vedeţi că antreprenorii, investitorii străini suferă din cauza lipsei forţei de muncă calificate şi nu vorbesc despre studenţi, ci despre oameni având o calificare medie. Este extrem de importantă focalizarea pe un sistem educaţional care să răspundă cerinţelor pieţei. În al doilea rând este vorba despre infrastructura de transport. Ar trebui să ne gândim care sunt priorităţile şi aici, subiectul pe care nu am încetat să îl promovez este importanţa legării Moldovei cu Transilvania şi faptul că în momentul de faţă decalajul dintre Moldova şi restul ţării continuă să crească din cauza enclavizării Moldovei. Cred că acest lucru este extrem de periculos.

Al treilea element este cel legat de şocul demografic pe care România îl va suferi cu siguranţă. Nu este o problemă de dacă, ci o problemă de când. Ar trebui să nu aşteptăm să treacă 20 de ani ca să constatăm acest lucru, pentru că impactul asupra economiei va fi extrem, extrem de serios.

Un alt element ar fi acela al strategiei de aderare a Românie la zona euro. Strategia nu înseamnă să ieşi în faţa presei şi să spui: „un an!“.

S-a mai făcut de şase ori lucrul acesta şi nu a funcţionat. Este vorba despre punerea la punct a unui plan de acţiune menit să crească competitivitatea României. România nu poate intra în zona euro lipsită de competitivitate, deoarece şocul va fi imens.

Ultimul element, extrem de important, care cred că este cheia realizării tuturor celor enumerate până aici este obţinerea unui consens politic măcar pe aceste elemente în aşa fel încât să exceadă ciclul electoral şi să fie o prioritate pentru toate partidele indiferent dacă s-ar afla sau nu la putere.

Până la urmă – sigur că suntem bucuroşi că suntem în UE, dar nu trebuie să privim prea departe ca să vedem că există modele de ţări eşuate intrate în Uniunea Europeană. Faptul că eşti în UE nu te califică pentru o poveste de succes, temele trebuie să continuăm să ni le facem. Stă în puterea noastră să alegem din care grup de ţări din UE vrem să facem parte – al celor care sunt o poveste de succes sau al celor care au înregistrat un eşec.

EvENImENt FINmEDIA

Alexandra Smedoiu, Senior Manager Consultanţă Fiscală PricewaterhouseCoopers România: Facilităţi pentru listarea la BVB Anul 2014 a fost marcat de consolidări, tranzacţii în sistemul bancar şi cel financiar (achiziţii, fuziuni bancare, tranzacţii cu NPL) ce au dus la o tranziţie către un nou model de banking. Tendinţa pieţei este de a ne întoarce către produsul financiar de bază, fie că este credit bancar sau produs de leasing financiar, o mai mare apropiere între bancher şi client în cazul analizei riscului sau analiza fluxurilor de numerar, ce vin de la activele finanţate. Tendinţa este de a trece de la o relaţie generală la una personală, ceea ce readuce încrederea în sistemul bancar. Pentru buna funcţionare a economiei există doi piloni fundamentali, sistemul bancar, cel ce poate aduce finanţarea necesară economiei, iar al doilea pilon

Alexandra smedoiu

este piaţa de capital, care în 2014 a renăscut şi se află în plin proces de repoziţionare faţă de investitori. Au existat privatizări pe BVB, nume importante în piaţa de investiţii la nivel mondial.

Am asistat la un proiect la care contribuim şi noi cu privire la îmbunătăţirea pieţei de capital, pentru a uşura procesul de investiţii, în mod special pentru investitorii străini. Tot în anul 2014 am participat la procesul de verificare a activelor băncilor, ce a arătat că în sistemul bancar nu există deficienţe majore. De aceea, investitorii străini şi-au manifestat interesul de a dezvolta sistemul bancar românesc şi de a acorda linii de finanţare. În anul 2015 ne aşteptăm ca pe piaţa financiară să asistăm la alte procese de curăţare a bilanţurilor

42

băncilor, pentru că mai există stocuri considerabile de NPL-uri. Vom asista şi la procese de consolidare. Avem două achiziţii realizate în 2014 şi care vor fi probabil urmate de fuziuni în sistemul bancar.

Toate acestea ne conduc la ideea că sistemul bancar este un pilon pentru dezvoltarea economică a României şi trebuie să beneficieze de asistenţa şi suportul autorităţilor de reglementare şi fiscale. Câteva iniţiative legislative ar putea afecta piaţa financiară în 2015. Există deja o iniţiativă de a introduce un impozit de 85% pentru sumele colectate din executarea silită a creanţelor bancare. Acest lucru ar putea să „omoare” piaţa de colectare a creanţelor şi ar putea să oblige sistemul bancar să „înghită” aceste pierderi. Impactul va fi uriaş, iar aceste firme vor dispărea. Nu s-a dat încă un verdict, dar este îngrijorător dacă această prevedere urmează să devină lege. Piaţa colectărilor de creanţe a mai fost afectată în trecut de o prevedere a legislaţiei contabile, ce s-a modificat după ce am făcut apel la Comisia Europeană.

Credem că anul 2015 va continua procesul de consolidare, iar sistemul bancar probabil se va stabiliza la aproximativ 30 de instituţii financiar bancare în următorii ani. Codul fiscal a suferit modificări din nou pe data de 30 decembrie 2014.

Salutăm însă decizia Guvernului de a menţine cota unică, care ne-a adus pe radarul multor investitori străini, şi reducerea contribuţiei de asigurări sociale pentru angajator de pe parcursul lui 2014, pentru că feedback-ul din zona mediului de afaceri este unul pozitiv. Legat de previziuni pentru acest an, se vorbeşte despre o încercare de a aduce cota TVA-ului la cea de dinainte, adică 19%. Momentan România este ţara cu a doua cea mai mare cotă de TVA din U.E. după Ungaria, iar acolo economia este instabilă. Realitatea este că 30% din veniturile bugetare vin din TVA şi orice modificare a acesteia va aduce un impact semnificativ asupra bugetului şi necesitatea găsirii altor modalităţi de compensare a deficitului. Alte modificări de dorit în zona pieţelor financiare ar fi creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii private obligatorii şi creşterea sumelor deductibile pentru contribuţia angajatului din salariu, fie la o pensie privată, fie la o asigurare privată de sănătate.

Facilitatea fiscală acordată pentru aceste produse este redusă, adică 400E/an la pensie sau 250E/an la sănătate. Angajatul trebuie canalizat către aceste produse. În domeniul pieţei de capital, împreună cu mediul de afaceri, s-au făcut propuneri de

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

introducere a unor facilităţi fiscale pentru firmele care doresc să finanţeze prin intermediul pieţei de capital ca alternativă la creditul bancar, iar răspunsul primit de la autorităţile de reglementare a fost unul pozitiv. Astfel, sperăm ca în cursul anului 2015 să avem în Codul Fiscal facilităţi fiscale pentru companiile care doresc să se listeze la BVB.

valentin Ionescu, Director Strategii şi Stabilitate Financiară ASF: Ne dorim o contraparte centrală în România La sfârşitul anului trecut am fost pregătiţi pentru tema „România în 2015” prin lansarea strategiei şi este prima oară când o autoritate o anunţă înainte. Strategia noastră este împărţită în patru piloni: piaţa de capital, asigurări, pensii private şi politicile comune din zona integrată.

Anul acesta avem ca priorităţi pe piaţa de capital un proiect intern, STEAM, prin care încercăm să ajutăm piaţa de capital şi bursa să-şi atingă statutul de piaţă emergentă. Am identificat acele lucruri care stau în puterea ASF de a fi rezolvate. Punctual, împreună cu Depozitarul Central şi BVB, încercăm să schimbăm acele valori care ar ajuta bursa să-şi atingă statutul de piaţă emergentă, ceea ce ar duce la un volum mai mare de investiţii noi pe bursă. Al doilea punct important pentru piaţa de capital este infrastructura, adică sistemele de decontare şi tranzacţionare. Depozitarii din România trebuie reautorizaţi conform legii.

Reautorizarea are cerinţe foarte mari. Nu am pierdut din vedere nici problema contrapărţii centrale (CCP). Încă din 2013, ASF a făcut demersuri către industrie, BNR şi Ministerul de Finanţe, încât să găsim o soluţie pentru a înfiinţa

Valentin Ionescu

EvENImENt FINmEDIA

un CCP în România. Această componentă ar diminua mult riscurile din post-tranzacţionare şi este şi obligatorie pentru piaţa de derivate. Este posibil ca şi pentru piaţa spot să fie necesar un CCP. O altă direcţie din strategia noastră 2015 pentru piaţa de capital este reautorizarea fondurilor închise de investiţii după directiva europeană DAFIA. Încercăm să stimulăm piaţa obligaţiunilor corporative şi municipale. Sperăm ca în acest an, conform Legii 151/2014 şi cu ajutorul nostru, piaţa RASDAQ să fie închisă.

Legat de Pilonul 2, asigurări, intrăm în linie dreaptă cu implementarea Solvency II, ce este obligatoriu pentru societăţile de asigurări de la 1 ianuarie 2016. Noutatea ar fi elementele prudenţiale, faţă de cele din Solvency I, indicatorii potenţiali putând fi urmăriţi de către autoritate şi îndepliniţi de companiile de asigurări. Începând de anul trecut, noi am coordonat implementarea supravegherii pe bază de riscuri. Se ştie că în prezent se face o supraveghere de conformitate.

Există şi un proiect de lege pe mecanismul de rezoluţie în asigurări. Acesta este important, având în vedere că tranşează ce se va întâmpla în cazul în care o companie intră în default. În zona pensiilor private ne-am propus să facem o revizuire a normei de investiţii în sensul flexibilizării ei, dar fiind pe Pilonul II trebuie să rămână destul de conservatoare în abordare.

Targhetul nostru este revizuirea Pilonului III, cel voluntar. Legea reglementării plăţilor pensiilor private sperăm să fie finalizată anul acesta. De asemenea, se analizează introducerea pensiilor ocupaţionale sau life cycle. Am fost surprins să aflu, din întâlnirile cu industria şi fondurile mari de pensii, că acest lucru nu este oportun să fie introdus în 2015-2016. Din analizele lor a reieşit că un moment optim ar fi anul 2020. În momentul

44

de faţă, cei care au pe Pilonul II pensii private au aderat la un fond de pensii şi conform prospectului, toţi investesc în mod egal în aceleaşi instrumente. Life cycle face o împărţire pe categorii de vârstă. Tinerii au un orizont mai lung şi pot investi mai mult în acţiuni şi titluri mai riscante, iar pe măsură ce avansează în vârstă se mută către instrumente cu venit fix şi înainte de pensionare, către cash. Aceasta înseamnă life cycle, dar nu este o prioritate introducerea lui anul acesta. Analizăm încă situaţia, dar probabil pentru diversificarea şi flexibilizarea investiţiilor ar fi o oportunitate. Mai este o zonă integrată unde avem politici comune în supravegherea bazată pe riscuri, riscurile de piaţă, cele operaţionale şi cele sistemice, care afectează cele trei sectoare.

Suntem foarte mulţumiţi de schimbarea de atitudine a Băncii Naţionale în problema cu francul elveţian, pentru că şi la noi, când am avut probleme cu euro – de la 4,4 lei/euro la 3,1 lei/euro – şi au murit 40% din exportatori, nimeni nu a sărit atunci să plângă lângă noi, deşi au fost şi de la noi oameni care cereau să compenseze cineva. Ce să compenseze, vreţi să ne întoarcem la economia de dinainte de 1989? Am vrut cu toţii economie de piaţă, aceasta este economia de piaţă – azi câştigi, mâine pierzi.

Un lucru grav în 2014 a fost creşterea deficitului balanţei comerciale – 342 de milioane euro dintre care 250 de milioane de euro numai în decembrie. Exportul a încercat şi a reuşit să ducă economia românească spre creştere. Din păcate, 25% din acest export îl fac firmele străine. Politica comercială nu o mai stabileşte Bucureştiul, o stabilesc firmele mamă – ele stabilesc unde să vândă, cu cât să vândă, cum facturează, la ce preţ.

