"Moldova în Progres” N°30.31 (Sep/Oct 2019)

Revistă de economie, societate şi cultură Rivista di economia, società e cultura

Anul (VII). Nr. 30-31 - 2019 www.moldovainprogres.com

ИСПОЛНИТЕЛЬНЫЙ КОМИТЕТ АТО ГАГАУЗИЯ

GAGAUZIA

360

0

INVEST GAGAUZIA 2019 THE V - INTERNATIONAL INVESTIMENT FORUM

NOVEMBER 8-9

House of Culture, mun Comrat, ATU GAGAUZIA

La CCIMD è la Camera di Commercio Italiana in Moldova riconosciuta dal Governo Italiano con Decreto Ministeriale (Mise) del 4 dicembre 2009. E’ una associazione di imprese indipendente, libera, apolitica, non avente scopo di lucro, registrata presso il Ministero della Giustizia della Repubblica Moldova.

Servizi • • • • • •

Assistenza alle imprese italiane in Moldova Consulenze professionali Registrazione e gestione società Organizzazione fiere ed eventi Promozioni scambi e contatti commerciali Contabilità e supporto legale.

Adress: Repubblica Moldova, Chişinău MD-2001 Str. Bucuresti 36/2 Tel.: (+373) 79 303 076; E-mail: info@ccimd.md

www.ccimd.md

Magazinul „La Nobiltà Del Gusto”

dispune de un showroom gastronomic deosebit și de o vinotecă selectă.

Aici vă veți răsfăța papilele gustative cu produse artizanale aduse din Italia, Franța și Elveția.

Chișinău, str. Sfatul Țării 59, Republica Moldova Tel.: (+373) 22 802 002 office@lanobiltadelgusto.com

Moldova în Progres este prima platformă de promovare activă a valorilor economice, sociale, culturale, de educaţie pe care le întruneşte Republica Moldova în drumul european. Partner media al Camerei de Comerț Italiana in Moldova, Camerei de Comerț Italo-Moldava ACIM din Chișinău și al Camerei de Comerţ și Industrie a Republicii Moldova.

Moldova în Progres are în calitate de cititori o comunitate de oameni cu un înalt nivel social şi pregătire profesională, deschizând astfel calea spre colaborări profitabile între companii din Republica Moldova şi cele din Italia. Datorită acestor fructuoase colaborări, a participat la expoziţia mondială EXPO Milano 2015, cu două numere speciale, unde a prezentat brand-ul presei din Republica Moldova. Este înregistrat la AGEPI cu numărul de marcă 29252. În anul 2017 Moldova în Progres împlinit 5 ani de activitate și, cu această ocazie a organizat la Chișinău șase zile de reprize cu jurnalistul Franco Perdichizzi de la postul de televiziune OndaTV din Sicilia. În acest context, au fost realizate zece episoade de promovare a potențialului Republicii Moldova care au fost televizate pe parcursul mai multor luni ale anului 2018.

In 2018 Moldova în Progres a fost printre câștigătorii premiului mare (Mercuriul de Aur), la categoria Servicii editoriale, în concursul „Marca comercială a anului 2017”, organizat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova și Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI).

Principalele domenii reflectate sunt: Diplomație, Economie, Societate, Artă, Cultură, Turism, Diaspora.

Distribuire: Moldova în Progres beneficiază de o distribuire strategică și selectată. Regăsim publicația în Diaspora moldovenească din Europa și, în special, în Italia, în instituțiile guvernamentale, structurile publice și private din Republica Moldova. Revista poate fi găsita în cadrul misiunilor diplomatice în Republica Moldova și cele ale Republicii Moldova în alte țări. În prezent, putem număra circa 1500 de puncte de distribuție. În plus, distribuim revista în cadrul evenimentelor și târgurilor care sunt organizate în Republica Moldova și peste hotarele ei.

Proiect: Luigi Savoia Pe copertă:

Valeria BIAGIOTTI

Ambasadoarea Extraordinară și Plenipotențiară a Republicii Italiene în Republica Moldova

© Moldova in Progres Str. Pușkin, 22, Of. 521 A, Chişinău, Republica Moldova (+373) 799 50 779 moldovainprogres@gmail.com www.moldovainprogres.com Moldova in Progres @Moldova_Progres moldovainprogres

Iogor DODON Președintele Republicii Moldova

10

Nicu POPESCU Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene 14 BRD - Un dor cu numele Moldova Valeria BIAGIOTTI Ambasadoarea Extraordinară și Plenipotențiară a Republicii Italiene în Republica Moldova

18

22

Dereck HOGAN Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al SUA în Republica Moldova 30 Dušan DACHO Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Slovaciei în Republica Moldova 34 Zhang YINGHONG Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în Republica Moldova 38 Gabriela MORARU Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Israel 42 Ion Ceban Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova

46

Confeuropa Moldova

48

Luciano COSTANZO 50 Camera de Comerț italiană din Moldova Boris FOCA Președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova – China

54

Vadim Brânzaniuc Pretor al sectorului Buiucani 58 Casa Rinaldi - Trezește italianul din tine 62 Ion PERJU Consilier prezidențial în domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice 64 Vadim CURMEI Director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură 68 Vitalie GORINCIOI Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe ,,Moldova Fruct” 70 Cutro - Orașul simbol al șahului mondial 74 Centrul Cultural Italian în Republica Moldova 76 Dumitru Roibu Urmașii lui Ștefan cel Mare

78

Ion LAZARENCO TIRON Candidat la Premiul Nobel pentru Pace

80

Mihai Druță Turismul vitivinicol în Republica Moldova 82 KinderMed – Clinica care aduce diferența 94 Natalia Russu - Turism stomatologic

96

aUREL GROSU Șeful Departamentului cardiologie de urgență, Institutul de cardiologie

100

GHEORGHE ȚÎBÎRNĂ Președintele Academiei de Științe Medicale 104

INTERVIU EXCLUSIV

Igor

DODON Președintele Republicii Moldova

ACȚIONĂM ÎN BENEFICIUL CETĂȚENILOR Domnule președinte, schimbarea guvernării în Republica Moldova s-a produs. Ce urmează și, principalul, când cetățenii vor simți impactul acestei schimbări?

După cele câteva zile foarte încordate, cetățenii Republicii Moldova respiră mai liber. Întrebarea acum este ce va urma, ce vor simți cetățenii în realitate, care va fi impactul acestor schimbări? Prima etapă, desfășurată pe parcursul acestor două luni, a avut ca obiectiv demontarea sistemului oligarhic care a fost instalat pe parcursul ultimilor ani.

Principalele instituții de stat au fost deja scoase din captivitate, urmând numirea, prin concurs transparent, a unor profesioniști onești, necompromiși în fruntea tuturor instituțiilor importante din stat. Desigur, neam confruntat cu un sabotaj din partea vechiului sistem. Deși unii funcționari au fugit din țară, alții au plecat de la guvernare, oamenii controlați de vechiul regim au mai rămas în funcții. Or, chiar din primele zile după formarea majorității parlamentare și preluării guvernării am depus eforturi pentru a face față acestor provocări. Astfel, putem vorbi despre depășirea blocajelor care au existat. Iar acum este important să asigurăm stabilitatea în continuare – în domeniul social, economic, bugetar. S-au reușit multe, chiar în pofida unor opinii că dacă pleacă PD-ul de la guvernare ne pierdem cu totul, nu vor fi achitate salariile, pensiile. Vreau să vă asigur că situația este sub control.

Al treilea moment important este deblocarea dialogului eficient cu partenerii noștri de dezvoltare, atât din Est, cât și din Vest. Și pe această dimensiune sunt primele rezultate. Premierul Maia Sandu și spikerul Parlamentului Zinaida Greceanâi au efectuat o vizită importantă la Bruxelles. A fost rezolvată situația de blocaj cu UE, fiind reluate unele proiecte importante. S-au restabilit, la nivel de guvern, relațiile cu Federația Rusă, având loc și primele ședințe ale copreședinților comisiei mixte interguvernamentale. A fost prelungită perioada de export preferențial al produselor moldovenești pe piața rusă.

Etapa următoare, la acțiunile căreia v-ați referit tangențial, ce presupune concret?

Este important să înțelegem cu toții, că o asemenea coaliție, să recunoaștem, pestriță, nu a mai fost în istoria modernă a Republicii Moldova. În cei 28 de ani de independență, la putere s-au perindat partidele de stânga, care-și doreau relații strânse de colaborare cu Estul sau partidele de dreapta care vedeau viitorul țării doar alături de europeni. Și rezultatele unei asemenea guvernări n-au fost cele mai bune. Astfel, pe lângă problemele majore existente în țară, inclusiv depopularea țării, ne-am confruntat cu fenomenul de divizare a societății. Pe parcursul acestei perioade stângă se războia cu dreapta. Acum în premieră avem o majoritate parlamentară și un guvern formate prin consens. Și, sincer să vă spun, 70-80% din populație

se regăsesc în componentele acestui format. Cei care vor să se apropie de Rusia sunt reprezentați de PSRM, prin conducerea Parlamentului, a Președinției, iar cei care doresc o apropiere de UE sunt reprezentați de blocul ACUM, de guvern. Acest consens este foarte important, în primul rând, că a fost obținut pentru beneficiul țării și al cetățenilor. Deci, a fost o înțelegere între 2 forțe politice cu viziuni diametral opuse, dar unite împotriva unui dușman comun, adică PD. Aceste 2 componente ale majorității parlamentare au găsit punctele comune, capabile să contribuie la menținerea actualei guvernări?

La prima etapă ne-am unit forțele pentru a înlătura PD de la guvernare. Trebuie să recunoaștem că situația din țară nu mai putea fi tolerată, guvernarea PD fiind o problemă atât pe plan intern, cât și pe cel extern. Cea de-a două etapă depinde de maturitatea politică a liderilor formațiunilor de la guvernare. Și primul obiectiv care ar trebui să ne unească este sporirea nivelului de trai al oamenilor. Cetățenii trebuie să simtă că situația s-a schimbat spre bine. De asemenea, trebuie să oferim o nouă calitate a justiției, să dezvoltăm infrastructura.

Aceste obiective sunt pentru o perioadă de minimum 2 ani, dar sper și îmi doresc ca actuala guvernare să-și exercite mandatul deplin, de 4 ani. Ne ajunge atâtea alegeri anticipate, care destabilizează situația și dezbină societatea. Cetățenii au obosit deja și la întâlnirile pe care le am în teritoriu mă îndeamnă, mă roagă să asigur consensul între forțele politice de la guvernare. Asemenea mesaje, sunt sigur, vin și din partea electoratului de dreaptă, deși ideologic suntem pe poziții diferite. Am certitudinea că cu cât mai mult această coaliție va rezista, cu atât mai bine va fi pentru cetățeni. Dacă eu pot merge la Moscova să mă înțeleg cu Vladimir Putin să reducem tarifele la gaz, trebuie s-o fac. Dacă Maia Sandu poate să meargă la Bruxelles pentru a obține finanțare pentru proiecte de infrastructură sau reforme în justiție, să meargă. Deci, să facem tot posibilul ca să fie cât mai bine la noi acasă. În aceste condiții, vă simțiți președintele tuturor, așa cum v-ați propus la începutul mandatului?

Eu cred și simt, de fapt, că cei care nu m-au votat atunci când am candidat la funcția de președinte, după 8 iunie și-au schimbat părerea spre bine. Și cei care erau împotriva Maiei Sandu și au votat pentru mine, la fel, și-au schimbat atitudinea spre bine. Aceasta înseamnă un consens național. Acum trebuie să avem și o politică externă echilibrată, bazată pe interesul național. Am convingerea că în acest format noi putem schimba lucrurile spre bine. Sunt conștient de faptul că nu este simplu, sistemul vechi se opune, dar noi trebuie să depunem eforturi maxime pentru a atinge obiectivele trasate.

Moratoriul vizând subiectele ideologice și geopolitice pe care l-ați inițiat va putea asigura realizarea celor propuse pentru etapa a doua de guvernare a țării, va avea un impact benefic asupra funcționării acestei coaliții?

Vreau ca să înțeleagă toți cetățenii. Este vorba despre un moratoriu pe toate subiectele ce ne dezbină. În Constituție este scris că limba de stat este moldovenească, unii spun că este română. Unii se identifică moldoveni, alții români. Eu consider că suntem moldoveni și vorbim limba moldovenească, că trebuie studiată istoria Moldovei. Este părerea mea ca cetățean și ca Președinte care respectă Constituția țării. Or, dacă noi vom începe discuțiile pe această temă, ne vor scăpa lucruri mult mai importante, cum ar fi lupta cu corupția, creșterea salariilor, pensiilor, dezvoltarea economiei și a infrastructurii. Iar de aceste dezbateri în contradictoriu despre geopolitică și identitate vor profita cei care au fost la guvernare. Iată de ce am propus să punem moratoriu pe aceste subiecte și să ne concentrăm pe sporirea calității vieții cetățenilor.

Referitor la politica externă – eu am afirmat că susținem implementarea Acordului de Asociere cu UE, căci este în beneficiul cetățenilor. Este clar că Republica Moldova nu va deveni membru al UE în timpul apropiat, deoarece în interiorul spațiului comunitar există mai multe probleme și extinderea nu este acum o prioritate pentru UE. Dar, apropierea de Uniunea Europeană nu înseamnă să punem cortină de fier în fața Federației Ruse. Noi suntem interesați de cooperarea cu Rusia, deoarece acolo muncesc circa jumătate de milion de concetățeni de-ai noștri, exportăm produsele noastre agricole, de acolo ne aprovizionăm cu gaze naturale și dorim ca acestea să fie mai ieftine. Iată de ce consider că este necesară o politică externă echilibrată, să menținem relații bune de cooperare atât cu Estul, cât și cu Vestul. În realizarea acestui obiectiv, voi efectua curând vizite la Bruxelles, SUA. I-am solicitat și doamnei prim-ministru să efectueze o vizită la Moscova, ținând cont și de invitația omologului său rus, Dmitri Medvedev. Aceasta urmează să aibă loc în timpul cel mai apropiat.

Astfel, vor fi echilibrate lucrurile în beneficiul țării noastre și al cetățenilor.

Premierul Maia Sandu a efectuat vizite oficiale la București și Kiev, reiterând faptul că este foarte importantă cooperarea cu vecinii. Dumneavoastră veți întreprinde vizite în România și Ucraina?

Am avut discuții telefonice și cu domnul Iohannis, președintele României, și cu noul președinte al Ucrainei, domnul Zelenski. Am convenit să avem vizite bilaterale în ambele state și, cu siguranță, acestea vor fi efectuate.

Președinția a înaintat mai multe inițiative pentru stimularea dezvoltării economice. Acestea vor fi sincronizate cu cele ale Guvernului?

Președinția a lansat mai multe inițiative cu caracter social și economic care vor fi promovate în timpul apropiat. În urma unor discuții cu sindicatele și asociațiile de business, am demarat elaborarea unui set de acțiuni care ar contribui la îmbunătățirea situației economice și sociale din Moldova. În domeniul economic, este vorba, în primul rând, despre asigurarea unor condiții mai bune de activitate pentru agenții economici care creează locuri de muncă.

Pe partea socială sunt elaborate 4 inițiative legislative importante. Propunem ca indexarea pensiilor să fie efectuată de 2 ori pe an, la 1 aprilie și la 1 octombrie, deoarece considerăm oportun ca pensionarii să beneficieze de un sprijin înainte de începerea sezonului rece.

Al doilea aspect se referă, de asemenea, la sistemul pe pensii – garantarea pensiei pentru o perioadă de 3-5 ani. Esența acestui proiect constă în faptul ca toată suma acumulată din impozitele plătite de o persoană pe parcursul vieții să fie capitalizată și în caz de deces pensia să fie plătită urmașilor pe o perioadă determinată.

Alt aspect este despre crearea capitalului matern, ținând cont de fenomenul depopulării care este o problemă majoră pentru țara noastră. Trebuie să stimulăm familiile care decid să nască mai mulți copii, să sporim considerabil susținerea financiară din partea statului acordată acestor familii. Și cea de-a patra inițiativă prevede acordarea unui suport suplimentar categoriilor social-vulnerabile în perioada rece a anului. Acest proiect de lege deja este pregătit și va fi propus Parlamentului spre aprobare în regim de urgență.

INTERVIU DIPLOMATIC

Nicu

POPESCU Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

POLITICA EXTERNĂ TREBUIE SĂ GENEREZE BENEFICII CETĂȚENILOR

D

upă o perioadă de incertitudine a relațiilor Republicii Moldova cu parteneriii externi, odată cu preluarea puterii de către alte forțe politice, acestea au fost relansate. Despre primele acțiuni în acest context, despre obiectivele politicii externe pe termen scurt și mediu ne vorbește ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu POPESCU.

Domnule minsitru, atunci când ați fost prezentat de către premierul Maia Sandu echipei de la Minister s-a menționat că preluați mandatul într-o perioadă complicată, când Republica Moldova trebuie să-și prioritizeze obiectivele politicii externe, inclusiv să-și reconfirme vectorul European de dezvoltare. Ce s-a reușit în această perioadă de timp pe dimensiunea politicii externe ?

Am trecut prin una dintre cele mai dificile perioade ale politicii externe a Republicii Moldova din ultimii aproape 30 de ani.

