Revista de Energie Verde by Tehnica Instalatiilor

noiembrie 2014

NUME DOMENIU

CUPRINS

cuprins 4

COMUNICATE DE PRESĂ

Stația de epurare pentru ape uzate Medgidia beneficiază de cogenerare de înaltă eficiență marca Kuntschar & Schlüter – Wolf

APARATURĂ DE MĂSURĂ

ENERGIE SOLARĂ

energie fotovoltaică

Camerele de termoviziune Testo

Soluţii ABB de ultimă generaţie în domeniul energiei solare

COMUNICATE DE PRESĂ

Schneider Electric, premiată de Comisia Europeană pentru platforma sa educațională,

sisteme solare

Energy University

PANOURI FOTOVOLTAICE

Ecosphere Technologies anunță lansarea Ecos PowerCube

12 15

PREZENTARE COMPANIE

Caleffi - Oamenii care construiesc valori APARATURĂ DE MĂSURĂ

Camera de termoviziune - soluții Testo

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE Lider în lupta pentru un viitor curat a energiilor regenerabile și eficienței energetice

energie eoliană

20 REDACTOR ŞEF Viorel Maior redactorsef@tehnicainstalatiilor.ro EDITARE, CORECTURĂ, ABONAMENTE Ioana Dobre office@tehnicainstalatiilor.ro MARKETING marketing@tehnicainstalatiilor.ro mobil: 0725-923.288 TEHNOREDACTARE Vasile Moldovan

EDITARE: S.C. MEDIAEXPERT S.R.L. 547530 Sg. de Mureş, str. Apei Sărate nr. 64 Tel./Fax: 0365-730.866, 0371-043.644 e-mail: office@tehnicainstalatiilor.ro redactorsef@tehnicainstalatiilor.ro www.tehnicainstalatiilor.ro

Revista de Energie Verde este un supliment al revistei Tehnica Instalaţiilor

Redacţia nu îşi asumă răspunderea pentru conţinutul reclamelor şi a materialelor publicitare prezentate de societăţile comerciale în paginile revistei. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul redacţiei şi al autorului materialului. Revista poate fi multiplicată şi distribuită doar sub formă gratuită, fără modificări aduse conţinutului acesteia.

ENERGIE SOLARĂ

Noutăţi la nivel planetar în domeniul energiei solare

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE - plan expoziţie

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE - expozanţi 3

COMUNICAT DE PRESĂ

JETRUN ENERGO ECO

STAȚIA DE EPURARE PENTRU APE UZATE MEDGIDIA BENEFICIAZĂ DE COGENERARE DE ÎNALTĂ EFICIENȚĂ MARCA KUNTSCHAR & SCHLÜTER – WOLF Jetrun EnergoEco, furnizor de soluții de încălzire, ventilație și climatizare de înaltă eficiență a finalizat montajul echipamentelor de cogenerare la stația de epurare Medgidia. În Iulie 2011, primăria Medgidia a semnat contractul de proiectare şi execuţie „Retehnologizare şi introducerea treptei de epurare avansată la staţia de epurare – localitatea Medgidia”, contract ce face parte din Proiectul „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare în regiunea Constanţa-Ialomiţa”, din cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu. Contractul s-a semnat cu asocierea Alpine Bau GmbH Austria - SC Urban Electric SRL Ploieşti şi are ca termen de finalizare iunie 2014. Modernizarea și extinderea rețelei de apă și canalizare și a stației de epurare din Medgidia se realizează după standardele europene de mediu. Proiectul prevede introducerea treptei terțiare, adică aceea care elimină azotul și fosforul din apă. Primarul din Medgidia afirma că stația de tratare a apei din localitate are nevoie urgentă de echipamente noi. Jetrun EnergoEco, împreună cu colaboratorul său Amteh International s-au ocupat de proiectarea, livrarea și montajul întregului punct tehnic (cogenerare și cazan termic), punerea în funcțiune a echipamentelor urmând să aibă loc în cea de-a doua jumătate a anului curent. S-au instalat 2 grupuri de cogenerare GTK 50 K de înaltă eficiență având o putere electrică totală de 100 kW, o putere termică de 168 kW și o eficiență globală de 82,2 % în condiții standard de funcționare la capacitate maximă.

Instalația de cogenerare utilizează ca materie primă biogazul obținut din fermentarea nămolului de epurare și este compusă din cele 2 grupuri de cogenerare K&S Wolf și două turnuri de răcire Cabero, energia electrică produsă de aceasta fiind destinată exclusiv consumului propriu. Cazanul din oțel MKS 340 Wolf cu un interval de putere cuprins între 280 – 340 kW este utilizat pentru încălzirea digestorului, dar poate funcționa în rețea cu grupul de cogenerare sau singur pentru acoperirea necesarului termic de 340 kW al stației de epurare. „Energia electrică furnizată asigură o mare parte din consumul electric al stației, realizând economii substanțiale și recuperarea rapidă a investiției. Prin realizarea proiectă-

rii, livrării și execuției întregului sistem de către firma Jetrun, beneficiarul s-a asigurat că instalația montată va funcționa la parametrii specificați, fără pierderi de eficiență sau disponibilitate datorate unor eventuale incompatibilități între diversele componente ale sistemului” a declarat domnul Adrian Moisa, Director General Jetrun EnergoEco. Punerea în funcțiune și mentenanța centralelor de cogenerare se va realiza de către echipa Jetrun, formată din ingineri specializați direct în Germania, la uzina Wolf K&S din Wolfhagen / Hessen. În cursul anului 2014, Jetrun EnergoEco a mai livrat echipamente pentru alte proiecte ce vizează includerea tehnologiei de cogenerare în stațiile de epurare

din țară, și anume stațiile de epurare din Râmnicu Vâlcea, Poarta Albă și Alba Iulia. Despre Jetrun EnergoEco Jetrun EnergoEco importator oficial al echipamentelor de încălzire, ventilație și climatizare produse de Wolf Heiztechnik și-a asigurat un statut important printre furnizorii de soluții HVAC din Romania, devenind cunoscută pentru calitatea produselor și serviciilor oferite. Pentru a vă putea oferi o gamă completă de soluții, Jetrun EnergoEco colaborează și cu alți producători Europeni sau globali de echipamente și subansamble cum ar fi: Hygromatik, Apen Group, Galletti, Teddington, Cabero, Mita. www.jetrun.ro

APARATURĂ NUME DEDOMENIU MĂSURĂ

CAMERELE DE TERMOVIZIUNE TESTO

ASIGURAREA EFICIENȚEI PARCURILOR FOTOVOLTAICE Pentru ca parcurile fotovoltaice să fie cât mai profitabile este important ca acestea să funcționeze cu cât mai puține defecțiuni și la un nivel de eficiență optim. Chiar și cele mai mici defecțiuni pot avea consecințe grave pe termen mediu și lung. Tocmai din acest motiv mentenanța acestor sisteme este esențială. Pentru a garanta funcționarea corespunzătoare, cei responsabili cu întreținerea trebuie să se poată baza pe instrumente de măsură adecvate.

SuperResolution - de patru ori mai multe valori măsurate Cu tehnologia SuperResolution îmbunătățiți cu o clasă rezoluția camerei de termoviziune Testo. Inovația în curs de patentare de la Testo utilizează mișcarea naturală a mâinii pentru a înregistra mai multe imagini consecutive care, pe baza unui algoritm, sunt transformate apoi într-o singură imagine termică ce conține de patru ori mai multe valori măsurate.

Camera de termoviziune este un instrument de măsurare non-contact, ideal pentru testarea modulelor solare. Dacă o celulă dintr-un modul solar încetează să funcționeze, aceasta nu mai poate converti energia solară în curent electric și, prin urmare, se încălzește disproporționat din cauza radiației solare. Camera de termoviziune identifică ușor și rapid anomaliile datorită așa numitelor puncte fierbinți și permite remedierea defecțiunii în cel mai scurt timp posibil.

Mod solar - compararea ușoară a imaginilor termice În cadrul verificărilor periodice sau în momentul comparării mai multor imagini termice ale aceluiași obiect măsurat este important ca imaginile termice să fie comparabile. De exemplu, există o diferență considerabilă între măsurarea unui modul fotovoltaic la 500 W/m² sau la 700 W/m². Modul solar integrat în camera de termoviziune vă permite înregistrarea directă a valorii împreună cu imaginea termică și integrarea în analiza acesteia, cu ajutorul softului. Astfel, eliminați adnotările pe hârtie și aveți certitudinea că valorile nu sunt încurcate sau pierdute.

Identificarea anomaliilor Monitorizarea panourilor fotovoltaice poate fi un proces care consumă foarte mult timp deoarece parcurile solare se întind adesea pe suprafețe de sute de metri pătrați. Măsurătorile termografice de la distanță vă ajută să identificați anomaliile într-un timp foarte scurt. Datorită rezoluției de înaltă calitate a detectorului camerelor de termoviziune Testo puteți analiza chiar și celule individuale de la distanță.

IRsoft - analiza imaginilor termice Fiecare cameră de termoviziune Testo se livrează împreună cu software-ul pentru analiză IRsoft. Acesta facilitează analiza și procesarea rapidă și ușoară a imaginilor termice, dar și crearea rapoartelor termografice. Rapoartele sunt utile atât pentru propria documentare cât și pentru clienții dumneavoastră.

Pentru mai multe informații și cereri de ofertă: 0264 202 170 • info@testo.ro

www.testo.ro/termografie 5

ENERGIE SOLARĂ

ABB

SOLUŢII ABB DE ULTIMĂ GENERAŢIE ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE

Invertoare centrale puternice cu suport global Fiind una dintre companiile de top din lume în domeniul tehnologiei energetice, ABB deține un set impresionant de certificări, fiind astfel un furnizor care îndeplinește condițiile de finanțare cerute de bănci, și care poate asigura livrarea invertoarelor centrale de înaltă calitate pentru aplicațiile PV în domeniul utilităților la scară mare. Oferta ABB pentru aplicațiile PV în domeniul menționat include invertoare centrale ABB, PVS800 și ULTRA, ce variază de la 100 la 1500 kW. Ambele produse combină eficiența ridicată cu componente sigure și un design compact. Începând cu anul 2013 PowerOne a devenit parte a Grupului ABB care și-a extins astfel portofoliul de produse cu invertoare solare de înaltă calitate și soluții de stocare a energiei. Drept rezultat, ABB oferă în prezent o gamă variată de invertoare solare, de la micro-invertoare până la invertoare centrale mari de sute de kW, adecvate pentru toate piețele și aplicațiile PV. Oferta este completată de soluțiile inteligente de stocare a energiei. ABB deține know-how, serviciile pe întreaga durată de viață și personalul necesar pentru susținerea instalațiilor PV din întreaga lume în anii ce urmează. Invertoarele trifazate oferă flexibilitate și ușurință în instalare ABB oferă cel mai larg portofoliu de invertoare existente în prezent pe piață, inclusiv cea mai puternică linie de invertoare trifazate. Aceste produse asigură instalațiilor PV de mică și medie dimensiune o performanță ridicată, ușurință în instalare și o rentabilitate rapida a investițiilor. Clasa de invertoare ABB TRIO cuprinde invertoarele 5,8/7,5/8,5 kW pentru instalații rezidențiale trifazate aliniindu-se celor mai recente standarde reglementatoare pentru

interacțiunea rețelelor. Invertoarele ABB TRIO 20,0 și 27,0 kW au două MPPT independente, o eficiență ce se ridică până la 98,3% și o gamă largă de tensiuni de intrare ce oferă flexibilitate proiectării de sistem chiar și pentru cele mai complexe instalații. Noul produs ABB PRO 33,0 kW, cu eficiența sa ridicată, este optimizat pentru a asigura cea mai efi-

cientă soluție din punct de vedere al costurilor pentru instalațiile PV decentralizate de dimensiune medie și mare. Atât produsele PRO cât și cele TRIO sunt disponibile în pachete compacte, all-in-one și de înaltă putere, ce permit o instalare rapidă și ușoară precum și ușurință în utilizare pentru consumatorii finali.

ABB (www.abb.com) este lider în tehnologiile energetice şi de automatizări care permit clienţilor din domeniul utilităţilor, industriei, transporturilor și infrastructurii să îşi îmbunătăţească performanţele, diminuând impactul asupra mediului înconjurător. Grupul de companii ABB operează în aproximativ 100 ţări, având în jur de 145 000 angajați.