Cu toate aceste creşteri, România este departe de a fi ajuns la un nivel al exporturilor cu care să ne mândrim. În Uniunea Europeană, ponderea exporturilor în PIB, ca medie, este de 54% iar în România este 40%-42% din PIB. Noi ne-am propus prin strategia de export a României ca în

Mihai Ionescu, Secretar General ANEIR: Sperăm ca exporturile să repete performanţele anterioare Cum va fi 2015 în domeniul exporturilor? Noi ne dorim să repetăm succesul din 2014, când, pentru al patrulea an după criză, suntem în permanentă creştere. În 2010, 2011 am fost recordmenii Europei în materie de ritm de creştere a exporturilor. În 2012 am fost la acelaşi nivel ca în anul anterior, iar în 2013 şi 2014 am avut din nou locul 1 în UE în privinţa ritmului de creştere.

Din păcate, luna decembrie a fost prima lună, după doi ani, când exporturile au avut o scădere. În UE exporturile au crescut, însă în zona extraeuropeană unde ne duceam la târguri ca să aducem comenzi nu am mai putut merge. Anul trecut, 6 luni din 12 au fost cu scădere a exporturilor pe zona extra europeană. Avem nevoie de stabilitate politică, pentru că lipsa stabilităţii se resimte în indicatori.

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

Mihai Ionescu

2020 să ajungem la această ţintă medie, dar nu trebuie să rămânem doar cu 17% exporturi româneşti – pe care noi încercăm să le susţinem.

Trebuie să sprijinim capitalul autohton, mai ales în export, şi am vrea ca băncile – şi cele româneşti şi cele străine – să se aplece mai mult asupra firmelor româneşti, mai ales a celor care fac export. lelia huidumac / oana voinea / Georgeta Clinca

LEADERshIP TINERI PERFoRMERI ÎN STRăINăTATE

Premianţii galei studenţilor români din străinătate Peste 800 de personalităţi din mediile academic, cultural, public şi privat, studenţi, absolvenţi români şi membri Liga Studenţilor Români din Străinătate din peste 50 de ţări s-au reunit, pe 8 ianuarie 2015, la Palatul Parlamentului pentru a recunoaşte excelenţa academică românească din toată lumea.

Preşedintele României, Domnul Klaus Iohannis, a declarat: „Vreau să felicit LSRS pentru întreaga activitate. Vă felicit pentru iniţiativă şi consecvenţă, pentru pasiunea voastră care face neînsemnate graniţele fizice şi distanţa.

Sunteţi mii de oameni angrenaţi în proiect şi faceţi cinste României“.

Sebastian Burduja, membru fondator şi Preşedinte de Onoare al LSRS, a afirmat: „Toţi aceşti tineri reprezintă o resursă strategică pentru viitorul ţării! Prin reorientarea lor spre casă, România ar avea numai de câştigat prin profesionalism, inovaţie, capital social şi financiar şi mentalitate formată în sisteme competitive bazate pe meritocraţie”.

Alături de finalişti, câştigători, voluntari, studenţi şi absolvenţi, amintim pe: Excelenţa Sa Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, Prof. Univ. Dr. Ionel Valentin Vlad, Preşedinte al Academiei Române, Excelenţa Sa Bogdan Lucian Aurescu, Ministru al Afacerilor Externe, Domnul Sorin Mihai Câmpeanu, Ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Doamna Gabriela Szabo, Ministru al Tineretului şi

Sportului, Domnul Raed Arafat, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi Doamna Diana Voicu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională.

La Gală s-au oferit 9 premii studenţilor români cu rezultate excepţionale: 1. Studentul Anului din Europa – Sergiu Iliev, Imperial College, Marea Britanie 2. Studentul Anului din Europa – AlexandraMaria Bocşe, Universitatea Cambridge, Marea Britanie 3. Studentul Anului din America de Nord – Mădălina Vlăsceanu, Universitatea Rochester, SUA 4. Studentul Anului din America de Nord – Carla Baricz, Universitatea Yale, SUA 5. Studentul Anului de pe Alte Continente – Viorica Raluca Contu, Universitatea Yamanashi, Japonia 6. Studentul Român Erasmus al Anului, premiu special ANPCDEFP – Antonela Vieriu, Universitatea Albert Ludwigs Freiburg, Germania

7. Studentul Anului în România – Ionuţ Budişteanu, Universitatea Bucureşti 8. Premiul Special în Arte „Grigore Vieru“ – Alecsandra Raluca Drăgoi, Universitatea Portsmouth, Marea Britanie 9. Marele Premiu: Studentul Român al Anului din Străinătate – Raluca Popa, Universitatea MIT, SUA În cadrul celei de-a VI-a ediţii a Galei LSRS, Domnului Colonel Dorin Petruţ i-a fost oferită distincţia „Eroism, devotament şi demnitate”, pentru misiunea sa în Irak, când a salvat viaţa unui colonel britanic cu preţul pierderii piciorului.

CAESAR va lansa proiectul ce promovează adoptarea votului electronic şi prin corespondenţă. Dacă următoarele două luni nu aduc un progres în această direcţie, CAESAR va utiliza dreptul la iniţiativă legislativă cetăţenească şi va prezenta Parlamentului 100.000 de semnături de susţinere a proiectului. ortansa Moise

Parteneri în cadrul Proiectului de Educaţie Financiară

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

45

FINANCE

lAuRI şI lAuREAţI

eFinance a decernat premiile sale anuale pentru performanţele anului 2014 Finmedia a organizat, în seara zilei de 29 ianuarie 2015, cea de-a XII-a ediţie a Galei Premiilor eFinance la hotelul Ramada Nord din Bucureşti. Aproape 100 de oaspeţi au dat curs invitaţiei eFinance de a descoperi laolaltă principalele performanţe ale domeniilor financiar-bacar şi IT&C din anul abia încheiat.

Cuvântul de bun venit a aparţinut amfitrionului serii, Cristian Pavel, editorul general al eFinance, iar mesajul de substanţă a fost rostit de către directorul pentru Europa de Est al companiei Pierre Audoin Consultants, Eugen Schwab Chesaru, care a prezentat audienţei câteva dintre tendinţele majore ale pieţei de software şi servicii IT în 2015.

Gala propriu-zisă de decernare a respectivelor premii a fost precedată de o masă rotundă pe o temă fierbinte: Remote Banking vs. Front Desk.

Parte activă a discuţiilor purtate în jurul acestei teme au fost Andrei Stamatian (Prim-vicepreşedinte CEC Bank), Gabriel Rusu (Group Business Consultant FSI & Enterprise Software, Printec Group), Marian Ignat (Director Executiv, Direcţia Multichannel Retail, BCR), Ana Cobzaru

46

(Business Development Manager, Bitdefender România) şi Octavian Hera (Director de Marketing şi Comunicare, Libra Internet Bank). În cea de-a doua parte a serii au fost înmânate 20 de diplome speciale în cadrul a 17 categorii jurizate de premii, din care pentru două dintre categorii (e-partnership şi e-project) au existat câte două premii, acordate ex-aquo, iar un premiant, Libra Intenet Bank, a fost răsplătit pentru două categorii distincte (e-banking şi e-product).

Cei prezenţi au aplaudat la scenă deschisă idei, proiecte, iniţiative şi merite salutare, despre care au aflat amănunte relevante în scurtele luări de cuvânt ale laureaţilor.

Seara s-a încheiat cu un cocktail în cadrul căruia s-a socializat, s-au detaliat idei, s-au strâns

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

mâini, s-au revăzut colegi şi prieteni. A fost un alt fel de final de ianuarie. Un început de drum nou. Întins.

PREMIIlE GAlEI eFINANCE, ediţia a XII-a

e-partnership ASSECO SEE România şi BRD Groupe Société Générale – pentru lansarea în premieră, în 2014, a proiectului Cashless, care asigură clienţilor lanţului de restaurante McDonalds din România posibilitatea de a plăti neasistaţi cu orice tip de card

e-project

e-business software

Eutron Invest România şi Banca Comercială Română – pentru cel mai inovativ proiect de comunicare vizual-digitală din industria bancară românească în anul 2014 implementat în cadrul reţelei BCR

New Business Dimensions, companie membră a New Frontier Group – pentru platforma BIND (Business Intelligence at a New Dimension - o soluţie BI statutară şi de reporting, cu un număr-record de implementări în băncile din România

e-banking/e-product Libra Internet Bank – pentru produsul inovator Contul Online, primul produs bancar complet, 100% online, adresat persoanelor fizice din România în vârstă de peste 18 ani, produs accesibil doar online şi integral online

e-network

e-premium banking CEC Bank – pentru lansarea în 2014 a cardului de debit contactless MasterCard World, cu beneficii extinse oferite posesorilor

e-initiative

Euronet România – pentru dezvoltarea unicei reţele independente de ATM-uri în sistem „shared”, cuprinzând la finalul anului 2014 un număr de 430 de terminale

ROMSYS – pentru sprijinul acordat sistemului bancar românesc în procesul de transformare digitală prin introducerea şi lansarea noului concept de Marketing 4.0, care oferă o abordare tehnologică de tip „customer centric”

e-internet banking

e-transactions

Bank Leumi – pentru noile facilităţi adăugate platformei de internet-banking pe parcursul anului 2014, facilităţi care permit creşterea substanţială a confortului clienţilor şi a gradului de securitate, unele în premieră: plata datoriei vamale şi activarea sau dezactivarea cardurilor pentru tranzacţiile online.

Poşta Română – pentru iniţierea primelor transferuri electronice de bani între România şi Republica Moldova şi oferirea pe această cale a unor servicii rapide şi de calitate la nivel naţional cetăţenilor fiecărei dintre cele două ţări

e-innovation Allevo – pentru proiectul BOOST (Banking On Open Source Technologies), un impuls insolit pentru instituţiile financiare, care contribuie la inovarea şi deschiderea unor noi oportunităţi pentru piaţa operaţiunilor financiare

e-cards Supercard, membră a Provus Group – pentru dezvoltarea unui parteneriat special cu Asociaţia

Euro 26, care asigură numeroşilor tineri posesori de carduri Euro 26 un program de fidelizare comun şi extins, procesare centralizată şi crosspromotion

e-cloud Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – pentru semnarea, în decembrie 2014, a contractului pentru achiziţionarea celei mai complexe platforme care va furniza instituţiilor publice servicii de cloud computing

e-premiere Lenovo România – pentru lansarea oficială în România în 2014, în premieră pentru Europa, a primelor sale smartphone-uri

e-ruler ANCOM – pentru iniţiativa de a lansa consultări publice privind oferirea, în condiţii preferenţiale, de servicii electronice de comunicaţii persoanelor cu dizabilităţi

e-people Nikolai Beckers, CEO Telekom Romania – pentru finalizarea celui mai important rebranding de pe piaţa postcomunistă a telecomunicaţiilor din România şi pentru răspunderea asumată în managementul celui mai mare operator telecom local Cristian Pavel

e-security Printec – pentru lansarea soluţiei Siron FD/R, soluţie a companiei-lider TONBELLER, care detectează şi previne în timp real cele mai diverse situaţii de fraudă din sistemul financiar-bancar

e-responsability Garanti Bank – pentru lansarea pentru prima dată în România a unei secţiuni speciale dedicată donaţiilor către organizaţii non-guvernamentale şi non-profit, integrată în platforma proprie de internet banking ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

47

FINANCE

uN Show GlobAl CE A DERulAT SECvENţE AlE vIIToRuluI

CEs 2015, sub semnul interconectării deşi nu şi-a pierdut câtuşi de puţin din aura „glossy“ care îl caracterizează, ediţia din acest an a Consumer Electronics Show a confirmat din nou faptul că evenimentul începe să capete o tentă pragmatică din ce în ce mai evidentă.

De câţiva ani, companiile participante nu-şi mai prezintă la CES doar cele mai noi produse, ci vin şi cu tehnologii şi soluţii concepute astfel încât să rezolve probleme reale, ceea ce permite evidenţierea unor serii de tendinţe tehnologice. Nu este însă întotdeauna uşor să faci diferenţa dintre ce este „trendy“ şi ce anume poate avea un impact cu adevărat semnificativ asupra evoluţiei pieţei produselor electronice de larg consum, şi nu numai (pariurile în orb pe televiziunea 3D sunt o dovadă elocventă în acest sens). Şi totuşi, după fiecare ediţie CES, analiştii de piaţă se grăbesc să emită câte un verdict de tipul: „Va fi anul...“. Iar după cum au demonstrat-o companiile prezente la Las Vegas, 2015 poate fi anul phabletelor în mediul enterprise, al ceasurilor „smart“, al dronelor, al imprimantelor 3D, al imenselor televizoare 4K (deşi au început să apară deja modelele 8K), al maşinilor cu pilot automat, al caselor inteligente, al roboţilor etc.