A fost o situație complicată, când un guvern care pierduse susținerea majorității parlamentare nu dorea să se retragă din instituțiile statului. Prima săptămână de mandat a fost foarte dificilă din această perspectivă și, dacă vreți, a fost și primul rezultat al politicii externe, pentru că tranziția puterii a avut loc fără mitinguri, fără violențe. Or, a existat un asemenea risc, iar rolul politicii externe a fost să consolideze dialogul cu partenerii externi, să convingă Partidul Democrat să se retragă pașnic de la putere, ceea ce s-a și întâmplat, căci fosta guvernare s-a retras, inclusiv, sub presiunea partenerilor noștri. SUA, UE, dar nici Ucraina, Federația Rusă nu mai sprjineau guvernarea de la Chișinău, nu mai vedeau vreo perspectivă a relațiilor cu Republica Moldova dacă ar fi continuat să fie guvernată de Partidul Democrat. În acele zile obiectivul meu, dar și al colegilor, a fost deblocarea situației create prin eforturi diplomatice. După ce guvernul condus de Maia Sandu și-a început mandatul, m-am concentrat pe asigurarea cetățenilor cu salarii, pensii, pentru că situația era foarte complicată. La mijlocul lunii iulie în buget nu erau mijloace suficiente pentru a plăti salariile bugetarilor. Indiferent cine ar fi guvernat țara, ar fi fost tăieri de salarii.

Astfel, am intervenit, împreună cu prim-ministru Maia Sandu, ministrul Finanțelor, Natalia Gavriliță, ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, în mobilizarea resurselor externe, a asistenței Guvernului pentru a putea achita salariile. Dacă nu era instalat acest guvern vă asigur că salariile ar fi fost taiate dramatic. Organizațiile internaționale nu ar fi intervenit să ajute Republica Moldova. Deci, în primele săptămâni cu aceasta m-am și ocupat, am discutat cu partenerii noștri. Am efectuat vizite, de două ori la București și Bruxelles, la Berlin, Paris, Washington, Kiev pentru a ne asigura că avem sprijin, inclusiv financiar, din exterior. Și o bună parte din finanțere care a fost anunțată, și a început să vină, este în formă de granturi. Este o susținere pentru cetățenii Republicii Moldova.

Deci, relațiile dintre Repubica Moldova și partenerii ei externi, inclusiv Uniunea Europeană, au fost relansate. Un argument convingător al acestei afirmații este deblocarea asistenței macrofinanciare în sumă de 100 de milioane de euro. Paisprezece milioane și jumătate de euro ar urma să ajungă la Chișinău în timpul apropiat, cel puțin așa se anunțase. Dar pentru următoarele tranșe vor fi puse anumite condiții ?

Toate finanțările din partea UE sunt oferite cu anumite condiții. Se ține cont de dinamica de dezvoltare a țării, de reformele care se implementează. Cea mai mare asistență externă este oferită pentru reformele din domeniul justiției și pentru combaterea corupției. Noi am primit multe ajutoare, ca de exemplu, să putem construi laboratoare pentru a testa produsele noatsre ca să fie la standare europene și să le putem exporta pe piața UE, sisteme de irigație. Or, toate aceste mijloace financiare sunt direcționate pentru realizarea unor reforme concrete și transformări palpabile. Dacă finanțatorii din UE sau cei americani donează echipamente Armatei Naționale sau Poliției, ele sunt direcționate pentru acțiuni concrete, de modernizare a acestor instituții. Or, toate au ca și condiție de bază lupta cu corupția și reforme în domeniul justiției. Dacă nu vor fi progrese în aceste domenii, Republica Moldova nu va mai beneficia de sprijin din partea partenerilor de dezvoltare.

De altfel, din cauza corupției nu a fost continuat programul de finanțare din partea SUA ,,Provocările Mileniului”. Or, acest aspect l-ațí discutat cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al SUA la Chișinău, Dereck Hogan.

Contribuabilii americani, prin acest program, au finanțat construcția drumului Sărăteni-Soroca, dar și construcția unor sisteme de irigare pentru ca producătorii moldoveni să poată produce mai mult și să exporte pe piețe străine. Aceasta este o contribuție la creșterea PIB-ului, dar și a numărului locurilor de muncă. Noi ne dorim să mai obținem finanțare pentru un asemenea program din partea SUA. Americanii ne spun că noi corespundem practic tuturor criteriilor, dar corupția este un impediment. Și doar în cazul în care demonstrăm că facem progrese în lupta cu corupția și că instituțiile responsabile de lupta cu acest flagel

își îndeplinesc sarcinile, atunci devenim eligibili pentru asistență din partea SUA, care ar fi în beneficiul cetățenilor noștri. Între Republica Moldova și SUA a fost stabilit un Parteneriat Strategic. Acesta este valorificat adecvat, se obțin rezultatele scontate?

Da, Parteneriatul Strategic cu SUA este valorificat adecvat și urmează să se dezvolte această cooperare. Vom întreprinde acțiuni concrete în extinderea acestei cooperări. Unele aspecte au fost discutate și în cadrul vizitei efectuate în SUA la începutul mandatului meu. Și dorim să avem cât mai multe beneficii pentru cetățenii Republicii Moldova. Și trebuie să specificăm că SUA sunt un partener nu doar bilateral, dar și în cadrul multilateral, deoarece joacă un rol foarte important în multe structuri internaționale, cum ar Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială, și ne-au ajutat mult prin intermediul acestor organizații să evităm criza care plana asupra țării noastre.

Să ne referim și la cooperarea cu un alt partener strategic, România, amintind că recent s-au împlinit 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și România. Pe parcursul acestor ani tonalitatea dialogului dintre Chișinău și București a fost diferită, uneori în funcție de culoarea politică a guvernărilor, dar susținerea multilaterală a fost într-o dinamică constantă. Cum apreciați acum relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România ?

Relațiile dintre Republica Moldova și România sunt excelente. În geografia vizitelor mele Bucureștiul a fost inclus de 3 ori, dar dincolo de semnificația acestor vizite, de mesajele care sunt transmise cel mai mult contează acțiunile concrte, din care ar rezulta beneficii pentru cetățenii noștri. Ideea pe care o reiterez este că între Republica Moldova și România există o comunitate de istorie, de limbă, de cultuă, dar ne dorim și una de infrastrutură. Am avea de câștigat dacă vor fi construite mai multe poduri peste Prut, pentru a avea acces mai rapid în România. Se construiește deja secțiunea gazoductului UngheniChișinău, o continuare a celui de la Iași-Ungheni. Au ajuns deja primele țevi care ne vor conecta la rețeaua europeană de distribuție a gazelor. Am discutat detalii privind sistemul de telefonie roamning, care constituie un beneficiu pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului. Iată aceeste acțiuni sunt foarte importante. Pentru noi este primordial să avem o politică externă echilibrată, să întreprindem acțiuni care ar contribui la creșterea nivelului de tari al cetățenilor. Aceasta se obține prin atragerea investițiilor, implementarea unor proiecte. În acest context se cere de specificat să rolul ambasadelor este foarte important. Vorbim de diplomația economică. Vreau să concretizez că majoritatea ambasadorilor își fac bine meseria, sunt profesioniști, sunt deschiși în dialogul cu concetățenii noștri, dar au fost și unele adresări ale conaționalilor noștri, inclusiv la Congresul Diasporei, dar și pe rețelele de sociali-

zare cum că unii ambasadori nu sunt deschiși spre un dialog cu moldovenii din străinătate aflați în situații dificiale, care nu pot fi soluționate fără sprjinul misiunilor noastre diplomatice.

Menționez că de fiecare dacă când mergem în străinătate, în vizite oficiale sau de lucru, includem neapărat în agendă și întrevederi cu reprezentanții diasporei. Aceste întâlniri sunt foarte utile, atât pentru autorități, cât și pentru concetățenii noștri. Și ambasadorii noști au datoria să mențină un dialog permanent cu moldovenii de peste hotare. Ușile ambasadelor noastre trebuie să fie deschise permanent, iar ambasadorii să fie în serviciul cetățenilor, să facă tot posibilul pentru a le soluționa toate problemele cu care se confruntă. Referitor la diplomația economică, reiterez că politica externă trebuie să genereze beneficii cetățenilor, să aducă investiții, să contribuie la crearea locurilor de muncă. Consider că nu este normal ca să tot solicităm ajutor din partea altor țări. Da, acum avem nevoie de asistență externă, căci situația este complicată, dar îmi doresc și sper că și țara noastră să devină donatoare, să ofere asistență altor state. Există asemenea exemple când țări sărace s-au dezvoltat și acum pot acorda ajutor – România, Polonia, Slovacia, țările Baltice. Noi ca țară trebuie să avem această ambiție, să tindem spre aceasta. Or, fără o diplomație economică eficientă nu se poate atinge un asemenea obiectiv. Dar există o problemă – un ambasador poate să discute cu investitorii, să fie semnate contracte, dar dacă în țară nu este stabilitate, atunci nimeni nu va dori să investească. Da, puteam promova imaginea țării în străinătate, dar trebue să fie credibilitate, să asigurăm investitorii că corupția a fost eradicată. Deci, atragerea investițiilor nu depinde doar de abilitatea ambasadorilor sau a consilierilor economici de a negocia, dar și de realitatea din țara noastră, unde instituțiile statului trebuie să fie funcționale, să-i ajute, să-i motiveze pe investitori.

Relațiile cu Federația Rusă acum, mai mult decât în ultimii ani, sunt comentate pe larg în spațiul public, sunt în vizorul experților de politică externă. Ar însemna aceasta o reorientare a vectorilor de dezvoltare ?

Menționez că relațiile economice și politice dintre Republica Moldova și Federația Rusă sunt complicate de mai mult timp. În special, după eșecul Planului Kozac de federalizare a Republicii Moldova, în anul 2003. Ulterior au fost puse mai multe embargouri pentru produsele moldovenești, dar și unele restricții în contextul Acordului de Liber Schimb, în anul 2014.

Pe hârtie există un Acord de Liber Schimb între statele CSI, dar în realitate Rusia a suspendat aplicarea acestui acord cu Republica Moldova, deși nu este unul bilateral. Acest fapt, desigur, nu ne convine, căci suntem interesați să exportăm pe cât mai multe piețe. Dacă ne uităm la datele statistice pentru anul trecut, 68% din produsele moldovenești s-au îndreptat spre UE, iar spre Rusia 8%. Acest nivel scăzut al volumului schimburilor comercial-economice este din cauza restricțiilor impuse de Federația Rusă.

ZILELE DIASPOREI

Un dor cu numele A

Moldova

devenit deja o tradiție ca la sfârșitul lunii august la Chișinău să se desfășoare Zilele Diasporei, eveniment la care participă conaționalii noștri stabiliți în străinătate, fie permanent, fie temporar. Este o oportunitate de a discuta despre problemele cu care aceștia se confruntă în țările lor de reședință și ce poate întreprinde autoritățile în susținerea lor. Este un dialog necesar, un început de stabilire a unei punți de legătură dintre Republica Moldova și zeci de țări ale lumii, unde au ajuns concetățenii noștri.

Evenimentul din acest a fost unul semnificativ, la festivittatea de inaugurare participând atât președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cât și premierul Maia Sandu. Este un argunent că președinția și guvernul vor încerca să-și conjuge eforturile în soluționarea problemelor cu care se confruntă moldovenii de pretutindeni. Și pare a fi o viziune comună în ceea ce privește consolidarea diasporei moldovenești. Acest lucru a fost reiterat și în discursurile oficialităților.

Președintele Igor Dodon a specificat că în premieră în cadrul președinției a apărut funcția de consilier pentru relații cu diaspora, ceea ce înseamnă că instituția prezidențială încearcă să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă cu cei peste un milion de concetățeni aflați peste hotare, în mare parte, de nevoie plecați de acasă, din necesitatea asigurării unui trai decent pentru copiii lor. De asemenea, șeful statului s-a referit la rolul diasporei în promovarea imaginii țării noastre, deoarece, în linii mari, concetățenii noștri sunt caracterizați peste hotare ca oameni harnici, încadrați în societățile țărilor de reședință, care respectă legile statelor gazdă. Dar este important și faptul că suma banilor trimiși anual acasă ajunge la aproxiamtiv 30 de miliarde de lei, ceea ce constituie peste 50% din bugetul de stat. Iar investițiile acestora sunt de 10 ori mai mari decât cele ale investitorilor stărini. Acest lucru este cunoscut de cetățenii simpli – părinții, copiii, rudele, prietenii rămași acasă și trebuie, la fel, să fie cunoscut și apreciat de conducerea țării. În acest sens, amintesc faptul că doamna prim-minsitru, Maia Sandu, a atras în echipa sa guvernamenatlă mai mulți reprezentanți ai diasporei, ceea ce denotă recunoașterea profesionalismuliui, a înaltelor calități manageriale ale reprezentaților comunităților de moldoveni. În altă ordine de idei, Igor Dodon s-a referit la unele aspecte ce frământă întreaga societate – impactul schimbării gurvernului la începutul lunii iunie, care sunt prioritățile coaliției de guvernare și cât ar putea aceasta să se mențină la putere. ,,Ceea ce am făcut noi, clasa politică, pe data de 8 iunie este începutul unei noi pagini în istoria modernă a țării noastre. Mulți nu-și imaginau, nu credeau că vom găsi limbă comună noi, socialiștii cu Maia Sandu și Andrie Nastase. Or, mă bucur că, pentru binele poporului, am dat dovadă de maturitate politică. Nu a fost simplu, dar ne-am asumat toate riscurile, inclusiv cele cu caracter politic. Știu că mulți dintre Dunneavoastră, cei prezenți în sală, la prezindențiale ați votat împotriva mea, unii poate împotriva Maiei Sandu, dar acum când formăm o coaliție de guvernare, vreau să cred că v-ați schimbat opiniile. Și acest fapt ne înurajează să mergem mai departe. Noi vă apreciem și vă respectăm pe toți, indiferent unde vă aflați, în Vest sau în Est. Sunteți cetățenii noștri și aveți aceleași drepturi. Acum important este ce urmează după ce țara a scăpat de captivitate, a trecut pe un nou făgaș. Toți ne întreabă, inclusiv partenerii noștri din UE, SUA și Federațai Rusă, cât ar putea să se mențină la guvernare această coaliție,. Le răspund că voi face tot posibilul ca să aibă un mandat deplin, adică 4 ani. Știu că nu este simpu, avem viziuni diferite, dar așa este și socitetatea noastră, diferită. Astfel, această alianță este oglinda societății. Or, ne unește dorința unică de a face reforme, în primul rând, în domeniul justiției”, a concluzionat șeful statului.

La rândul său, prim-ministrul Maia Sandu a menționat că luna august este cea mai bogată pentru Republica Moldova, deoarece suntem mai mulți, grație revenirii celor plecați de acasă. ,,În luna august noi devenim o familie mare și puternică. Dacă am fi în tot restul anului la fel, am reuși să facem multe lucruri bune. Oricum, voi rămâneți cei care sunteți aproape de țară, mereu cu gândul la cei dragi. Voi sunteți cei care ajutați ca cei rămași acasă să o ducă mai bine. Voi sunteți cei care stați la cozi interminabile pentru a vota, căci vă pasă ce se întâmplă în Republica Moldova, care va fi viitorul ei. De fiecare dată când vorbesc cu oameni din țările unde vă aflați, aflu că sunteți apreciați. Și o spun cu fermitate că voi sunteți adevărații ambasadori ai țării noastre, datorită vouă Republica Moldova devine mai cunoscută în lume. Voi ați plecat de acasă, deoarece nu ați avut oportunități de dezvoltare, dar nici posibilități de a vă întreține familiile. Pe parcursul întâlnirilor din timpul campaniei electorale am ascultat zeci și zeci de istorii ale concetățenilor noștri. Emoționante aceste istorii, căci pentru toți a fost o durere să plecați de acasă. Despre fiecare istorie se poate scrie cărți. Dar să știți că Guvernul actual recunoaște sacrificiul, curajul, puterea Dumneavoastră de a vă afirma ca oameni demni, liberi, profesiniști în țări străine. Moldova are nevoie de voi, are nevoie de sprijinul vostru în reformarea economică și democratică a țării noastre”, a declarat Maia Sandu.

Rolul diasporei în promovare imaginii țării noastre a fost reiterat în discursul său și de ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Oficialul s-a referit la unele acțiuni demarate în vederea accesibilității cât mai rapide a serviciilor consulare. „Vom reduce de două ori termenul de aşteptare pentru acordarea documentelor moldoveneşti în cadrul misiunilor diplomatice.Discutăm cu mai multe țări partenere pentru reducerea prețurilor la roaming, ca peste un timp, să nu mai primim sms la hotar cu prețuri enorme pentru utilizarea serviciilor de telefonie. Am luat măsuri ca diaspora să aibă acces permanent la ambasadorii Republicii Moldova, pentru că ei sunt trimişi peste hotare în slujba cetățeanului. Nu

voi tolera ca unii ambasadori să continuie să trăiască în „turnuri de fildeş”, departe de problemele oamenilor. Vom promova cu intensitate diplomația economică, pentru o mai bună prezență a țării noastre pe plan economic internațional, precum şi atragerea investițiilor străine”, a menționat Nicu Popescu.

Despre necesitatea menținerii unui dialog constant între autorități și diaspora au vorbit și ministrul Economiei și Infrastructurii, Vadim Brânzan, și cel al Finanțelor, Natalia Gavriliță, precum și reprezentanți ai unor organizații internaționale partenere ale Republicii Moldova.

La festivitatea de inaugurare a fost prezenți și viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne, Andrei Năstase, care a specificat ,,Faptul că avem în calendarul evenimentelor publice Zilele Diasporei reflectă una dintre cele mai triste evoluții din țara noastră din ultimele trei decenii, pentru că peste un milion de cetățeni au fost practic alungați de aici de sărăcie, de lipsa de perspectivă, dar și de abuzurile comise de guvernările anterioare, pe timpul cărora un om cinstit și corect nu avea cum să-și împlinească aspirațiile. M-aș fi bucurat să avem cu o sărbătoare mai puțin în calendar, dar în schimb Dumneavoastră cei din diasporă să fiți aici, acasă, alături de cei dragi”, a spus Andrei Năstase.