NUME DOMENIU

COMUNICAT DE PRESĂ

SCHNEIDER ELECTRIC

SCHNEIDER ELECTRIC, PREMIATĂ DE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU PLATFORMA SA EDUCAȚIONALĂ, ENERGY UNIVERSITY Energy University, platforma educațională online dezvoltată de Schneider Electric, care oferă cursuri gratuite de sustenabilitate și eficiență energetică, a obținut primul loc în cadrul categoriei Programe de educație a Premiilor Europene pentru Energie Durabilă. Această distincție, pentru care au aplicat 342 de proiecte în 2014, este acordată anual de către Comisia Europeană în cadrul Săptămânii Energiei Durabile. Energy University oferă peste 350 de cursuri, disponibile la cerere pe site-ul web www.MyEnergyUniversity.com, ajutând, încă din anul 2009, profesioniștii să ia decizii inteligente cu privire la principalele situații cu impact asupra industriei energetice. Până în prezent, mai mult de 600.000 de cursuri în 13 limbi au fost urmate de peste 370.000 de profesioniști din peste 180 de țări. De asemenea, în cadrul Energy University sunt disponibile două examene de certificare profesională pentru cei care doresc să-și consolideze cariera în domeniul energiei sau al centrelor de date. Anul acesta, Schneider Electric a lansat progamul de certificare Data Center Certified Associate (DCCA), pentru a-i ajuta pe profesioniștii centrelor de date să fie la curent cu temele de actualitate, tendințele și practicile din industrie. De asemenea, examenul Professional Energy Manager (PEM), lansat în anul 2013, în parteneriat cu Institutul de Profesioniști în Energie (IEP), îi ajută pe profesioniștii din sectorul managementului energiei să-și consolideze nivelul de calificare și de credibilitate. De la lansarea PEM, peste 100 de profesioniști din întreaga lume au obținut această certificare. „Aceste rezultate, împreună cu distincția obținută în cadrul Premiilor Europene pentru Energie Durabilă, reflectă nu numai succesul programului Energy University, ci și nevoia de profesioniști bine pregătiți în sectorul eficienței energetice”, a declarat Chris Hummel, Director General de Marketing, Schneider Electric. „În domeniul sustenabilității, cele mai multe informații dis-

ponibile în prezent sunt tehnice, destinate în special inginerilor și oamenilor de știință, astfel că nu oferă sprijinul necesar antreprenorilor sau proprietarilor de locuințe. Energy University răspunde și nevoilor acestor categorii de utilizatori, ajutându-i să ia decizii informate cu privire la consumul și managementul energiei.” Succesul programului Energy University este, de asemenea, reflectat de tendințele și comportamentul utilizatorilor. Cei mai mulți dintre aceștia se întorc regulat pe www.MyEnergyUniversity.com, înregistrându-se pe platformă și urmând și alte cursuri gratuite. În fiecare lună, mii de utilizatori se loghează pe site, în căutarea de informații despre managementul energiei. Profilurile utilizatorilor sunt variate, ceea ce evidențiază amploarea impactului acestui program. Utilizatorii Energy University sunt în special profesioniști din sectoare precum cel electric, energetic, al clădirilor, al mediului sau design. Aceștia sunt de obicei manageri, directori sau studenți care doresc să-și consolideze cariera sau să înțeleagă conceptele eficienței energetice. Companiile multinaționale beneficiază și ele de această oportunitate unică de dezvoltare profesională. La nivel global, multe companii din industriile auto, alimentară și a băuturilor, hotelieră, a sănătății, de petrol și gaze și IT&C au utilizat site-ul www.MyEnergyUniversity.com. De asemenea, Energy University le oferă companiilor oportunitatea de a crea programe personalizate de educație în cadrul organizației care să servească drept instrument intern de training pentru propriii angajați. Despre Schneider Electric Companie specializată la nivel global în managementul energiei, cu operaţiuni în mai mult de 100 de ţări, Schneider Electric oferă soluţii integrate pentru diverse segmente de piaţă, deţinând poziţii de lider în domeniul infrastructurii, al proceselor industriale, au-

Despre Premiile Europene pentru Energie Durabilă (Sustainable Energy Europe Awards – SEE) Lansate în anul 2006, Premiile Europene pentru Energie Durabilă recunosc și promovează proiectele remarcabile în domeniul eficienței energetice, al energiei din surse regenerabile și al transportului „verde”. Sunt înscrise proiecte care contribuie la strategia Europa 2020 pentru o dezvoltare inteligentă și durabilă și care au un impact dovedit.

Competiția este deschisă organizațiilor din sectorul public și din cel privat, incluzând IMM-uri, asociații industriale multinaționale, instituții academice și ONG-uri. Premiile SEE includ cinci categorii diferite: Comunicare, Programe de educație, Clădiri, Consum de energie și Transport. www.eusew.eu

tomatizărilor în construcţii şi al centrelor de date sau reţelelor. Schneider Electric are, de asemenea, o prezenţă extinsă şi în domeniul aplicaţiilor pentru segmentul rezidenţial. Cei peste 150.000 de angajaţi ai companiei lucrează pentru a face energia sigură, fiabilă, eficientă, productivă şi verde, realizând venituri din vânzări în valoare de 24 miliarde de euro în 2013, prin activitatea lor constantă de a ajuta persoanele şi organizaţiile „să profite la maximum de resursele energetice”. www.schneider-electric.com/ro

/ Perfect Welding / Solar Energy / Perfect Charging

NUME DOMENIU

OFERIM ŞI MAI MULTĂ FLEXIBILITATE. CU NOUA SERIE DE PRODUSE FRONIUS SYMO. FRONIUS SYMO: 3.0 – 20.0 KW O serie pentru toate aplicaţiile. O serie pentru toate sistemele fotovoltaice. O serie pentru cea mai simplă instalare. Cu puteri cuprinse între 3,0 -20,0 kW, seria de invertoare Fronius Symo reprezintă cea mai înaltă treaptă de evoluţie a tehnologiei în domeniul invertoarelor solare: / Flexibilitate maximă în proiectarea sistemului fotovoltaic graţie celor două controlere MPP, tensiunii mari de sistem şi intervalului amplu al tensiunii de intrare (DC) a invertorului / Conectivitate excelentă datorită opțiunilor WLAN, Ethernet şi integrare foarte simplă a componentelor terţe / Instalare şi întreţinere simplă: construcţie foarte uşoară cu tehnologia SnapINverter Lăsaţi-vă impresionaţi: vizitaţi www.fronius.com

PANOURI FOTOVOLTAICE

ECOS POWERCUBE

ECOSPHERE TECHNOLOGIES ANUNȚĂ LANSAREA ECOS POWERCUBE

gia electrică generată poate fi utilizată pentru a alimenta diverse sisteme de la bord, inclusiv sisteme de comunicații wireless, sisteme mobile de tratare a apei și poate chiar să furnizeze conectivitate la internet. De asemenea, energia electrică generată cu ajutorul Ecos PowerCube poate fi utilizată pentru a alimenta unități militare, unități medicale de urgență și instituții modulare mobile, cum ar fi spitale, centre militare de comandă sau școli provizorii.

cosphere Technologies Inc., compania americană care s-a remarcat prin dezvoltarea și utilizarea de tehnologii inovative, a anunțat finalizarea primului său container transportabil, Ecos PowerCube, care poate fi transformat într-un generator ce funcționează pe bază de energie solară și eoliană cu baterii solare la bord. “Aceasta tehnologie solară inovatoare are potențialul de a fi una dintre cele mai importante inovații sola-

re din generația noastră. Compania este pregătită să înceapă demonstrații imediat și așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu partenerii strategici pe o varietate largă de industrii și aplicații la nivel global, pentru a valorifica această tehnologie unică,” punctează Dean Becker, directorul Ecosphere Technologies. Ecos PowerCube utilizează panouri fotovoltaice de mare putere, care se extind de la container pentru a produce energie electrică. Energia este stocată în bateriile de

la bord. Potrivit site-ul companiei, Ecos PowerCube este conceput pentru a oferi energie de sine stătătoare și apă curată, în locații unde aceste utilități nu sunt disponibile. Panourile solare fotovoltaice sunt montate pe suporturi cu role, pentru o integrare ușoară, și susținute de elemente cu acționare hidraulică. După ce este amplasat la locul de destinație, PowerCube poate fi utilizat imediat și generează până la 15KW de electricitate. Ener-

NUME DOMENIU

Printre beneficiile acestei tehnologii se numără: • Versatilitatea (utilizarea tehnologiei în domenii variate, de la cel militar la cel umanitar) • Portabilitatea (Ecos PowerCube poate fi transportat cu camion, tren, vapor sau avion) • Durabilitatea (este asigurată protecția panourilor solare pe durata transportului dar și împotriva vremii nefavorabile) • Puterea (asigură utilizatorilor generarea cantității maxime de energie solară)

• Punerea rapidă în funcțiune (este asigurată posibilitatea utilizării imediat după amplasarea unității la destinație) • Siguranța (unitatea asigura nonstop energie pentru a putea susține conexiunea la internet sau comuni-

carea prin satelit și o gamă largă de comunicații wireless) • Sustenabilitatea (utilizează energia solară pentru a genera electricitate în locații greu accesibile și pentru a susține activitatea unităților militare, medicale, etc.)

• Rază de acțiune mare (asigură conexiune wireless pe o rază de până la 30 mile) Mai multe informații puteți găsi pe site-ul companiei: www.ecospheretech.com

PREZENTARE COMPANIE

CALEFFI - OAMENII CARE CONSTRUIESC VALORI Suntem o companie de prim rang în producţia echipamentelor fabricate în Italia tip componente pentru instalaţii de încălzire, aer condiţionat, hidro sanitare şi pentru surse de energie regenerabilă, pentru utilizatori civili şi industriali, şi în furnizarea de soluţii pentru instalaţii de avangardă şi în sectorul contorizării căldurii.

Grupul CALEFFI este constituit la ora actuală din 14 societăţi şi 2 birouri de reprezentanţă, numără peste 1000 de angajaţi care lucrează atât în sediul italian cât şi în filialele din străinătate, distribuie echipamente în peste 60 de țări şi înregistrează o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro. Cele 3 unități de producţie sunt amplasate exclusiv în Italia datorită convingerilor noas-

tre strategice care ne permit să garantăm respectarea reală a standardelor calitative impuse atât de normele internaţionale, cât şi de o alegere precisă dictată de politica firmei. Controlul este efectiv şi monitorizat direct la 100% din producţie. Resursa noastră cea mai preţioasă? Oamenii. Aceştia sunt aceia care fac diferenţa şi construiesc valorile.

INOVAŢIA Reprezintă dezvoltarea produsului şi a culturii organizaționale. Este o valoare care caracterizează fiecare divizie a companiei noastre, dar care îşi găseşte reprezentarea arhitecturală în CUBOROSSO – Centrul nostru de Cerecetare și Dezvoltare: pe de-o parte Biroul nostru Tehnic care dispune la ora actuală de două imprimante 3D pentru a realiza un prototip rapid, iar pe de altă parte noul show-room care va găzdui clienţii în momentele de formare profesională şi informare.

EFICIENŢA ENERGETICĂ A studia modurile prin care se obţine eficienţa energetică reprezintă perspectiva care a stat la baza construirii Centrului de Studii şi Cercetări dedicat dezvoltării noilor produse utilizate în cadrul sistemelor de energie regenerabilă şi experimentării produselor noastre în instalaţii reale, în scopul îmbunătăţirii acestora.

PREZENTARE COMPANIE

Produsele din seria Caleffi SOLAR au fost special concepute pentru utilizarea în circuitele din instalațiile solare, unde în mod normal se poate ajunge la temperaturi ridicate și în funcție de tipul instalației, se utilizează glicolul. Materialele din care sunt realizate aceste produse, cât și caracteristicile lor tehnice trebuie să ţină cont în mod obligatoriu de condiţiile speciale de funcţionare. Principalele produse din gama CALEFFI SOLAR sunt: stații de pompare, vane de echilibrare cu debitmetru încorporat, regulatoare digitale, vane termostatice de amestec, vane deviatoare cu servomotor, kituri de racordare a panoului solar cu microcentrala, supape de siguranță combinate, separatoare de aer etc.

Produsele din seria CALEFFI GEO au fost special concepute pentru utilizarea în instalații cu pompă de căldură. În circuitele cu pompă de căldură geotermică agentul termic este în general un amestec de apă și lichid anti-îngheț deoarece temperatura poate fi foarte joasă. Pentru acest tip de aplicație, componentele au fost realizate dintr-un material cu parametrii de funcționare ridicați. Pr incipale le produse din gama CALEFFI GEO sunt: colectoare geotermice premontate, vane de echilibrare cu debitmetru încorporat, robinete antiîngheț, kituri anti-încheț, etc.

Seria de articole CALEFFI BIOMASS a fost realizată special pentru utilizarea în circuitele instalațiilor cu generatoare de căldură cu funcționare pe combustibil solid lemnos, care operează la temperatură înaltă cu agent termic apă sau soluții cu glicol. Materialele din care sunt realizate componentele și parametrii lor țin cont de cerințele specifice ale instalațiilor în ceea ce privește eficiența și siguranța generatoarelor de căldură și instalațiilor. Principalele produse din gama CALEFFI BIOMASS sunt: vane de descărcare cu siguranță termică, supape anti-condens, grupuri anti-condens de recirculare și distribuție, grupuri de racordare a cazanelor cu microcentrale și preparare instantanee de apă caldă menajeră, regulatoare digitale pentru instalații cu generator cu funcționare pe combustibil solid etc. www.caleffi.ro

ENERGIE VERDE

APARATURĂ NUME DEDOMENIU MĂSURĂ

MONITORIZAREA SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

CAMERA DE TERMOVIZIUNE - SOLUȚIA TESTO PENTRU IDENTIFICAREA DEFECȚIUNILOR PANOURILOR SOLARE Pentru a atinge o eficienţă cât mai mare, panourile fotovoltaice trebuie să funcţioneze cu cât mai puţine defecţiuni, deoarece chiar şi cele mai mici probleme pot avea consecinţe majore pe termen lung. Din acest motiv, evaluarea eficientă a stării acestor sisteme are o importanţă deosebită. Pentru a garanta o analiză corectă, operatorii trebuie să se bazeze pe instrumente de încredere. Camerele de termoviziune sunt instrumente de măsură non-contact, fiind ideale pentru testarea modulelor solare. Dacă o celulă dintr-un panou fotovoltaic nu mai funcţionează corespunzător, nu mai poate să transforme energia solară în energie electrică şi astfel se supraîncălzeşte datorită radiaţiei solare. Camerele de termoviziune vizualizează aceste anomalii rapid şi uşor, iar astfel se pot lua măsuri cât mai repede. Monitorizarea parcurilor solare necesită mult timp deoarece acestea ocupă adesea suprafeţe întinse. O soluţie pentru a rezolva această problemă ar fi termografierea de la distanţă, însă în acest caz există riscul de

a omite detaliile mici, camerele de termoviziune mai simple neavând o rezoluţie suficient de mare. Cu ajutorul funcţiei SuperResolution de la Testo, rezoluţia camerelor de termoviziune este îmbunătăţită cu o clasă. Această inovaţie realizată de Testo utilizează mişcarea naturală a mâinii şi înregistrează mai multe imagini, uşor deplasate una faţă de cealaltă, pe care le uneşte într-o singură imagine cu ajutorul unui algoritm, obţinându-se o imagine termică cu până la patru ori mai multe valori măsurate. Astfel, termografierea de la distanţă nu mai e o problemă. O altă provocare în analiza sistemelor fotovoltaice este intensitatea radiaţiei solare. Dacă radiaţia e prea mică, o celulă ce nu funcţionează corect e greu de depistat ca şi punct supraîncălzit în imaginea termică. În plus, imaginile termice care indică acelaşi obiect măsurat la intervale diferite sunt foarte greu de comparat atunci când intensitatea radiaţiei solare nu este cunoscută. Camerele de termoviziune de la Testo au