Tendinţe multiple dar puţin conturate Şi anul acesta verdictele pot fi hazardate. De exemplu, este dificil de spus dacă 2015 va fi anul „wearables“, având în vedere că, în 2014, aproape jumătate dintre persoanele care au achiziţionat un astfel de gadget şi-au pierdut la câteva luni interesul pentru acesta. Şi totuşi, hăinuţele pentru bebeluşi care le monitorizează temperatura, pulsul şi starea de activitate pot reprezenta o nişă de piaţă interesantă.

Nici imprimantele 3D nu reprezintă, aparent, un pariu 100% câştigător – sunt încă prea scumpe, prea lente şi prea dificil de utilizat – prea puţini

48

clienţi finali sunt dispuşi să înveţe CAD pentru a putea proiecta şi printa un obiect simplu. Cu toate acestea, faptul că la CES 2015 au fost prezentate soluţii de design mai simple şi scanere 3D care pot transpune rapid orice obiect într-un design 3D, precum şi materiale compozite care permit crearea unei game mult mai largi de obiecte sunt semnale că se petrec schimbări interesante pe această piaţă.

2015, anul interconectivităţii Dar dincolo de toate aceste speculaţii – al căror grad de veridicitate se poate confirma doar în timp –, 2015 se prefigurează a fi, în mod incontestabil, anul interconectivităţii, în care tehnologiile şi echipamentele vor permite conectarea dispozitivelor şi oamenilor la un nivel de neimaginat în urmă cu doar câţiva ani.

Anunţurile de la CES 2015 confirmă pe deplin acest fapt. Ceasurile inteligente, pe care o mai mult de o duzină de nume mari ale industriei IT s-au înghesuit să le prezinte la Las Vegas, au început deja să nu mai fie doar nişte gadgeturi la modă, ci capătă valenţe practice – pot prelua funcţiile de comunicare ale smartphone-urilor, pot

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

porni maşina, pot monitoriza starea de sănătate a posesorului etc.

Smartphone-urile care pot prelua comanda unui vehicul (LG Electronics colaborează cu AT&T, Hyundai dezvoltă soluţii pe sistemul de operare Android) sau pot pilota drone, automobilele care interacţionează cu casele inteligente, maşinile care se conduc singure (Mercedes a prezentat un prototip, iar Audi are un vehicul funcţional) sunt deja realitate.

Chiar şi televizoarele, care au reprezentat ani la rând piesele de rezistenţă ale CES (evenimentul a demarat, iniţial, ca un târg dedicat echipamentelor video şi audio), devin „dependente“ de interconectare pentru că furnizorii de conţinut au nevoie să interacţioneze direct cu utilizatorii finali.

utilizatorul contează Conceptul Internet of Everything capătă din ce în ce mai rapid substanţă, iar interconectivitatea reprezintă numitorul comun al majorităţii produselor prezentate în cadrul CES 2015. Rămâne de văzut cât de corect vor putea gestiona companiile volumele uriaşe de date generate de interacţiunea dintre oameni şi gadgeturi (şi dintre acestea), astfel încât să le transforme în informaţii acţionabile care să eficientizeze şi automatizeze procesele de business.

Alături de jucători cheie din industriile ITC, banking, utilităţi, retail, energie etc., vom prezenta şi analiza o parte dintre aceste tendinţe şi la Ziua Comunicaţiilor – ediţia 2015, care va avea loc pe 28 aprilie, la hotelul JW Marriott.

Raluca Preotu

mACROECONOmIE ÎNTRE PluSuRI şI MINuSuRI

Economia globală se recuperează greu postcriză Recent, Aula Magna a Academiei de Studii Economice a fost gazda evenimentului organizat de Banca Mondială şi Facultatea de Economie Teoretică şi Aplicată privind lansarea raportului „Global Economic Prospects: Having Fiscal Space and Using It“, ediţia ianuarie 2015. Evenimentul s-a bucurat de prezenţa Franziskăi Ohnsorge, Lead Economist în cadrul Băncii Mondiale, unul dintre principalii autori ai lucrării în cauză.

Acest proiect pilot al Băncii Mondiale îşi propune să prezinte în detaliu perspectivele pentru economia globală (Capitolul 1) şi respectiv pentru fiecare dintre regiunile de dezvoltare din lume (Capitolul 2). Cel de-al treilea capitol analizează evoluţia şi eficienţa politicii fiscale în ţările în curs de dezvoltare, în timp ce al patrulea capitol se focusează pe examinarea provocărilor cheie şi oportunităţilor cu care se confruntă în prezent ţările în curs de dezvoltare. Cele trei elemente cheie asupra cărora se insistă în acest capitol final sunt: cauzele şi implicaţiile scăderii bruşte a preţurilor petrolului, în particular, şi mărfurilor, în general, în a doua jumătate a anului 2014; factorii ce stau la baza încetinirii globale a comerţului în ultimii ani, respectiv situaţia şi impulsul dat de consumul intern.

Economia globală este caracterizată încă de o luptă cu moştenirea crizei globale, care limitează mult dinamica economiilor emergente, mai puţin dinamice decât în trecut. Raportul arată că după o creştere de 2,6% în 2014, PIB-ul mondial va urca în 2015 cu aproximativ 3,0 la sută în 2015 şi 3,3 la sută în 2016. Ce va sta la baza acestui uşor reviriment, unul mult inferior aşteptărilor generale? Redresarea treptată a economiilor statelor cu venituri mari, preţurile mici la petrol şi stingerea turbulenţelor interne în unele state aflate în curs de dezvoltare. De altfel, economiile în curs de dezvoltare sunt de aşteptat să urce cu 4,4 la sută în 2014, 4,8 la sută în 2015

50

şi 5,3 la sută în 2016. Ţările cu venituri mari sunt susceptibile de a vedea o creştere economică de 2,2 la sută în 2015 faţă de 1,8 la sută în 2014.

Preţuri mai mici la petrol vor conduce la considerabile schimburi de venituri între ţările importatoare de petrol şi respectiv cele exportatoare de petrol. Să nu uităm însă că, deşi această scădere a preţului petrolului poate fi pusă îndeosebi pe seama creşterii ofertei şi plafonării cererii, ea are un factor geopolitic determinat: mărirea cererii este una artificială, dictată de un acord între SUA şi OPEC, pentru a sublima pretenţiile de extindere a Rusiei prin punerea pe butuci a economiei acesteia. Cât va mai dura acest joc poate doar Vladimir Putin ar fi în

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

măsură să răspundă. Cert este că spaţiu încă există, între costul barilului – în medie 23 de dolari – şi preţul la care se vinde pe burse – în jur de 50 de dolari/baril –, spreadul fiind încă mai mult decât decent.

Riscurile la adresa perspectivelor globale se plasează pe un trend descendent. Comerţul mondial nu va cunoaşte o dinamică spectaculoasă, în bună măsură datorată şi menţinerii preţurilor mici la principalele mărfuri. Potenţialul său de creştere este inhibat şi de faptul că foarte multe state din zona euro dar şi din Japonia se confruntă cu deflaţia şi traversează o perioadă prelungită de stagnare. În atare condiţii legate de mişcarea preţurilor, este posibil ca

marile economii să înăsprească politica mone tară. Riscurile ce se pot inflama foarte rapid ar putea fi tensiunile geopolitice, volatilitatea din pieţele diferitelor mărfuri sau stresul financiar, în special în ceea ce priveşte economiile emergente. Faptul că şi marile economii se recuperează deosebit de încet postcriză poate trăda un simptom de deficienţe structurale mai profunde. Ţările în curs de dezvoltare se confruntă cu provocări politice semnificative într-un mediu de creştere globală slabă, ceea ce le aduce un nivel de incertitudine considerabilă. În aceste condiţii, Banca Mondială consideră că e vremea ca politicile anticiclice să fie cât mai bine puse la punct şi să se constituie aşa-numitele tampoane fiscale pentru a asigura eficienţa politicii fiscale în viitor. Băncile centrale sunt îndemnate să promoveze politici monetare echilibrate, pentru a ţine la un nivel optim inflaţia şi a asigura stabilitatea economică. De asemenea, progresele înregistrate în punerea în aplicare a reformelor structurale trebuie continuate pentru a stimula creşterea economică pe termen lung. Perspectiva globală fragilă face punerea în aplicare a politicilor de stimulare a creşterii economice şi reformelor structurale mai urgentă, pentru a îmbunătăţi şansele de realizare a proiectului Băncii Mondiale de combatere a sărăciei extreme până în 2030.

Actuala conjunctură a deschis o fereastră neaşteptată de oportunitate pentru reformare structurală. Scăderea puternică a preţurilor la petrol a creat posibilitatea ca factorii de decizie să poată pune în aplicare reformele menite să reconstruiască un spaţiu fiscal sau să îmbunătăţească politicile de finanţare, pentru a elimina distorsiunile existente în prezent.

Rămâne de văzut acum dacă aceşti factori de decizie sunt în măsură să profite de această oportunitate.

Creşterea globală a fost mai mică în 2014 decât aşteptările iniţiale, iar slaba dinamică e pusă pe seama slabelor progrese în ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă. În timp ce activitatea pe acest palier în Statele Unite şi Marea Britanie a fost una îmbucurătoare, potenţată de o politică monetară adecvată, recuperarea globală a fost dinamitată de evoluţiile din zona euro, tributară crizei pe care a traversat-o, Japoniei, confruntată cu stagflaţia, dar şi Chinei, care trece printr-o încetinire ce trebuie gestionată cu atenţie.

Dezamăgitoare a fost şi evoluţia statelor în curs

Franziska Ohnsorge, Lead Economist, Banca Mondial\ de dezvoltare, economiile acestora fiind constrânse de o cerere externă slabă, înăsprirea politicilor interne şi incertitudinile politice, dar şi de constrângerile pe partea ofertei.

Există însă o conjunctură favorabilă, ce ar putea fi speculată pe viitor: preţurile materiilor prime sunt mici (în special cel al petrolului), ratele de dobândă sunt constante şi scăzute. Din păcate, politicile monetare sunt din ce în ce mai divergente în întreaga lume, iar comerţul mondial performează slab. Volatilitatea pieţei financiare, agravată de riscul unei deteriorări bruşte a condiţiilor de lichiditate, ar putea ridica brusc tensiunea în statele în curs de dezvoltare.

Ea ar putea impacta negativ indicatorul de îndatorare a acestor ţărilor, fapt de nedorit, după ce timp de mai mulţi ani pieţele de capital nu au fost prea blânde cu acestea. În cazul în care zona euro sau Japonia alunecă într-o perioadă prelungită de stagnare sau deflaţie, comerţul global ar putea slăbi în continuare. Deşi probabilitatea e mică, nu sunt excluse nici turbulenţe iscate de China, o scădere mai accentuată a creşterii economice a acesteia putând declanşa o mişcare dezordonată a capitalurilor şi putând avea implicaţii considerabile pentru economia globală.

Statele cu economii dezvoltate continuă recuperarea fragilă în contextul în care au continuat politica monetară acomodativă şi o abordare flexibilă a unor politici fiscale, care să

susţină creşterea economică. Ele eu de trecut însă adevărate teste pentru a realiza planuri de consolidare şi reforme structurale. În ţările în curs de dezvoltare, politicile monetare strânse la nivel global ar putea reduce fluxurile de capital şi declanşa un nou val de deprecieri ale monedelor interne. Deşi devalorizarea ar putea consolida exporturile şi ajusta contul curent, aceasta ar slăbi bilanţurile şi anula efectele bune ale preţurilor materiilor prime joase. Unele bănci centrale ale ţărilor în curs de dezvoltare ar avea de ales între măsuri de politică monetară menite a sprijini creşterea economică şi respectiv măsuri necesare pentru a ţine sub control inflaţia, moneda naţională şi a susţine stabilitatea sistemului financiar. Un stimul fiscal poate fi luat în considerare în cazul unui ciclu ascuţit de recesiune. În practică însă, utilizarea politicii fiscale ca instrument de politică anticiclică poate fi barată de o lipsă de spaţiu fiscal, care limitează capacitatea de a folosi stimulentele fiscale şi eficacitatea acesteia.

Atât ţările în curs de dezvoltare, cât şi cele cu venituri ridicate trebuie să întreprindă reforme structurale cuprinzătoare, inclusiv îmbunătăţirea instituţiilor şi infrastructurii publice, în scopul de a promova creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Aceasta va ajuta la atingerea obiectivelor de reducere a sărăciei până în 2030.