Pe parcursul a două zile au avut loc mai multe ateliere de lucru, cu oficiali ai ministerelor Afacerilor Externe și Integrării Europene, Educației, Culturii și Cercetării, Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Au fost puse în discuție diverse aspecte privind susținerea concetățenilor noștri pe aceste importante dimensiuni. În același context, Zilele Diasporei, a fost organizată tradiționala tabăra de vară pentru copii concetățenilor noștri din străinătate ,,Dor”. Aceasta cu scopul ca ei, urmașii celor plecați de acasă să nu-și uite identitatea, să nu rupă legătura cu baștina părinținților și buneilor lor. Să-și păstreze rădăcinile.

INTERVIU DIPLOMATIC

Valeria

BIAGIOTTI Ambasadoarea Extraordinară și Plenipotențiară a Republicii Italiene în Republica Moldova

Excelență, cum a evoluat cooperarea bilaterală moldo-italiană de când V-ați început misiunea în calitate de Ambasadoare a Italiei la Chișinău? În acești 2 ani și jumătate cooperarea bilaterală a continuat să se fortifice în toate domeniile, datorită nu doar activităților instituționale, inclusiv ale Ambasadei noastre, dar și numeroaselor organizații și cetățenilor italieni și moldoveni, care se dedică cu entuziasm pentru intensificarea relațiilor între Țările noastre. În calitate de Ambasadoare participați la diverse evenimente, multe dintre ele organizate chiar de Ambasadă. În opinia Dumneavoastră, care din acestea au avut un rezultat mai bun în consolidarea relațiilor interpersonale?

Consider că toate inițiativele organizate sunt o ocazie importantă de schimb și cunoaștere reciprocă.

Printre inițiativele care au contribuit într-o măsură mai mare la îmbogățirea dialogului se înscrie și evenimentul organizat cu prilejul Săptămânii Limbii Italiene în lume, cu participarea scriitorilor moldoveni, care, prin intermediul romanelor și poeziilor lor, ne-au povestit despre ”întâlnirea” lor cu Italia. În Republica Moldova sunt înregistrate 1349 întreprinderi cu capital italian. Ce domenii acoperă acestea și cum apreciază oamenii de afaceri italieni perspectivele de investiție în Moldova? În realitate, nu toate aceste întreprinderi sunt active, dar cu siguranță companiile cu capital italian sunt destul de multe în Moldova, iar noi încercăm să stabilim cu exactitate numărul lor. Sectoarele în care acestea activează sunt foarte diferite, de la industria textilă la cea a pielăriei și încălțămintei, producerea cablajelor și sectorul componentelor auto, precum și cel al serviciilor informatice. Sunt o mulțime de exemple pozitive, inclusiv din partea companiilor care activează aici de zeci de ani.

Recent, am observat un nou interes din partea antreprenorilor italieni față de Moldova. În același timp, aceștia se așteaptă la o ameliorare continuă a climatului investițional, care presupune și o reformare a sistemului judiciar, cât și lupta cu corupția. În ultimii 2 ani se atestă o creștere a volumului de schimburi economice dintre Țările noastre.

Cum se explică acest fenomen?

Cu siguranță, acest fenomen este un semn al dinamismului relațiilor bilaterale, al interesului reciproc pentru produsele celeilalte țări, al activității companiilor italiene prezente în Moldova, cât și a eforturilor tuturor celor ce promovează imaginea Moldovei în Italia și cea a Italiei în Moldova. Un rol determinant l-a avut și Acordul de Liber Schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană, de la semnarea căruia s-au împlinit 5 ani.

Din ce motive Italia este interesată în cooperarea cu Țările din afara spaţiului comunitar?

Datorită poziției sale geografice, Italia are o proiecție naturală spre exterior, începând cu zona Mediteraneană, dar nu numai. În cazul Republicii Moldova, prezența unei vaste comunități de moldoveni în Italia și a unui nucleu semnificativ de italieni în Moldova, consolidează interesul reciproc între cele două Țări. În calitate de Stat membru al Uniunii Europene, Italia susține Republica Moldova în procesul de realizare a Acordului de Asociere și de Liber Schimb cu UE.

Proiectul Acordului în domeniul securității sociale între Republica Moldova și Republica Italiană a fost negociat și parafat. Ce presupune acest document și când ar putea fi semnat?

Sperăm ca Acordul în domeniul securității sociale să fie semnat în curând. Acesta va consolida cooperarea administrativă între cele două Țări și va fluidiza schimburile de informații și de date între instituțiile de protecție socială. Dar aș dori să reamintesc că cetățenii moldoveni care muncesc legal în Italia beneficiază deja de toate drepturile garantate atât de Constituție, cât și de legile italiene ce reglementează condițiile de ședere a cetățenilor străini, fie că provin din interiorul sau din afara Uniunii Europene. Vă aduc un exemplu, citând datele privind comunitatea de moldoveni din Raportul Ministerului Muncii și Politicilor Sociale din Italia: pe parcursul anului 2017 un număr de 25.793 cetățeni moldoveni au beneficiat în Italia de îndemnizația de șomaj. În ceea ce privește pensia, atât cetățenii moldoveni care rămân în Italia, cât și cei care decid să revină definitiv în Moldova au deja dreptul la pensie, indiferent de semnarea acestui Acord. Pentru prima categorie se aplică aceleași legi ca și pentru cetățenii italieni; în timp ce cetățenii din a doua categorie vor putea primi o pensie chiar și după un număr limitat de ani munciți, în funcție de contribuțiile vărsate.

Conform datelor aceluiași raport, în perioada 2016-2017 numărul pensiilor IVS (pentru invaliditate, limită de vârstă și pentru urmași) acordate imigranților proveniți din Republica Moldova a înregistrat o creștere mai mare în comparație cu numărul total al cetățenilor extracomunitari, adică +21,7 % față de +11,3 %.

La ultimele evenimente, organizate cu ocazia celebrării Sărbătorii Naționale a Italiei, au participat mulți italieni. Cum este relația Dumneavoastră cu ei?

Este frumos să poți conta pe o comunitate de conaționali atât de numeroasă, una dintre cele mai dinamice și mai integrate în Republica Moldova (având în vedere și numărul mare de căsătorii mixte!). Ei sunt, înaintea mea, adevărații Ambasadori ai Italiei în Republica Moldova.

Cu mulți dintre ei colaborăm în cadrul inițiativelor comune pentru promovarea raporturilor moldo-italiene. Sunt mereu bucuroasă să revăd conaționalii atât la reuniunile, pe care le organizăm o dată la trei luni la Ambasadă, cât și la nivel bilateral.

Recent am celebrat Ziua proclamării Republicii Italiene. Cum s-a desfășurat în acest an?

Pentru mine a fost deja a treia Zi Națională a Italiei sărbătorită la Chișinău. La festivitatea din acest an au participat circa 800 de persoane. Datorită contribuției fundamentale a numeroșilor parteneri, și în acest an am dorit să profităm de ocazie nu numai pentru a celebra prietenia dintre Italia și Republica Moldova, dar și pentru a valorifica prezența italiană în această Țară, precum și perspectivele pe care Italia poate să le ofere, și, în general, ceea ce noi numim ”Viața în stil Italian”. În semn de strânsă colaborare dintre Carabinierii moldoveni și cei italieni, am putut conta pe prezența Orchestrei și Corului Departamentului Trupelor de Carabinieri de la Chișinău precum și pe cea a unui oaspete special, Ethan – câinele oferit în dar de Italia pentru a consolida activitățile antiexplozive ale Carabinierilor din Moldova.

De asemenea, am dorit să prezentăm o zonă extraordinară a Țării noastre și anume Parcul Arheologic din Valea Templelor din Agrigento (Sicilia), a cărei excelențe oenologice am avut ocazia să le savurăm. Ziua Națională a Italiei ediția 2019 ne-a oferit, de asemenea, posibilitatea să celebrăm 500 de ani de la moartea unei personalități italiene extraordinare, Leonardo da Vinci. În acest sens, a fost organizată o expoziție despre viața și operele lui Leonardo. De asemenea, a fost expusă o serie de lucrări realizate de elevi de la diferite școli din Țară și de studenți de la Universitatea Tehnică din Moldova, cărora li s-a cerut să se inspire din lucrările geniului italian.

Eccellenza, come è evoluta la cooperazione da quando è iniziata la Sua missione quale Ambasciatrice d’Italia a Chisinau?

In questi due anni e mezzo la cooperazione bilaterale ha continuato a consolidarsi in tutti i settori, grazie non solo alle attività istituzionali, incluse quelle di quest’Ambasciata, ma anche dei tanti enti e singoli cittadini italiani e moldavi che si spendono quotidianamente con entusiasmo e dedizione per intensificare le relazioni tra i due Paesi.

Come Ambasciatrice Lei partecipa a molti eventi, inclusi i tanti organizzati dall’Ambasciata. Quale a Suo avviso ha avuto maggior esito sulle relazioni interpersonali?

Penso che tutte le iniziative organizzate siano un’importante occasione di scambio e di conoscenza reciproca. Tra quelle che più hanno contribuito all’arricchimento del dialogo mi viene in mente un evento realizzato in occasione della Settimana della Lingua Italiana nel mondo, con la partecipazione di scrittrici e scrittori moldavi i quali, attraverso i loro romanzi e le loro poesie, hanno raccontato il loro “incontro” con l’Italia.

In Moldova sono registrate 1349 aziende italiane. Quali sono i settori nei quali operano? Come giudicano le prospettive di investimento?

In realtà, non tutte queste aziende sono attive, ma vi è sicuramente un numero molto consistente di società italiane, che stiamo tentando di censire con maggior precisione. Gli ambiti di attività spaziano enormemente, tra questi vi sono il tessile, le calzature, il settore cablaggi, la componentistica auto ed i servizi informatici.

Varie sono le esperienze positive anche da parte di aziende che operano da decenni in questo Paese. Abbiamo registrato recentemente un rinnovato interesse nei confronti della Moldova da parte degli imprenditori italiani. Al contempo però si auspica anche da parte loro che vi sia un continuo sforzo per il miglioramento del clima degli investimenti, che passa anche dalla riforma del sistema giudiziario e dalla lotta alla corruzione.

Negli ultimi 2 anni vi è stata una crescita degli scambi economici tra i nostri Paesi. Come si può spiegare questo fenomeno?

E’ senza dubbio un segnale di vivacità dei rapporti bilaterali, dell’interesse per i rispettivi prodotti, delle attività delle aziende italiane che si trovano in Moldova e infine del lavoro di tutti coloro che promuovono la Moldova in Italia e l’Italia in Moldova.

Un ruolo determinante nella crescita lo ha svolto però anche l’Accordo di Libero Scambio con l’Unione Europea, di cui celebriamo quest’anno il quinto anniversario.

Perché l’Italia è interessata alla cooperazione anche con Paesi al di fuori della UE? Anche per la sua posizione geografica, l’Italia ha una naturale proiezione verso l’esterno, a cominciare dall’area mediterranea, ma non solo. Nel caso della Repubblica di Moldova, la presenza di una larga comunità moldava in Italia e di un nucleo rilevante di italiani in Moldova rafforza l’interesse reciproco tra i due Paesi. In qualità di Stato membro dell’Unione, l’Italia sostiene inoltre la Moldova nel suo percorso di realizzazione dell’Accordo di Associazione e di Libero Scambio con la UE. Il progetto di Accordo in materia di sicurezza sociale tra la Repubblica di Moldova e la Repubblica Italiana è stato negoziato e siglato. Cosa comporta questo documento e quando è prevista la firma?

Speriamo che l’Accordo in materia di sicurezza sociale possa essere concluso presto. Esso rafforzerà la collaborazione amministrativa tra i due Paesi e renderà più fluido lo scambio di informazioni e dati tra le istituzioni circa la sicurezza sociale. Tengo però ancora una volta a ricordare che i cittadini moldavi che lavorano legalmente in Italia sono già naturalmente garantiti nei loro diritti, oltre che ovviamente dalla Costituzione, anche dalle leggi italiane che regolano la condizione degli stranieri ivi residenti, sia che siano di Paesi all’interno o all’esterno della UE. Per fare un esempio citando i dati sulla comunità moldava nel rapporto del Ministero del Lavoro e delle Politiche Sociali italiano, nel corso del 2017, 25.793 cittadini moldavi hanno beneficiato

in Italia di indennità di disoccupazione. Per quanto riguarda invece la pensione, sia i cittadini moldavi che rimangono in Italia, sia coloro che invece decidono di rientrare definitivamente in Moldova, hanno già diritto a una pensione, a prescindere dall’accordo. Per i primi varranno le stesse norme in vigore per i cittadini italiani, per i secondi invece sarà possibile ricevere una pensione anche con un numero limitato di anni lavorati, sulla base dei contributi versati.

Sempre secondo i dati del citato rapporto del Ministero del Lavoro, tra il 2016 e il 2017 il numero delle pensioni IVS (Invalidità, Vecchiaia, Superstiti) erogate a migranti provenienti dalla Moldova ha subito un incremento superiore a quello registrato per il complesso dei cittadini non comunitari: +21,7% a fronte dell’+11,3%.

Agli ultimi eventi organizzati dall’Ambasciata in occasione della Festa Nazionale vi erano tanti connazionali, come è il Suo rapporto con loro?

E’ bello poter contare su una comunità così numerosa di connazionali, una delle più dinamiche e ben integrate in Moldova (visto anche il rilevante numero di matrimoni misti!). Sono loro, prima di me, i veri Ambasciatori dell’Italia nella Repubblica di Moldova.

Con molti di loro lavoriamo insieme anche su iniziative congiunte per promuovere i rapporti tra i nostri Paesi. Sono sempre lieta di poter incontrare i connazionali sia nelle riunioni che organizziamo ogni tre mesi in Ambasciata, sia a livello bilaterale.

Si è tenuta di recente la Festa Nazionale, quali sono le sue valutazioni?

Si è trattato per me già della terza Festa Nazionale celebrata a Chisinau, che ha visto quest’anno la partecipazione di circa 800 persone. Grazie anche al fondamentale contributo di numerosi partner, anche quest’anno abbiamo voluto cogliere l’occasione di questo evento non solo per celebrare l’amicizia tra l’Italia e la Repubblica di Moldova, ma anche per valorizzare le realtà italiane presenti in questo Paese, le prospettive che l’Italia può offrire e più in generale quello che definiamo come Vivere all’Italiana.

A suggello della stretta collaborazione tra l’Arma dei Carabinieri Italiani e quelli moldavi, abbiamo potuto contare sulla presenza dell’Orchestra e del Coro dei Carabinieri Moldavi, oltreché di un ospite speciale, Ethan, il cane donato dall’Italia per rafforzare le attività antiesplosive dei Carabinieri Moldavi.

Abbiamo inoltre voluto presentare un’area straordinaria del nostro Paese, il Parco archeologico della Valle dei Templi di Agrigento, di cui abbiamo gustato anche le eccellenze enologiche.

La Festa Nazionale del 2019 ci ha offerto infine l’occasione per celebrare un anniversario importante, i 500 anni dalla morte di un personaggio straordinario, Leonardo da Vinci. Abbiamo infatti presentato una mostra sulla vita e le opere di Leonardo, oltre che una serie di lavori realizzati da giovani moldavi provenienti da varie scuole del Paese e dall’Università Tecnica della Moldova, cui si è richiesto di ispirarsi al genio italiano.

INTERVIU DIPLOMATIC

Dereck

HOGAN

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al SUA în Republica Moldova

SUA, PARTENER ªI PRIETEN DEVOTAT AL MOLDOVEI

L

a 4 iulie 1776 SUA și-a declarat Independența. De atunci și până în prezent se vorbește despre democrația americană ca un reper al existenței acestei țări. Este un exemplu, dar și un sprijin pentru statele care doresc să îmbrățișeze valorile democratice. Republica Moldova se înscrie printre țările susținute de SUA în procesul de democratizare, de modernizare . Unele aspecte ale cooperării moldo-americane au fost punctate în interviul oferit de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al SUA la Chișinău, Dereck HOGAN.

Excelență, în mesajul de salut adresat cetățenilor Republicii Moldova la începutul mandatului Dumneavoastră de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al SUA la Chișinău afirmați că respectați țara noastră ,,pentru tenacitatea cu care îşi consolidează independenţa şi îşi construieşte „o societate democratică”. Ce impresii v-a făcut realitatea de la Chișinău în perioada de aflare aici?

Mulțumesc frumos pentru această oportunitate de a discuta despre prioritățile activității mele în calitate de ambasador al SUA în Republica Moldova.

Chiar de la început am fost impresionat de dorința poporului Moldovei de a construi un stat democratic și independent. Dar, evident, calea spre democrație nu este deloc ușoară și simplă. Această cale implică atât urcușuri cât și declinuri. Nici o țară cu un nivel avansat de democrație, inclusiv Statele Unite, nu a avut o cale ușoară, fără impedimente și fără greșeli din care să învețe. Important este de a depăși greutățile și de a continua calea spre valorile democratice. Impresiile mele despre Moldova nu s-au schimbat. Este o națiune cu un potențial mare, o națiune care, sunt sigur, va reuși să construiască o viață mai bună pentru toți cetățenii săi.

Mesajul Dumneavoastră a avut un impact deosebit, de aceea trebuie să amintesc că ați mai afirmat că „SUA au fost şi vor fi mereu parteneri ai Moldovei, prieten devotat”. Acum care sunt domeniile prioritare în care SUA va susține Republica Moldova?