încorporat modul de operare solar, adică se poate introduce în instrument valoarea exactă a intensităţii radiaţiei solare alături de imagine şi integrarea acesteia în analiza cu ajutorului software-ului IRSoft. Astfel nu mai este necesară notarea valorilor complementare unei măsurători, valori ce se pot încurca ulterior sau rătăci. Adesea este necesară captarea unui număr mai mare de imagini atunci când se realizează evaluarea unor parcuri solare, iar asta duce la un efort mărit pentru gestionarea măsurătorilor şi crearea de rapoarte. Aşadar e importantă găsirea unei soluţii care să permită desfăşurarea unei activităţi rapide, sigure şi riguroase. Software-ul de analiză IRSoft este livrat standard cu toate camerele de termoviziune Testo iar prin intermediul acestuia se pot analiza şi procesa imaginile termice sau se pot crea rapoarte termografice profesioniste.

testo 875i Detector Sensibilitate termică Domeniu de măsură Focalizare Display rotativ Mod de operare solar Funcţie de înregistrare a vocii Asistent imagine panoramică Măsurare video complet radiometrică

testo 885

160x120 pixeli < 50 mK -20 ... +350 oC

320x240 pixeli < 30 mK -20 ... +350 oC

manuală

manuală/automată

nu da da nu nu

da da da da da

Pentru mai multe informații și cereri de ofertă: 0264 202 170 • info@testo.ro

www.testo.ro/termografie 15

EVENIMENT EXPO

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE

LIDER ÎN LUPTA PENTRU UN VIITOR CURAT A ENERGIILOR REGENERABILE ȘI EFICIENȚEI ENERGETICE

RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE - cel mai mare târg și conferințe pe energie regenerabilă și eficiență energetică din România, revine pentru a VII-a oară la Sala Palatului din București, între 19 – 21 noiembrie 2014. Participanții la târg și la conferințe vor afla informaţii recente cu privire la Feed in tariff şi problemele legislative din România, vor intra în contact direct cu experţi şi lideri din domeniul hidroenergiei, vor găsi la un loc întreaga linie de proces a unei centrale de biogaz și vor învăța cum să își facă casele şi oraşele independente energetic. Din 2008, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE a devenit cunoscut ca fiind una din cele mai mari platforme de energie din regiunea de Sud-Est a Europei și un punct de întâlnire în capitala României pentru persoane cheie și experți. Târgul oferă numeroase oportunități și soluții energetice pe o scară largă, atât pentru prezent cât și pentru viitor. Evenimentul va găzdui anul acesta peste 90 de expozanți din 12 țări europene din domenii precum: energie solară, hidroenergie, biogaz, cogenerare, iluminat cu LED, eficiență energetică, energie din deșeuri, biomasă, case

pasive, energie eoliană și altele. RENEXPO® va găzdui și în acest an Standul Comun German, pe o suprafață de 50m², cu 5 expozanți organizat de Camera de Comerț Româno – Germană. Expozanții vor prezenta vizitatorilor noi proiecte, concepte și servicii în domeniu. Expozant la RENEXPO® va fi compania austriacă Global Hydro Energy, cel

mai de succes dezvoltator de proiecte la nivel internațional, cu o experiență solidă în producerea și exportul de turbine și diverse componente ale acestora. Ca firmă independentă, aceasta oferă clienților prin intermediul echipei sale de ingineri servicii flexibile și de calitate, combinate cu abilități inovative remarcabile. Activitatea acestora se bazează pe microhidrocentrale

de maxim 15MW, iar capacitatea internă de producție este de aproximativ 50 de turbine/an. Reuniwatt, expert în prognozarea energiei solare își va prezenta în cadrul târgului instrumentul unic și patentat Soleka. Instrumentul Soleka poate ajuta producătorii români să obțină cât mai multe certificate verzi, datorită unor previziuni exacte în următoarele minute, ore și zile. Acesta poate fi utilizat de către furnizorii de energie electrică, comercianții de energie și alți actori implicați în sectorul fotovol-taic. Compania oferă de asemenea, soluții de monitorizare a parcurilor fotovoltai-ce, așa cum este noul sistem de monitorizare S3G. De asemenea, va fi prezentă la târg compania Armand Energy, membră a Armand Group, unicul reprezentant în România al ONYX SOLAR, fiind astfel singurii furnizori de soluții tehnice de integrare arhitecturală a sistemelor fotovoltaice în clădiri moderne proiectate pentru eficiența energetică în sustenabilitate. Compania Fronius va prezenta vizitatorilor pachetul 24H Sun, o nouă viziune asupra modului de furnizare a energiei în viitor. Invertorul transformator 24H Sun va permite ca excesul de energie produs prin sistemele foto-

EVENIMENT EXPO

Evenimente conexe RENEXPO SOUTH-EAST EUROPE: Miercuri, 19 noiembrie 2014

voltaice, să fie stocat într-o baterie. Rezultatul utilizării acestui pachet este un auto-consum maxim al energiei disponibile și independență energetică maximă. Datorită funcției de alimentare de urgență a acestuia, locuințele se vor putea bucura de o aprovizionare optimă cu energie electrică chiar și în timpul unei pane de curent. În paralel cu târgul vor avea loc 4 conferințe internaționale de specialitate, 4 forumuri, un workshop și alte evenimente conexe în domeniu. Peste 100 de referenți, reprezentanți ai unor instituții și companii importante din România și din străinătate, vor susține prezentări pe diverse tematici din sfera energiilor regenerabile și eficienței energetice. În cele 3 zile de eveniment sunt așteptați peste 400 de participanți la conferințe. RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE acordă pentru a treia oară "RENERGY AWARD", prezentat în două categorii: unei Personalități Remarcabile și unei Tehnologii Inovatoare. Premiul se va acorda pe 20 noiembrie 2014 de la ora 13, la etajul 1 al Sălii Palatului, în Forum. De asemenea, vizitatorii târgului vor putea câștiga un pachet, oferit de IPA CIFATT, Ro4europe. Târgul și evenimentele conexe sunt susținute de Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile și este sponsorizat de compania RomNed-Vermeer din România. Mai multe informații despre cel mai mare și important eveniment din domeniul energiei regenerabile în România și despre conferințele de specialitate care vor avea loc în paralel găsiți pe www.renexpo-bucharest.com. Despre RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE (București): Din 2008, RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE creează în București la Sala Palatului, punctul de întâlnire Nr.1 pentru experți și persoane cheie pentru transfer de cunoștințe în domeniu. Este cel mai mare și important eveniment care revine în fiecare an cu expoziție, conferințe

specializate, workshop-uri și evenimente conexe în sectorul energiilor regenerabile și eficienței energetice din România. RENEXPO® SOUTH-EAST EUROPE vă ajută să deveniți independenți energetic, vă aduce în contact direct cu experți care știu să construiască o centrală de biogaz, este târgul pe hidroenergie al României și ajută țara să genereze energie curată pentru o tranziție către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, prin sprijinirea dezvoltării acestui sector. Despre REECO RO Expozitii S.R.L. și REECO Grup: REECO RO Expozitii S.R.L. este organizatorul târgurilor și conferințelor internaționale RENEXPO® South-East Europe (București) și ENREG ENERGIA REGENERABILA® (Arad). REECO face parte din grupul REECO, Compania, cu sediul în Reutlingen-Germania este unul din cei mai mari organizatori de târguri și conferințe din Europa în domeniul energiei regenerabile, eficienței energetice în construcții și renovare. Din 1997 și până în prezent, REECO a organizat peste 1000 de expoziții și conferințe, care au fost vizitate de aproximativ 50.000 de experți și la care au participat anual peste 2000 de expozanți. Portofoliul companiei cuprinde 8 târguri și 60 de conferințe organizate anual în Germania și Europa. REECO are aproximativ 50 de angajați în 5 locații: Germania, Austria, Polonia, România, Serbia, Boznia și Herzegovina, iar în 2015 în Muntenegru și Albania, cu potențial de extindere în Macedonia și Croația în 2016.

• A VI-a Conferință Internațională - Energia Solară în România Sala B, Etajul 1 • Ceremonia de deschidere Forum, Etajul 1 • Ziua Primarilor Forum, Etajul 1 • Conferința Waste2Energy - Explorarea oportunităților - sinergii pentru prezent și viitor Sala A, Etajul 1 • Tur ghidat al târgului • Programa de vizitare

Joi, 20 noiembrie 2014 • A VII-a Conferință Internațională - Microhidrocentrale în România Sala B, Etajul 1 • Forumul Inovațiilor Forum, Etajul 1 • Decernarea premiului „RENERGY AWARD“ Forum, Etajul 1 • Forum - Carieră în industria energetică Forum, Etajul 1 • Conferință Internațională - Eficiența Energetică prin Cogenerare Sala A, Etajul 1 • Tur ghidat al târgului • Programa de vizitare

Vineri, 21 noiembrie 2014 • Workshop Internațional - Eficiența Energetică în Clădiri Sala A, Etajul 1 • Forum Internațional - Biogazul în România Sala B, Etajul 1 • Forumul Electricienilor din România - Decernarea Premiului Electricianul Anului Forum, Etajul 1 • Tur ghidat al târgului • Programa de vizitare

Contact presă: Anca Oprea PR&Communication Manager REECO RO EXPOZIȚII SRL B-dul. Revoluţiei, Nr. 96, Ap. 4, 310025 Arad Tel: +40 (0) 257-230919 Fax: +40 (0) 257-230998 oprea@reeco.ro www.reeco.eu

Robineţi termostatici „Seria E“ şi termostate „Uni SH“

OVENTROP GmbH & Co. KG

Robinet termostatic

Inovaţie + Calitate

c „Multiblock T_RTL“

www.oventrop.de

Robineţi termostatici „Seria E“ şi termostate „Uni LH“

www.oventrop.ro

ENERGIE SOLARĂ

NOUTĂŢI LA NIVEL PLANETAR ÎN DOMENIUL ENERGIEI SOLARE Soarele este o imensă centrală termică, aflată în centrul sistemului nostru solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii, radiaţiilor ultraviolete, curentului continuu de vânt solar etc.) face posibilă întreaga viaţă pe Pământ. Soarele străluceşte de cel puţin 4,6 miliarde de ani şi este cel mai important furnizor de energie pe Terra (cu 30% energie reflectată şi 70% energie absorbită). În interiorul Soarelui au loc reacţii de fuziune nucleară: hidrogenul se transformă în heliu eliberând 4 milioane de tone de energie-masa. Temperatura la suprafaţa Soarelui este atât de mare, încât pe el nu poate exista nimic sub formă solidă sau lichidă, materialele constituente sunt predominant atomi gazoşi, cu un număr foarte mic de molecule. Masa Soarelui, M, este de 743 de ori mai mare decât masa totală a tuturor planetelor şi de 330.000 ori mai mare decât cea a Pământului. Nucleele atomilor nu au electroni, iar la o asemenea temperatură intră în coliziune, producând reacţii nucleare care au rol în generarea energiei vitale pentru existenţa vieţii pe Pământ. Soare-

le trimite în spaţiu o cantitate enormă de energie, din care Pământul primeşte anual circa 2,8x1021 K. Are un potenţial energetic uriaş, astfel încât dacă s-ar acoperi a mia parte din suprafaţa Terrei cu captatori de energie solară având un randament de 5%, s-ar obţine 60 de miliarde de MWh. Într-o singură oră Soarele furnizează Pământului o cantitate de energie superioară celei pe care întreaga planetă o consumă timp de un an. Este important de ştiut energia globală care ajunge pe Terra întro zi singură zi, aproximativ 0,5 miliarde MWh, poate acoperi nevoile globale de energie pentru o perioadă de 180 de ani! Conceptul de „energie solară” Sintagma energie solară se referă la energia care este produsă direct prin transferul energiei luminoase radiate de Soare. Aceasta poate fi folosită ca să genereze energia electrică şi termică necesară pentru diferite utilităţi, de regulă pentru climatizarea aerului din interiorul clădirilor. Energia captată de sistemele solare este gratuită, regenerabilă, nepoluantă, practic inepuizabilă, dispersă

şi uşor de produs. Problema principală este că Soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Terra. În plus, datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale şi deci a alternanţei zi-noapte, lumina solară nu este folosită la generarea electricităţii decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă restrângere a utilizării acestui tip de energie verde o reprezintă zilele noroase, când potenţialul de captare al energiei scade sensibil datorită ecranării Soarelui, reducând aplicaţiile acestei forme de energie regenerabilă. Energia solară nu prezintă nici un dezavantaj deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Energia solară este convertită în energie electrică şi termică prin intermediul panourilor solare termice şi panourilor solare fotovoltaice. Panourile solare montate în ţările europene captează, în medie, energia solară timp de 9 ore pe zi. În alte regiuni ale globului, cum sunt zonele deşertice din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord, durata este mult mai mare. În acest interval instalaţiile solare produc energie electrică şi în

acelaşi timp o înmagazinează în sistemele de baterii electrice pentru a fi folosită când potenţialul de captare este scăzut. Instalaţiile solare sunt de două tipuri: cu panouri solare fotovoltaice care transformă gratis şi direct energia luminoasă din razele solare în energie electrică şi panouri solare termice/colectoare solare care captează energia solară, o transformă cu un randament de până la 75% pe an în energie termică şi apoi în energie electrică. O casă care are la dispoziţie ambele instalaţii solare (cu panouri fotovoltaice şi panouri solare termice) este considerată fără facturi, adică cu bilanţ energetic pozitiv, deoarece energia acumulată ziua în bateriile electrice este trimisă în sistemul energetic la care este racordată instalaţia solară. Panourile solare fotovoltaice şi panourile solare termice funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat. De asemenea, sunt robuste, rigide, rezistente la radiaţii şi intemperii, la umiditate, la atingeri ale elementelor componente conducătoare de electricitate şi oferă posibilitatea manipulării şi montării uşoare. Sistemele sola-