Ortansa Moise

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

51

AsIguR|RI CoMbINAţIA SuCCESuluI ÎN ASIGuRăRI

Produse atractive dublate de canale de distribuţie performante Încă de la apariţia sa pe piaţă, BCR Asigurări de Viaţă a fost o companie setată pentru a fi trendmaker. Erau deja de notorietate evoluţii în tandem: cine voia să ştie dacă a crescut piaţa de profil se uita la cifrele anunţate de BCR Asigurări de Viaţă. Anul acesta s-ar părea că va fi primul în care axioma nu se verifică: după încheierea procesului de repoziţionare, BCR Asigurări de Viaţă şi-a reluat trendul de creştere, dar piaţa nu a mai urmat-o. Am stat de vorbă despre piaţa asigurărilor de viaţă şi despre proiectele BCR Asigurări de Viaţă cu Sorin Mititelu, CEO al companiei.

Interviu cu Sorin Mititelu, CEo bCR Asigurări de viaţă

Domnule preşedinte, nu putem începe decât aruncând o privire asupra a ceea ce a reprezentat 2014 pentru piaţa asigurărilor de viaţă. A fost bine, a fost rău?

Vorbind despre 2014 trebuie să remarcăm faptul că au existat două evoluţii total divergente, anul fiind împărţit practic în două. Prima parte nu a fost altceva decât o continuare fidelă a ceea ce se întâmplase în 2013. În consecinţă s-a putut observa o scădere a volumului de prime subscrise, ca urmare a unor factori ce erau destul de cunoscuţi. Primul dintre aceştia îl reprezintă slaba putere de cumpărare a românilor, cu efecte directe asupra menţinerii la niveluri scăzute a cererii populaţiei pentru produse de asigurări. Un al doilea ţine de faptul că multe dintre produsele de asigurări cu componentă investiţională au avut randamente inferioare unor alte produse de plasament, cum ar fi fondurile deschise de investiţii sau titlurile de stat. Un al treilea factor, cu impact serios asupra rezultatelor asigurătorilor, ţine de nivelul în scădere, sau cel mult în stagnare, al volumului de împrumuturi noi acordate clienţilor persoane fizice sau de evoluţia soldului creditelor aflate în portofoliul băncilor, acestea fiind protejate prin asigurări de viaţă.

Situaţia s-a schimbat destul de mult în bine în cea de-a doua parte a anului. Iar evoluţia bună o putem pune în principal pe seama urmărilor schimbărilor care au avut loc la finalul anului 2013 şi începutul anului 2014 în interiorul

52

principalilor jucători, la nivel de conducere, strategie, reorganizare. Toate acestea au produs un cadru propice pentru redresarea pieţei. Poate statistica nu va putea scoate în evidenţă această schimbare de trend, pentru că rezultatul anual vine dintr-o combinare a unei părţi mai proaste cu o a doua parte mai bună. Şi e posibil să vedem tot o uşoară stagnare la nivel de piaţă pe întreg anul 2014. Totuşi, privit prin prisma rezultatelor raportate deja de unii dintre jucători dar şi din ceea ce rezultă din evoluţia companiei noastre în 2014, nu putem să nu remarcăm îmbunătăţirea vizibilă apărută în cea de-a doua parte a anului.

urmări şi, în consecinţă, au fost făcute analize serioase pentru a se vedea ce stă la baza acestei căderi. Ca orice alt timp de companii, şi cele de asigurări de viaţă trebuie răspundă cât mai bine dorinţelor investitorilor: nu pot continua la nesfârşit anii de pierderi şi trebuie luate măsuri pentru îmbunătăţirea profitabilităţii. Prin urmare, au fost avute în vedere acele elemente care contribuie fie la nişte costuri prea mari, fie la o volatilitate prea mare a veniturilor. Astfel, unele produse au fost retrase de la vânzare, companiile focusându-se pe acele produse unde se vedeau semnale că piaţa dă semne de revigorare. În ceea

2014 a fost un an de transformări profunde şi, chiar dacă statisticile anuale vor arăta o contracţie a pieţei, îl putem cataloga drept anul relansării pieţei asigurărilor de viaţă.

Aminteaţi de schimbările petrecute la nivelul companiilor. Care ar fi cele mai importante?

ce priveşte costurile, au fost reduse cu precădere cele prilejuite de distribuţie. Reţelele de agenţi au fost redimensionate, fiind păstraţi doar agenţii cu adevărat performanţi. Au fost reduse, de asemenea, şi comisioanele oferite pentru distribuirea produselor de asigurare. Nu în ultimul rând, fiecare companie a fost reorientată astfel încât să î[i valorifice cât mai bine avantajele competitive din piaţă.

E evident că rezultatele nesatisfăcătoare de la nivelul companiilor nu puteau să rămână fără

Scăderea dobânzilor bancare a creat un trend de reorientare a plasamentelor de la

Concluzionând, 2014 a fost un an de transformări profunde şi, chiar dacă statisticile anuale vor arăta o contracţie a pieţei, îl putem cataloga drept anul relansării pieţei asigurărilor de viaţă.

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

depozitele bancare către alte produse de investire cum ar fi fondurile mutuale. Cum pot asigurătorii să profite de această fereastră de oportunitate? În primul rând, trebuie să spunem că scopul principal nu este acela de a atrage bani din sectorul bancar. Valoarea adăugată, utilitatea socială dată de industria asigurărilor este cea de a oferi o protecţie şi, astfel, componentele ce acoperă riscurile clasice în asigurările de viaţă precum cele de deces, accident, îmbolnăvire sunt cele care în mod normal ar trebui să atragă mai mult atenţia.

Acestea, oferite împreună cu alte produse sau în completarea altor produse – mă refer la produsele tip credit, dar nu numai –, în nişte condiţii pe care cu siguranţă nimeni nu şi le doreşte, ar creiona acea protecţie de care făceam vorbire la început.

Aşadar, indiferent de cum ar evolua randamentele unor plasamente financiare, în realitate important este ca această componentă de acoperire a riscurilor să devină cu adevărat atractivă. Un randament la un plasament într-un produs de asigurare cu componentă investiţională desigur atrage şi este cu adevărat util pentru a forma şi a dezvolta o piaţă.

Din această perspectivă, în perioada lui 2014, evoluţia curbei de randament, mai ales la moneda locală, a oferit o oportunitate produselor de asigurare cu componentă investiţională, în sensul că în combinaţie şi cu un tratament fiscal favorabil, aceste produse sunt poziţionate destul de bine atunci când orizontul investiţional depăşeşte bariera celor 4 ani. Astfel de produse de asigurare de viaţă devin din ce în ce mai atractive. De asemenea, curba de randament în scădere scoate în vedere beneficiul unic oferit de unele produse de asigurări de viaţă, respectiv cele care asigură un venit garantat la finalul perioadei de investire. Sunt cunoscute produsele de asigurare tradiţionale, dar şi cele care dau asiguratului confortul şi nu doar acea protecţie despre care vorbeam la început. Aşadar, această evoluţie a oferit companiilor de asigurare o bază bună pentru relansare.

Indiferent de cum ar evolua randamentele unor plasamente financiare, în realitate important este ca această componentă de acoperire a riscurilor să devină cu adevărat atractivă. Un randament la un plasament într-un produs de asigurare cu componentă investiţională desigur atrage şi este cu adevărat util pentru a forma şi a dezvolta o piaţă. avem un dublu deficit: în primul rând un deficit faţă de piaţa bancară şi automat ceea ce s-a experimentat, ce s-a învăţat, ceea ce s-a observat din ceea ce s-a întâmplat în piaţa bancară să fie utilizat în dezvoltarea pieţei de asigurări în perioada următoare. Al doilea deficit vine din diferenţa totuşi mare dintre ceea ce ar însemna o cerere reală pentru protecţie şi oferta actuală.

Iar acest deficit nu este unul datorat neapărat puterii de cumpărare – deşi ea are influenţă –, dar sunt segmente consistente de clienţi, sunt produse importante care au atractivitate şi care ar putea contribui semnificativ la creşterea pieţei şi, prin urmare, la reducerea acestui deficit.

Deci evoluţia pieţei depinde mai degrabă nu de o competiţie, aceste deficite oferind posibilitatea jucătorilor actuali să crească şi în condiţii de concurenţialitate ridicată. Apariţia unor noi jucători sau schimbarea de strategii la unii jucători de a deveni mai activi pe piaţa asigurărilor de viaţă ar ajuta de fapt piaţa şi fiecare jucător în

parte în a crea notorietate şi atractivitate pentru produsele de asigurare de viaţă.

Pe ce va miza bCR asigurări de viaţă în 2015?

2015 este pentru noi un an al unei creşteri semnificative şi, prin urmare, vom miza pe ceea ce nouă ne oferă un avantaj competitiv – alianţa strategică cu cea mai mare bancă din România, BCR. Avem o bază solidă pentru o creştere substanţială. Astfel, modelul de business se dovedeşte a fi unul eficient şi de perspectivă şi ne dă speranţe că 2015 va reflecta o creştere nu numai a primelor brute subscrise, ci şi un rezultat financiar consistent la final de an. Produsele reprezintă instrumentul cu care trebuie să ajungi la client, însă nu este suficient doar să le ai, ci combinaţia perfectă este să ai şi mecanismele necesare pentru a ajunge cu acele produse la client. ortansa Moise

Cum credeţi că va fi concurenţa în piaţa asigurărilor de viaţă în 2015?

Piaţa de asigurări este evident mai puţin dezvoltată decât ar fi putut fi dacă ne raportăm la cum s-a dezvoltat piaţa bancară locală. Au fost ani în care piaţa de asigurări a evoluat de o manieră mai lentă decât cea bancară. Aşadar ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

53

AsIguR|RI şoFERII TINERI, „lăMâIlE” DIN PIAţA ASIGuRăRIloR AuTo

Necorelarea riscului cu prima afectează asigurătorii şi asiguraţii cu grad scăzut de risc Şoferii tineri sunt vinovaţi de peste 37% dintre accidentele grave, iar neluarea în calcul a vârstei la stabilirea primelor de asigurare pentru poliţele auto ar avea efecte negative atât asupra eficienţei economice a asigurătorilor, cât şi asupra primelor plătite de şoferii încadraţi în segmente cu daunalitate scăzută, avertizează UNSAR. Cu alte cuvinte, asigurările vor deveni mai accesibile şi mai atractive pentru cei care prezintă un grad de risc mai mare, în timp ce acei asiguraţi cu un grad de risc mai scăzut ar fi descurajaţi să mai cumpere o poliţă din cauza preţului în creştere.

„Şoferii tineri (cu vârsta sub 30 de ani) au o probabilitate mai mare de a provoca accidente, deci şi de a produce daune, realitate demonstrată atât de studii europene în domeniu, cât şi de statistica rutieră din România”, arată o analiză a Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România – UNSAR. În România, cele mai recente statistici oficiale ale Poliţiei Rutiere arată faptul că 37,4% dintre şoferii vinovaţi de producerea accidentelor rutiere grave în anul 2013 sunt încadraţi în categoria de

vârstă 16-30 de ani. Aceleaşi statistici arată că tinerii deţin o pondere de mai puţin de un sfert în totalul posesorilor de permise de conducere, respectiv de 23,9%. UNSAR subliniază faptul că acest raport demonstrează gradul de implicare crescută a tinerilor conducători de autovehicule în producerea de accidente rutiere grave, în comparaţie cu alte categorii de vârstă.

Statisticile Poliţiei mai arată că, în medie, 14 din 10.000 de posesori de permise de auto tineri (18-30 ani) au produs accidente grave, dublu faţă

de media de 7 din 10.000 posesori de permise cu vârsta de peste 30 de ani. În medie, fiecare accident provocat de tineri a avut drept urmare 1,23 victime decedate sau rănite grav. De asemenea, şoferii tineri vinovaţi de accidente grave au avut, de regulă, mai mulţi pasageri care au decedat comparativ cu şoferii mai în vârstă: 34,4% dintre victimele decedate în accidente produse de tineri în 2013 au fost pasageri, în comparaţie cu 22% în cele ale şoferilor de peste 30 de ani.

Tot statisticile Poliţiei Rutiere arată că tinerii domină categoriile de accidente grave produse din cauze care reflectă un comportament riscant sau imprudent pe şosea cum ar fi: conducerea fără permis (tinerii au generat 58% din totalul cazurilor), viteza neregulamentară (53,9%), depăşiri neregulamentare (44,8%) sau conducerea sub influenţa alcoolului (39,8%).