Mulțumesc pentru cuvintele Dumneavoastră de apreciere. Este adevărat că Statele Unite sunt un partener de dezvoltare al Moldovei, care pe parcursul anilor a contribuit cu asistență de aproape 1,5 miliarde dolari. Au fost realizate proiecte foarte importante prin USAID și prin alte agenții ale SUA, care au adus rezultate tangibile în așa domenii ca IT, agricultura, industria vinicolă, industria ușoară, turism și multe altele. O prioritate pentru noi, pentru dezvoltarea continuă a țării este promovarea statului de drept și consolidarea sistemului judiciar. Vom aprofunda Parteneriatul nostru cu Guvernul Moldovei și societatea civilă din acest domeniu. Suntem bucuroși că datorită proiectelor noastre, vinificatorii din Moldova au ieșit pe piețele

internaționale. Au fost implementate proiecte în domeniul financiar-bancar, ca, spre exemplu, crearea Depozitarului Central Unic al Valorilor Mobiliare, sau în domeniul judiciar - Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor. Dorim să continuăm asistența în aceste și în alte domenii, care ar îmbunătăți viața tuturor cetățenilor Moldovei.

Schimburile comercial-economice dintre SUA și Republica Moldova în ultimii ani sunt în creștere. Căror factori se datorează această dinamică pozitivă?

Suntem bucuroși să vedem aceste tendințe pozitive și credem că aceasta este doar începutul. Există potențial mare de dezvoltare în acest domeniu și mă refer anume la agricultură, energie, tehnologiile informaționale, industrie și infrastructură. Factorii care au contribuit la creșterea relațiilor economice includ cooperarea la nivel înalt între guvernele noastre, asistența tehnică și financiară din partea partenerilor de dezvoltare, inclusiv Statele Unite, și capacitatea cetățenilor Moldovei de a oferi produse și servicii de calitate înaltă pe piața americană.

De multe ori se menționează că instabilitatea politică din Republica Moldova împiedică realizarea reformelor, iar fără acestea este imposibilă atragerea investițiilor.

Dumneavoastră cum apreciați climatul investițional din țara noastră?

Climatul investițional atractiv depinde de mulți factori, dar în primul rând de condiții și reguli egale de joc pe piață, de nivelul de transparență și independență a sistemului de justiție. Investitorii străini vor să fie siguri că nu riscă și că vin într-un climat care să le permită să se dezvolte. Moldova depune eforturi în crearea acestui mediu investițional favorabil și mulți investitori străini deja sunt prezenți aici. Cu toate acestea Moldova are multe încă de făcut în acest domeniu și sper că noul guvern va avea aceasta ca una din prioritățile sale.

Domnule ambasador, s-au împlinit 20 de ani de la lansarea Parteneriatului de cooperare dintre Carolina de Nord și Republica Moldova. Ce ne puteti spune despre rezultatele acestui Parteneriat?

Parteneriatul dintre Republica Moldova și Carolina de Nord este un parteneriat durabil și frumos, care a dus la renovarea orfelinatelor și școlilor din Moldova, la posibilitatea pentru sute de elevi să-și facă prieteni și să învețe unii de la alții, la ridicarea nivelului profesionist al profesorilor, specialiștilor din sectorul medical, liderilor de tineret, etc. Semnarea recentă a unui nou acord pe cinci ani demonstrează că această colaborare va continua să consolideze legăturile dintre popoarele noastre.

Regiunea din care face parte Republica Moldova este în vizorul SUA în ceea ce privește securitatea. În calitate de observator în formatul 5+2 de reglementare a diferendului transnistrean, SUA cum vede soluționarea acestui conflict?

Vreau să subliniez că noi susținem suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei în cadrul hotarelor ei recunoscute internațional, cu un statut special pentru Transnistria. Noi încurajăm dialogul dintre Chișinău și

Tiraspol și, desigur. suntem în continuare angajați în procesul 5+2 pentru găsirea unei soluționări durabile a acestui conflict.

Realizăm acest interviu cu ocazia Sărbătorii Naţionale a SUA şi nu pot să nu amintesc de democraţia americană, care este un exemplu pe plan mondial. La distanță de timp, de la istorica dată de 4 iulie 1776, când a fost declarată Independența SUA, percepția americanilor despre democrație, statul de drept și alte valori democratice s-a schimbat?

Eu consider că percepția valorilor democratice de bază nu s-au schimbat și nu se vor schimba. În Declarația de Independentă a SUA este scris ”că toți oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viața, Libertatea și căutarea Fericirii”. Nu cred că percepția acestor valori se va schimba vreodată. Și cu această ocazie frumoasă doresc să spun tuturor concetățenilor mei: ”Happy Independence Day!”

Chisinau, str. Sciusev 51

Tel.: +373 686 77 776

INTERVIU DIPLOMATIC

Dušan

DACHO

Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Slovaciei în Republica Moldova

Î

n contextul deținerii Slovaciei a președinției în exercițiu a OSCE, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Slovace în Republica Moldova , Dušan DACHO, oferă detalii despre această importantă perioadă. De asemenea, se va referi la rezultatele obținute de Slovacia în cei 15 ani de când a aderat la UE. Un alt reper al interviului este despre cooperarea dintre Slovacia și Republica Moldova.

Domnule ambasador, vizita la începutul anului în Republica Moldova a președintelui în exercițiu al OSCE, ministrul slovac de externe, Miroslav Lajčák, înseamnă că soluționarea conflictului transnistrean este o prioritate pentru țara dumneavoastră în timpul președinției sale în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa? Și ce activități sunt planificate pentru acest an?

Vizita în Republica Moldova a președintelui în exercițiu al OSCE, ministrul de externe al Slovaciei, Miroslav Lajčák după cea din Ucraina, este un argument că această regiune este o prioritate pentru președinția slovacă la OSCE. Noi simțim că în Republica Moldova, după Ucraina, se poate de lucrat ca într-o țară prioritară. Or, trebuie să concretizez că un reper al președinției noastre sunt cetățenii, în special, cei care au avut de suferit în timpul conflictului sau în perioada post-conflict. Dorim să fim un partener echidistant, corect, cinstit, un intermediar al negocierilor care să contribuie la obținerea unor rezultate reale și concrete, să facă față provocărilor actuale, să apropie activitatea OSCE de realitățile secolului XXI, care sunt în continuă evoluție.

Președinția slovacă se va axa pe trei domenii prioritare, primul fiind atenuarea, reglementarea conflictelor existente. Deci, este un argument că această președinție va lucra pentru cetățeni.

După cum am menționat, în centrul activității, pe parcursul acestui mandat, sunt oamenii, și trebuie să-i susținem, să-i ajutăm să-și revină după cele întâmplate în timpul conflictului. Vrem să fim obiectivi, dar și realiști. Să nu ne uităm prea departe și să nu stabilim obiective care ar putea fi atinse peste un timp îndelungat, dar să ne ocupăm de soluționarea problemelor curente. Cea

Moldova în Progres

\ 35

de a doua prioritate a președinției slovace este în interdependență cu prima asigurarea securității în regiune. Cea de a treia este a abordare realistă, multilaterală, în special în Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia. Acest lucru este foarte important deoarece acestea se află într-o regiune în care influența externă este vizibilă și situația în aceste țări depinde foarte mult de factorii externi. Desigur, este mult de muncit pe această dimensiune și vom face tot posibilul să fie o președinție productivă. Referitor la Republica Moldova, evident, că avem în vedere diferendul transnistrean. Noi suntem adepții unui dialog constructiv și acest fapt a fost reiterat de ministrul Miroslav Lajčák la întrevederile cu autoritățile de la Chișinău , precum și la Tiraspol. Ne încurajează că și de la Chișinău, și de la Tiraspol sunt semnale, este voință politică pentru menținerea unui dialog. Ministrul Lajčák a apreciat înalt ceea ce s-a realizat anul trecut pe această dimensiune.

Au fost rezultate încurajatoare. Acum așteptăm finalizarea ultimelor 2 puncte, după care va trebui să soluționăm rând pe rând următoarele probleme. Și repet să fie pași concreți. În acest context reiterez că este necesară voința politică. De altfel, pe parcursul anului trecut, atât Chișinăului cât și Tiraspolul au demonstrat că este posibil, este real menținerea unui dialog constructiv, pentru că fără o asemenea abordare nu pot fi obținute rezultate. Sperăm că pe parcursul acestui an va fi aceeași dinamică pozitivă a discuțiilor dintre părți.

Dar cum sunt implementate prioritățile mandatului Dumneavoastră, în calitate de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Slovace în Republica Moldova?

Mandatul meu decurge precum și al colegilor mei. Se axează pe Identificarea oportunităților de intensificare a cooperării bilaterale. Ambasada Slovaciei la Chișinău a fost inaugurată în anul 2013, un argument al dorinței noastre de a avea un dialog cât mai eficient între țările noastre. Pe parcursul acestor ani am reușit să stabilit un dialog politic

36 / Moldova în Progres

eficient. Sunt anumite rezultate și pe dimensiunea comercial-economică. Or, mai este și cooperarea multilaterală, în contextul UE, dat fiind faptul că Slovacia este membru al spațiului comunitar de 15 ani. Mă refer la Parteneriatul Estic, lansat acum 10 ani, Slovacia fiind un susținător consecvent al țărilor din această regiune, inclusiv Republica Moldova. Deci, acestea sunt reperele activității mele la Chișinău.

Ați caracterizat cooperarea bilaterală moldo-slovacă pe dimensiunea politică ca fiind foarte bună, armonioasă și consecventă. Dar ce puteți spune despre evoluția cooperării dintre țările noastre în domeniul comercial-economic?

Când vorbim despre relațiile bilaterale dintre țări, în prim-plan apare cooperarea comercial-economică, așa sunt cerințele secolului XXI. Și trebuie să afirm cu satisfacție că odată cu deschiderea ambasadei Slovaciei la Chișinău volumul schimburilor comercial-economice este în creștere. La sfârșitul anului 2014 acesta era de aproximativ 27 de milioane de euro. Apoi a început o dinamică constantă, o creștere cu aproximativ 38-40% în fiecare an, ca la sfârșitul lunii noiembrie 2018 volumul schimburilor economice să atingă cifra de 65 milioane de euro. Deci, în 5 ani această cifră a crescut cu mai mult de 2 ori. Or, aceasta nu înseamnă cu suntem satisfăcuți în totalitate de această creștere. Avem certitudinea că există încă potențial de creștere, de extindere a cooperării comercial-economice. Astfel, în calitatea mea de ambasador depun eforturi pentru a obține rezultate și mai bune. În prezent pregătim vizita unei delegații din Slovacia, dar depinde de situația din Republica Moldova. Dacă va fi format Guvernul de la Chișinău , atunci va veni delegație guvernamentală, în alt caz – va fi o întrevedere al nivel de experți. Dar indiferent de format, impactul, cu siguranță, va fi unul benefic pentru relațiile economice dintre țările noastre, le va da un nou impuls.

Acordul privind Zona de Comerț Liber

între Republica Moldova și UE DCFTA, ce impact are asupra cooperării economice între țările noastre?

Practic, am răspuns la această întrebare anterior, dar reiterez că deși volumul schimburilor comercial-economice a crescut de 2 ori, potențialul existent nu a fost valorificat pe deplin. Fără îndoială, rezultatele vor fi și mai îmbucurătoare, deoarece Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat oferă această posibilitate – extinderea cooperării Republicii Moldova pe dimensiunea comercial-economică cu țările membre ale UE, inclusiv cu Slovacia. În perioada 2014-2018 Republica Moldova a fost pentru Slovacia o țară prioritară pentru asistența de dezvoltare. Își va menține acest statut și după aprobarea noii strategii de cooperare?

Cooperarea pentru dezvoltarea este o prioritate a mandantului meu la Chișinău. În acest sens amintesc că Slovacia a devenit donator după anul 2000, până atunci ea a beneficiat de asistență financiară, dar și de susținere politică din partea unor state ale UE. Începând cu anul 2012 Republica Moldova a devenit o țară prioritară pentru asistența slovacă, unica din Europa, astfel, la finele anului 2013 a fost semnat un memorandum de colaborare pentru dezvoltare. Iar anul trecut a fost lansată o nouă Strategie și țara Dumneavoastră rămâne a fi prioritară încă pentru 5 ani, dar va mai este și Georgia. Sunt câteva domenii prioritare în care vor fi investite mijloace financiare - apa și sanitație, asigurare cu apa potabilă. Un alt domeniu ține de buna guvernare, atât la nivel, cât și local. Și al treilea domeniu – dezvoltarea climatului economic și angajarea în câmpul muncii. Slovacia a trecut prin aceleași procese ca și Republica Moldova, având și multe similitudini. Este puțin mai mare, ca teritoriu, decât țara Dumneavoastră și numărul de locuitori e ceva mai mare. A trecut prin aceleași experiențe și acum putem împărtăși din cele învățate. Avem convingerea că experiența țării noastre este utilă pentru Republica Moldova, dar depinde cât de pregătită este să

preia această experiență, să învețe din greșelile noastre pentru a nu le repeta. Sunt multiple mecanisme – granturi mari și mici, dar și burse pentru tineri, experți, susținerea ONG-urilor. În acest an vom colabora din perspectiva deținerii președinției la OSCE, dorind să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Colaborarăm cu alți parteneri - USAID, agenția germană de dezvoltare GIZ, având proiecte comune de aproximativ un milion de euro. De altfel, anual oferim aproximativ un milion euro pentru dezvoltare. Sunt 12 proiecte mici, care au un buget de maxim 10 mii de euro, în special pentru localitățile rurale, ușor de aplicat și 2 proiecte mari, a Tgcâte 200 de mii de euro.

Anul acesta se marchează cea de-a zecea aniversare a Parteneriatului Estic. În calitate de ambasador al Parteneriatului Estic, știți

foarte bine că țara noastră a fost, într-o anumită perioadă, povestea de succes a acestui format de cooperare cu Uniunea Europeană.

A reușit țara noastră să fructifice toate oportunitățile oferite de UE? Ați menționat concret. Într-un anumit moment Republica Moldova era înaintea celorlalte țări din Parteneriatul Estic, era lider. Ați obținut regim liberalizat de vize, ceea ce este foarte important. A fost semnat Acordul de asociere politică cu UE, dar și Acordul de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat, dar concurența este mare și lucrurile se schimbă.

După țara Dumneavoastră, Georgia obținuse rezultate bune. Acum un interes aparte este pentru Armenia. Or, trebuie să specific că nici o țară din cadrul Parteneriatului Estic nu a putut valorifica întreg spectru de oportunități oferite de această platformă de cooperare cu UE. Astfel, avem ca obiectiv extinderea cooperării.

Pe data de 1 mai se marchează 15 ani de când Slovacia a devenit membră a Uniunii Europene. În această perioadă de timp cum s-a schimbat situația din țara Dumneavoastră? Slovacii continuă să aibă o atitudine pozitivă față decizia de a deveni membru UE? Dacă e să comparăm situația din prezent cu cea de acum 10-15 ani, menționez că s-a schimbat mult.

Am avut ajutor constant din partea UE, și nu doar fonduri sectoriale, de infrastructură. Statul de membru al spațiului comunitar este ca o ștampilă care argumentează stabilitate, iar aceasta este un argument pentru investitori că pot veni cu încredere. Astfel, în prezent produce cel mai mare număr de mașini din lume. Este diversificată economia, iar aceasta contribuie la dezvoltarea țării. Desigur, uneori situația este influențată de factorii externi, dar întotdeauna este susținere.

Moldova în Progres

\ 37

INTERVIU DIPLOMATIC

Zhang

YINGHONG Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Chineze în Republica Moldova

CHINA, DEZVOLTAREA ÞÃRII CONTINUÃ 38 / Moldova în Progres

Domnule ambasador, anul 2019 este unul deosebit în istoria modernă a Chinei – se împlinesc 70 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze. Rezultatele obținute de țara Dumneavoastră în această perioadă de timp sunt spectaculoase. Ce exemple ați putea aduce în acest context? În ultimii 70 de ani, sub puternica conducere a Partidului Comunist Chinez, diverse zone din China s-au dezvoltat rapid și au obținut succese remarcabile. De la începutul fondării Republicii Populare Chineze și până în prezent, China s-a transformat dintr-o țară săracă în a doua cea mai mare economie din lume, cea mai mare țară industrială, cea mai mare țară din punct de vedere al comerțului de mărfuri și al rezervelor valutare, atingând un salt istoric. În 2018, PIB-ul Chinei a depășit 90 de miliarde de yuani (aproximativ 13,6 trilioane de dolari americani), ceea ce reprezintă aproape 16% din economia globală, asigurând mai mult de 30% din creșterea economică globală. Nivelul de trai al populației se îmbunătățește constant, venitul național brut pe cap de locuitor a ajuns la 9.732 dolari, ceea ce este mai mare decât nivelul mediu al țărilor dezvoltate moderat. Numărul săracilor a scăzut brusc, peste 700 de milioane de oameni au scăpat de sărăcie pe parcursul acestor 70 de ani de la fondarea Republicii Populare Chineze, iar China a devenit prima țară în curs de dezvoltare care a atins obiectivele ONU de reducere a sărăciei. Potențialul de inovare este consolidat constant, iar China a devenit a doua cea mai mare investiție în cercetare și dezvoltare din lume.

Numărul de cereri de brevete pentru invenții este pe primul loc în lume timp de opt ani consecutiv. Știința și tehnologia din China se dezvoltă în fiecare zi și a fost creat cel mai avansat sistem industrial din lume, care în ultimii ani a obținut un mare succes în misiuni spațiale cu echipaj, explorare de lună, știință cuantică, cercetare în adâncimi, super computere, navigație prin satelit și multe alte domenii. Puterea integrată a Chinei a crescut la un nivel fără precedent, iar influența sa internațională crește în fiecare zi. Națiunea chineză s-a ridicat în picioare, apoi a devenit bogată și puternică, făcând un salt imens.