ENERGIE SOLARĂ

re nu consumă nici un fel de combustibil fosil, nefiind influenţate de creşterile aberante de preţ a energiei convenţionale pentru continuitatea funcţionării indiferent de vreme. Au greutate redusă, siguranţă în exploatare, nu prezintă pericol de foc sau de explozie, durata medie de viaţă de 25 de ani etc. Sunt total nepoluante, nu emit noxe, nu produc reziduuri. Pentru continuitatea funcţionării indiferent de starea vremii pot fi cuplate cu un sistem de încălzire ce foloseşte energie convenţională, avantaj care prelungeşte indirect viaţa produselor, echipamentelor şi instalaţiilor prin preluarea funcţiilor sistemului. Acest tip de energie curată, gratuită şi nepoluantă, poate fi folosită de către om pentru producerea de energie electrică, apă caldă menajeră de consum, încălzirea sau răcirea clădirilor mari, băncilor, hotelurilor, supermarketurilor, piscinelor şi spaţiilor de tip hale industriale etc. Panouri solare fotovoltaice Spre deosebire de panourile solare termice, panourile solare fotovoltaice transformă energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului fotovoltaic sunt celulele solare care convertesc lumina soarelui în direct în energie electrică. Prin anii `70, celulele solare erau adesea folosite pentru alimentarea minicalculatoarelor de buzunar şi ceasurilor digitale. Celulele solare sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate la microprocesoare. Când lumina este absorbită de semiconductoare, energia solară este descompusă în atomi, iar fluxul de electroni produce electricitate. Acest proces de conversie se numeşte efect fotovoltaic. O celulă solară convenţională, numită şi celulă fotovoltaică, constă din două sau mai mul-

te straturi de material semiconductor, cel mai întâlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsă între 0,001mm şi 0,2 mm şi sunt dopate cu anumite elemente chimice pentru a forma joncţiuni de tip „p” şi „n”. Structura este similară cu a unei diode. Când stratul de siliciu este expus la lumină se va produce o agitaţie a electronilor din material care va genera curent electric. În modulele şi sistemele fotovoltaice de ultimă generaţie, pe lângă celulele solare convenţionale au început să fie utilizate şi celule solare quantum well (gropi quantice), celule solare quantum dot (puncte quantice), celule solare organice (mici molecule organice depozitate pe straturi de poliester cu randament de 8%). Celulele solare au, de regulă, o suprafaţă redusă, iar curentul generat de o singură celulă este mic, dar conectarea lor în serie şi în paralel pot produce curenţi suficienţi de mari pentru a fi utilizaţi în practică. Pentru aceasta celulele fotovoltaice sunt încapsulate în panouri care le oferă rezistenţă mecanică, rezistenţă la intemperii şi posibilitatea de montare şi întreţinere uşoară. Parametrii principali ai unui panou solar fotovoltaic sunt: tensiunea de mers în gol, curentul de scurtcicuit, puterea maximă şi randamentul. Performanţa unei celule fotovoltaice este măsurată de curentul electric produs. Primele panouri fotovoltaice aveau un randament modest, de cel mult 15%. Panourile solare de ultimă generaţie expuse giganţii tehnologici în panouri fotovoltaice monocristaline, policristaline şi amorfe la recentele târguri internaţionale (Inter Solar Award 2013 Riyadh CSA, Inter Solar North America 2012 de la San Francisco s.a.) au randamente de peste 30%! Pe piaţa fotovoltaică modelele cele mai solicitate cuprind: un geam de protecţie monostrat (de cele mai multe ori securizat pe

faţa expusă la soare); un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat sau cauciuc siliconic) în care se fixează celulele solare; celulele solare mono şi policristaline, conectate între ele prin benzi de cositor; o folie stratificată din material plastic rezistentă la intemperii pentru caşerarea feţei posterioare – din florură de polivinilden (tedlar) şi poliester; priza de conectare prevăzută cu diodă de protecţie şi racord de legătură; o ramă de profil din aluminiu - pentru protejarea geamului la transport, manipulare şi montare şi pentru fixarea şi rigidizarea legăturilor. Pe plan mondial se folosesc o multitudine de tipuri de panouri fotovoltaice de ultimă generaţie: panouri laminate sticlăsticlă; panouri laminate sticlă-sticlă utilizând răşini aplicate prin turnare; panouri cu strat subţire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-SI) pe suprafeţe de sticlă sau aplicate ca folie flexibilă; panouri-concentrator; colector cu fluorescentă etc. Panourile şi instalaţiile fotovoltaice pot oferi multiple avantaje. De exemplu, pot fi folosite în alimentarea cu energie electrică a clădirilor civile, hotelurilor, supermarket-urilor, spitalelor, şcolilor, campusurilor universitare, sălilor de sport, institutelelor de cercetare-dezvoltareinovare R&D, în iluminatul zenital, la climatizarea de confort cu terminale de tip ventilo-convector, protejarea şi arhitectura faţadelor clădirilor importante), închiderea trapelor, chepengurilor şi luminatoarelor, alimentarea sistemelor de evacuare a noxelor, incinerarea resturilor menajere etc. De asemenea permit o largă autonomie pentru diverse device-uri mobile, cum ar fi smartphone-urile, tabletele şi ultrabook-urile sau aparatele de măsură şi control digitale. În zonele rurale lipsite de electricitate, panourile solare fotovoltaice alimentează pompele hidraulice - într-o manieră fiabilă şi ecologică -,

instalaţiile de telecomunicaţii şi iluminat. De asemenea pot fi folosite la refrigerarea alimentelor şi medicamentelor. Panouri solare termice Spre deosebire de panourile solare fotovoltaice, (cunoscute şi sub denumirile de captatoare solare şi colectoare solare) sunt instalaţii ce colectează energia din razele solare şi o transformă în energie termică. Deoarece aproape tot spectrul radiaţiei solare este utilizat pentru producerea de energie termică, randamentul acestor panouri este mult mai ridicat în raport cu panourile fotovoltaice. Cam 60% - 70% , raportat la energia razelor solare incidente (200-1000 W/mp în Europa) şi funcţie latitudine, anotimp şi vreme. Ideea utilizării efectului termic al radiaţiei solare este veche. Încă din antichitate, cel mai cunoscut matematician şi inventator al Greciei Antice a folosit un sistem ingenios de oglinzi pentru a incendia, prin procedeul concentrării razelor solare, corăbiile flotei romane ce asediau Siracuza. În secolul al XVII-lea naturalistul Horace-Benedict de Saussure a construit precursorul panoului solar de azi, o cutie simplă din lemn, cu interiorul vopsit în negru şi acoperită cu sticlă. Cu acest panou solar s-a atins o temperatură de 85 grade Celsius. La mijlocul secolului XIX-lea inginerul Augustin Mouchot din „ţara cocoşului galic” a perfecţionat panoul solar din lemn” inventat de Horace-Benedict de Saussure, mărindu-i suprafaţa la 20 mp şi adăugându-i oglinzi concave, iar în anul 1878 la Expoziţia universală de la Paris a expus o „maşină cu aburi acţionată de energie solară” şi a prezentat un „receptor solar” pentru generarea de electricitate. Din punct de vedere funcţional, componenta principală a panoului solar ter-

NUME DOMENIU ENERGIE SOLARĂ

mic este elementul absorbant (absorber) care transformă energia razelor solare în energie termică şi o cedează unui agent termic (apă, antigel, sare etc.). Cu ajutorul acestui absorbant, energia este preluată de la panou şi fie este stocată, fie este utilizată direct (de exemplu, sub formă de apă caldă menajeră). Pentru a reduce pierderile inevitabile, este nevoie de o separare termică a elementului absorbant de mediul înconjurător. În funcţie de tehnologia utilizată în acest scop deosebim: panouri ce utilizează materiale izolatoare; panouri obişnuite; panouri în care izolarea se realizează cu ajutorul vidului - dar au o tehnologie de fabricaţie costisitoare; panouri ce se bazează pe sisteme de încălzire pentru piscine. Panouri solare termice plane Panourile solare plane au o eficienţă deosebită asigurată prin suprafaţa de absorbţie selectivă, acoperită cu un strat special numit Sol-Titan, circuitul de conducte integrat şi izolaţia foarte performantă. Captatorul este prevăzut cu o carcasă foarte bine izolată termic care asigură o reducere la minimum a pierderilor de căldură. Carcasa colectorului este formată dintr-o ramă de aluminiu, în care este fixat etanş geamul de sticlă solară. Izolaţia termică de calitate superioară este rezistentă la temperatură şi foarte durabilă. Colectorul este acoperit cu un geam de sticlă solară, caracterizată printr-un conţinut redus de fier în scopul reducerii pierderilor prin reflexie. La panourile cu vacuum, aceasta este reţinută în interiorului panoului,

echilibrul termic conducând la o temperatură mai înaltă decât în situaţia fără geam. Acest efect este cunoscut sub numele de efect de seră. La panourile solare moderne se utilizează o sticlă specială, cu conţinut cât mai mic posibil de fier şi cu rezistenţă mărită la grindină, furtuni de nisip şi încărcare cu zăpadă. Elementul absorbant, mai ales la panourile cu vid, poate prezenta o selectivitate faţă de lungimea de undă astfel încât, pe de o parte, să absoarbă o gamă cât mai largă de radiaţie solară, şi pe de altă parte, să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de infraroşu - pentru a diminua emisia de căldură. În regiunile cu pericol de mare de îngheţ se apelează la circuite separate. Circuitul primar al panoului solar conţine un lichid rezistent la îngheţ (antigel). Din circuitul primar căldura este transferată - prin intermediul unui schimbător de căldura al apei - din circuitul secundar în circuitul utilizatorului. Panouri solare termice cu tuburi vidate Panourile cu tuburi vidate sunt formate din tuburi paralele în spatele cărora se află reflectoare pentru concentrarea radiaţiei solare. Tuburile vidate sunt constituite din două sticle concentrice între care este vid. Tubul din interior este înconjurat de o suprafaţă absorbantă de care este ataşat un tub de cupru prin care circulă un agent termic. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de căldură prin convecţie şi conducţie, permiţând obţinerea de performanţe superioare (randament şi temperatură mai mari). Datorită temperaturilor ridi-

cate instalaţia de încălzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului de supraîncălzire. Tehnologiile utilizate la fabricarea acestui tip de panou sunt asemănătoare celor de la centralele termice cu jgheaburi parabolice. Elementul absorbant trebuie să capteze cât mai bine radiaţia solară, atât cea directă cât şi cea difuză şi să o transforme în căldură. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie se acoperă partea absorbantă cu un strat selectiv. Una din primele acoperiri a fost cu crom. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere în gaz inert a unui strat de titan de culoare albastră (procedeul PDV). Stratul are un coeficient de absorbţie mai mic, prezintă o emisie mai slabă şi ca atare un randament mai ridicat. Primele acoperiri de acest gen

au fost lansate pe piaţa industriei solare de Grupul Tinox Energy GmbH din Munchen - îmbunătăţite recent cu noile cercetări realizate de Fraunhofer Institute for Solar Energy Systems din Freiburg şi de Institute of Thermodynamic and Heat Technology din Stuttgart (varianta 1: aluminium substrate, infrared reflector layer, bonding layer, absorber layer, protective and antireflector layer şi varianta 2: copper substrate, bonding layer, absorber layer, protective and antireflector layer). Tehnologii de ultimă oră au fost lansate de liderii de piaţă Interpane Glas Industrie AG din Lauenforde Bergland, AGC Glass Europe, Flabeg Holding din Nurenberg. Giganţii tehnologici au prezentat la Târgul internaţional BAU 2013, organizat la Munchen în perioada 14-19 ianuarie 2013, noi mo-

ENERGIE NUME DOMENIU SOLARĂ

dele de panouri solare V3 Solar cu design în plin proces de rafinare, bazate pe conceptul „Spin Cell”. Panourile sunt amplasate pe suprafeţe plate, concave/parabolice şi rotative (pentru creşterea randamentului). Cele mai multe produse de înaltă calitate au o structură de ceramică-titan ce străluceşte într-un ton negru-albastru. Pe lângă materialul de acoperire utilizat, giganţii tehnologici din industria solară sunt preocupaţi şi de forma de realizare a părţii absorbante. Frecvente sunt soluţiile ce utilizează o placă metalică ce acoperă suprafaţa interioară a panoului. În acest caz conducta este sudată în formă de harfă sau serpentină pe spatele plăcii. Pe lângă aceasta pe piaţa industriei solare au fost lansate modele pe bază de benzi de circa 10-15 cm lăţime, pe reversul cărora se află câte o conductă colectoare. O a treia formă este asemănătoare unei perne, pe spatele plăcii absorbante fiind sudată a doua placă – formată prin stanţare. Agentul termic circulă prin cele două plăci. Panoul solar termic este componenta de bază a unei instalaţii termice solare. Cu decenii în urmă era utilizat în instalaţiile pentru prepararea apei calde menajere. În ultimii ani îşi găseşte aplicaţii numeroase - de la producerea energiei electrice în centrale solare termice de mare putere până la furnizarea energiei necesare încălzirii spaţiilor de locuit. O alegere corectă şi o montare corespunzătoare a panourilor şi rezervorului de apă caldă cu schimbător de căldură pot asigura apa necesară unei vile sau case de vacanţă pentru spălat şi baie pentru circa o jumătate de an (în sezonul de vară). Furnizorii livrează panouri solare termice cu durata de funcţionare de minimum 25 de ani. Pentru a dispune de apă caldă menajeră suficientă şi în zilele ploioase sau cu Soare acope-

rit de nori, panourilor solare termice li se ataşează un rezervor special de apă caldă cu schimbător de căldură, care în funcţie de numărul de membri de familie poate avea o capacitate de 300-1500 litri. Pentru cerinţe de ordin economic şi ecologic este raţional să se apeleze la un sistem hibrid care combină panourile solare termice cu sistemele de încălzire convenţionale (lemn, gaz, cărbune, peleţi). Centrale solare Centralele solare sunt centrale electrice care funcţionează pe baza energiei termice rezultată din absorbţia radiaţiei solare în panourile solare termice sau în panourile solare fotovoltaice. Centralele solare termice exploatează energia solară în marile instalaţii pentru producerea energiei electrice. Principiul de bază comun tuturor centralelor solare termice este utilizarea sistemului de oglinzi parabolice cu concentrare în câmpuri solare de mare suprafaţă, care concentrează razele solare pe un receptor. În urma acestui proces energia solară se transformă în energie termică la temperaturi cuprinse între 200 şi peste 1000 de grade Celsius (în funcţie de sistem). Această energie termică poate fi transformată în energie electrică, ca la o centrală tradiţională, prin intermediul turbinelor cu abur sau turbine cu gaz, sau poate fi utilizată, după necesităţi, pentru diferite procese industriale, cum ar fi desanilizarea apei, refrigerarea produselor alimentare şi farmaceutice sau pentru producerea, în viitorul apropiat, de hidrogen. Centralele solare termice pot stoca căldura produsă relativ simplu şi avantajos din punct de vedere economic, pentru a putea fi utilizată în orele de seară şi în timpul nopţii. De asemenea pot contribui într-o manieră decisivă la producerea energiei electrice necesară dezvoltării altor surse de

energie regenerabilă, în cadrul viitoarelor combinate industriale. Centralele solare termice în funcţie de modul de modul de construcţie pot atinge pot atinge randamente mai mari la costuri de investiţii mai reduse decât centralele/parcurile cu panouri solare fotovoltaice. În schimb necesită cheltuieli de întreţinere mai mari şi sunt realizabile doar pentru puteri instalate care depăşeşte un anumit prag minim (de regulă de 30 MW). Totodată sunt exploatabile economic doar în zonele cu foarte multe zile însorite pe an. Ponderea cea mai mare o au în regiunile deşertice şi la periferia marilor oraşe ale globului. Datorită optimizării sistemului de încălzire, centralele solare termice oferă un randament maxim la preluarea energiei solare. Pentru utilizarea energiei obţinută în radiaţia solară în scopul producerii de energie electrică s-au conceput mai multe metode. Tehnologiile rezultate se împart în două mari grupe în funcţie de utilizarea energiei concentrate într-un spaţiu restrâns sau utilizarea fără concentrare. La nivel mondial, de-a lungul ultimelor decenii s-au proiectat şi dat în exploatare sute de instalaţii grupate în trei

tipuri principale de centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei solare: centrale solare cu câmpuri de colectare, centrale cu turn solar şi centrale cu oglinzi parabolice. Centralele solare termice fără concentrarea radiaţiei solare pot fi: centrale cu iaz solar, centrale termice solare cu vânt ascensional şi centrale termice cu vânt descendent. Un tip aparte de instalaţie solară o constituie centralele/parcurile solare pe baza de panouri solare fotovoltaice: »» 1. Centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei solare directe »» 1.1. Centrale solare cu câmpuri colectoare »» 1.1.1. Centrale solare cu jgheaburi parabolice »» 1.1.2. Instalaţii solare de tip Fresnel »» 1.2. Centrale cu turn solar »» 1.3. Centrale cu oglinzi parabolice »» 2. Centrale solare termice fără concentrarea radiaţiei solare »» 2.1. Centrale cu iaz solar »» 2.2. Centrale cu vânt ascensional »» 2.3. Centrale cu vânt descendent »» 3. Centrale/parcuri solare pe bază de panouri solare fotovoltaice