De asemenea, datele Poliţiei Rutiere arată o descreştere a numărului de şoferi vinovaţi pe măsură ce experienţa acestora în conducere este mai îndelungată.

Riscul, redistribuit şoferilor cu experienţă Poliţia mai subliniază că o combinaţie a factorilor „vârstă scăzută” (până în 30 de ani) şi „lipsă de experienţă” face ca această categorie de

54

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

persoane să prezinte un risc crescut de a fi implicate în accidente rutiere. Vârsta joacă un rol important prin caracteristicile comportamentale aferente (o toleranţă mai mare în asumarea riscului, supraestimarea abilităţilor proprii şi subestimarea riscurilor reale), mai ales în asociere cu experienţa redusă în şofat, care generează în timp reflexe şi automatisme specifice. „În legătură cu informaţiile apărute în mediul public referitoare la preţurile mai ridicate plătite de şoferii tineri pentru poliţele RCA, UNSAR atrage atenţia că neluarea în calcul a acestui factor relevant de risc ar avea efecte negative atât asupra siguranţei rutiere, cât şi asupra eficienţei economice a asigurătorilor. Aceste efecte s-ar manifesta atât printr-o redistribuire a riscului la celelalte categorii de vârstă, cât şi prin selecţia adversă”, concluzionează analiza UNSAR. Redistribuirea primelor de asigurare la celelalte categorii de vârstă va avea drept consecinţă faptul că şoferii cu un grad de risc mai scăzut ar urma să plătească mai mult pentru asigurarea RCA, astfel încât asigurătorii să poată acoperi daunele ce decurg inclusiv din accidentele de autovehicule pe care le produc şoferii din categoriile cu grad de risc foarte mare. „În România, precizăm încă o dată că tinerii posesori de permis reprezintă 23% din totalul şoferilor, astfel încât am putea asista la o scădere artificială a primelor pentru această categorie de vârstă, concomitent cu o majorare a celor pentru restul categoriilor de vârstă. Acest transfer de risc, prin modificarea primei de asigurare, nu ar fi în corelaţie cu nivelul real al riscului şi nici nu ar reprezenta o abordare corectă faţă de şoferii cu un nivel de risc mult mai redus”, atrage atenţia UNSAR. Selecţia adversă este fenomenul prin care asigurările vor deveni mai accesibile şi mai atractive pentru cei care prezintă un grad de risc mai mare, în timp ce acei asiguraţi cu un grad de risc mai scăzut ar fi descurajaţi să mai cumpere o poliţă din cauza preţului în creştere.

Cu alte cuvinte, şoferii cu un nivel ridicat de risc ar avea acces la o asigurare mai ieftină pentru un vehicul mai puternic şi mai rapid, astfel încât ar exista implicaţii negative din punctul de vedere al siguranţei în trafic. În condiţiile în care firmele de asigurări nu disociază corect între riscul crescut şi cel redus al unui asigurat şi decid să taxeze cu preţuri mai mari toţi asiguraţii, şoferii cu risc redus ies din piaţă, iar cei cu risc crescut aleg să rămână.

George A. Akerlof a prezentat, în articolul său

„Piaţa lămâilor: Incertitudinea asupra calităţii şi mecanismul pieţei”, teoria despre informaţia asimetrică şi riscurile selecţiei adverse, aceasta aducându-i şi premiul Nobel.

Prime mai ridicate pentru tineri Un studiu efectuat de compania britanică de consultanţă şi analiză de piaţă Oxera în şase ţări europene (Germania, Marea Britanie, Olanda, Franţa, Italia şi Cehia) relevă faptul că vârsta asiguraţilor este un element extrem de important pentru calculul primelor de asigurare, în special pentru poliţele auto.

Datele statistice colectate de Oxera au arătat că vârsta rămâne un factor de risc foarte important chiar şi după ce se ia în calcul experienţa în şofat.

Spre exemplu, o persoană fără experienţă la volan, dar cu vârsta în jurul a 40 de ani, are o probabilitate mult mai scăzută de a produce accidente decât una de 20 de ani, tot fără experienţă în şofat.

O analiză din 2007 a Institutului Britanic de Actuariat, citată de studiul Oxera, a simulat eliminarea criteriilor de vârstă pentru calculul asigurărilor de tip RCA. Rezultatele arată faptul că neluarea în calcul la stabilirea tarifului de primă pentru asigurările auto a factorului vârstă poate conduce atât la efecte negative asupra eficienţei economice a asigurătorilor, cât şi la creşteri importante ale primelor plătite de şoferii din alte categorii de vârstă unde daunalitatea este mult mai scăzută.

De asemenea, este de menţionat faptul că relevanţa puterii motorului în calculul poliţelor auto este explicată prin faptul că o maşină puternică poate provoca daune mai mari, fiind

capabilă de viteze superioare şi accelerări mai rapide, scăzând în acelaşi timp capacitatea de a controla în condiţii optime autovehiculul prin diminuarea timpilor de reacţie.

Deşi studiul are la bază informaţii aferente anului 2012, situaţia generală nu s-a schimbat substanţial în ultimii doi ani. Acesta mai arată că, atunci când sunt calculate primele de asigurare, asigurătorii au nevoie de informaţii despre caracteristicile persoanei sau entităţii asigurate. Folosind astfel de informaţii, aceştia pot tarifa în mod competitiv. Pentru ca o piaţă de asigurări să funcţioneze, companiile trebuie să poată colecta suficiente fonduri din prime pentru a acoperi daunele estimate şi pentru a asigura solvabilitatea sistemului de asigurări, se arată în studiul Oxera.

Totodată, UNSAR arată că cercetările iniţiate de asociaţie asupra tarifelor RCA recente, înregistrate pe diferite pieţe europene de asigurări auto în cazul şoferilor tineri, relevă faptul că aceştia plătesc prime medii mai ridicate decât asiguraţii încadraţi în alte segmente de vârstă.

Spre exemplu, în Italia, şoferii cu vârsta mai mică de 25 de ani plătesc o primă medie anuală de 745 de euro, spre deosebire de şoferii din grupa de vârstă 35-44 de ani, care plătesc 486 de euro. În Suedia, pentru şoferii de 18 ani prima medie este de 1.000 de euro, în timp ce aceia de 25 de ani plătesc 533 de euro şi cei de 30 de ani 411 euro. În Polonia, cuantumul primei de asigurare RCA este influenţat în primul rând de vechimea permisului de conducere. Astfel, cei care tocmai şi-au obţinut dreptul de a conduce pot plăti şi cu circa 70% mai mult decât cei cu experienţă mai mare. oana voinea

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

55

AsIguR|RI TIC-TAC...

sistemul public de pensii, sub presiunea declinului demografic Românii, în special cei născuţi după 1968, se tem că pensia de la stat nu le va asigura un nivel decent al veniturilor. Cei tineri sunt preocupaţi de povara fiscală exagerată dacă vor trebui să susţină financiar sistemul dezechilibrat de pensii. Un studiu Expert Forum răspunde acestor îngrijorări prin câteva scenarii.

Studiul „Tinereţe fără bătrâneţe. Pensiile românilor în 2040”, prezentat de expertul în politici sociale Suzana Dobre la Conferinţa Naţională de Pensii Private, urmăreşte trei scenarii – situaţia în care se menţin politicile actuale, varianta în care creşte ocuparea şi situaţia în care contribuţia la Pilonul II este anulată şi activele naţionalizate în anul 2015. În scenariul în care rata de ocupare a populaţiei active şi evoluţia politicilor publice privind Pilonul II de pensii se menţin la nivelul valorilor de la sfârşitul anului 2014, în anul 2040, deficitul fondului de pensii va fi 1,27% din PIB iar rata de înlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie brută (Pilonul I+ Pilonul II) va fi 45%.

Scenariul a ţinut cont de o creştere PIB (ajustat la rata inflaţiei) de 1,9% anual, o creştere a salariului mediu brut de 2,1% anual, o îmbunătăţire a gradului de acoperire a sistemului de pensii (61% – 2015, 65% în 2040) şi o menţinere a ratelor de ocupare.

Pe parcursul perioadei analizate, nivelul deficitului fondului de pensii are în prima perioadă o tendinţă de creştere, atingând în anul 2017 (deci destul de curând) un maxim de 2,54%.

Apoi acesta scade treptat până la nivelul final din 2040 de 1,27% – jumătate din nivelul maxim. „Având în vedere procesele de consolidare bugetară din interiorul Uniunii Europene, valabile şi pentru România, deficitul sistemului de pensii va continua să reprezinte pentru mulţi ani cvasitotalitatea deficitului bugetului consolidat – forţând celelalte sectoare de cheltuieli publice la echilibru bugetar (deficit 0)”, avertizează studiul.

Rata de înlocuire a salariului mediu brut prin

56

pensia medie brută (Pilonul I până în 2032 + Pilonul II din acel an) scade permanent, ajungând la un minim în anii 2030-2031 de 29%, făcând un salt în momentul intrării în plată a Pilonului II, după care se stabilizează relativ în jurul a 45%-46%. „Situaţia pensiilor, în condiţiile actuale, fără politici de ocupare adecvate, poate fi critică în următorii 3-4 ani – avem de-a face cu un echilibru fragil, mai ales în contextul ţintelor de deficit bugetar tot mai ambiţioase. De aceea este important ca imediat, chiar din 2015, să se adopte politici eficiente de creştere a colectării şi de reducere a evaziunii, care sunt mai simplu de adoptat şi implementat. De asemenea, este foarte

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

important ca după reducerea semnificativă a CAS să nu se adopte alte măsuri pripite de creştere a pensiilor sau de creştere a numărului de pensionari prin mecanismul pensionării anticipate”, a declarat Suzana Dobre.

Naţionalizarea Pilonului II ar duce pensia la un sfert din salariul mediu În cel de-al doilea scenariu, gradul de ocupare a populaţiei active variază astfel încât pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, acesta să

ajungă la 70% în 2025 (conform ţintei din Strategia Europa 2020) şi 75% în 2040 – apropiat de nivelul de astăzi al ţărilor celor mai dezvoltate. În această situaţie, în 2040, deficitul fondului de pensii în PIB va fi 0,27% iar gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilonul I + Pilonul II) – 45%.

Cel mai pesimist scenariu este cel în care contribuţia la Pilonul II este anulată şi activele naţionalizate în anul 2015. În această situaţie, deficitul fondului de pensii în PIB scade la 0,19%, dar şi gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilonul I + Pilonul II) scade dramatic – la 24%. „Este contraproductiv să se intervină asupra Pilonului II de pensii – rezultatele sunt slabe sau se obţine o reducere puternică a deficitului cu preţul reducerii pensiei medii la un sfert din salariul mediu în 2040. Mai mult, micşorarea contribuţiilor la Pilonul II sau naţionalizarea acestora reduc semnificativ nivelul economisirii interne, cu efecte negative semnificative în ceea ce priveşte susţinerea creditării pentru sectorul privat, având în vedere că efectul de demultiplicare financiară, amorsat de criza economică din anii 2007-2009, va continua pentru un anumit număr de ani şi fluxurile străine de capital vor fi tot mai volatile”, spune Suzana Dobre.

Soluţia cea mai bună pentru echilibrarea sistemului depăşeşte politicile privind pensiile, venind din zona pieţei muncii – creşterea gradului de ocupare a populaţiei active –, concluzionează studiul Expert Forum. Potrivit Suzanei Dobre, este nevoie de un număr net de 625.000 de locuri de muncă noi sau aduse la suprafaţ\ din economia informală în următorii 10-12 ani ca deficitul fondului public să ajungă la 0,27% din PIB în 2040.

26 de ani de declin demografic Potrivit lui Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române, România se află în al 26-lea an de declin demografic şi aceasta

„Şi aici se regăsesc avantaje economice, pentru individ şi cuplu, prin alocarea resurselor spre alte finalităţi ori un efort superior pentru calitatea vieţii unicului copil. Pe termen lung însă, aceste avantaje se întorc ca un bumerang sub formă de costuri, mult mai mari decât în prezent, asupra societăţii“, a arătat Gheţău.