Ce factori a influențat aceste rezultate, căror acțiuni se datorează succesul dezvoltării chineze ?

Aceste rezultate magnifice au fost obținute de China datorită alegerii corecte a unei căi de dezvoltare, a celei care îndeplinește condițiile specifice din țară - acesta este un sistem socialist cu caracteristici chineze.

China are peste 5.000 de ani de civilizație și cea mai mare populație din lume. Condițiile dificile și problemele nerezolvate cu care ne confruntăm în procesul de dezvoltare sunt lucruri pe care alte țări nu le-au experimentat și nu le pot înțelege. Astfel China a fost nevoită să procedeze din propria realitate și nu poate copia în întregime modelul de dezvoltare al altor țări. De 70 de ani, de la fondarea Republicii Populare Chineze, sistemul socialist cu caracteristici chineze a fost format continuu, dezvoltat și îmbunătățit datorită căutărilor și încercărilor dificile. Istoria și practica au dovedit pe deplin că acest sistem îndeplinește condițiile naționale de bază ale Chinei, este alegerea oamenilor, o alegere potrivită. Un angajament pentru socialismul cu caracteristici chineze este o bază importantă pentru menținerea stabilității politice pe termen lung în țară, o garanție instituțională pentru integrarea efectivă a resurselor și concentrarea forțelor în proiecte mari, precum și o condiție prealabilă fundamentală pentru dezvoltarea și progresul diferitelor zone din China. Pe de altă parte, dezvoltarea rapidă pe termen lung a Chinei este, de asemenea, inseparabilă de punerea în aplicare constantă a politicii naționale de reformă și deschidere. În 1978, într-un moment critic, în care China s-a confruntat cu mari dificultăți de dezvoltare, iar economia era pe punctul de a se prăbuși, Partidul Comunist Chinez a organizat a treia ședință plenară a celui de al 11-lea Comitet Central și a luat o decizie importantă, de a urmări o politică de reformă și de deschidere și de a considera construcția economică ca fiind centrală.

Această perioadă de 40 de ani din istoria modernă a Chinei, de implementare a politicii de reforme și deschidere, cum poate fi caracterizată? În ultimii 40 de ani, ne-am eliberat constant mințile, am căutat adevărul din fapte și am intensificat reformele în diverse domenii, cum ar fi economia, politica, cultura și societatea și am extins deschiderea tuturor zonelor Chinei către lumea exterioară. Aceasta prin ajustarea relațiilor de producție, astfel încât să fie mai

Moldova în Progres

\ 39

adaptate cerințelor dezvoltării forțelor productive, iar viabilitatea socială stimulată constant prin ajustarea relațiilor de interese. Privind înapoi, la istoria politicilor de reforme și deschidere, constatăm că fiecare reformă majoră a dat o nouă vitalitate dezvoltării partidului și țării și a unui impuls puternic pentru promovarea cauzei partidului și a oamenilor. Mai ales după cel de-al 18-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, Comitetul Central al partidului, în frunte cu tovarășul Xi Jinping, ca nucleu, a efectuat reforme aprofundate și cuprinzătoare, cu determinare și forță fără precedent, a emis peste 400 de documente cheie de reformă și a prezentat peste 1900 de planuri de reformă viabile și vibrante în diferite domenii ale partidului și țării.

Putem spune că fără o politică de reformă și deschidere, astăzi în China nu ar fi putut exista o situație atât de minunată. Se poate spune că respectarea unui sistem socialist cu caracteristici chineze și implementarea constantă a politicilor de reformă și deschidere sunt esențiale pentru succesul dezvoltării socio-economice.

La Beijing a avut loc cel de al doilea Forum de cooperare internațioanlă la nivel înalt ,,O centura, un drum”. Ce presupune această inițiativă internațională a Chinei ? În luna aprilie a acestui an, la Beijing a avut loc cu succes cel de-al doilea Summit al cooperării internaționale „O centură, un drum”, la care au participat liderii ai 40 de țări și organizații internaționale, 6.000 de invitați străini din 150 de țări și 92 de organizații internaționale. S-au reunit în China, au discutat inițiative de cooperare și au elaborat planuri generale de dezvoltare. Summit-ul a consolidat consensul tuturor părților implicate în construcția traseului „O centură, un drum”, a deschis perspective noi de cooperare. În 2013, președintele chinez Xi Jinping a lansat această inițiativă pentru construirea în comun a traseului „O centură, un drum”. Inițiativa își propune să consolideze relația dintre China și țările de-a lungul centurii și caii, să aprofundeze cooperarea pragmatică în diverse domenii, să răspundă în comun riscurilor și provocărilor cu care se confruntă umanitatea și să obțină beneficii reciproce și dezvoltare comună.

Care sunt obiectivele acestei inițiative, în care sunt implicate mai multe țări ?

Inițiativa „O centură, un drum” aderă la conceptul de „consultare comună, construcție comună și partajare”, se concentrează pe coordonarea politică, interconectarea infrastructurii, comerțul neîntrerupt, libera circulație

40 / Moldova în Progres

a capitalului și consolidarea apropierii națiunilor, încearcă să creeze o nouă platformă pentru cooperarea economică și să caute un nou impuls pentru dezvoltarea mondială și încurajează toate părțile să lucreze împreună pentru a construi o comunitate de destin uman. De la lansarea inițiativei „O singură centură, o singură cale”, aceasta beneficiază de o atenție largă și răspuns din partea comunității internaționale și a evoluat treptat de la concept la acțiune, de la viziune la realitate și a obținut rezultate deosebite. În ultimii șase ani, China a semnat acorduri de cooperare în acest context „O centură, un drum” cu mai mult de 150 de țări și organizații internaționale, iar conceptele și ideile de cooperare ale inițiativei au fost incluse în documentele de rezultat ale unor organizații internaționale importante precum Națiunile Unite. , G20, APEC, Organizația pentru Cooperare de la Shanghai etc. Comerțul total de mărfuri între China și țările situate de-a lungul centurii și căii a depășit 6 trilioane de dolari SUA, iar investițiile directe ale companiilor chineze în aceste țări s-au ridicat la peste 90 de miliarde de dolari americani. China a înființat Banca de Investiții pentru Infrastructură din Asia și Fondul ,,Drumul Mătăsii”, care au oferit garanții de finanțare importante pentru proiectele de cooperare conexe. Împreună cu țările interesate, am construit 82 de zone străine de cooperare economică și comercială, am plătit impozite și taxe către țările gazdă în valoare de peste 2 miliarde de dolari americani și am creat aproape 300 de mii de locuri de muncă pentru populația locală, ceea ce a oferit asistență semnificativă pentru dezvoltarea socio-economică a acestor țări și a adus beneficii reale cetățenilor. În viitor China este pregătită să consolideze cooperarea cu toate părțile, pentru a ajuta la obținerea unor rezultate mai pozitive în construcția „O centură , un drum” și cu eforturi comune de a transforma această inițiativă în drumul către pace, drumul spre prosperitate și drumul către deschidere pentru popoarele întregii lumi.

Republica Moldova cum este privită, în viziunea Dumneavoastră, de către Guvernul de la Beijing în contextul cooperării Republicii Populare Chineze cu țările est-europene? La ce etapă este cooperarea chino-moldavă comparativ cu celelalte țări? În ultimii ani, cooperarea Chinei cu Europa Centrală și de Est a continuat să se aprofundeze, diverse mecanisme de cooperare se îmbunătățesc din ce în ce mai mult, iar volumul comerțului crește an de an, ceea ce contribuie eficient la dezvoltarea echilibrată a economiei interne a UE și la procesul de integrare europeană. Este îmbucurător faptul că există și o bună tendință în dezvoltarea cooperării bilaterale actuale între China și Moldova, schimburile eco-

nomice și comerciale între cele două țări sunt din ce în ce mai strânse. În anul 2018 comerțul bilateral a depășit 600 de milioane de dolari, cu o creștere de 18% . China continuă să mențină statutul de al șaselea partener comercial pentru Moldova. Exportul de vin din Moldova continuă să crească, iar China a devenit al cincilea cel mai mare importator de vin îmbuteliat al Moldovei. Negocierile privind un Acord de Liber Schimb între China și Moldova au trecut deja 3 runde și s-au înregistrat progrese pozitive. În prezent ambele părți intensifică consultările și încearcă să semneze acest acord cât mai curând posibil. Vreau să subliniez că partea chineză nu a urmărit niciodată în mod intenționat un echilibru comercial pozitiv cu Republica Moldova, în timpul negocierilor, de asemenea, ține cont pe deplin de preocupările Moldovei pentru a aduce beneficii reale părții moldovenești. Se crede că semnarea acordului în viitor va oferi un nou impuls dezvoltării cooperării dintre China și Moldova în diverse domenii și, în același timp, va oferi companiilor moldovenești noi oportunități pentru exporturi pe imensa piață chineză. În ultimii ani partea moldovenească acordă o importanță majoră atra-

gerii investițiilor străine, îmbunătățirii constante a mediului de afaceri și furnizării companiilor străine a unei politici bune de investiții și condiții favorabile. Acum companiile chineze acordă tot mai multă atenție pieței moldovenești și vin în Moldova pentru a studia proiecte de investiții.

Față de unele țări din regiune, cred că potențialul cooperării chino-moldovenești nu a fost încă valorificat pe deplin.

Există necesități reale de investiții în domenii precum agricultura, infrastructura și noile surse de energie. În viitor China și Moldova vor avea perspective largi de cooperare. În plus, China și Moldova își pot extinde și orizonturile de cooperare, să caute în mod activ proiecte adecvate și să realizeze în comun cooperarea triunghiulară cu alte țări din regiune. Sperăm că ambele părți vor continua să consolideze comunicarea și compatibilitatea, să promoveze cooperarea bilaterală pentru actualizarea și modernizarea continuă și sperăm că Moldova va continua să mențină o politică stabilă și consistentă și va oferi o bună garanție pentru dezvoltarea armonioasă a proiectelor de cooperare China-Moldova.

Moldova în Progres

\ 41

INTERVIU DIPLOMATIC

Gabriela

MORARU Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Israel

ISRAEL – REPUBLICA MOLDOVA: PUNTE ISTORICÃ

R

ecent s-au împlinit 27 de ani de la stabilirea relatiilor diplomatice dintre Republica Moldova si Statul Israel. Un prilej de a face un arc peste timp și a evalua dinamica cooperării bilaterale. Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statul Israel, Gabriela MORARU, este de părere că aceasta este armonioasă, excelentă din punct de vedere politic, economic, cultural.

Doamnă ambasador, cadrul juridic bilateral, alcătuit din peste 25 da acorduri bilaterale, multiplele vizite oficiale, inclusiv la nivel de șefi de state, dar și încadrarea sau reîncadrarea concetatenior nostri in spatial israelian, argumenteaza că relatiile bilaterale moldo-israeliene sunt armonioase. Dumneavoastra cum vedeti din interior aceste relatii ?

Da, aveți dreptate, relațiile bilaterale dintre Republica Moldova si Statul Israel sunt foarte armonioase, sunt excelente din punct de vedere politic, economic, cultual și ne bucurăm de implicarea reciprocă la orice nivel, de la oameni simpli până la demnitari de stat. Desigur, și încadrarea concetățenilor noștri în diferite sfere ale economiei, culturii, politicii și altele îmbunătățește considerabil legăturile dintre aceste două popoare.

Israelul este o țară absolut specifică, care ocupă un loc aparte în Orientul Apropiat, cu un nivel foarte înalt de trai, cu o dezvoltare și implementare incredibilă a tehnologiilor avansate în diferite domenii, precum sănătate, educație, securitate, apărare și multe altele.

Dacă la început de mandat am depus eforturi pentru aprofundarea colaborării politice și culturale dintre ambele state, după cum ați remarcat, vizite, prezentări, expoziții, concerte, a doua parte a mandatului am consacrat-o aprofundării relațiilor economice: de la prezentări ale oportunităților investiționale la deschiderea Camerei de Comerț și promovarea proiectelor bilaterale economice.

O relație deosebit de caldă a fost stabilită cu asociațiile comunității evreilor originari din Moldova. În Israel există două asociații „Izvoraș” și „Beit Basarabia” care reprezintă o punte istorică de legătură dintre statele noastre, reprezentanții cărora oferă un exemplu nemaipomenit de demnitate și dragoste enormă pentru țara lor de origine. Fiind născuți în Moldova, s-au repatriat în Israel, unde cu educația, mentalitatea și tot zelul moldovenesc au pus umărul la edificarea statului israelian. Iar în prezent, urmăresc cu atenție evoluțiile din Moldova, se bucură și se întristează, alături de poporul moldav. Duc dorul. Foarte mulți israelieni se odihnesc în stațiunile noastre curative și adoră turismul în Republica Moldova.

Mai specific că relațiile bilaterale cu israelienii se construiesc foarte minuțios. Dialogul trebuie să fie unul doar foarte coerent și echilibrat, pentru a nu dăuna relațiilor bilaterale. Fiind poziționați într-un areal geografic specific, ei dau dovadă de mare iscusință profesională pentru a se dezvolta, a-și impune opinia, luptă cu diferite amenințări. Din experiența mea profesională, activând în acest stat, am învățat multe de la poporul evreu, dar esența activității și vieții constă în

apărarea și promovarea intereselor statului său și ale cetățenilor săi.

Pe parcursul activitatii în calitate de Ambasador al Republicii Moldova în Statul Israel ați organizat mai multe întâlniri cu oamenii de afaceri israelieni, prezentând oportunitățile climatului investițional al Republicii Moldova. Ar fi dispuși investitorii din Israel să vină în țara noastră și în ce domenii ?

Am realizat pe parcursul activității numeroase prezentări ale oportunităților investiționale din țara noastră. Nu mă satisfacea nici cifra comerțului bilateral, nici legăturile dintre oamenii de afaceri. Împreună cu 70 de oameni de afaceri israelieni am inițiat proiectul fondării Camerei de Comerț IsraelMoldova, 70 de oameni de afaceri israelieni au semnat un demers către Federația Camerelor de Comerț a Statului Israel și au primit răspuns pozitiv pentru fondare. În luna iulie a avut loc interviul cu 20 de businessmeni la Federația Camerelor de Comerț Israeliane, unde aceștia au exprimat care este scopul principal al creării Camerei Israel-Moldova - dorința de a investi în economia Republicii Moldova. Deschiderea camerei fiind deja asigurată cu 35 de proiecte investiționale în Republica Moldova, principalele domenii fiind IT, agricultura, sectorul bancar, sistemul educațional, medicină.

Ați menționat că atunci când v-ați început mandatul de ambasador al țării noastre la Tel-Aviv nu erați mulțumită de cifra de afaceri dintre Republica Moldova si Statul Israel? Care este în prezent dinamica volumului schimburilor comercial-economice ?

Doi ani la rând am înregistrat scăderi ale volumului schimburilor comerciale, în anul curent vedem o creștere, un interes sporit, proiecte inițiate care vor contribui la majorarea acestui volum. În primul rând, a crescut considerabil importul în Israel a băuturilor alcoolice: vin, șampanie, divin. Vinificatorii din Israel sunt cointeresați să colaboreze în cel mai activ mod cu experții din Moldova. Anul curent, a fost organizat un eveniment fără precedent la Oficiul Național al Viei și Vinului, când experții israelieni au vizitat țara noastră în vederea prezentării practicii de promovare a brăndurilor moldovenești pe piețile europene și mondiale. Mai menționez că produsele de la ,,Franzeluța” sunt prezente în fiecare magazin israelian și avem înțelegerea autorităților ambelor state ca din acest an să fie exportate în Israel mere din Republica Moldova, carne și pește.

Or, așa cum Israelul deține întâietatea privind tehnologiile avansate, mai multe proiecte țin de cola-

borarea în domeniul IT, preluarea experineței în domeniul securității cibernetice, aplicarea tehnologiilor avansate în medicină, educație, agricultură. Alt proiect vast se referă la dotarea spitalelor cu tehnică și aparataj medical israelian.

Care sunt domeniile prioritare pentru stagiile organizate de Ministerul Afacerilor Externe al Israelului şi Agenţia Israeliană pentru Cooperare Internaţională (MASHAV)?

Mulți cetăteni moldoveni au participat la aceste stagii?

Avem o relație excelentă cu MASHAV-ul, directorul Gill Haskel fiind un prieten fidel al Republicii Moldova și un oaspete frecvent al ambasadei noastre. Datorită cursurilor MASHAV în cei 3 ani peste 100 de experți moldoveni au preluat bunele practici israeliene în domeniul social, agrar, educație, tehnologii avansate.

Mai multi oficiali de rang înalt din Israel sunt orginari din Republica Moldova. Cum ar putea ei contribui la intensificarea cooperarii bilaterale moldo-israeliene?

După cum am mai menționat, sunt mulți evrei originari din Moldova care s-au afirmat în Israel, în politică, economie, cultură, ziaristică. Avigdor Lieberman, președintele partidului „Casa noastră Israelul”, fost ministru de externe, al apărării, fostul vicespeaker al Knesset-ului, doamna Tali Ploskov, directorul adjunct al MAE, domnul Alexander Ben-Zvi. Ambasadorul Statului Israel recent numit pentru Republica Moldova, Eli Beloțercovschi, este, la fel, născut, la Chisinau. Ne mândrim cu nume sonore în cultură: muzicieni, artiști plastici, pictori. Toți ei contribuie la aprofundarea legăturilor dintre Statul Israel și Republica Moldova, susțin realizarea proiectelor bilaterale: mese rotunde tematice, concerte, expoziții, ziariștii publică articole interesante despre statul nostru, muzicieni propagă folclorul moldovenesc. Toți cu mare drag vin la numeroasele reu-

niuni, întruniri ale asociațiilor, fiind promotorii tradițiilor moldovenești.