NUME DOMENIU ENERGIE SOLARĂ Tabelul 1 - Centrale solare termice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizare Capacitatea instalată (MW)

Centrală solară termică

Ţara

Localitatea

Finalizare, tehnologie, numărul de locuinţe etc.

19,9

Gemasolar Power Plant

Spania

Fuentes de Andaluzia

5 Prima instalaţie din lume, dată în funcţiune la 05.10.2011, care poate funcţiona în continuare 14 ore în timpul nopţii, turn de 140 m, 2650 panouri solare (heliostate) distribuite circular pe 185 ha, 25.000 locuinţe, 260 mil. lire sterline, 110 GWh/an. Producător Torresol Energie

150 100 100 50 50 50 50 50 50 50 50 50 50 100 250 20 10 100 50 50 50 50 50 31,4 50 50 50 50 50 100 100 100 50 0,08 354 550 290 64 280 500 500 340 300 250 500

Solnova Solar Power Station 1,2,3 Palma del Rio Solar Power 1,2 Manchasol Power Station 1,2 Ibersol Ciudad Real Power Station La Flonda Solar Power Station Majadas de Tietar Solar Power Station La Dehesa Solar Power Station Lebrija 1 Solar Power Station Moron Solar Power Station Olivenza Solar Power Station Andasol 1 Solar Power Station Andasol 2 Solar Power Station Plataforma Solar Castilla-La Mancha Solaben Solar Power Station Andasol 3,4,5,6,7 Solar Power Station Almadeu Plant Gotasol Extresol 1 Solar Park Ibersol Badajoz Solar Park Ibersol Valdecaballeros 1-2 Solar Park Ibersol Sevilla Solar Park Ibersol Almeria Solar Park Ibersol Albacete Solar Park Murcia Puerto Errado 1,2 Ibersol Zamora Solar Park Aste 3,4 Solar Park Astexolsol 1 Solar Park AZ 20 Solar Park Alcazar Solar Thermal Power Plant Project Palma del Rio Power Station Mancasol Power Station Valle Solar Power Station Alvarado 1 Solar Planta Thermosolar Aznacollar Solar Energy Generating Systems San Luis Obispo Solar Park Agua Caliente Solar Park Nevada Solar One Solana Generation Station Rio Mesa Solar Project Palen Solar Power Project Hualapai Valley Solar Project Beacon Solar Energy Project Harper Lake Solar Energy Generating Systems (SEGS) Plataforma Solar Tabernas-Almeria

Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania Spania SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA SUA

Sanlucar la Mayor Palma del Rio Alcazar de San Juan Puertollano Alvarado, Badajoz Caceres La Garrovilla, Badajoz Lebrija Moron de la Frontiera Olivenza Guadix, Granada Guadix, Granada Arenas de San Juan Logrosan Guadiz, Granada Albacete Gotarrendura Torre de Miguel, Sesmero Fuente de Cantos Valdecaballeros Aznadcollar Tabernas Almansa Murcia Cubillos Alcazar de San Juan (Ciudad Real) Extramadura Sevila Alcazar de San Jose Palma del Rio Alcazar de San Jose San Jose del Valle Alvarado Sevilla Mojave Desert, California Obispo County, California Arizona Mojave Desert, Boulder City, Nevada Phoenix, Arizona Riversale County, California Riversale County, California Mojave Desert County Kern County, California

500 392 48 392

Fort Irwin Solarn Power Project Western Watersheds Project Cooper Mountain Solar Facility Ivanpah Solar Electric Generating System

SUA SUA SUA SUA

72 100

Mashhad Solar Thermal Power Station SunEdison Atacama Plant Solar Thermal Marstal

Iran Chile Danemarca

Solar Thermal Riyadh

Arabia Saudita

60 25 120 2.000

Mashaver Sadde Solar-Thermal Power Station Solar Power Carmen Avdat Shneur Solar Power Station Solar Energy Project

Israel Israel Israel Maroc

2010, Parabolic Trough (PT) 2010. PT, Palma del Rio Solar Power 1, 2011-Palma del Rio Solar Power 2, 2010, PT, Manchasol Power Station 1, 2011-Manchasol Power Station 1 2009, PT 2010, PT 2010, PT 2010, PT 2011, PT 2012, PT 2012, PT 2008, PT, 310 mil.euro, 50.000 locuinţe STPT 2012, CSP, 63.000 tone CO2 2012 2011, Linear Fresenel (LF) 2010, PT PT PT PT PT PT Murcia 1 (2009), Murcia 2 (2012), LF, 75 ha, 51 GWh/an PT PT PT PT PT PT PT PT 2009, STPT Dish Sterling (DS) În 1991 s-au dat în funcţiune 9 centrale solare de tip SEGS

2007, STPT, cu posibilitate de extensie la 200 MW

STPT STPT Desertul Tabernas, Almeria Centrală STPT realizată cu concursul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Austria, Belgia, Grecia, Italia, Elvetia şi Spania) şi dată în exploatare în 1984. Fort Irwin, Mojave Desert, California 2013,PT, 125.000 MWh/an, constructor Acciona Solar Power Boise, Idaho, Nevada PT, 140.000 locuinţe Mojave Desert, Cooper Mountain PT Mojave Desert, California 2013, PT, 3 turnuri, 170.000 panouri solare distribuite pe 1.600 ha, 140.000 locuinţe, 2,2 mld. $, constructor BrightSource Energie Bechtel Mashhad 2011 Desert Atacama, Chile 2012 Marstal Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2008, montată de GREENone TEC Solarindustrie GmbH pe acoperişul Universităţii din Marstal pe o suprafaţă de 19.875 mp Desert Arabia Saudita Instalaţie pilot dată în funcţiune în 2010, montată pe acoperişul campusului universitar din Riyadh, 3.630 panouri colectoare distribuite pe 36.305 mp. Mashave Sadde (Negev) CPS Avdat PT Tze’elim STPT Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Foum Al Quad, 2020. Centrale solare ce urmează să se construiască la Quarzazate, Ain Beni Mathaz, Boujdour, Sebkhat Tah-Maroc AlQuad, Boujdour, Sebkahai Tah-Ma. Passo Martino, Sicilia Parabolic Trough With Heat Storage (PTWHS) Biomass Integration And Cogenerating Desalination Agua Prieta (Sonora) ISSC Groblershoop 2015, PT Upington Northeim Cape 2011 Pofar Northeim Cape 2011 Charnaka 2010 2020, Grup de centrale solare ce urmează să se construiască în Deşertul Saharei, 350 mld.$ Deşertul Saharei Orenburg 2011, PT Hassi R’mel 2011, ISSC Ain BNI Mathar 2011, ISSC Yazd 2010, ISSC, foloseşte ciclu combinat: 17 MW energie solară, 2x159 MW gaze, 132 MW abur, 696 mld.riali (1 euro = 32.060 IRR) Huaykrachao 2011, PT Sidney, New South Wales Instalaţie pilot de 2 MW de pe lângă centrala Liddel Power Station, cu 12 oglinzi Fresnel distribuite pe 1.350 mp, dată în funcţiune în 2004 de Universitatea din Sidney, New South Wales. Poate produce 15MWh Julich Instalaţie pilot de 1,5 MW, cu turn solar şi 18.000 PA mp, experimentată de Institutul solar din Julich şi construită în 2008 de Kraftanlagen din Munchen. Shiraz 2011, PT Kuraymat 2010, ISCC Instalaţie pilot cu turn solar construită în 1994, 1.926 heliostate desfăşurate pe 82.750 mp., agent Barstow, Desertul Mojave

Mojave Desert, San Bernardino County, California

Archetype SW 550 Solar Power Plant

Italia

14 50 50 100 214 100.000 25 25 20 467

Agua Prieta II Integrated Solar Combined Cycle Power Station Bokpoort Khu Solar One KaXu Solar One Charnaka Solar Park Solar Park Solar Power Plant Orenburg Hassi R’mel Solar Integrate Beni Mathar Plant Shiraz Solar Energy Power Plant

Mexic Africa de Sud Africa de Sud Africa de Sud India Senegal Rusia Algeria Maroc Iran

2 2

Energy Solar Thailand Solar Energy (EST)1 Liddel Power Station

Thailanda Australia

1,5

Julich Solar Plant

Germania

10 20 10

Shiraz Solar Plant Kuraymat Solar Plant Solar One

Iran Egipt SUA

1 1 200 30 100 870 2.000

Yanquing Station Solar Plant Beijing Badaling Solar Plant Golmad Solar Park Necunoscut Necunoscut Necunoscut Necunoscut

China China China China China China China

Yanging County Beijing Golmad, Quinghai Necunoscut Necunoscut Necunoscut Mongolian Desert

200 200 200 50

BrightSource Plant PPA5 BrightSource Plant PPA6 BrightSource Plant PPA7 Victorville

SUA SUA SUA SUA

Mojave County, California Mojave County, California Mojave County, California Victorville, California

de răcire: 60% nitrat de sodiu, 40% nitrat de potasiu, 7.500 locuinţe. Ulterior s-au construit în 1995 Solar Two, Solar Thres 2.403 heliostate şi instalaţia de la Andalusia Spania

Instalaţie pilot cu turn solar construită în 2010 2012 2012 2010, CSA, 2012, CSA 2014, CSA 2020, CSA, 3 mil.locuinţe, <6 mld.&, 15-25 centi/kWh, Constructor: First Solar Inc. Tempe Arizona 2010, PT 2011, PT 2011, PT 2011,PT

ENERGIE NUME DOMENIU SOLARĂ Centrale solare termice cu concentrarea radiaţiei directe Centralele solare termice cu concentrarea radiaţiei directe [Concentrating Solar Power (CSP)] utilizează oglinzi concave pentru a focaliza razele Soarelui pe componenta absorbantă. Suprafaţa absorbantă îşi modifică orientarea în funcţie de poziţia Soarelui. Centralele solare cu jgheaburi parabolice colectează energia cu oglinzi distribuite pe suprafeţe mari ce concentrează radiaţia de pe componentele absorbante situate în centrul focal al fiecărei oglinzi, pe când la cele cu turn solar toate oglinzile au acelaşi punct focal situat în turn. Sistemele de generare de abur se pot compatibiliza cu cele solare pentru compensare reciprocă şi economisire în acest mod a combustibililor convenţionali din termocentrale. În centralele solare independente, oscilaţiile datorate condiţiilor atmosferice pot fi compensate cu ajutorul unor rezervoare de înmagazinare a căldurii sau utilizând purtători de energie alternativă. În diverse studii realizate de Deutsches Zentrum fur Luft-und Raumfahart (DLR), Trans-Mediterranean Renewable Energy Cooperation (TREC), Sandia din Albuquerque (Mexic), Sunlab (SUA) s.a. se previzionează un potenţial însemnat în aceste modalităţi de obţinere economică a energiei electrice în zonele deşertice din Africa de Nord, Orientul Mijlociu, Asia şi America de Nord, precum şi transportul energiei electrice cu pierderi reduse (HVDC) spre Europa. Centrale solare cu câmpuri colectoare Câmpul de colectoare este compus din mai multe jgheaburi parabolice sau colectoare Fresnel, legate în paralel, numite

concentratoare lineare. Construirea de câmpuri colectoare paraboloide este de asemenea posibilă, dar foarte costisitoare. În ceea ce priveşte instalaţiile cu jgheaburi parabolice acestea sunt în exploatare comercială. În câmpul de colectare se produce încălzirea unui agent termic care poate fi ulei mineral sau abur supraîncălzit. La instalaţiile cu ulei se poate atinge o temperatură de până la 300 grade Celsius care într-un schimbător de căldură (superheater) va genera aburi. Dacă agentul termic este abur [instalaţii de tip DSS (Direct Solar Steam)] atunci nu e nevoie de schimbător de căldură, aburul fiind generat direct în conductele de absorbţie. În acest caz este posibilă atingerea temperaturii de 500 grade Celsius. Aburul astfel generat este colectat şi alimentează o turbină cu aburi la care este cuplat un generator de energie electrică. Avantajul acestui tip de centrală constă în faptul că utilizează în parte tehnologia convenţională disponibilă. Centrale solare cu jgheaburi parabolice Colectoarele cu jgheaburi parabolice sunt construite din oglinzi lungi curbate transversal pe un profil de parabola şi care concentrează fluxul radiaţiei solare pe un tub absorbant situat în linia focală. Lungimea acestui tip de colectoare este cuprinsă între 20 şi 150 m. Tubul absorbant este constituit dintr-o ţeavă de metal acoperită în exterior cu un strat absorbant prin care curge agentul termic şi care este în interiorul unui alt tub din sticlă de borosilicat, rezistent la acţiuni mecanice şi chimice prin acoperire cu un strat reflectorizant. Între cele două tuburi este creat un vid pentru a reduce pierderile prin convecţie. Energia radiaţiei solare este transformată în energie calorică şi cedată agentului termic. Oglinzile parabolice sunt aşezate, de regulă, în