Active de peste 26 miliarde lei la finele lui 2015 reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii. „Datele statistice sunt de netăgăduit: în raport cu populaţia de la începutul anului 1990, când România avea 23,2 milioane de locuitori, s-a ajuns în anul 2014 la o populaţie cu reşedinţa în ţară sub 20 de milioane de locuitori. Acest declin demografic, care numără 26 de ani, reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii“, a declarat Gheţău la Conferinţa Naţională de Pensii Private. El a arătat c\ reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane locuitori îşi are originea în scăderea naturală – 600.000 de persoane, emigraţia definitivă – circa 300.000 de persoane, la care se adaugă „o imensă emigraţie“ cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări – aproape 2,4 milioane de locuitori. În privinţa ratei fertilităţii, care indirect a devenit o ameninţare la adresa sistemului public de pensii, acest indicator se află în jurul valorii de 1,3 copii/femeie începând cu anul 2000, comparativ cu aproximativ 3,7 în anii 70. „Nu trebuie să omitem faptul că scăderea numărului de nou-născuţi a fost benefică economic, ea a redus considerabil cheltuielile pe care societatea le-a făcut pentru maternitate şi naşterea copiilor, concedii postnatale, asistenţă medicală, alocaţii şi indemnizaţii, creşe şi grădiniţe, cheltuieli în sistemul educaţional, poate chiar şi în programele de locuinţe sociale“, a spus Gheţău. El a adăugat că diminuarea numărului de nou-născuţi este rezultanta unor decizii ale femeii, ale tânărului cuplu de a renunţa la copii, de amânare a venirii lor pe lume ori de a avea un singur copil.

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) vor atinge la finele acestui an active totale de 26,3 miliarde de lei, din care Pilonul II va totaliza 25 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de preşedintele APAPR, Raluca Ţintoiu. „Creşterea pe Pilonul II va fi susţinută de avansul numărului de participanţi cu 3,5% faţă de 2014, la 6,5 milioane, şi de încasarea de contribuţii în sumă de 4,4 miliarde de lei, cu 14% mai mult faţă de anul trecut. Astfel, activele pe Pilonul II vor avansa cu 30%, la 25 miliarde de lei“, a afirmat Ţintoiu. În acest an, începând cu luna martie, cota de contribuţie pentru Pilonul II va fi majorată de la 4,5 puncte procentuale la 5 puncte procentuale (din contribuţiile pentru asigurări sociale).

Pe Pilonul III, calculele estimative ale APAPR arată că activele vor creşte cu 25%, la 1,3 miliarde de lei. „Vor intra în sistem contribuţii de aproximativ 200 milioane de lei. Numărul de participanţi se aşteaptă să crească cu 9%, la 375.000“, a spus Ţintoiu.

Ea a arătat că, din totalul activelor pensiilor private şi facultative, care au ajuns la 4,5 miliarde de euro, 94% reprezintă investiţii în România. „Fondurile deţin circa 12% din titlurile de stat ale României. După bănci, fondurile de pensii sunt cei mai mari deţinători de datorie publică. De asemenea, fondurile de pensii deţin plasamente de 730 milioane de euro pe Bursa de Valori Bucureşti, fiind cei mai mari investitori instituţionali locali, asigurând 10% din lichiditatea pieţei de local. De altfel, fondurile de pensii au avut un rol crucial în succesul privatizărilor prin listare“, a spus preşedintele APAPR. oana voinea / Georgeta Clinca

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

57

AsIguR|RI AvERS {I REvERS

Nu poţi scumpi poliţele fără să compensezi prin calitate Brokerii de top consideră 2014 ca fiind un an bun, interesant, plin de provocări. Ei speră că partea mai complicată este deja în spate şi că 2015 va fi mai bun. Am stat de vorbă pe această temă cu Viorel Vasile, CEO şi fondator al celui mai important jucător de retail din piaţă, Safety Broker.

Interviu cu viorel vasile, CEo şi fondator Safety broker Cum a fost 2014 pentru piaţa asigurărilor nonlife?

Este clar pentru toată lumea că preţul poliţelor RCA, adică prima de asigurare, a crescut în ultimii doi ani şi acest fapt a marcat agenda publică în ultimul timp. Ceea ce este însă îngrijorător este legat de faptul că anumite categorii de clienţi – printre care persoanele tinere sau transportatorii – sunt afectate mai mult decât altele şi că, uneori, schimbările de tarifare se produc mult mai repede decât este poate necesar şi fără o explicaţie corespunzătoare a fenomenului.

Ceea ce diferă în continuare în România faţă de alte state din UE sunt calitatea serviciilor oferite de asigurători clienţilor, transparenţa, rapiditatea şi corectitudinea de care dau acestea dovadă în plata daunelor. Acesta este punctul cheie la care companiile de asigurări trebuie să se uite înainte de orice. Oricât de fundamentată ar fi o creştere de preţuri la o asigurare obligatorie, dacă aceasta nu e dublată şi de o serie de beneficii suplimentare oferite, atunci vorbim despre o adevărată bombă cu ceas a industriei. În acest context nu ar trebui să mire pe nimeni că societatea civilă vede asigurările RCA ca o taxă...

Cu toate acestea, suntem încrezători în faptul că toate acestea vor fi în curând rezolvate prin noile modificări de legislaţie secundară adoptate de ASF la începutul acestui an şi că ne vom putea concentra atenţia spre diversificarea portofoliului şi creşterea ponderii asigurărilor auto CASCO.

58

Cum a fost 2014 pentru Safety broker: ce v-a mulţumit şi ce mai consideraţi că poate fi îmbunătăţit?

Ca rezultate financiare, Safety Broker a intermediat în perioada ianuarie-septembrie 2014 prime de asigurare în valoare de peste 49,4 milioane euro, cu peste 11 milioane euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Rezultatele obţinute consolidează poziţionarea noastră ca cel mai mare broker de asigurare independent cu capital local ce operează în România şi lider al pieţei – într-o perioadă plină de provocări pentru industria noastră.

Cifrele sunt însă un simplu indicator cantitativ şi, atâta timp cât noile reglementări în materie de asigurări vor avea în vedere în principal protejarea consumatorilor şi nu rezolvarea punctuală a unor probleme sistemice specifice industriei, noi – Safety Broker – ne vom continua drumul. În afară de obiectivele de business, vom continua procesul de transformare a companiei într-o organizaţie orientată în exclusivitate către clienţii finali. Căci ei sunt aceia care ne permit să existăm, iar satisfacţia lor este cea care ne-a permis să ajungem liderul pieţei de intermediere din România.

Asigurătorii din nonlife au avut destul de mult de suferit, ca nivel al imaginii. Cum se vede piaţa de la nivelul brokerilor?

Am putea spune că nici măcar nu contează cum vedem noi, brokerii, piaţa. Am spus-o şi o voi repeta de oricâte ori simt că este necesar.

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

Singurii care contează în această ecuaţie sunt clienţii, cu impresiile şi părerile lor. Desigur, criza de imagine ce afectează întreaga industrie de asigurări s-a accentuat în ultimele luni, însă nu trebuie să uităm că problemele sunt unele punctuale şi că asigurătorii îşi fac totuşi treaba...

Ce aşteptări aveţi de la 2015 din punct de vedere al pieţei şi al companiei?

Ca strategie, vom continua să ne axăm pe calitatea serviciilor. Faptul că după 9 ani de la înfiinţare am încheiat anul precedent, 2014, cu o cifră de afaceri de circa 65 milioane euro spune multe. Prin tot ceea ce facem încercăm să fim alături de clienţii noştri – deveniţi după atâţia ani veritabili parteneri – astfel încât să îi consiliem în alegerea celor mai bune produse de asigurare, dar şi în momentele dificile pe care le întâmpină. Şi, dacă putem transmite un mesaj clienţilor noştri, acesta ar fi că îi rugăm să ne lase să îi consiliem, să le fim aproape pe tot parcursul anului, nu doar la reînnoirile de poliţe.

Consultanţa şi managementul de risc pe care specialiştii noştri le pot oferi sunt practic incluse în preţul poliţelor pe care le încheie cu noi, în comisionul brokerului – deci nici vorbă de costuri suplimentare. Aici este adevărata putere a unui broker, nu în pura intermediere a încheierii unor poliţe de asigurare. Aici este şi viitorul, căci în Europa, pe segmentul corporate, brokerii au ajuns la un nivel de specializare greu de crezut acum 10 ani, spre exemplu. ortansa Moise

www.certinvest.ro

PIA}A DE CAPItAL REPozIţIoNARE

Certinvest – de la administrator independent la grup financiar integrat Certinvest a încheiat anul 2014 cu o achiziţie – a cumpărat AXA Asigurări, subsidiara locală a grupului francez AXA, şi a început anul acesta cu anunţul privind preluarea APF, firma care administrează fondul de pensii facultative Pensia Mea, controlată de asigurătorul Metropolitan Life România. Aceştia sunt paşii făcuţi de cel mai mare administrator independent de fonduri mutuale pentru a deveni un grup financiar integrat.

„Piaţa de asigurări de viaţă şi de sănătate este una de interes pentru noi datorită sinergiilor cu pensiile şi investiţiile. Ţintim să devenim un grup financiar integrat, axat pe trei piloni principali: asigurări, pensii, investiţii în care compania de asigurări va deţine un rol cheie. Şi considerăm că vom putea oferi clienţilor toată gama de produse în mod integrat, eficient şi personalizat”, declară Horia Gustă, CEO Certinvest. În ceea ce priveşte pensiile private, Certinvest a văzut, dincolo de discuţiile despre nivelul insuficient al pensiilor de la stat, potenţialul foarte mare al pieţei. „Piaţa de pensii private din România este una în care credem foarte mult (...) De aceea ne-am concentrat şi pe acest segment, în care vedem un potenţial foarte mare. Totodată, va urma în perioada următoare deschiderea cadrului legal românesc şi către pensiile ocupaţionale unde, de asemenea, vedem un potenţial foarte mare de creştere. Apreciem că nevoia de economisire pentru investiţii şi pentru pensii este una în creştere constantă”, arată Horia Gustă.

Achiziţia AXA Asigurări a făcut din Certinvest primul manager de fonduri care se extinde pe piaţa asigurărilor, sector dominat de grupuri financiare străine. Dar aceasta nu este singura mişcare în care fondul a mizat pe inovaţie. În cei peste 20 de ani de activitate pe piaţa românească de administrare de active, Certinvest a căutat soluţii pentru a oferi clienţilor alternative profitabile pentru economiile lor – a lansat primul fond de obligaţiuni din România, primul fond imobiliar sau primul fond de investiţii în artă.

Achiziţiile amintite nu a fost însă singurele. În privinţa portofoliului de produse, Certinvest a

60

continuat procesul de extindere, diversificare şi optimizare. 2014 a început cu achiziţia fondului KD Maximus, care ulterior a fost absorbit de fondul Certinvest Dinamic. A urmat extinderea pe segmentul pensiilor private şi parafarea intrării în domeniul asigurărilor prin achiziţia AXA România. Nu în ultimul rând, la finele anului 2014 a fost înfiinţată o societate de investiţii Certinvest IMM, societate care urmează a fi listată la Bursa de Valori Bucureşti şi care va avea ca obiect de activitate stimularea dezvoltării

o preferinţă tot mai mare a investitorilor pentru oferte financiare diversificate şi personalizate de tip investiţii, asigurări, pensii – mai puţin accesate acum, care să le aducă beneficii financiare în orizonturi de timp diferite”, spune Horia Gustă.

Certinvest are în administrare un portofoliu diversificat de fonduri mutuale – fonduri de acţiuni, fonduri de indici, fonduri cu venit fix, fonduri diversificate. Potrivit reprezentanţilor Certinvest, cele mai bune randamente au fost generate de fondurile închise de investiţii unde

„Piaţa de asigurări de viaţă şi de sănătate este una de interes pentru noi datorită sinergiilor cu pensiile şi investiţiile. Ţintim să devenim un grup financiar integrat, axat pe trei piloni principali: asigurări, pensii, investiţii în care compania de asigurări va deţine un rol cheie. Şi considerăm că vom putea oferi clienţilor toată gama de produse în mod integrat, eficient şi personalizat.”

horia Gustă, CEo Certinvest

societăţilor mici şi mijlocii din România. În prezent compania se află în procedură de autorizare la Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Reprezentantul Certinvest spune că în ultimii ani s-a schimbat profilul investitorilor. Dacă la început, în urmă cu 7-8 ani, erau orientaţi către instrumente financiare – investiţii de tipul acţiunilor, în prezent sunt dispuşi să investească din ce în ce mai mult în instrumente ale pieţei monetare care dau o predictibilitate a randamentelor. „Estimăm pentru următorii 2-3 ani că acest comportament se va întoarce în favoarea acţiunilor. Totodată, experienţa portofoliilor private ne-a determinat să apreciem

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

politicile de investiţii sunt ceva mai relaxate, putându-se asuma riscuri ceva mai mari.