Care este acum profilul diasporei moldovenești din Israel și cum este încadrata în spațiul israelian?

Avem două asociații ale evreilor originari din Moldova ,,Izvoras” și ,,Beit Basarabia”, la care m-am referit mai anterior, dar în fiecare oraș există comunități ale moldovenilor, care muncesc în construcții sau ca îngrijitori. Este o muncă enorm de dificilă, dar ei sunt remunerați cu salarii decente, fapt ce le permite să ajute familiile lor de acasă. Reprezentanții comunității moldovenilor se adresează cu diferite probleme la ambasadă, în vederea ajutorului de ordin consular: solicitări de pașapoarte, diferite documente, solicită susținerea misiunii în vederea rezolvării diferitor litigii sau probleme cu care se confruntă în cadrul muncii.

Relațiile interumane, inclusiv cele rezultate din turism, sunt foarte importante. Israelul este o destiantie turistică atractiva pentu moldoveni?

Ca destinație turistică, Israelul este foarte atractiv, luând în considerație locurile sfinte. Eu aș caracteriza Israelul drept cea mai mare atracție turistică istorică din lume și o destinație de pelerinaj. Aici s-au petrecut evenimente principale pentru cei din religiile evreiești, musulmane și creștine.

Dar pe lângă sinagogi, biserici și moschei, o semnificație profundă religioasă, te copleșește frumusețea naturală și absolut diferită a Israelului; regiunea verde a Galileii, deșertul Negev sau atracția Mării Roșii. Sunt fabuloase muzeile evreiști, încântă Ierusalimul, Haifa, Akko și alte orașe.

Astfel, în fiecare an, numărul turiștilor moldoveni în Israel sporește și acest fapt mă bucură, deoarece crește nivelul de cunoaștere și îmbogățește spiritual cetățenii noștri.”

Ion

Ceban Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova

Domnule vice-președinte, care sunt prioritățile agendei parlamentare pe termen scurt și mediu? Ce legi trebuie să fie adoptate în regim de urgență?

Priorităţile ţin evident de scoaterea instituţiilor statului din captivitate şi revenirea lor la o activitate normală, în interesul cetăţenilor, dar şi de asigurarea bunei derulări a proceselor de importanţă vitală pentru ţară. Dacă e să deschid parantezele, voi menţiona că, chiar dacă de mai bine de o lună suntem antrenaţi într-un amplu proces de curăţare a sistemului de stat de oamenii regimului oligarhic, oricum încă mai avem mult de lucru în acest sens. Simţim o împotrivire enormă din partea celor care au folosit în cu totul alte scopuri decât ar fi fost normal instituţiile statului – ei nu vor să plece, deşi, dacă ar fi avut bun simţ, ar fi demisionat demult. Astfel, suntem într-un continuu proces de identificare a soluţiilor juridice corecte pentru a-i îndepărta din funcţii pe cei care au participat nemijlocit la capturarea statului Republica Moldova şi punerea instituţiilor statului în slujba regimului oligarhic. Desigur, am fi putut forţa unele lucruri, dar pentru noi este important să acţionăm în strictă conformitate cu buchea legii, de aceea procesul încă mai durează.

La cel de-al doilea bloc amintim mai sus aş menţiona legile care ţin de buna funcţionare a sistemului bugetar-fiscal, social etc. Să nu uităm că ne apropiem cu paşi rapizi de momentul când va trebui să adoptăm politica bugetar-fiscală, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor de asigurare medicală obligatorie – legi de primă importanţă pentru ţară, pentru cetăţeni. Avem foarte mult de lucru şi o mulţime de priorităţi, dar, cu siguranţă, vom face faţă.

Care va fi situația cu rectificarea bugetului pentru anul 2019 și adoptarea celui pentru anul viitor? În acest sens aşteptăm propuneri concrete de la Guvern. Constituţia prevede clar principiul separării puterilor în stat, iar legislaţia în vigoare – consecutivitatea proceselor legale, inclusiv a celor legate de sistemul bugetar şi fiscal. În mod normal, la jumătatea lunii iunie noi ar fi trebuit să primim deja politica bugetar-fiscală pentru anul viitor, însă, dat fiind faptul că atunci s-a produs schimbarea puterii, e şi de înţeles de ce lucrurile decurg cu o mică întârziere. Presupun că acum colegii din Guvern fac o amplă evaluare a situaţiei bugetului de stat şi, după ce vor avea o claritate în acest sens, vor veni şi cu careva demersuri către Parlament. Dacă, desigur, va fi cazul. De asemenea, presupunem că aceeaşi situaţie ţine şi de politica bugetar-fiscală, dar şi de bugetul de stat pentru anul viitor.

Noul Legislativ a format mai multe comisii parlamentare pentru elucidarea furtului miliardului, privatizarea unor obiecte strategice pentru țara noastră. Cetățenii vor afla rezultatele acestor comisii?

Desigur! De aia au şi fost create pentru ca oamenii să afle adevărul. Vă daţi seama că, în condiţiile în care în multe structuri de stat, mai sunt încă în funcţii de conducere oamenii vechiului regim, nu prea puteam avea încredere că, odată cu schimbarea puterii, se va face lumină în aceste cazuri de maxim interes public. De aceea, acţionând pe linie parlamentară, în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, noi încercăm să scoatem adevărul la suprafaţă, iar deja organele statului, scoase din captivitate, îşi vor face datoria. Astfel, nu doar că oamenii vor afla adevărul, dar şi cei ce au comis abateri de la legislaţia în vigoare vor fi sancţionaţi.

Ce legi ar urma să fie abrogate în acest context? Una care preocupă cetățenii este cea referitoarea la datoria publică a miliardului furat, deci contribuția fiecărui cetățeani pe parcursul a 25 de ani. Moratoriul stabilit de majoritatea parlamentară pe adoptarea unor legi sensibile are un termen de valabilitate?

Cu siguranţă, mai multe legi adoptate de fosta guvernare şi care contravin interesului cetăţenilor, al ţării trebuie abrogate, revizuite. Dar aici se impune o amplă analiză, o abordare detaliată a întregului proces, din care să reiasă şi acţiunile concrete ce se impun în plan legislativ. În acest sens se lucrează şi eu cred că rezultatele nu vor întârzia să apară.

Suntem în preajma alegerilor locale generale. PSRM are deja stabilit un candidat pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău?

Prerogativa desemnării candidatului, aparţine organelor statutare ale formaţiunii. Deocamdată încă nu s-a luat o decizie în acest sens, însă, ceea de ce pot să vă asigur e faptul că, imediat ce această decizie va fi luată, societatea va fi informată în spiritul transparenţei de care PSRM a dat dovadă întotdeauna.

Делегация Confeuropa Moldova посетила АТО Гагаузия 1 октября 2019 делегация Confeuropa Moldova посетила АТО Гагаузию на юге Республики Молдова, в сопровождении в сопровождении Специалиста по координированию внешней помощи при Главном управлении внешних связей АТО Гагаузия, Ф. Щербань. В состав делегации во главе с Президентом Ассоциации Confeuropa Moldova, Стефано Меркури (Stefano Mercuri) также вошли: Виттория Гибауди (Vittoria Ghibaudi), Генеральный Секретарь Confeuropa Moldova, Луиджи Савойя (Luigi Savoia), Директор проекта «Moldova in Progres», а также Ирина Соколова из Ассациации Тоскана Россия (Associazione Toscana-Russia). Делегация встретилась в Чадыр-Лунге с Директором Торгово-Промышленной Палаты РМ по Гагаузии, М. П. Пашалы, где было подписано соглашение о сотрудничестве между ТорговоПромышленной Палаты РМ по Гагаузии и Ассоциацией Confeuropa Moldova. Стороны обсудили установление межрегионального координационного сотрудничества между Автономиями Италии и Гагаузии, а также итальянскими и гагаузскими экономическими агентами, учитывая, что Confeuropa представляет потребности и потенциал компаний-членов через конкретную помощь, оказываемую на организационной стороне, а также по реализации проектов. Также делегация Confeuropa Moldova встретилась с Ректором Комратского Государственного Университета, С. К. Захария. В рамках встречи была обсуждена возможность практической имплементации проектов по сотрудничеству в сфере образования, включая организацию совместных курсов по углублённой профессиональной подготовке и обучения на расстоянии (telematic studies).

Il 1° Ottobre 2019 la delegazione di Confeuropa Moldova ha visitato la Regione autonoma di Gagauzia al sud della Repubblica Moldova, accompagnata dal Dott. F. Sherban - Foreign Aid Coordination Specialist del Dipartimento Generale delle Relazioni Esterne di ATU Gagauzia.

La delegazione italiana era composta da Stefano Mercuri, Presidente dell’Associazione Confeuropa Moldova e Capo della Delegazione; Vittoria Ghibaudi, Segretario generale di Confeuropa Moldova, inoltre Luigi Savoia, Direttore del progetto “Moldova in Progres”, Irina Sokolova dell’Associazione Toscana-Russia, partner.

La delegazione ha incontrato a Ceadir-Lunga il Direttore della Camera di Commercio e Industria della Repubblica di Moldova per Gagauzia, il Dott. M.P. Pashaly, ed ha firmando un accordo di cooperazione tra la Camera di Commercio e Industria della Repubblica di Moldova per la Gagauzia e l’Associazione Confeuropa Moldova. Si è discusso di istituire un coordinamento interregionale tra le Regioni Autonome d’Italia e quella di Gagauzia, nonché tra agenti economici italiani e gagauzi, tenendo presente che la Confeuropa garantisce l’esigenza ed il potenziale delle aziende ad essa associate, attraverso un’assistenza specifica e ben organizzata, nonché dall’attuazione del progetto.

Infine, la delegazione di Confeuropa Moldova ha incontrato il Rettore della “Comrat State University” il Dott. S.K. Zakharia. Durante l’incontro si è discusso in prospettiva di attuare progetti concreti di cooperazione nel settore dell’istruzione, compresa l’organizzazione di corsi di master congiunti e corsi telematici.

N

el mese di Luglio scorso la Confeuropa Moldova e la Camera di Commercio Italiana in Moldova hanno firmato un accordo di collaborazione con lo scopo di avviare un percorso di cooperazione sinergica che porti a migliorare i rapporti fra le imprese associate e le Istituzioni del paese Moldova.

L’obbiettivo dell’accordo è quello di potenziare gli scambi economici e intensificare le opportunità imprenditoriali, evidenziando in questo modo i settori di investimenti di maggior interesse in Moldova.

L’intento è difatti quello di voler migliore la qualità dei propri servizi, al fine di dare ai futuri associati ed investitori un quadro ampio per gli investimenti.

Gia’ come evidenziato dai due Presidenti, Luciano Costanzo per la Camera e Stefano Mercuri per Confeuropa, sono stati avviati contatti di collaborazione con la Gagauzia, la Transnistria e la Crimea allo scopo di favorire l’inserimento di realtà italiane in questi favorevoli contesti.

50 / Moldova în Progres

Î

n luna iulie 2019 Confeuropa Moldova și Camera de Comerț italiană din Moldova au semnat un acord de colaborare cu scopul de a lansa o cale de colaborare sinergică, care va conduce la îmbunătățirea relațiilor dintre companiile asociate și instituțiile comercial-economice din Moldova. Obiectivul Acordului este consolidarea schimburilor economice și intensificarea oportunităților antreprenoriale, evidențiind astfel cele mai interesante sectoare de inMOLDOVA vestiții din Moldova.

Intenția este, într-adevăr, să contribuie la îmbunătățirea calității serviciilor, pentru a oferi viitorilor lucrători din industria oțelului și investitorilor un cadru larg de cooperare.

Recent, cei doi președinți, Luciano Costanzo pentru Cameră și Stefano Mercuri pentru Confeuropa, au stabilit contacte de colaborare cu Găgăuzia, Transnistria și Crimeea, pentru a favoriza includerea realităților italiene în aceste contexte favorabile.

FILE DE ISTORIE

Ludmila SCALNÂI,

deputat în Parlamentul Independenței A fost deputat în Parlamentul intrat în istorie ca cel al Independenței și la 27 august 1991 a votat declarația de Independență a Republicii Moldova. Despre emoțiile trăite acum 28 ani, Ludmila SCALNÂI vorbește cu pasiune, considerând că acea zi a avut o semnificație deosebită. A urmat o altă perioadă foarte importantă de promovare a țării. În calitate de președinte al Asociației de prietenie ,,Dacia” și al Asociației Femeilor din Moldova a avut un merit deosebit pe această dimensiune.

Doamnă Ludmila Scalnâi, au trecut 28 de ani de când ați semnat Declarația de Independență a Republicii Moldova.

La distanță de timp cum apreciați acel moment?

Când mi-a anunțat numele ca să semnez Declarația de Independență am început să tremur de emoții, eu care am ținut sute de discursuri în fața marilor personalități ale lumii. Iar după ce am semnat am simțit o stare de fericire, de bucurie, de liniște sufletească, de mândrie că am putut contribui, și pe această cale, la bunul nume al țării mele, pe care am reprezentat-o în peste 70 de state ale lumii, fiind președinte al Asociației de prietenie ,,Dacia” și al Asociației Femeilor. Atunci mă gândeam la alegătorii mei din raionul Florești, cei care mi-au încredințat să le apăr interesele, să-i reprezint în Parlamentul Republicii Moldova. Eram sigură că aceasta le era marea dorință - țara noastră să fie independentă, așa cum era dorința întregului popor, a cărui o bună parte era în Piața Marii Adunări Naționale și aștepta cu sufletul la gură să audă decizia noastră.

Exact, mari emoții trăiau și miile de cetățeni aflați în Piața Marii Adunări Naționale, care v-au întâmpinat cu urale.

E puțin spus ne-au întâmpinat. Ne luam în brațe, ne sărutau, ne acopereau cu flori. Era un val de euforie. Poporul era fericit că a ajuns să trăiască o asemenea zi. Fiecare era conștient de faptul că a contribuit la independența țării. Imediat au început să primim felicitări din străinătate. România a fost prima țară din lume care a recunoscut Independența Republicii Moldova. Prietenii din Ucraina, care cu 3 zile înainte își votase Independența, țările Baltice au fost cei care ne-au felicitat imediat. A urmat recunoașterea pe plan internațional a țării noastre. În acele zile de august, în calitate de președinte al Asociației de prietenie ,,Dacia” și al Asociației Femeilor, aveam o delegație din Germania. Toată delegația venise în centrul capitalei și se bucura împreună cu noi de inegalabilul eveniment. Peste ani, discutând cu ei, își aminteau de acea zi, mirându-se de curajul de care am dat dovadă cu toții. A fost o sărbătoare a noastră, a tuturor. Au urmat mii de telegrame de la colegii și prietenii din lumea întreagă.

De fapt, voința poporului de a declara independența Republicii Moldova v-a și determinat să faceți acest lucru, să veniți cu argumente. Nu a fost ușor…

Drumul spre istorica zi de 27 august 1991 a fost greu. Să știți că nu a venit ușor această zi. A precedat, pe lângă adunările populare cu participarea a mii de cetățeni, sute de ore de discuții aprinse în Parlament. A trebuit să convingem pe mulți

dintre reprezentanții etniilor conlocuittoare să înțeleagă care sunt beneficiile independenței, ca apoi să voteze. Trebuie să amintesc că am făcut parte din delegația de la Chișinău care a avut o întâlnire la Moscova, cu Serghei Gorbaciov, în preajma acestor evenimente. Eram 13 deputați, eu fiind unica femeie. Am descries situația din țara noastră, în special ce se întâmpla la Comrat și Dubăsari, unde forțele separatiste începeau să acționeze. I-am reproșat că este mâna Moscovei, iar Gorbaciov s-a mirat foarte mult de această noutate. Am înțeles că multe acțiuni aveau loc în spatele lui, ca apoi să aflăm că se pregătea lovitura de stat. În discuție a intervenit Anatoli Lukyanov, președintele Sovietului Suprem al URSS, și cu un ton foarte autoritar ne-a spus – ,,Dați-ne asigurări în scris că Republica Moldova nu părăsește URSS și noi vă garantăm integritatea teritorială. În caz contrar, veți avea 3 Moldove”. Desigur, ne-am revoltat și am spus că este imposibil să semnăm un asemenea document, deoarece la 23 iunie 1990 Republica Moldova își declarase Suveranitatea. Procesul începuse și nu putea fi oprit. Ce a urmat deja se cunoaște.

În calitate de președinte al Asociației de prietenie cu țările lumii ,,Dacia” ați fost încadrată în promovarea țării noastre pe mapamond. Erau organizate vizite cu participarea artișilor, primii ambasadori ai Republicii Moldova. Unde ați efectuat prima vizită după declararea Independenței?

Prima vizită a fost în SUA. Atunci am explicat americanilor ce înseamnă pentru noi indepedența, de ce a fost oportună și principalul ce urmează să facem. În glumă le spuneam că independența ne oferă șansa să ajungem la nivelul de dezvoltare al SUA și chiar să le întrecem. Și ei chiar ne încurajau să faceți acest lucru, dar iată că după 28 de ani se pare că nici nu a început acest proces cu adevărat, nu avem o claritate în ceea ce privește dezvoltarea țării, mi se creează impresia că batem pasul pe loc, iar SUA își continuă ritmul de dezvoltare. Îmi doresc ca aspirațiile poporului nostru să nu fie spulberate. Mai cred că țara noastră va fi guvernată corect, că vom trăi mai bine. Așa cum ne-am propus la 27 august 1991.