rânduri una după alta pe direcţia N-S. Are un singur grad de libertate, rotaţia în jurul axei focale. În 1984 a fost pusă în funcţiune la capacitatea maximă prima instalaţie pilot de acest tip cu puterea de 500 MW – Plataforma Solar Almeria de la Almeria situată la marginea deşertului Tabernas. Instalaţia a fost proiectată şi realizată cu concursul a 9 ţări (SUA, Germania, Spania, Italia, Belgia, Austria, Elveţia, Suedia şi Grecia). În 1991 s-au dat în funcţiune alte 9 centrale SEGS (Solar Electricity Generating Systems) cu o putere instalată de 354 MW. În 2007 s-a dat în funcţiune prima instalaţie de tip STPT (Solar Thermal Parabolic Trough) - centrala Nevada Solar One de lângă Boulder City (Nevada) - cu o putere instalată de 64 MW, cu posibilitate de extensie la 200 MW. Energia termică este produsă de 19.300 oglinzi de câte 4 m lungime, dotate cu conducte absorbante (PTR70 receiver) livrate de firma Scott AG. Cele mai multe instalaţii de acest tip, de putere între 50-300 MW, sunt în exploatare în Spania şi SUA: centralele solare din San Jose de Valle (100 MW), Alvarado-Badajoz (Alvarado 1,2,3 de cate 50 MW), Guadix (Andasol 1-7 de cate 50 MW), Kern County (300 MW), San Bernadino County (250 MW) s.a. Insta-

laţiile au fost proiectate şi construite de giganţii tehnologici Solar Millenium AG din Erlangen (Germania), Duro Felguera SA din Oviedo Asturias (Spania), Acciona Solar Power SA Madrid, Flabeg Holding AG Nuremberg, First Solar Inc. Tempe Arizona s.a. Instalaţii solare de tip Fresnel Instalaţiile de tip Fresnel sunt o dezvoltare a tehnologiei cu jgheaburi parabolice, în care în locul oglinzilor se folosesc mai multe fâşii de oglinzi plane, toate situate la nivelul solului şi care se pot roti în jurul axei longitudinale pentru a putea fi orientate câte una, astfel încât să reflecte radiaţia solară în direcţia tubului absorbant. Instalaţia este uşor de construit şi necesită investiţii reduse. Din 2004 o asemenea instalaţie pilot a fost testată pe lângă o centrală termică pe bază de cărbune din Australia de Universitatea New South Wales din Sidney. Are puterea instalată de 2MW şi produce 15MWh, energie necesară pentru încălzirea apei de alimentare a centralei Lidell Power Station din Sidney, statul New South Wales. Are o unitate formată din 12 oglinzi distribuite pe o suprafaţă de 1.350 mp şi concentrează radiaţia solară pe o con-

NUME DOMENIU ENERGIE SOLARĂ

ductă absorbantă aflată la distanţă de 10 m deasupra oglinzilor. Produce abur în mod direct la 285 grade Celsius. Cu bune rezultate funcţionează instalaţiile de tip Fresnel din SUA (Bakersfield-California (5 MW), din Spania de Gotarrendura (10 MW) şi Murcia-Puerto Erado 1, 2, 3 (31,4 MW). Centrale cu turn solar Centralele cu turn solar sunt centrale pe bază de aburi, generaţi cu ajutorul energiei solare. Focarul (camera de combustie), încălzit tradiţional cu păcură, gaz natural sau cărbune, este înlocuit de un focar solar aşezat în vârful unui turn. Datorită concentrării ridicate de radiaţie solară, în turn apar temperaturi de ordinul miilor de grade. Temperatura exploatabilă este în jur de 1.300 grade Celsius. Agentul termic: nitraţi fluizi de sodiu şi potasiu, abur sau aer cald. Instalaţii solare de acest tip s-au construit la Julich-Germania (1,5 MW), la Yanging County-China (1MW), Torresol-Spania (15 MW), Solar Two-SUA (10 MW), Sierra Sun Tower din Lancaster(5 MW), Furnalul solar (solar furnace) din Odeillo în Pyreness Franţa care realizează temperatura de 3.000 de grade Celsius, folosit la incinerarea deşeurilor s.a. Instalaţia Gemasolar Power Plant din Fuentes de Andalusia (19,9 MW), dată în funcţiune pe 5 noiembrie 2011, este prima centrală din lume cu turn solar care poate furniza energie electrică şi noaptea, datorită acumulării de căldură în receiverul turnului, alimentat cu 60% nitrat de sodiu şi 40% nitrat de potasiu. O centrală cu turn de ultimă generaţie este şi instalaţia Ivanpah Solar Electric Generating System Power Facility (392 MW) cu 170.000 panouri solare şi trei turnuri solare, construită în 2012 lângă IvanPah-San Bernardino din Mojave Desert, California de gigantul strategic BrightSource Energie Bechtel pentru suma de 2,18 mld.$.

Centrale cu oglinzi parabolice Centralele cu oglinzi parabolice sunt construite cu două grade de libertate, putând urmări poziţia soarelui pe cer. Oglinzile sunt montate pe un stativ şi concentrează razele solare intr-un punct focal propriu fiecărei oglinzi unde este montat un receptor de energie termică. Oglinzile sunt fabricate cu diametru cuprins între 3 şi 24 m, rezultând o putere instalată de până la 50 MW pe modul. Instalaţiile de acest tip sunt conectate la un motor Stirling, care transformă energia termică direct în energie mecanică, putând acţiona un generator electric. Instalaţiile ating un randament de peste 30%. Se pot monta în locuri izolate sau independente. O soluţie mai rară o constituie parcurile (fermele) de oglinzi parabolice. În punctul focal comun tuturor oglinzilor se află o suprafaţă absorbantă cu ajutorul căreia este încălzit un agent termic utilizat pentru generare de aburi. O asemenea centrală Dish-Stirling-Anlage de 10 kW se află în Spania. Centrale solare cu iaz solar Centrala cu iaz solar, cunoscută în literatură sub sintagma Salinity Gradient Solar Ponds/Lakes (SGSP), face parte din categoria centralelor solare termice fără concentrarea radiaţiei solare. La acest tip de centrală în iazuri de apă sărată puţin adânci se creează în mod natural o combinaţie de colector solar şi acumulator de energie. Fenomenul a fost observat pentru prima dată în lacurile sărate din Transilvania. Apa de la bază este mult mai sărată şi astfel mai densă decât cea de la suprafaţă. Prin absorbţia energiei conţinute în razele solare de către stratul mai sărat de la bază, aceasta se încălzeşte până la o temperatură de 85-90 de grade Celsius. Căldura înmagazi-

nată poate fi utilizată printre altele la pentru acţionarea unei turbine cuplată cu un generator de energie electrică. Transformarea energiei calorice în energie electrică se realizează cu ajutorul aşa numitelor centrale Organic Rankine Cycle (ORC) care funcţionează pe bază de amoniac sau un compus asemănător feonului. Randamentul acestor centrale este mic. Prezintă interes mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare, unde cu investiţii mici se pot utiliza resursele naturale. La El Paso-Texas din SUA funcţionează o centrală cu iaz solar proiectată de cadrele didactice de la University of Texas. Cea mai mare instalaţie de acest gen foloseşte presiunea osmotică dintre apa dulce şi apa sărată, separate printr-o membrană. Diferenţa de presiune dintre apa dulce şi apa sărată generează căderi de apă care poate fi utilizată pentru punerea în funcţiune a unor turbine hidraulice. Instalaţia a fost proiectată şi pusă în funcţiune de firma Statkaft. Centrale solare cu vânt ascensional Centralele termice solare utilizează aşa numitul efect de coş, la care aerul cald datorită densităţii mici se ridi-

că. Din punct de vedere constructiv, rolul colectorului solar îl are o suprafaţă de ordinul hectarelor prevăzută cu acoperiş transparent, sub care aerul şi solul se încălzesc sub efectul de seră. Aerul cald se mişcă spre centrul construcţiei unde se află un coş prin care se ridică în sus. Vântul ascensional astfel creat acţionează mai multe turbine cuplate cu generatoare de energie electrică. Cu toate că din punct de vedere tehnic realizarea este destul de simplă, dezavantajul constă în randamentul scăzut de cca. 1% în cel mai bun caz. Pentru a putea obţine o putere comparabilă cu cea a unei centrale pe bază de cărbune este nevoie ca întreaga construcţie să acopere o suprafaţă de mai mult de 100 kmp şi să se construiască un coş cu înălţimea de 1000 m sau mai mult. O instalaţie pilot a fost construită în anii `80 în Manzanares (Spania) având un diametru de 244 m şi un turn înalt de 194 m şi o lăţime de 10 m, rezultând o putere de 50 kW. Actualmente se află în studiu un proiect pentru o asemenea instalaţie în Windhoek (Namibia). Suprafaţa acoperită este de 38 kmp, iar turnul are 1.500 m. Puterea instalată ajunge la 400 MW. Pentru a mări eficienţa economică, instalaţia

ENERGIE NUME DOMENIU SOLARĂ ar fi utilizată în parte şi pentru desalinizarea apei şi pentru irigaţii. Eficienţa instalaţiei poate creşte prin crearea de vârtejuri de aer artificial alimentată din energia reziduală a unor centrale convenţionale. Centrale solare cu vânt descendent Acest tip de centrală există doar în stare de concept. O asemenea instalaţie este compusă dintr-un turn înalt (de minimum 1000 m) din vârful căruia se extrage energia termică din aerul înconjurător prin pulverizarea apei. Datorită răcirii în urma evaporării şi a greutăţii apei, aerul se va mişca în jos, acţionând turbinele situate la baza turnului. Acest tip de centrală este concepută pentru zonele cu climă caldă şi uscată şi cu mari rezerve de apă. Parcuri solare cu panouri fotovoltaice În ultimul deceniu centralele/parcurile de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice s-au dezvoltat într-un ritm mult mai dinamic în comparaţie cu centralele solare termice. Potrivit unui raport al Centrului Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene – JRC- Joint Research Centre, în Europa s-au instalat peste 2/3 din instalaţiile fotovoltaice la nivel mondial. Cu o capacitate cumulativă instalată de peste 29 GW, Uniunea Europeană este lider în sectorul instalaţiilor fotovoltaice cu puţin peste 70% din totalul de 39 GW la nivel mondial al capacităţii de generare a electricităţii din instalaţii la sfârşitul anului 2010. Energiile regenerabile sunt un domeniu foarte dinamic. Cel mai mare parc fotovoltaic din lume Solar Energy Generating Systems (SEGS) cu o putere instalată de 354 MW s-a construit în deşertul californian Mojave şi asigură energia electrică necesară pentru 230.000 de locuinţe. *Vezi si http://en.wikipedia.org/wiki/ List_of_photovoltaic_power_stations.

Mari jucători strategici şi tehnologici de echipamente solare performante, care îmbină tehnologia de ultimă generaţie cu eficienţa Pe mapamond sunt mii de firme care proiectează şi realizează panouri solare fotovoltaice, panouri solare termice şi centrale solare prin tehnologii de ultimă generaţie. Din lipsa de spaţiu editorial vom menţiona doar o parte din marii giganţi strategici şi tehnologici producători de echipamente solare de vârf apreciate de experţii şi cercetătorii de talie mondială prezenţi la recentele târguri şi conferinţe de interes planetar (Inter Solar North America 2012 care a avut loc San Francisco, Inter Solar Award 2013 de la Riyadh, Inter Solar Beijing din 20.12. 2012 etc): Acciona Solar Power S.A, Abengoa Solar Power S.A., BrightSource Energy Bechtel, Suntech Power Holdings Co.Ltd Wuxi Jiangsu China, SunEdison Meanwhile, Solim Pecks GmbH Munchen, Fomco Solar Systems, JA Solar Holdings Shangai China, Swiss Avelar Energy Group, Arava Power Company(Negev), Isofton Malaga, Ningbo Jinshi Electrical Science & Technology Co Ltd, Torresol Energy, Soleil Boughtby Siemens Energie GmbH, First Solar Inc. Tempe Arizona, Kyocera Corpration Kyoto, Trina Solar Ltd Changzhou , Scott Solar GmbH Alzenau, Sun Power Corporation San Jose, Cobra Solar Energy, Torresol Energy, SolarWorld AG Bonn, Arubedo AB Stocholm, Zheijiang Micher Solar Energy Industry Co.Ltd Jiaxing, Hanwha SolarOne Ltd Qidon , ErSol Energy AG Erfurt, IdeemaSun energy GmbH Munchen, Grupo Solar S.L. Albacete, Photowatt International S.A.S. Bourgoir-Jallieu, Mega Sun St.LouisMissouri, General Electric, Solar Fabrik AG Freiburg, MSK CorporationTokio, BP Solar International Inc. London, Interpane Glas Industrie AG Lauenforde Bergland, AGC Gla Europe, Flaberg Holding Nurenberg, Promocion Inversolar 65.