Dintre fondurile deschise de investiţii Certinvest Obligaţiuni a fost performerul fondurilor Certinvest, urmat îndeaproape de fondul de indice Certinvest XT Index, cu randamente anuale de peste 5%.

Certinvest este cel mai mare administrator independent de active de pe piaţa românească, cu active administrate de peste 55 de milioane de euro de la investitori instituţionali, investitori privaţi cu disponibilităţi financiare ridicate şi de retail. ortansa Moise

BusINEss Noul AuDI Q3

Un sUV de succes, acum îmbunătăţit Încă de la lansarea pe piaţă din toamna anului 2011, Audi Q3 a reprezentat un succes pentru marcă. Noul Audi Q3 şi RS Q3 nu prezintă doar un aspect împrospătat, ci şi o varietate de inovaţii tehnologice.

Trei motoare în patru cilindri TFSI şi trei TDI prezintă putere sporită combinată cu un consum redus de combustibil. Emisiile CO2 au fost reduse cu până la 17%. Cilindreele totale ale acestora se situează între 1,4 şi 2,0 litri, producând între 88 kW (120 CP) şi 162 kW (220 CP). Toate unităţile sunt supraalimentate şi beneficiază de injecţie directă, satisfăcând cerinţele impuse de norma de poluare Euro 6. Aceste economii de consum şi CO2 sunt realizate şi cu ajutorul tehnologiei Audi cylinder on demand. Graţie eficienţei lor, motoarele 1.4 TFSI COD şi 2.0 TDI poartă emblema „Audi ultra”. Şasiul modelului Audi Q3 combină siguranţa cu agilitatea în manevrare, iar ajustările fine au îmbunătăţit şi mai mult confortul. Audi drive select permite şoferului să regleze module cheie de tehnologie, inclusiv amortizoarele active opţionale, pentru a le adapta cerinţelor acestora. Diametrele jantelor măsoară între 16 şi 20 de inci, iar suspensia a fost ajustată pentru confort înalt la rulare. Hill-descent assist este disponibil opţional.

Caracterul premium al modelului Audi Q3 este evident. Liniile orizontale dominante din partea frontală şi posterioară subliniază lăţimea modelului Q3 şi îi oferă un design expresiv. Grila Singleframe reprezintă elementul definitoriu al părţii frontale. Cele două noi variante de echipare poartă denumirea: Q3 Design şi Q3 Sport.

Farurile reproiectate sunt echipate din standard cu tehnologie Xenon plus şi lumini de zi cu tehnologie LED. Farurile LED opţionale sunt deosebit de luminoase şi eficiente, Audi oferindu-le în combinaţie cu semnalizarea dinamică integrată în noile stopuri cu tehnologie LED. Aceste semnalizări intuitive luminează în mod secvenţial în două zecimi de secundă din interior spre exterior, în direcţia în care şoferul doreşte să vireze.

Modelul de bază al noului Q3 are o greutate netă (fără şofer) de 1.385 kilograme. Dimensiunile SUV-ului compact sunt practic neschimbate.

Acesta măsoară 4,39 metri în lungime, 1,83 metri în lăţime şi 1,59 metri în înălţime. Ampatamentul rămâne la valoarea de 2,60 metri.

Noul Audi Q3 dispune de o listă de dotări

standard generoasă. Aceasta poate fi suplimentată cu echipări preluate direct din clasa de lux, precum pachetul de lumini interioare şi scaune faţă reglabile electric. În concordanţă cu sistemele de asistenţă pentru şofer, secondary collision brake assist este standard.

Clienţii pot comanda sistemele de asistenţă de mai jos pe post de opţionale. Cu Audi side assist, un indicator LED iluminează din carcasa oglinzii exterioare dacă un alt vehicul se află în punctul mort sau dacă se apropie cu rapiditate din spate.

Audi active lane assist lucrează cu camere video ce detectează marcajele benzilor. Acest sistem intervine asupra direcţiei pentru a ajuta şoferul să se întoarcă pe bandă. Sistemul de recunoaştere a semnelor de circulaţie indică restricţiile de viteză – acum şi semnele de interzis – sub forma unor elemente grafice pe afişajul sistemului de informare a şoferului.

Sistemul de navigaţie MMI plus este soluţia de infotainment de top de la Audi, completat ideal de Audi connect cu telefon auto, ce realizează conexiunea la internet. Pasagerii pot utiliza punctul de acces WiFi pentru a naviga pe internet sau a trimite e-mailuri, în timp ce şoferul se poate bucura de serviciile Audi connect. Acestea includ radio web Audi music stream, informaţii online despre trafic şi navigaţie cu Google Earth şi Google Street View.

SUV-ul compact de înaltă performanţă a devenit mai atractiv şi mai dinamic. Motorul său 2.5 TFSI în cinci cilindri produce 250 kW (340 CP) şi un cuplu de 450 Nm. În acelaşi timp, acesta îndeplineşte standardul Euro 6. Vârful gamei accelerează acum de la 0 la 100 km/h în 4,8 secunde până la o viteză maximă de 250 km/h. Un sistem de evacuare specific RS cu o clapetă reglabilă asigură sunetului inconfundabil al motorului în cinci cilindri un plus de volum.

Transmisia S tronic cu 7 trepte, ce transferă puterea de la tracţiunea quattro via unui cuplaj hidraulic lamelar (generaţia 5), a fost rafinată, astfel s-au realizat timpi mai scurţi de schimb al treptelor de viteză. Treptele inferioare sunt mai scurte pentru un răspuns sportiv, în timp ce a şaptea treaptă este lungă, pentru a economisi combustibil. Şasiul modelului RS Q3 este impresionant.

Jantele cu diametru de 19 inci sunt standard, iar cele de 20 inci sunt disponibile opţional. Graţie designului Wave, discurile mari de frână de pe puntea spate sunt mai uşoare cu un kilogram.

Acestea sunt prinse de etriere cu opt pistoane.

Suspensia sport RS este standard, amortizoarele adaptive fiind disponibile opţional. Direcţia este reglată pentru condus sportiv, iar sistemul dinamic de manevrabilitate Audi drive select este standard.

C\t\lin lamba

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

61

BusINEss o MARCă DINAMICă

Dacia este un punct forte pentru grupul renault O companie de tradiţie din România continuă să uimească Europa şi nu numai. Am stat de vorbă cu Nicolas Maure despre reţeta succesului companiei pe care o conduce.

Interviu cu Nicolas Maure, Preşedinte Director General Automobile Dacia şi Director General Renault România

Din fericire, Dacia a devenit un „blazon” românesc de referinţă din portofoliul grupului Renault, care se luptă azi de la egal la egal cu mărci consacrate din vestul Europei. Aţi anticipat vreodată, la momentul lansării Daciei logan, acum 10 ani, o cotă de piaţă de 3% pe piaţa auto din uniunea Europeană?

Dacia este, într-adevăr, un simbol de reuşită.

Ea suscită admiraţia analiştilor şi jurnaliştilor şi invidia concurenţilor. Evident, la început nimeni nu ar fi putut anticipa această evoluţie. Pe de altă parte, am consolidat succesul Logan şi am lansat o întreagă gamă de produse care este astăzi unul dintre pilonii de vânzări ai Grupului. Cred că românii au toate motivele să fie mândri de rezultatele Dacia, care sunt, în acelaşi timp, rezultate ale României. În ce ţări excelează Dacia în acest moment şi care sunt tendinţele pentru anul viitor?

Europa occidentală reprezintă piaţa cea mai importantă pentru Dacia. Practic, 70% dintre vânzările mărcii noastre au ca destinaţie pieţele cele mai mature şi exigente de pe continent.

Clasamentul pe ţări este dominat de Franţa, Germania, Spania, Italia. În top 10 găsim, de asemenea, Marea Britanie şi Belgia.

62

După foarte mulţi ani în care oMv Petrom a condus confortabil în Topul 100 al companiilor din România, alcătuit pe criteriul „de aur” al cifrei de afaceri, Automobile Dacia a trecut pentru prima dată în frunte în 2013, ajungând la 4,16 miliarde euro. Cât de mult aţi crescut în acest an?

consolidat în ultimii 15 ani. În această perioadă, am investit peste 2,3 miliarde de euro aici pentru modernizarea aparatului industrial şi pentru a construi un lanţ auto complet, de la design la inginerie, fabricaţie, vânzare şi post-vânzare.

Principalele noastre activităţi se desfăşoară la Mioveni, în Argeş, unde sunt situate uzinele

Am consolidat succesul Logan şi am lansat o întreagă gamă de produse care este astăzi unul dintre pilonii de vânzări ai Grupului. Cred că românii au toate motivele să fie mândri de rezultatele Dacia, care sunt, în acelaşi timp, rezultate ale României.

Rezultatele financiare pentru anul 2014 vor fi publicate în primul semestru din 2015.

Priviţi acest succes ca pe unul „de palmares” al unei companii multinaţionale sau ca pe unul care vă responsabilizează pe plan local?

Ambele, dar trebuie să înţelegeţi că aceste rezultate nu sunt întâmplătoare şi nici nu au apărut dintr-odată. Ele îşi au originea în 1999, când Renault a venit în România, şi s-au

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

Dacia, la Titu, în Dâmboviţa, unde este Centrul Tehnic şi, bineînţeles, în Bucureşti. În Argeş şi Dâmboviţa suntem printre cei mai importanţi angajatori şi contribuitori la bugetele locale. Acest lucru presupune şi o responsabilitate foarte mare faţă de comunitatea locală. De aceea, derulăm diverse parteneriate cu sau pentru comunităţile locale, ai căror beneficiari sunt locuitorii, o mare parte dintre aceştia fiind angajaţii noştri şi familiile lor. Aş cita doar câteva exemple: platforma industrială de la Mioveni furnizează apa pentru oraş, ceea ce

presupune o foarte mare responsabilitate din partea noastră; dotarea unei grădiniţe din Mioveni, în parteneriat cu autorităţile locale; acţiuni derulate cu ISU Argeş, Dâmboviţa şi Crucea Roşie pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă şi protecţia locuitorilor; programe de educaţie pe teme de protecţia mediului derulate în şcolile din Argeş şi Dâmboviţa; campanii de donaţii de cărţi pentru şcolile şi liceele din Mioveni; partenariatul cu Liceul Tehnologic Construcţii de Maşini Mioveni pentru susţinerea învăţământului profesional, în domeniul mecanicii (sculeri-matriţeri); donaţii de echipamente informatice, printr-un proiect de solidaritate digitală, către instituţii de învăţământ şi organizaţii non-profit din Argeş şi Dâmboviţa (beneficiari: 11.000 copii şi tineri).

uzinei, a furnizorilor, dar şi de situaţia generală a ţării.

va exista un prag-limită, de saturaţie, sau încă mai există loc de creştere?

uzinele de la bursa (Turcia) au vechime şi tradiţie în „familia” Renault. De ce sunt descoperite şi reconsiderate abia acum avantajele acelei posibile locaţii după o implicare profundă şi investiţii masive în România?

Nivelul producţiei depinde direct de cererea comercială. Pentru anul 2015, contăm pe un nivel comparabil cu cel din anul recent încheiat.

Există temeri îndreptăţite ale românilor în general şi ale executivului în special cu privire la riscurile relocării unor părţi din activitatea de producţie a automobilelor Dacia în state precum Maroc şi, mai nou, Turcia. Ce condiţii ar trebui să îndeplinească România pentru a păstra, măcar pe termen mediu, cadenţa fabricaţiei la Mioveni?

Ar fi ameliorarea infrastructurii de autostrăzi şi drumuri expres, promise de Guvern până în 2020, un argument suficient de solid pentru ca Renault să rămână pe mai departe, cu încredere, aici?

Aşa cum am amintit deja, am investit peste 2,3 miliarde de euro în România pentru modernizarea aparatului industrial şi pentru a construi un lanţ auto complet. Oportunitatea pe care o avem este de a profita de integrarea locală a tuturor meseriilor pentru a atrage proiecte noi aici, atât pe domeniul industrial, cât şi în inginerie sau alte domenii. Avem competitori foarte puternici, atât în exteriorul grupului, cât şi în interior, în alte ţări unde Renault este prezent. Viitorul depinde de competitivitatea

Uzina din Turcia, de la Bursa, nu este redescoperită dintr-odată. Ea există de peste 40 de ani şi evoluţia sa a fost constantă, ceea ce face ca astăzi ea să fie printre cele mai performante din grup. Turcia este unul dintre competitorii noştri interni, mai ales pe partea de mecanică (producţie de motoare şi componente ale acestora).