Moldova în Progres

\ 51

Luciano

COSTANZO

Presidente della Camera di Commercio Italiana in Moldova!

R

ecentemente si è rinnovata nei vertici direttivi la Camera di Commercio Italiana riconosciuta ufficialmente dal Ministero Italiano dello Sviluppo economico nell’anno 2009, facente parte del sistema di Assocamerestero che raccoglie tutte le Camera di Commercio Italiane all’estero. Il nuovo Presidente, con questa intervista esclusiva, ha tracciato le linee di intervento per nuovi investimenti in Moldova.

Dr. Costanzo ci descriva brevemente il suo percorso professionale in Italia Nasco come professionista nella gestione del personale, professione che ho svolto fino all’anno 1993 anno in cui ho costituito, insieme ad altre due persone, una S.r.l. e della quale ne sono diventato amministratore unico e che si interessa prevalentemente di facility management occupando mediamente circa 350 dipendenti.

Dal 2006 al 2012 mi sono occupato, in qualità di vicepresidente e amministratore delegato di una SPA a capitale misto (pubblicoprivato), di gestione rifiuti;

come ad esempio: la stabilità politica, una bassa tassazione, un facile reperimento della manodopera e un basso costo del lavoro e la Moldavia possiede, in virtù anche dalla istituzione di varie zone libere, tutte queste condizioni. Detto ciò, a mio avviso, i settori più interessanti sono l’agro-alimentare, l’agricoltura sostenibile si pensi all’idroponica, l’abbigliamento, le calzature e il manifatturiero in generale. Altro settore interessante, utilizzando le zone franche, potrebbe essere quello della commercializzazione di prodotti semi-lavorati (trasformazione di prodotti orto-frutticoli, imbottigliamento olio, ecc.) verso i paesi CSI.

Quali sono le opportunità di investimento per le aziende italiane nella Repubblica di Moldova? È da premettere che quando un’azienda decide di investire in un paese straniero vi devono essere alcune condizioni necessarie

Sul territorio moldavo ritroviamo numerose aziende, in diversi settori di produzione, interessate al mercato italiano. Crede che ci possano essere possibilità di nuove partnership?

Ho sempre pensato e sostenuto che la via maestra per nuovi in-

52 /

Moldova în Progres

vestimenti in paesi stranieri debba passare, necessariamente, attraverso una sorta di partnership con aziende locali in quanto non solo viene facilitata la penetrazione nel mercato locale ma, avendo loro già una struttura permanente nel paese, conoscono perfettamente il territorio e hanno tutti gli strumenti necessari per il reperimento di manodopera specializzata e non. Per fare un esempio concreto in Moldavia vi sono estese coltivazioni di girasoli e mais che in buona percentuale vengono esportate in Italia, se, invece, si lavorasse ad una sinergia tra i coltivatori moldavi e le aziende italiane importatrici di tali prodotti si potrebbero insediare degli impianti di trasformazione, nelle zone libere, attraverso la costituzione di aziende miste italo-moldave probabilmente si otterrebbe un doppio risultato: da una parte una notevole riduzione dei costi industriali e dall’altra una maggiore qualità dei prodotti finiti; Quali Sono le attività che la Camera ha svolto nell’arco di questi primi mesi?

Il nuovo consiglio direttivo, che io mi onoro di presiedere, e il Segretario Generale eletto il 26 marzo c.a. oltre ad una serie di cose strettamente operative come ad esempio il cambio della sede ecc., si è prodigato immediatamente a riprendere l’attività istituzionale che per una serie di cause si era interrotta nell’ultimo anno. Ha attivamente partecipato al forum del 4 giugno 2019, forum organizzato in maniera esemplare dall’ambasciata italiana in Moldova, ed ha, nei giorni successivi al forum, avuto degli incontri con degli imprenditori italiani interessati ad una serie di iniziative imprenditoriali in tutte le regioni della Moldova.

Ha provveduto ad eleggere il proprio membro permanente nel consiglio economico del Primo Ministro ed al prossimo consiglio direttivo nominerà il rappresentante presso la direzione dogane della Repubblica di Moldavia. Io, il consigliere dr. Bertucci e il dr. Mercuri nella sua qualità di presidente di Confeuropa Moldova, con la quale abbiamo sottoscritto un protocollo di collaborazione, abbiamo incontrato i consiglieri economici della Presidenza della Repubblica di Moldova con i quali abbiamo iniziato un percorso di fattiva collaborazione improntata ad incrementare gli insediamenti industriali e non di imprese italiane all’interno delle zone libere. Ho più volte incontrato l’ambasciatrice italiana dr.ssa Valeria Biagiotti e l’addetto commerciale dell’Ambasciata italiana dr. Antonio Ionio, ai quali va il mio più sentito ringraziamento, con i quali si è convenuta la necessità di una più stretta sinergia tra l’Ambasciata e la Camera di Commercio.

Si è provveduto, altresì, a fare una serie di convenzioni con delle strutture ricettive e di ristorazione in Moldova al fine di agevolare la permanenza degli imprenditori italiani.

Quali sono i programmi e gli obiettivi per il futuro?

Il primo obbiettivo è quello di associare più aziende ed imprenditori italiani presenti sul territorio al fine di raccogliere esperienze e problematiche utili poi a tutelare e migliorare gli interessi commerciali e produttivi di tutte le nostre imprese. La Camera di Commercio Italiana in Moldova, per come già detto, è membro permanente del Consiglio Economico del Primo Ministro e partecipa agli incontri periodici organizzati da tale organismo. finalizzati a migliorare il processo di riforme economiche attuate dal Governo.

In questo senso è importante raccogliere più esperienze e più suggerimenti possibili dalle nostre imprese, al fine di elaborare delle nostre proposte finalizzate a migliorare il processo di riforme economiche che, eventualmente, il governo intenderà adottare.

Altro obiettivo immediato è la implementazione della CCIMD Servizi srl (società di servizi interamente partecipata dalla Camera di Commercio Italiana in Moldova) con la quale si è voluto creare uno strumento operativo finalizzato a dare servizi seri efficaci e professionali sul territorio rivolti agli imprenditori italiani che si affacciano o che già operano su questo mercato in diversi settori. Si sono già fatti accordi specifici di partenariato con aziende private selezionate ed altri sono in corso di sottoscrizione. Il tutto per offrire una gamma completa di servizi con competenza qualità e correttezza. Con la suddetta società la Camera di Commercio dà una serie di servizi alle imprese italiane già presenti in Moldova, quali: assistenza fiscale, legale e doganale, pratiche per ottenimento permessi di soggiorno, assistenza ed interpretariato, ecc. Per quanto concerne, invece, i nuovi investitori italiani provvede all’accompagnamento ed assistenza per tutte le attività propedeutiche alla aper-

tura delle nuove società. Si sta lavorando per creare partnership anche per quanto riguarda la stesura e lo sviluppo di progetti internazionali con particolare attenzione verso quelli che potranno essere supportati da fondi internazionali ed europei.

La camera si è prefissata; con un programma step by step; di promuovere le eccellenze, agro-alimentari, artigianali ecc., di ogni singola regione italiana mediante accordi di collaborazione con le stesse. Sta lavorando ad un progetto, nel quale coinvolgere le associazioni e le Istituzioni italomoldave, eventualmente con la costituzione di imprese ad hoc, che miri ad implementare il turismo in entrambe le direzioni; dalla Moldova verso l’Italia per visitare le nostre spiagge e le nostre montagne e, viceversa, dall’Italia verso la Moldova alla scoperta di quei percorsi eno-turistici che ne rappresentano una delle eccellenze.

Ci può presentare i membri del nuovo consiglio direttivo e del segretario generale?

Il nuovo consiglio direttivo è composto da: - dr. Saverio Benedetto, vicepresidente, si occupa di relazioni internazionali e fiscalità; - dr. Mihail Bilba è il vicepresidente della Camera di Commercio e Industria della Repubblica di Moldova; - dr. Manlio Bertucci si occupa di costruzioni e relazioni internazionali; - dr. Franco Polesello si occupa di ingegneria e progettazione meccanica; - dr. Alfredo Addonizio è titolare di studio legale-tributario; - dr. Mauro Salvatori si occupa di servizi informatici e customer service; - dr.ssa Donatella Scarpa ha società nel campo energetico ed elettrico; - dr. Biagio Stamegna si occupa di direzione e di assistenza alle imprese; - dr. Fabrizio Pellizzari (segretario generale) si occupa di fiscalità e relazioni internazionali.

Abbiamo appreso della volontà di creare sul territorio partnership con altre associazioni ed enti italiani presenti in Moldova, ci può spiegare in che forme e quali siano gli obiettivi da conseguire?

La Camera di Commercio Italiana in Moldova nasce con lo scopo di supportare le imprese italiane presenti sul territorio della Repubblica di Moldova, a favorire gli scambi economici e commerciali tra i due paesi e ad attrarre nuovi investitori italiani in veste singola e/o in partnership con imprese locali. Alla luce di tutto ciò la Camera deve avere, necessariamente, l’ambizione di aggregare intorno a sé tramite la sottoscrizione di accordi e collaborazioni di vario tipo tutte le altre associazioni ed enti presenti sul territorio della Moldova, con lo scopo di gettare le basi per un “sistema Italia” che funga da contenitore per tutte quelle organizzazioni che hanno scopi ed attività integrabili e compatibili con quelli dell’associazione. Tali accordi riguarderanno, anche, la stesura e lo sviluppo di progetti internazionali con particolare attenzione verso quelli che potranno essere supportati da fondi internazionali ed europei. Puntiamo a coinvolgere, chiaramente, fattivamente in questo percorso il sistema bancario affinché possa accompagnare finanziariamente le nuove iniziative economiche in Moldova ed implementare quelle già esistenti.

Mi preme ricordare che tale lavoro ha già portato alla sottoscrizione di un accordo di fattiva collaborazione con il dr. Stefano Mercuri nella sua qualità di presidente di Confeuropa Moldova

Moldova în Progres

\ 53

COOPERARE INTERNAȚIONALĂ

BORIS

FOCA

Președintele Camerei de Comerț și Industrie Moldova – China 54 /

Moldova în Progres

Domnule Boris Foca, care sunt reperele activității Camerei de Comerț și Industrie Moldova-China, obiectivele pe care și le-a propus la lansare ?

Trebuie să recunoaștem că de când au fost stabilite relațiile diplomartce între Republica Moldova și Republica Populară Chineză, deci, pe parcursul a 27 de ani, cooperare moldo-chineză a fost mai mult una formală. Da, la nivel oficial au avut loc vizite, dar impactul nu este cel scontat dar în sectorul de business nu au fost acțuini concrete, deși există un potențial enorm.

A fost o zona de confort pe această dimensiune, pentru că existao cooperare relative bună cu Federația Rusă și nimeni nu se gândea la extinderea piețelor de desfacere, nu se căuta alternave pieței ruse, După ce situația s-a schimbat în relațiile economice moldo-ruse, unii producători s-au reoritentat spre piața chineză, care este un imensă. S-a început o promovare activiă a produselor moldovenești în China. Anume cu acest scop am și înființat Camera de Comerț și Industrie Moldova-China – să contribuim la fortificare relațiilor economce, să întindem o mână de ajutor celor care sunt la început de cale și nu cunsoc mecanismele în acest sector. Există întrevederi la nivel înalt unde se discută diverse aspecte ale cooperării bilaterale, dar d emulte ori ceea ce s-a stability, din varii motive, nu se implementează. În acest sens Camera își propune să revigoreze această comunicare, să revină la acordurile semnate ale căror prevderi să fie îndeplinite. Un alt reper al acitvității noastre este promovarea produselor moldovenești în China. Nu este simplu, căci pe piața chinează se găsește absolut totul, dar trebuie să fie un management de promovare viabil. Desigur, nu negociem în numele unei companii, dar stabilim legăturile necesare, ca totul să fie în conformitate cu legslațiile ambelor țări. Oferim asistență juridică care este foarte important într-o relație bilateral.

Organizăm evenimente în cadrul cărora sunt prezentate oportunitățile de cooperare, proiecte investiționale. Ne străduim să acoperim cât mai multe domenii, deoarece cooperea cu China trebuie să fie una multiaspectuală.

Ce instituții și agenți economici sunt membri ai Camerei de Comerț și Industrie Moldova – China. Este interes pentru a face parte din această organizație ?

Până în prezent sunt 24 de companii cu statut de membru și ai examinăm încă 3 cereri. Aceste companii private și de stat sunt lideri în domeniile în care activează. Toate acestea sunt binecunoscute în Moldova, și sperăm că produsele și serviciile pe care le oferă să fie la fel de cunoscute și apreciate în China. Evident, există interes căci tot mai mulți producători conștientizează că doar împreună se pot obține rezultate mai bune.

Cum apreciați cooperare moldo-chineză pe dimensiunea comercial - economică, sunt valorificate oportunitățile existente?

Din păcate nu putem vorbi de o cooperare eficientă, deși, cum spuneam, există multiple posibilități. În acest sens contează cum statul susține producătorii autohtoni în demersul lor de exporta pe piața chineză. Acum câțiva ani Guvernul de la Chișinău a propus negocierea și semnarea unui Acordul de Liber Schimb cu China, anume cu acest scop – impulsionarea schimburilor comercial-economice, dar încă nu s-a ajuns la semnare. Acest Acord ar avea un impact benefic, în primul rând, pentru producătorii din țara noastră. Este exemplu Georgiei, care are semnat un Acord similar și exporturile de vinuri georgiene a crescut cu peste 60%. Vă imaginați cum ar crește volumul exportului dacă nu ar fi taxe, pentru că acum taxele de export constituie aproape 50%. Dacă această taxă ar fi anulată, produsele noaste vor fi mai ieftine, dar cererea mai mare. Iată în ce constă impactul benefic. La fel, colaborează și Belarus, în foarte multe domenii. Se deschid locuri de muncă, să extind posibilitățile pentru export. Elveția are un Acord de Liber Schimb cu China. Deci, în primul rând, țara noastră ar trebuie să fie interesată de un Acord cu China. Cu atât mai mult că ea deja și-a deschis piața pentru Republica Moldova, fără a pune anumite condiționalități geopolitice. Noi avem parcuri industriale și chinezii sunt dispuși să investească. Or, pentru aceasta are nevoie de stabilitate și să fie înțeleasă corect din punct de vedere politic. În acest context, vreau să specific că situația s-a îmbunătățit, totuși, în ultimii ani. S-a mărit volumul schimburilor comerciale dintre Moldova și China. Aceasta desigur produsului nostru strategic –vinul, exportului căruia în ultimii 10 ani a crescut cam de 10 ori. Dar mai apare o întrebare – ce facem noi pentru a cunoaște piața chineză, care sunt cerințele, ce i-ar interesa pe chinezi. Nu este nici un studiu în acest sens. Nimeni nu știe cum ar trebuie să fie o sticlă, ambalajul ei, care se exportă pe piața chineză. Și din acest punct de vedere Camera Moldova – China vrea să ajute producătorii moldoveni. Avem susținerea Camerei de Comerț și Industrie România-China, care este un partener al nostru. Are și o imensă experiență pe această dimensiune. Există posibilități, dar trebuie să fie și interes.

Considerați că Acordul de Liber Schimb dintre Republica Moldova și Republica Populară Chineză, care este în negociere, ar avea un impact benefic asupra schimburilor comercial-economice?

Desigur. Ar fi un impact benefic, în primul rând, pentru producătorii noștri,c are trebuie să înțeleagă că este eminentă extinderea pieței pentru comercializare, iar China este una dintre cele mai atractive. Acordul înseamnă anularea taxelor, ceea c este foarte important pentru producătorii moldoveni. Or, dacă noi dorim să avem taxe zero pentru vinuri, de exemplu, la exporturile în China, atunci și noi trebuie să oferim la anumite produse aceleași condiții. Prevederile unui asemenea Acord sunt reciproc avantajoase.

Dar cu ce produse ar putea fi prezentă Republica Moldova pe piața chineză?

Suntem o țară agrară, prin definiție, și putem exporta doar produse agricole. Or, este important să nu ne limităm doar la exportul materii prime, ci să ne orientăm și spre produse finite. De exemplu să nu exportăm doar prune, ci și gemuri, sucuri, fructe uscate, care sunt cotate peste tot. Desigur, deocamdată deținem întâietate la export pe piața chineză cu vinuri, dar ar putea apărea și alte produse cu care să ajungem pe unele piețe din China, căci este o piața imensă, avantajoasă/ Și trebuie să ținem cont de acest lucru.

Moldova în Progres

\ 55

associato a

Camera di Commercio Italo-Moldava, ACIM

Via Tighina 49/3, uff.34 Chisinau, MD-2001, R. Moldova tel.: (+373) 22 929 005; (+373) 68 477 002 e-mail: info@cameraitalomoldava.it www.cameraitalomoldava.it

Partenerul tãu de încredere de

20 ani

mun. Chișinău, Str. Vasile Alecsandri 97 Tel.: (+373) 22 233 701 Tel./fax.:(+373) 22 279 293 E-mail: office@moldcargo.md www.moldcargo.md

Vadim Brânzaniuc pretor al sectorului Buiucani

„M-am afirmat prin proiectele care le-am initiat.

Aceste lucruri sunt vizibile”

U

n oraș are nevoie de a fi curat, de o infrastructură bună – cu străzi și ogrăzi reparate, cu locuri de parcare amenajate, trotuare bune, fără gherete, fără comerț stradal, iar spațiile libere care le avem, delăsate în mare parte, să fie revigorate. Aceasta este convingerea omului Vadim Brânzaniuc, numit recent în funcția de pretor al sectorului Buiucani - „al capitalei Republicii Moldova, Chișinău”.