Strategii la nivel mondial privind dezvoltarea resurselor de energii regenerabile Pe plan mondial preocupările pentru dezvoltarea resurselor de energii verzi sunt realizate de Agenţia Internaţională pentru Energii Regenerabile IRENA (International Renevable Energy Agency). Acest organism de inovare şi tehnologie de ultimă ora asistă guvernele, la cerere, în planificarea de resurse de energii verzi prin tehnologii de vârf mai eficiente şi care facilitează reducerea costurilor. IRENA propune periodic noi foi de parcurs la diferite summit-uri World Future Energy Summit (WEFS) de interes planetar (Abu Dhabi, New Delhi, Nairobi, Rio de Janeiro, Copenhaga etc.). La ultimul summit care a avut loc la Abu Dhabi între 13-14 ianuarie 2013

şi la care au participat peste 150 de ţări membre IRENA - s-a hotărât o nouă foaie de parcurs pentru decada 2014-2024. Documentul vizează dublarea resurselor de energie regenerabilă până în 2030. Prioritate au pieţele emergente în frunte cu China, India, Brazilia şi Rusia care garantează pentru cel puţin 25 de ani creşterea cererii de energie din surse regenerabile. Direcţiile strategice de dezvoltare au la bază studiile şi recomandările făcute de National Renevable Energy Laboratory (NREL) de pe lângă US Department of Energy, German Aerospace Centre (DAC), Spanish Renevable Energy Center (SREC), Danish National Laboratory for Sustainable Energy (DNLSE) şi NASA, în colaborare cu World Meteorological Organisation (WMO). Din economie de spaţiu, cităm numai câ-

NUME DOMENIU ENERGIE SOLARĂ Tabelul 2 - Parcuri solare fotovoltaice funcţionale la nivel mondial sau în curs de finalizare Capacitatea instalată (MW)

Parc solar fotovoltaic

Ţara

Localitate

354 392

Yates Road Solar Energy Generating Systems Ivanpah Solar Energy GeneratiSystems

SUA SUA

Yates Road, Desertul Mojave San Bernadino County, California

290 71,8 84,2 21 70 97 73,6 11 20 11 20,16 500 200 5 45,78 4,95 50 10 10 11 24 83,6 52 78 60,4 24,3

Agua Caliente Solar Power Poroject Lieberose PV Park Montalto di Castro PV Plant Blythe Solar PV Plant Rovigo PV Plant Sarnia PV Plant Lopburn Solar Farm P10 PV Plant P20 PV Plant Serpa Solar PV Plant Qinghai Golmud Solar Park 1 Qinghai Goldmud Solar park 2 Kozani PV Plant Shimshain PV Solar Power Planta Solar PV de Amareleja Ketura PV Plant Carmen PV Plant Solar Frontier’s Al Hidra Solar PV Plant The Mohammed bin Al Maktoum Hamburg Solar PV Plant Lepzig Solar PV Plant Eggebek PV Solar Park Waldpolenz Solar Park Senftenberg Solar PV Solar Park Finow Solar Park Julich Solar Tower 1

SUA Germania Italia SUA Italia Canada Thailanda Spania Spania Portugalia China China Grecia India Portugalia Israel Israel Egipt Dubai Germania Germania Germania Germania Germania Germania Germania

Turson, Arizona Lieberose Montalto di Castro Blyte, Riverside County Rovigo Sarnia, Ontario Lopburn Sevilla Sevilla Serpa Goldmud, Qinghai Goldmud, Quinghai Kozani Shimshain Mania, Karnataka Amareleja Moura Avdat, Desert Negev Avdat, Desert Negev Saudi Aramco Mohammed bin Al Maktoum Hamburg-Wilhelmsburg Leipzig Schleswig-Holstein Muldentalkreis, Brands şi Bennewitz Senftenberg

Cel mai mare parc fotovoltaic funcţional din lume, 230.000 locuinţe Parc fotovoltaic cu Ivanpah - 1 cu 3 turnuri şi panouri PV pe 1.420 ha, finalizare în 2013, construit de BrightSource Bechtel 2013, 307 MW capacitate instalată finală 2011 2009

1 5 24,3 60,4 7,4 15 40

Furth Solar PV Plant Station Largest Solar Park Station Solar Park Finow Tower 1 Solar Park Finow Tower 2 Gottelborn Solar PV Plant Station Kutch Solar PV Plant Charanka Solar PV Plant

Germania Germania Germania Germania Germania Coreea de Sud India India

Atznhof, Furth Passau, Bavaria Finowfurt Finowfurt Quierschied, Gottelborn

Mithapur Solar PV Plant Shiv Lakhashin PV Plant Porbander PV Plant Dheduki PV Plant Chadiyana PV Plant Radhanpur PV Plant Vastan PV Plant Mervadar PV Plant Bhuj PV Plant Khadoda Templin Solar Park Finisterwalde Solar Park Buziaş Solar PV Plant Sebis Solar Plant 1,2,3

India India India India India India India India India India Germania Germania România România

Mithapur, Jamnagar Shiv Lakhashin Kachchh Porbander Surendranagar Patan

Pufeşti Solar PV Plant Leboniţa Solar PV Plant Chirileu Solar PV Plant Cernat Solar PV Plant Giuvaz Solar Plant Vladimirescu Solar Plant Tg.Frumos Solar PV Park Cujmir Solar PV Park Ohtonykovo Solar Olmedilla Solar PV Park Fuente Alamo PV Power Plant Carnarvon Solar PV Park Cooper Mountain Solar Facility(El Dorado) PV Power Plant DeSoto Next Generation Solar Alpine Lancaster Solar PV Nellis Solar PV Plant Kagoshima Solar PV Park Amaraleja Centrale Solar Park Centrale Solaire de Toul-Rosiers Perovo Solar PV Park San Bellino PV Meuro Solar Park Wittstock PV Solar Park Losse PV Solar Park Massangis PV Solar Park Wulan PV Solar Park Canaro PV Solar Park Zerbst Solar Park Alfonsine Solar Park San Luis Valley Ranch Solar Park Yangbajing Solar Park Antelope Valley Solar Ranch One Olmedilla PV Park Okhotnykova Solar Park Cimarron Rekahn Litten Raisko

România România România România România România România România

Pufeşti, Brasov Leboniţa, Bistriţa-Năsăud Chirileu, Mureş Cernat, Doborogea Giuvaz-Timiş Vladimirescu Arad Tg.Frumos Iaşi Cujmir-Mehedinţi

Spania Spania Australia SUA SUA SUA SUA Japonia Portugalia Franta Ucraina Italia Germania Germania Franţa Franţa China Italia Germania Italia SUA China SUA Spania Ucraina SUA Germania Germania Cehia

O Olmedilla de Alarcon Murcia Carnarvon,Vest Australia Boulder City, Nevada Desoto, Florida Lancaster, California Air Force Base Clark County,Nevada Kagoshima City Amaraleja Moura Toul-Rosiers Perovo San Bellino Meuro Wittstock Lose Massangis Wulan San Bellino Zerbst Alfosine San Luis Valle Yangbajing San Luis Valley Olmedilla de Alarcon

25 25 5 10 25 15 5 5 10 1 10 128,48 80,7 1 65 1,5 1,7 3,2 17,5 8 2,5 1 12 80 60 34 15,84 150 25 10 14 70 46,41 115 105,56 70,5 70 70 67,2 54 50 48 46 36,2 35 55 60 80 37 37,7 38,3 38,3

Julich

Kutch Charanka, Patan

Patan

Surat Rajket Kutch Sabarkantha Templin Finisterwalde Buzias, Timisoara Sebis, Arad

Cimaron Rekahn Litten Raisko

Finalizare, tipul instalaţiei etc.

2010 2009-2010 2011

2009 2011 2012

2008, 262.080 PV, 250 ha, 93 GWh/an, 261 mil.euro, 89.383 tone CO2

2011 2008, CSP, instalaţie pilot, turn 60 m, 2000 heliostate,cu cisterne izolate de otel pentru stocarea energiei termice 1,5 h. 2008 2009 2011 2011 2009 2012 2010 2011 2012 2011 2010 2013 2011 2011 2012 2012 2010 2012 2012 2009 Instalaţie lansată în august 2012 , 3.800 PV, 2 ha, 2 mil.euro, constructor Constructim 2013, 317.000 PV desfăsurate pe 200 ha., 100 mil. euro, constructor Promocion Inversolar 65 2012 2012 2013, constructor Fomco Solar Systems 2012 2013 2013 2013 2013, constructor Efacec 2011 2008 188.500 PV 2008

2010 2009 2007 2007 2010, Flat-panel PV,316 GWh/an, capacitate max.418 MW 2009 2008 2012 2012

2011 2008 2012 2011 2011 2010 2008 2011 2010 2013 2008 2011 2010 2011 2012 2010

ENERGIE NUME DOMENIU SOLARĂ Capacitatea instalată (MW)

Parc solar fotovoltaic

Ţara

Localitate

38,4 39,5 40 40 40 40 40,5 40,5 42,7 42,95 46 47,6 48 50 50 50 50 50,6 52

Long Island Furstenwalde Dahe Jiayuguan Pompogne Bitta Solar Dhirubbai Jannersdorf Cellino San Marco Starokozache Moura Power Station Fotovoltaica Puertollano Serenissima Huaneng Geermu Huaneng Hongsilbao Quinghai Goldmud Pobeda Waldpolenz

SUA Germania China China Franţa India India Germania Italia Ucraina Portugalia Spania Italia China China China China Bulgaria Germania

Long Island Furstenwalde Dahe Jiayuguan Pompogne Bitta Dhirubbai Jannersdorf Cellino San Marco Starokozache Moura Puertollano Serenissima Huaneng Geermu Huanen Hongsilbao Quinghai Goldmud Pobeda Waldpolenz

2011 2011 2012 2012, suplimentar 12 MW 2012 2012 Urmează să fie extins la 300 MW 2012 2010 2012 2008 Deschis 2008, 231.653 module cristaline de siliciu 2011 2012, 20 MW faza 1, 30 MW faza 2 2012 ,20 MW şi 30 MW 2011 şi 2012 2011, în două etape 2012 2011

teva obiective şi programe de investiţii care vizează dezvoltarea industriei solare în Africa, Asia-Pacific, America Latină şi Caraibe: China îşi va mări puterea instalată în industria solară cu 21 GW până în 2015; Senegalul îşi propune să construiască până în 2020 noi centrale solare cu puterea totală instalată de 100 GW; Chile se pregăteşte să dezvolte puterea instalată cu 2,2 GW în următorii 15ani; Arabia Saudită mizează pe creşterea puterii instalate în noile centrale solare cu 41 GW până în 2032; Nambia intenţionează să dezvolte industria solară pentru iluminatul stradal şi electrificarea cabanelor din zonele rurale; în următorii ani se vor da în funcţiune noi staţii solare de pompare în Senegal, Mali, Volta Superioară şi Niger şi staţii solare de desanilizarea apei în Sudan şi Orientul Mijlociu; Se vor construi noi sateliţi de tip Stardust, staţii spaţiale internaţionale, avioane fără pilot de tip Helios şi Pathfinder,vor creşte performanţele automobilului solar, vase-

lor de pasageri de tip Solifleur şi Alstersonne etc. Sub patronaj ONU a început transpunerea în practică a unor proiecte în valoare 2.425.000 lire sterline de realizare a unei reţele de microcentrale solare pentru 2.260 de comunităţi indigene din Jujuy-Argentina de Nord, Apurimac Peru de Sud, Potosi –Santiago de Chili şi Otavalo-Ecuador (la o oră şi jumătate de capitala Quito), în scopul reducerii poluării şi dependenţei de consumul de lemne, cărbune şi gaz ş.a.m.d. România pe locul 24 într-un top 40 al celor mai atractive state pentru investiţii în energia solară În ţara noastră preocupările în domeniul investiţiilor în energia solară au demarat în 1979, prin implementarea unor sisteme de preparare a apei calde de consum pentru clădiri de locuit. Casele de locuit din cartierul timişorean Zona Soarelui şi câteva hoteluri de pe litoralul Mării Negre au fost primele spaţii de locuit prevăzute cu sisteme de instalaţii pentru producerea de apă caldă menajeră. Datorită tehnologiilor depăşite

Finalizare, tipul instalaţiei etc.

şi costurilor de investiţii mari a urmat un declin de decenii. După anul 2000 s-au mai dat în funcţiune câteva sisteme pentru prepararea apei calde de consum în clădiri de locuit şi hoteluri: Beta şi Gama la Costineşti; o minicentrală de tip mixt la Plesi-Alba funcţionează de câţiva ani pentru utilităţi casnice, alimentată cu energie eoliană de 1.000 W şi 8 celule fotovoltaice de câte 53 W(!) fiecare; la Surducel-Bihor funcţionează de câţiva ani o minicentrală de tip mixt pentru utilităţi casnice, alimentată cu o turbină eoliană de 3.000 W şi 8 celule fotovoltaice de câte 53 W. După ani de aşteptare, de abia anul trecut investitorii străini au primit avizele necesare pentru construirea unor parcuri fotovoltaice. Pe fondul incertitudinii, proiectele realizate în domeniul solar nu sunt semnificative. Suma alocată până prezent de circa 65-75 milioane de euro, chiar dacă România propune o schemă foarte generoasă, este infimă faţă de cele 3 mld. atrase de proiectele eoliene. Interes există însă în mod evident, companii precum

IKEA, Selgros, Enel sau compania iberică Energias de Portugal SA fiind interesate de acest domeniu sau au deja investiţii în sector. La rândul lor chinezii au fost atraşi de domeniul energiei solare, potrivit celor mai recente informaţii un grup industrial urmând să realizeze o investiţie de 100 de milioane de euro la Arad. Motivul pentru acest interes este simplu. Acum, fiecare MWh de energie produs într-un parc solar este recompensat cu şase certificate verzi, fiecare astfel de instrument potrivit legii având o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro. În prezent certificatele se tranzacţionează la nivelul maxim. Mai departe aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de energie care sunt obligaţi ca în coşul livrat consumatorilor să aibă un anumit procent de energie verde. Eficienţa investiţiei scade, în contextul în care costul echipamentelor a scăzut drastic în ultimii ani: de la 4 milioane de euro/MW instalat, la circa 1,3-1,5 milioane de euro/MW instalat în prezent.