Nu se pune problema ca Renault să plece din România. Grupul îşi va continua proiectele şi investiţiile aici, atât pe parte de vehicul, cât şi de mecanică. Problema care se pune este legată de amploarea activităţilor, iar din acest punct de vedere, unele elemente precum cadrul economic şi legislativ şi infrastructura au un impact major.

De exemplu, o autostradă care să lege uzina de Europa de Vest ar însemna o reducere importantă a timpului de transport şi, deci, a costului pe vehicul produs la Mioveni. În 2014 au fost produse aproximativ 330.000 unităţi Dacia la Mioveni. Credeţi că

Care dintre modelele Dacia produse în România (logan, Sandero, Duster, lodgy şi Dokker) bat în preferinţele consumatorilor în România şi în lume? Dumneavoastră ce opţiune personală aveţi? În România, topul este dominat de Logan, iar acest lucru se explică prin preferinţa românilor pentru vehiculele tricorp. Celelalte modele care completează podiumul sunt Duster şi Sandero. În Europa Occidentală Duster este modelul cel mai vândut, urmat de Sandero. Şi aici este explicabil, date fiind preferinţele clienţilor occidentali. Şi eu sunt un client Dacia, am un Duster cumpărat în Franţa încă din 2010.

Cum va evolua pe mai departe concurenţa „frăţească”, cu accente „canibalice” pe alocuri, dintre automobilele Dacia şi Renault?

Cele două mărci, Dacia şi Renault, sunt complementare, iar canibalizarea de care vorbiţi nu se produce sau, cel puţin, nu este la nivelul pe care şi l-ar dori concurenţa. Dacia este un punct forte pentru Grupul Renault, o marcă dinamică, o prezenţă din ce în ce mai vizibilă şi apreciată pe pieţele unde activează. Această complementaritate între Dacia şi Renault va fi din ce în ce mai vizibilă în anii care vin.

Georgeta Clinca

ianuarie/februarie 2015 · PIA}A FINANCIAR|

63

BusINEss MoToRul ECoNoMIEI, ÎN IMPAS

românia este codaşa UE la IMM-uri active România ocupă locul 17 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte valoarea adăugată totală a firmelor mici şi mijlocii şi ultimul loc după numărul de IMM-uri active, arată datele unui studiu realizat de Fundaţia PostPrivatizare.

Studiul arată că aici există 426.295 de IMMuri active în economia nefinanciară, cea mai mică densitate de IMM-uri din UE28, acestea având 2,71 milioane de angajaţi. România ocupă astfel locul 8 în Uniunea Europeană ca pondere în totalul angajaţilor din IMM. De asemenea, valoarea adăugată realizată de IMM-uri este de 25,8 miliarde de euro. În România există 21,3 de firme mici şi mijlocii la o mie de locuitori, media în UE fiind de 42,7 de firme. Cele mai mari densităţi sunt înregistrate în Cehia, cu 95,9 IMM la o mie de locuitori, Portugalia (73,5 IMM/1.000 locuitori), Malta (73 IMM/1.000 locuitori) şi Slovacia (70,2 IMM/1.000 locuitori).

64

Există economii puternice ale Uniunii Europene unde densitatea IMM-urilor nu este foarte ridicată. Este cazul Marii Britanii, care are numai 27,2 IMM/1.000 locuitori, şi al Germaniei, cu 27,7 IMM /1.000 locuitori.

Valori mari ale densităţii IMM există atât în statele noi membre UE mai puţin dezvoltate economic, cât şi în economii de piaţă tradiţionale, ca Spania (48,1), Italia (62,6), Suedia (70,2). „Starea critică a IMM-urilor din România a fost adâncită de acumularea a noi decalaje de dezvoltare în urma crizei globale. În 2013 erau cu 15,5% mai puţine IMM-uri faţă de 2008, numărul de angajaţi în IMM era cu 6,6% mai redus

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

comparativ cu 2008, iar valoarea adăugată realizată de IMM-uri era diminuată cu 16,6% faţă de anul 2008. În acest timp, în majoritatea statelor membre recuperarea pierderilor a avut loc, valorile medii pentru numărul de IMM-uri şi valoarea adăugată se poziţionau peste nivelul din 2008, iar numărul de locuri de muncă s-a menţinut mai redus cu 2,6%“, se arată în studiu.

Autorii studiului estimează însă reluarea creşterii consecutive în 2014 şi 2015 pentru indicatorii de performanţă ai IMM, cu ritmuri mai înalte faţă de media europeană. În acest sens, pentru rata de creştere a valorii adăugate este prognozat un avans de 6,5% în 2014/2013 şi de 7,8% în 2015/2014, în timp ce rata de creştere a numărului de angajaţi este estimată la 2,9% în 2014/2013 şi la 2,8% în 2015/2014.

Ponderea microîntreprinderilor din România în totalul de IMM-uri este de 88%, mai mică decât media de 92% din UE28, în timp ce clasa de întreprinderi mici este mai consistentă decât în UE, respectiv 10,4% faţă de 6,4%.

Ca domeniu de activitate, comerţul rămâne preponderent pentru IMM-urile din România, cu un procent de aproape 40% din numărul total de firme, în timp ce media din UE este de 28%. „În contextul noilor politici pentru relansarea industriei europene se evidenţiază un alt aspect pozitiv în structura sectorială, România având mai multe IMM-uri în industria prelucrătoare, ponderea acestora depăşind valoarea medie din UE28 (respectiv o pondere de 11,9% faţă de media de 9,6% în UE). De asemenea, România

BusINEss este printre puţinele ţări europene cu realizări notabile în ceea ce priveşte depăşirea valorilor precriză la indicatorii producţiei industriale în general şi a doua în Europa (după Cehia) la ponderea industriei în crearea valorii adăugate“, se precizează în studiu.

Cele aproape 51.000 de IMM-uri active în industrie, având o pondere de 9% în numărul total de firme, contribuie la valoarea adăugată totală în proporţie de 24,5%. „Mediul de afaceri continuă să fie instabil, prin numărul tot mai scăzut de noi iniţiative antreprenoriale înregistrate, concomitent cu exitul altor agenţi economici din piaţă. Înmatriculările de startup-uri au scăzut cu 19,6% în primele 10 luni din 2014 faţă de anul precedent. Numărul anual de înmatriculări de noi afaceri s-a diminuat constant de la vârful din 2008, de 144.239, cu o uşoară revenire în 2011, până la 124.816 de noi firme înmatriculate în 2013. Numărul scăzut de noi înmatriculări înseamnă un număr mai redus de locuri de muncă. În Uniunea Europeană, 85% din numărul de locuri de muncă create post-criză au fost asigurate de startup-uri“, atrag atenţia autorii studiului.

Anul 2014 semnalează reorientarea antreprenorilor români înspre IT şi învăţământ în detrimentul agriculturii. Dintre sectoarele nefinanciare, cele mai populare sectoare de activitate pentru startup-urile româneşti în 2014 au fost învăţământul, cu 18,8% mai multe înmatriculări, informaţie şi comunicaţii, cu 8,94%, şi comerţul cu ridicata şi amănuntul, cu 5,38%.

Regiunea unde s-au înmatriculat cele mai multe firme în 2014 a fost zona municipiului Bucureşti, cu 11.648 de înmatriculări. Pe locul doi se situează Cluj, cu 4.074, şi Bihor, cu 3.468 de înmatriculări.

Cele mai slabe zone în materie de iniţiativă antreprenorială din România sunt Covasna, cu 552 de înmatriculări, şi Ialomiţa, cu 674 de înmatriculări. „Programele de educaţie antreprenorială continuă să fie una dintre soluţiile pentru stimularea iniţiativei antreprenoriale în rândul tinerilor şi echiparea potenţialilor antreprenori cu acele cunoştinţe necesare pentru a valorifica potenţialul inovator şi creativ pe care îl au afacerile la început de drum“, consideră reprezentanţii Fundaţiei.

Potrivit sursei citate, Comisia Europeană previzionează că anul 2015 va marca creşterea valorii adăugate din IMM-uri cu mai mult de 3 procente şi crearea a peste 600.000 de locuri de muncă până la final de an.

66

Fără ajutoare de minimis Deşi IMM-urile din România ar avea nevoie de sprijin, Guvernul nu a prevăzut în bugetul pentru anul 2015 sume pentru ajutoarele de minimis pentru IMM-uri, astfel că firmele beneficiare nu vor putea obţine fondurile respective decât dacă acestea vor fi luate în calcul la rectificarea bugetară. „Având în vedere că Anexa 3 la Legea 186/2014 a bugetului de stat pe anul 2015 nu prevede sume alocate schemei de minimis pentru investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii aprobată prin HG 274/2013 cu completările şi modificările ulterioare, vă informăm că la acest moment nu este îndeplinită condiţia de ridicare a clauzei suspensive din cadrul Acordurilor de finanţare semnate pentru anul 2015. Direcţia Generală Politici Antreprenoriale din cadrul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri va întreprinde toate demersurile pentru introducerea sumelor aferente Acordurilor de finanţare în bugetul instituţiei la prima rectificare bugetară din anul 2015“, se arată într-un comunicat al ministerului de resort.

HG 274/2013 instituie o schemă de ajutor de stat având ca obiectiv acordarea de ajutoare de minimis pentru investiţiile realizate de întreprinderile mici şi mijlocii, prin alocări de la bugetul de stat, sub formă de sume nerambursabile, în procent de 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanţare, pe o perioadă de doi ani fiscali consecutivi, în limita creditelor bu-

PIA}A FINANCIAR| · ianuarie/februarie 2015

getare aprobate, de până la 100.000 euro, echivalentul în lei.

Bugetul pentru ajutoarele de minimis acordate IMM-urilor care fac investiţii a fost stabilit la 500 milioane lei (125 milioane euro), plata ajutorului efectuându-se până la finele anului 2015.

Pentru anul 2014, bugetul alocat programului a fost de 250 de milioane de lei, aproape 650 de IMM-uri beneficiind de facilitate, acestea creând circa 2.300 de noi locuri de muncă, potrivit datelor transmise presei de fostul ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri şi Turism, Florin Jianu. „Anunţul publicat este unul menit să îngrijoreze profund atât mediul public, cât şi mediul de afaceri. Vorbim de aproximativ 600 de firme beneficiare ale ajutorului de minimis aferent anului 2015, de crearea a 4.000 de noi locuri de muncă în contextul unei nevoi acute de finanţare a mediului de afaceri. Situaţia trebuie remediată de urgenţă printr-un dialog la nivelul primministrului, astfel încât firmele vizate să nu aibă de suferit. Aşa cum în anul 2014 programul s-a desfăşurat cu succes, firmele beneficiare realizând toate investiţiile solicitate, în mod similar sunt absolut convins că există soluţii şi pentru situaţia de faţă. Îmi pun la dispoziţia guvernului întreaga expertiză pentru a identifica modalităţile potrivite pentru depăşirea situaţiei de faţă”, a declarat Jianu.

El menţionează că schema de ajutor de minimis ar putea ajuta aproximativ 600 de firme în acest an 2015 şi ar duce la crearea a 4.000 de noi locuri de muncă. oana voinea

www.piatafinanciara.ro Nr. 1-2 (230-231) / ianuarie-februarie 2015, Pre] 15 lei

www.piatafinanciara.ro

RevIstĂ lunaRĂ FInancIaR - BancaRĂ

leAsing operAţionAl: evoluţii 2014, tendinţe 2015

PIAtA FINANCIARÅ CREDITELE CHF::

Tratament individual,

DA,

global BA!

COVER Doar câţiva ghiocei au ieşit printre nămeţii neperformantelor

PIa}a FInancIaR| Nr. 1-2(230-231) / ianuarie-februarie 2015

GÂNDURI PRIVIND 2015:

câT Din oprimismul mAnAgerilor vA fi vAliDAT De evoluţiA pieţelor?

IlInca RosettI,

DIRectoR GeneRal PRocReDIt Bank

Dacă rămâi loial crezului profesional, reuşitele nu întârzie să apară