NUME DOMENIU ENERGIE SOLARĂ Acesta este principalul motiv pentru care punerea în practică a proiectelor de instalaţii solare au demarat în ţara noastră cu mare întârziere. De abia în 2012 a început construirea unor instalaţii fotovoltaice la Sebiş-Arad (65 MW), Buziaş-Timişoara (25 MW), Isaccea-Tulcea (9MW), Chirileu-Mureş (3,2 MW), Pufeşti-Vrancea (1,5MW), Lechinţa-Bistriţa-Năsăud (1,7 MW), Vladimirescu-Arad (2,5 MW), Tg.Frumos-Iaşi (1MW), CujmirMehedinti (12 MW), Giuvaz-Timiş (8 MW) etc. Parcul solar de la SebişArad se va întinde în final pe 200 ha şi va cuprinde 317.000 de panouri fotovoltaice. Valoarea investiţiei: 100 de milioane de euro pentru 3 proiecte energetice. În final parcul din Sebiş va avea puterea instalată de 65 MW şi va asigura necesarul de energie electrică pentru 100.000 de locuitori din zona de vest a Aradului. Investiţia aparţine firmei spaniole Promocion Inversolar 65. Potrivit directorului economic al companiei spaniole, Jose Maria Abuli, primele două proiecte vizează o suprafaţă totală de 44 de ha pe care au fost instalate 72.000 de panouri fotovoltaice, cu o putere totală de 15 MW. Se estimează că parcul va începe să producă la sfârşitul lunii aprilie 2013, când vor începe lucrările celorlalte două proiecte energetice pe alte 150 de ha pe care vor fi montate 245.000 panouri fotovoltaice, cu puterea totală de 50 MW. Parcul solar de la Chirileu-Mureş (3,2 MW) va fi montat de firma de Fomco Solar Systems din panouri fotovoltaice furnizate de JA Solar. Valoarea investiţiei se va ridica la suma de 4,5 milioane euro. Un alt proiect a fost realizat la Cujmir-Mehedinţi (12 MW)

de grupul portughez Efacec la o valoare a investiţiei de 1,5 mil. Euro, se întinde pe 36 ha, are 52.000 panouri fotovoltaice şi asigură energia electrică necesară pentru 5.000 de utilizatori casnici. A fost dat în funcţiune la începutul anului 2013. Un alt parc solar, în valoare de 13 milioane euro, cu panouri solare distribuite pe 113 ha urmează să fie dat în exploatare la Parau-Braşov. Alte investiţii din bani europeni în domeniul energiei solare urmează a fi realizate în diverse localităţi (Piatra-Neamţ, Călăraşi, Cluj-Napoca, Giurgeni-Ialomiţa, Feteşti ş.a.). Prin comparaţie cu ritmul investiţiilor în domeniul energiei eoliene, sectorul solar din România este incredibil de mult rămas în urmă. În ultimii ani, litoralul românesc a devenit un nou „El Dorado” pentru energia eoliană. Potrivit estimărilor experţilor din EWEA, România ar trebui să ajungă la o capacitate eoliană de 3.500 MW, în realitate, ţara noastră are un potenţial eolian uriaş, localizat cu prioritate pe litoralul românesc. Pe baza unor evaluări recente şi interpretării datelor studiate de-a lungul anilor această capacitate eoliană a fost subestimată. Este posibil ca până în 2020 energia eoliană să ajungă la 14.000 MW, ceea ce ar însemna un aport de energie eoliană de 23.000 GWh/an. De necrezut, dar acest potenţial uriaş de energie eoliană a fost descoperit târziu, după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007!, şi nu de români, ci de investitorii străini! Primele proiecte ni le-au „oferit” pe tavă CZN Group România şi Monsson Group. Dacă la finele anului 2009 aveam instalaţii în parcuri eoliene numai 14 MW, în iu-

nie 2012 existau 15 parcuri eoliene operaţionale cu o capacitate instalată de 1.166 MW! Astfel se explică faptul că suntem pe locul 14, adică mai sus - în faţa unor ţări ca Spania sau din America Latină! România s-a angajat în faţa Comisiei Europene că va folosi până în anul 2020 energie din surse verzi în proporţie de 24%, adică peste media de dezvoltare europeană! Pe litoralul românesc, unde sărăcia sare în ochi, singura certitudine este vântul pe care companii energetice străine l-au valorificat la Fântanele-Cogealac, Corugea, Moldova Nouă, Sălbateca, Agighiol, Măcin, Valea Nucărilor, Topolog, Hârşova, Cireşiu, Ulmu, Sireţel şi altele. Factorii de decizie probabil au uitat că România este o „ţară cu 210 zile însorite pe an” şi că oferă oportunităţi foarte mari de dezvoltare a industriei solare. De abia la ultimul trimestru din 2012, toată ţara s-a trezit „din somn”, cuprinsă de „febra parcurilor solare”! Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, a publicat pe propriul site harta proiectelor solare aflate în diferite etape de avizare. Dacă în ceea ce priveşte energia eoliană, zonele Dobrogei şi Moldovei au fost cele care au acaparat interesul investitorilor, pentru energia solară mai toată suprafaţa României a devenit interesantă! Firmele occidentale de profil preconizează multe investiţii în următorii ani. Din păcate, încă nu sunt pe deplin clarificate reglementările la nivel naţional privind schemele de susţinere prin certificate verzi care ar putea transforma just în time România într-o adevărată ţintă pentru giganţii strategici şi tehnologici interesaţi de

centrale solare şi parcuri fotovoltaice. Potenţialul solar al României este superior celui din Germania, Austria, Belgia şi Olanda, însă diferenţele dintre investiţiile realizate în aceste state şi cele de la noi sunt enorme. Producători români care realizează echipamente şi instalaţii de ultimă generaţie pentru centrale solare termice şi parcuri fotovoltaice sunt o rara avis. Toţi jucătorii din domeniul energiei solare care investesc în energii regenerabile beneficiază de şase certificate verzi pentru 1 MWh livrat în sistemul energetic naţional. Practic pentru aceeaşi cantitate de energie electrică din surse solare, o companie încasează de trei ori mai mulţi bani decât una care produce în sistem convenţional. Zonele optime pentru instalarea unor centrale solare şi parcuri fotovoltaice sunt Dobrogea şi Câmpia de Sud. Bulgarii mizează mult mai mult decât noi pe energia solară. În 2012 s-a dat în funcţiune parcul fotovoltaic Pobeda (50,8 MW). Lângă Sofia este în curs de finalizare cea mai mare instalaţie de energie fotovoltaică din Europa de Est. Parcul care se întinde pe 4,5 ha şi conţine 13.000 de panouri fotovoltaice care vor produce 1.250 MWh/an! Bibliografie: http://www.tehnicainstalatiilor.ro/articole/nr_60/ nr60_art.asp?artnr=05 http://en.wikipedia.org/wiki/Serpa_solar_power_ plant http://en.wikipedia.org/wiki/New_Energy_and_Industrial_Technology_Development_Organzation http://en.wikipedia.org/wiki/National_Renewable_ Energy_Laboratory http://ise.fraunhofer.de/en http://en.wikipedia.org/wiki/Fraunhofer_Institute_ for_Solar_Energy_Systems_ISE http://blythesolarpower.com http://en.wikipedia.org/wiki/Solar_power_plants_ in_the_Mojawe_Desert www.facebook.com/pages/Revista-Tehnica-Instala tiilor/518673058144004?ref=stream http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_phoyovoltaic_companies#China_and_Taiwan_production_ capacity http:commons.wikipedia.org/wiki/Solar_Panel h t t p : / / w w w. i re n a . o rg / h o m e / i n d e x . aspx?PrinMenuID=12&mnu=Pri www.worldfutureenerggysummit.com http://en.wikipedia.org/wiki/Gujarat_Solar_ Park_#Project_list http://www.pvresource.com/PVPowerPlants/Top50 http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_photovoltaic_ power_stations

Eugen-Constantin Râpă profesor asociat la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” Iaşi E-mail: ecrapa@gmail.com

NUME DOMENIU

EVENIMENT EXPO

SOUTH-EAST EUROPE

A VII-a editie , , a t창rgului international pentru energie al Rom창niei

Sala Palatului Bucuresti , 19-21/11/2014 RENEPO Solar RENEXPO Hydropower RENEXPO Bio&CO RENEXPO Wind RENEXPO Energy Efficiency Others

SMOKING AREA

oficiala/Opening Ceremony - 19.11.2014 *Deschiderea Ziua primarilor / Mayors Day - 19.11.2014

Forumul Inovatiilor / Innovation Forum - 20.11.2014 Forum - Cariera in industria energetica / Career Forum - 20.11.2014 Renergy Award - 20.11.2014 Visitor's Award / Premiul pentru vizitatori - 20.11.2014 Forumul electricienilor din Rom창nia / Romanian Electricians Forum - 21.11.2014

NUME DOMENIU

EVENIMENT EXPO

SOUTH-EAST EUROPE

EXPOZANลขI

EXHIBITORS

.Alaska . . . . Energies . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-D11 .... Alterna Recursos . . . . . . . . . . . .Energetics . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E23 .... .Altius . . . .Fotovoltaic . . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-I3 ... Ampera SRL H1-J5 ................................................ .Armand . . . . . Consulting . . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-I10 .... Caranda Baterii SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-A5 ... .CTS-Cardinal . . . . . . . . Top . . .Systems . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-J3 ... .Data . . . Incorporated . . . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-G1 ... EE TIM Echipamente de Automatizare H2-G10 ................................................. .Electro . . . . Sistem . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-H16 .... Fronius International . . . . . . . . . . . . . . .GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E3 ... .IMAO . . . .ELECTRICRO . . . . . . . .solutions . . . . . . S.R.L . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-C11 .... .K2. .System . . . . .GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E16 .... Midastronik . . . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-F5 ... .Mir . . Solar . . . . Technologies . . . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-F10 .... .Petawatt . . . . . .Energia . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-B9 ... Proxel Engineering . . . . . . . . . . . . . LTD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-F1 ... Reuniwatt H1-G22 ................................................. .RomNed . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-H9 ... ROSENC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-G10 .... .Roxtec . . . . RO . . .Srl. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-G3 ... Schletter . . . . . . .GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-I28 .... .Seletronika . . . . . . . .Due . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-H22 .... Switch Solar SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-G1 ... .Twerd . . . .Power . . . . Electronic . . . . . . . Company . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-I1 ... .Vega . . . Prefabbricati . . . . . . . . . srl . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E11 .... .WKE . . .World . . . . Key . . .Energy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-D9 ... ................................................. .ARMHE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-I3 ... Cink . . . .Hydro-Energy . . . . . . . . .k.s. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-G18 .... .Dive . . .Turbinen . . . . . .GmbH . . . . &. .Co. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-G24 .... Gajek Engineering SP z.o.o. H1-I21 ................................................. .Global . . . . Hydro . . . . Energy . . . . . GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-M2 .... Kovosvit MAS . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-I7 ... .Management . . . . . . . . .and . . .Consulting . . . . . . . Services . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-G25 .... .Mazlum . . . . . Mangatay . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-I6 ... Superlit Romania SA H1-A3 ................................................. .Vaptech . . . . . Ltd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-D5 ... Voith Hydro . . . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-I7 ... .WWS . . . Wasserkraft . . . . . . . . .GmbH . . . . &Co . . . KG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-G8 ... ................................................. .AB. ."Axis . . . .Industries" . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-L4 ... Alianta pentru . . . . . . . . . . Energie . . . . . .Regenerabila . . . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-J22 .... .ARBIO . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-H7 ... B-Team . . . . . .Energy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-L7 ... .bwe . . .biogas-weser-ems . . . . . . . . . . . .GmbH . . . . &. .Co. . . KG . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-H24 .... .EcoHornet . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-G1 ... Eneria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-J9 ... .HERZ . . . Energietechnik . . . . . . . . . . .GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-L9 ...

19-21/11/2014, Sala Palatului Bucureศ ti

Leykom . . . . . .Import-Export . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-D8 .... Margex SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E25 .... QIA . . . Industrial . . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-H18 .... Sugimat S.L. H1-J19 ................................................ Thรถni . . . . Industriebetriebe . . . . . . . . . . . .GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-F7 ... Turboden . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H1-I17 .... Valmet . . . . . .Power . . . .Oy . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E9 ... Vogelsang . . . . . . . .Romania . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E21 .... WELtec . . . . . .BioPower . . . . . . GmbH . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-G21 .... .................................................

Green . . . . .World . . . .Group . . . . Ltd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-J10 .... .................................................

Caleffi . . . . . Romania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-I9 ... Lisscom . . . . . .SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-C7 ... .................................................

ADR . . . .Sud-Est . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-G1 .... Agenda . . . . . .Constructiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-D1 .... AHK Romania H1-G26 ................................................. AREL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... Armalab . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-C5 ... Asociatia . . . . . . .Producatorilor . . . . . . . . . de . . Materiale . . . . . . . de . . Constructii . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-J24 .... BSM . . . .Ltd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-B1 ... C. .Geangu Constulting SRL H1-J21 ............................................... CCIPR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... Consilium . . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-G1 .... Delphi . . . . . Electric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-B7 ... Electromagnetica . . . . . . . . . . . . SA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-C1 ... Elkim Special SRL H2-G1 ................................................. Expert . . . . .Consulting . . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-G1 .... Generali Romania . . . . . . . . . . . . .Asigurari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-J7 ... Gentil . . . . .Traduceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-K5 ... Grupul de Masuratori si Dagnoza SRL H2-G1 ................................................. IBC . . . Focus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... Imageline . . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... IPA . . .SA . . Ciffatt . . . . .Craiova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-E18 .... ISPE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-J1 ... LaFarge Ciment Romania SA H2-G1 ................................................. Masini . . . . . si. .Utilaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... Octa Light . . . . . . . .Bulgaria . . . . . .Plc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-A1 ... RBT . . . Network . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... REECO . . . . . RO . . .EXPOZITII . . . . . . SRL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-H28 .... Renovatio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H1-C3 ... Revista . . . . . .Tehnica . . . . . Instalatiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-I3 ... Romelectro . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-J1 ... Tehnica . . . . . .si. Tehnologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . H2-H1 .... Universitatea . . . . . . . . . .Tehnica . . . . .de . . Constructii . . . . . . . Bucuresti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-F7 ... UPTIM H2-G7 ................................................. USAMV . . . . . .Bucuresti . . . . . . Biotehnologii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-E7 ... Utilaje & Constructii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .H2-K3 ...

EVENIMENT EXPO

SOUTH-EAST EUROPE ...for a powerful future WIND

A VII-a ediţie a târgului internaţional pentru energie regenerabilă și eficienţă energetică

SOLAR A VI-a Conferinţă Internaţională - Energia Solară în România

HYDROPOWER A VII-a Conferinţă Internaţională - Microhidrocentrale în România

BIO & CO

- Workshop Internaţional - Eficienţă Energetică prin Cogenerare - Forum Internaţional - Biogazul în România - Conferinţa Waste2Energy

19-21/11/2014

Sala Palatului, București

Energy efficiency Workshop Internaţional - Eficienţa Energetică în Clădiri

Parteneri media (selecţie) ASFOR

Contact Tel: +40-257-230919 info@reeco.ro www.reeco.eu 35

NUME DOMENIU