Drumul spre Pretura Buiucani nu a fost unul deloc scurt. Vadim Brânzaniuc a activat în cadrul Primăriei municipiului Chișinău pe parcursul a 14 ani, ajungând până la funcția de șef al Serviciului relații cu publicul din cadrul Primăriei capitalei. Ulterior, în toamna anului 2018, la propunerea primarului general interimar al urbei, Ruslan Codreanu, a fost numit în funcția de vicepretor al sectorului Buiucani, „pentru a încerca să schimbăm niște lucruri”, spune Vadim Brânzaniuc. „După ce am activat jumătate de an în funcția de vicepretor și m-am făcut remarcat, cred eu, în primul rând prin proiectele care le-am inițiat, am fost propus în funcția de pretor. La ziua de azi activez în funcția de pretor, iar proiectele pe care le-am pornit și care mă bucur să merg pe stradă și unii oameni să mă recunoască și să aprecieze aceste lucruri, sunt vizibile”, spune Vadim Brânzaniuc într-un interviu pentru „Moldova în Progres”.

Potrivit lui Brânzaniuc, de la numirea în luna mai curent în funcția de pretor și până în toamna acestui an, și-a propus amenajarea a zece scuaruri din interiorul curților blocurilor de locuit. „Vorbesc de spații verzi și un alt stil de abordare – trotuare în interiorul ogrăzilor, de săptămâna viitoare începem amenajarea locurilor de parcare în curțile blocurilor de locuit. Am schimbat modalitatea de a acționa la salubrizarea orașului, a sectorului în primul rând. Nu vreau să mă laud, dar cred că am reușit să schimb modul de a acționa al serviciilor municipale”.

Astfel, potrivit pretorului de Buiucani, în fiecare dimineață toate cele șase întreprinderi de salubrizare de la nivelul sectorului Buiucani sunt concentrate pe o anumită zonă. „Bunăoară, azi dimineață s-a lucrat pe strada AlbaIulia. Aici am avut utilajele, oamenii de la întrerinderile municipale și „Spațiile Verzi”. „Spațiile Verzi” au mers cu cositul ierbii, muncitorii au curățat spațiile de uz comun, iar utilajele au mers pe trotuare. Lucrurile se văd că se schimbă”, afirmă Brânzaniuc. „Vorbeam de scuaruri. Avem aici, la strada Alba-Iulia, principalul bulevard al sectorului, o zonă care a fost închisă timp de 13 ani. Asta din simplul motiv că așa a dorit un agent economic, fiind blocat trotuarul, fiind blocată jumătate din banda străzii. Am mers pe ideea – demolăm tot și pornim cu o nouă abodare. Astfel, am lărgit trotuarul, am reparat în întregime strada și am amenajat cu gazon acel loc. Acum lucrurile arată altfel”, a mai menționat șeful Preturii Buiucani.

Un alt aspect căruia pretorul "Vadin Brânzaniuc" îi acordă o atenție deosebită este comerțul stradal. Potrivit lui, atunci când a fost numit în funcția de vicepretor de sector, la Buiucani existau trei zone de comerț stradal sau cum spune el „adevărate piețe pe trotuare”: pe strada Deleanu, str. Calea Ieșilor și la „Flacăra” (str. Ion Creangă). „La ziua de azi ne-a mai rămas doar „Flacăra”. Însă, chiar în aceste zile au loc lucrări de reparație a trotuarului, după care vom amenaja zona verde către blocurile de locuit și oamenii nu vor mai avea elementar unde să stea în stradă. Vor merge în piețe – avem două în sector, unde sunt destule locuri libere însă care trebuie altfel gestionate, chiar dacă sunt private. Proprietarii acestor piețe sunt dispuși să schimbe modalitatea de a gestiona piețele, astfel ca fiecare să aibă loc. Asta cred că presupune o altă abordare de oraș”, mai spune Vadim Brânzaniuc.

Cât ține de intervenția în interiorul curților blocurilor de locuințe, potrivit pretorului de Buiucani, acum se lucrează pe strada Doina și Ion Aldea-Teodorovici. „O zonă în care nu au fost reparate străzile din interiorul cartierelor, mai bine de 30 de ani. Acum amenajăm locuri de parcare, a fost frezat asfaltul în întregime și asfaltăm din nou.

Oamenii nu cred. Dar e un cartier cu multe cămine, cu oameni simpli. Or, marea problemă de până acum era că, de multe ori, se rapara acolo unde locuia un funcționar sau altul. Acum am ales adresele cele mai problematice și acolo intervenim”.

Sectorul Buiucani cel mai frumos și cel mai verde din Chișinău Pe bună dreptate, sectorul Buiucani poate fi numit drept cel mai verde și cel mai frumos sector al Capitalei. Or, anume aici, sunt concentrate cele mai multe zone verzi din Chișinău. Este vorda despre Parcul „Valea Morilor”, Parcul „La Izvor”, Parcul „Alunelul”, Pădurea-Parc din perimetrul străzilor Calea Ieșilor-Costin-Deleanu, Grădina Publică „Ștefan cel Mare” și Grădina Publică „Parcul Catedralei” care, la fel, administrativ sunt în sectorul Buiucani, și Parcul „Dendrarium” cu statut de Întreprindere Municipală. Tot la Buiucani sunt și două lacuri, lacul „La Izvor” și lacul „Valea Morilor”, ambele cu plaje amenajate și zone de salvatori. În opinia pretorului Vadim Brânzaniuc, Parcul „Valea Morilor” este unul dintre cele mai frumoase obiective ale Chișinăului, restaurat în întregime, iar Grădina Publică „Ștefan cel Mare” și „Parcul Catedralei”, deși sunt parcuri bine amenajate, în curând vor intra în reconstrucție.

La fel, acum o săptămână, au demarat lucrările de restaurare a Parcului „Alunelul”, termenul de dare în exploatare a acestuia fiind de două luni, până la sărbătorile naționale. Și Parcul „Dendrarium” are un plan „foarte îndrăzneț” de restaurare, urmând a fi restaurat din fondul întreprinderii, iar pentru anul viitor Pretura Buiucani a solicitat Consiliului Municipal Chișinău bani pentru proiectarea restaurării Parcului „La Izvor”.

Cât ține de Pădurea-Parc din strada Costin, anul trecut a fost amenajată doar o mică zonă, iar Pretura își pune drept scop să amenajeze după acest model de jur împrejurul zonei verzi. Asta după ce îi va fi schimbat statutul, urmând să-i fie atribuit statutul de „Parc”. Un demers în acest sens către CMC va fi făcut, potrivit pretorului, în zilele ce urmează. „Asta am vrut să spun despre parcuri. Cei care mă cunosc n-o să-mi permită să mint. Reconstrucția parcurilor este o prioritate a mea și am spus-o întotdeauna – Chișinăul are cele mai frumoase spații verzi, dar care au fost slab dezvoltate, nu au fost exploatate corect și în interesul oamenilor și nu au fost modernizate”, a concluzionat noul pretor al sectorului Buiucani, Vadim Brânzaniuc.

BROKER VAMAL S.C. "EUGEXIM" SRL CALITATE OPERATIVITATE PRETURI ACCESIBILE

Chirilă Raisa (+373) 69 040 033 Chirilă Eugen (+373) 69 122 291 (+373) 69 322 294 Chirilă Ghenadie (+373) 78 950 536 (+373) 68 099 885

tel./fax (+373) 22 637 960, e-mail: eugexim@inbox.ru

"Casa Rinaldi -

trezește italianul din tine" Indiferent dacă ești moldovean, ucrainean, rus sau de oricare altă naționalitate, se merită cu desăvârșire să degustați pastele, uleiul de măsline, oțetul balsamic sau condimentele italiene de cea mai înaltă calitate, atât produse cât și distribuite în întreaga lume. Ori anume filosofia companiei este de a livra adevăratul gust al Italiei pentru oricine nu a avut norocul de a se naște în peninsulă.

Rinaldi este o familie italiană străveche, din secolul XVI care a început prin a produce oțet balsamic, cunoscut pe vremuri, dar și până în zilele noastre cu denumirea de Modena Balsamic Vinegar. Istoria companiei însă începe din anul 1979, când a fost fondată compania Alis, ca urmare a lărgirii gamei de produse Casa Rinaldi.

Acum brand-ul Casa Rinaldi este recunoscut în peste 100 de țări ale lumii datorită experienței de mai bine de 40 de ani în industria alimentară. Fiind un producător lider la nivel mondial, Casa Rinaldi se evidențiază prin tradiția și moștenirea unor rețete din cele mai îndepărtate timpuri.

Ingredientele pentru produsele Casa Rinaldi sunt crescute doar la fermele agricole care utilizează tradiții și rețete străvechi pentru a păstra și prelucra produsele. Odată crescută, materia primă este selectată cu mare atenție datorită proceselor unice de prelucrare, în timp ce controlul permanent garantează calitatea, iar lipsa conservanților asigură produselor Casa Rinaldi un gust cu adevărat natural.

Oriunde bucătăria italiană se bucură de apreciere și recunoaștere. Astfel, Casa Rinaldi este lider în livrarea de produse alimentare italiene, suplinind magazinele, restaurantele și fourchette-urile celor mai mari și variate evenimente cu o mare diversitate de specialități.

Pe piața din Moldova, Casa Rinaldi a intrat relativ recent, în 2011, sub conducerea managerului general Francesco Sanna. Chiar și așa, compania a reușit deja să se afirme aproape plenar având o rată de penetrare de peste 80% în supermarketuri și hotele, precum și distribuind produsele sale în marea majoritate a restaurantelor din țară. Nu în ultimul rând, compania lui Francesco Sanna are și o puternică implicare civică în țara noastră. Astfel, Casa Rinaldi în Moldova organizează cu regularitate degustări la punctele de vânzare și master-class-uri alături de cei mai renumiți chefi din toata Moldova, care își prepară bucatele oferite vizitatorilor anume din produsele companiei. Aceste activități au devenit și mai interesante datorită colaborărilor strânse și active cu Federația Italiană de Bucătari (FIC), Delegația FIC România, iar la începutul anului 2019, Francesco Sanna a fost numit Coordonatorul FIC pe teritoriul Republicii Moldova.

Casa Rinaldi în Moldova este și unul dintre cei mai fideli parteneri ai Ambasadei Italiei la Chișinău la evemenimentele organizate de misiunea diplomatică în țara noastră.

Ion

Perju

Consilier prezidențial în domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice

Agricultura rămâne a fi coloana vertebrală a economiei naționale, dar trebuie să devină una intensivă

C

onsilierul în domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice al Președintelui Igor Dodon, Ion Perju, a vorbit în cadrul unui interviu oferit pentru „Moldova în Progres” despre locul pe care îl ocupă agricultura în economia națională, care sunt problemele cu care se confruntă oamenii antrenați în domeniu, precum și cum se va dezvolta sectorul agricol din Republica Moldova în următorii câțiva ani.

Republica Moldova este o țară în care agricultura este sau poate fi pe primul loc?

Agricultura astăzi este pe primul loc. Spre regret. De ce spun asta? Pentru că mi-aș dori ca agricultura să nu fie pe primul loc din punct de vedere al cotei sale în Produsul Intern Brut, spre exemplu, din punct de vedere al numărului de angajați în agricultură și a masei de populație ocupate în agricultură, dar să fie dezvoltate alte ramuri care ar ajuta sectorul agricol. Așa cum este, de exemplu, în aceeași Uniune Europeană, unde în Germania cota de agricultură în PIB este de 3-4%, iar numărul populației angajate este sub 7%. În Moldova cota de populație angajată în agricultură este încă destul de mare – peste 30-35%, chiar dacă cândva a fost de peste 50%, iar cota în PIB la fel se ridică destul de substanțial – la 30%. Aceasta nu înseamnă că în celelalte țări agricultura este subdezvoltată. Ba din contra, arată că celelalte ramuri sunt mai dezvoltate decât agricultura. Eu mi-aș dori ca, ca valoare, agricultura în Republica Moldova să crească în continuare, dar să crească și celelalte ramuri care ar ajuta. Pentru că noi, întotdeauna vorbim că iată trebuie să crească subvențiile pentru producătorii agricoli, dar aceste subvenții tot trebuie luate de undeva. Din impozite, impozitele achitate de alte ramuri. De aceea, mi-aș dori ca agricultura să fie în continuare dezvoltată, în special agricultura cu valoare adăugată sporită. Aici mă refer la fructe, legume, struguri de masă, agricultura ecologică, sectorul vitivinicol, același sector de pomușoare, sectorul plantelor etero-oleaginoase care cândva a fost foarte dezvoltat în Republica Moldova. Deci, sunt o serie de subramuri care cândva au fost mult mai dezvoltate și care le-am pierdut cu anii. Inclusiv din cauza procesului de privatizare care a avut loc în anii '90. Astăzi, pentru noi agricultura încă rămâne a fi coloana vertebrală a economiei naționale. Ea este pe primul loc. Mi-aș dori să fie în continuare, dar într-o dezvoltare progresistă și să o readucem cel puțin la nivelul de la începutul anilor ’90. Moldova întotdeauna a fost văzută în fosta Uniune (n.r. Sovietică) ca acea „livadă înfloritoare”, pentru că toți ne cunoșteau produsele noastre. Câțiva ani în urmă – între 2011-2016, am activat în calitate de vicedirector al Proiectului ACED, un proiect finanțat de USAID, și am dezvoltat un brand pentru produsele moldovenești – „Moldova – un gust deosebit”; „Taste make the difference”; „Отличие во вкусе” – iată așa, în toate trei limbi și peste tot unde mergeam la expoziții acest brand a fost promovat. De ce „Taste make the difference”? Pentru că produsele moldovenești erau deosebite de celelalte anume prin gustul său deosebit și iată aceasta am promovat.

Ceea ce are astăzi Moldova cel mai de preț sunt pământurile și oamenii.

Spre regret, cea de-a doua parte – oamenii, noi îi pierdem. Pierdem forța de muncă. Mulți producători agricoli din țară, cu care discutăm, ne spun că ei trebuie să găsească forța de muncă de prin satele vecine, chiar și de la 30-40 de km. Asta în primul rând din cauza emigrării care a fost destul de intensivă pe parcursul anilor. Agricultura în Moldova trebuie să devină una intensivă. Focusarea sectorului agricol din Republica Moldova trebuie să fie pe agricultura cu valoare adăugată sporită – agricultura intensivă. Astăzi, spre exemplu, avem peste 130 de mii de ha de pomi fructiferi, dintre care vreo 64 mii de ha sunt numai livezile de meri. Din ce în ce mai mult, noile livezi care se plantează astăzi sunt livezi intensive și superintensive. Dacă cândva un ha de livadă clasică oferea între 10-15 tone de mere, astăzi un ha de livadă de meri intensivă poate să ofere până la 60 de tone sau și mai mult. O diferență destul de semnificativă. Dar să nu uităm și de partea ecologică și de protejare a terenului. Moldova nu poate să-și permită astăzi să fie exportator de materie primă. Noi nu putem concura, de exemplu, la producerea de cereale cu astfel de țări cum ar fi Federația Rusă, Ucraina, Kazahstan, care au suprafețe imense pentru așa ceva. Dar, unii producători se focusează pe producerea produselor cereale ecologice. De exemplu, știu producători care produc grâu ecologic pentru companii din Italia, care produc paste făinoase din ele. Sau produc o făină de o calitate pentru patiserie. Sunt companii focusate. Dacă-i vorba de cereale, atunci focusarea să fie pe o producție mai specifică și cu o valoare adăugată sporită. Noi nu ne putem permite același grâu din care cineva produce furaje și ni-l întoarce tot nouă ca să hrănim animalele. De ce să nu

producem noi acele furaje și să exportăm carnea ca produs final?! La noi, sectorul zootehnic spre regret a rămas cu mult în urmă. Știu că în perioada sovietică existau fabricile de stat care ajutau mult la procesarea producției agricole…

Dacă e să vorbim de conserve, la începutul anilor ’90, în Moldova existau sub 30 de fabrici. Astăzi le putem număra pe degete. Sunt vreo 7-8 fabrici care mai activează. Pe de o parte, este vorba de materia primă, pentru că, dacă e să vorbim de sectorul legumicol – practic de-a lungul râului Nistru, în special zona Dubăsari, toți știau că acolo este zona pentru legumicultură, iar producerea legumelor era la un nivel industrializat, pentru că erau capacități de procesare.

Astăzi, la nivel industrial nu se produc legume – pentru că nu sunt capacități de procesare, iar de altă parte – capacitățile de procesare nu se dezvoltă pentru că nu este materie primă.

Există un dezechilibru din ambele părți…

Da. Este un dezechilibru. De aceea, sunt necesare alte instrumente și alte politici ale statului de dezvoltare. Pentru că, piață este. Și în est, și în vest! Am menționat deja că am activat în calitate de vicedirector al unui proiect finanțat de Statele Unite ale Americii și focusarea atunci era ca să penetrăm piața europeană, în special pentru fructe, legume, struguri – producție cu valoare adăugată sporită, de fapt. Ceva am reușit, dar până la urmă producătorii aleg piața care este mai aproape și unde consumatorii cunosc produsele noastre.

Este greu să vinzi mărul nostru în Uniunea Europeană pentru că este o concurență puternică cu mărul polenez sau cu cel din Serbia. Plus, și cerințele de calitate foarte dure. Cu toate că, în ultimii ani noi facem față acestor cerințe. Dar consumatorul din est, de pe piața Federației Ruse, cunoaște.

Apropo, care sunt cele mai populare destinații ale producției de export?

Anul trecut, din 222 de mii de tone de mere, 215 mii de tone s-au vândut pe piața Federației Ruse. Chiar dacă avem o cotă de 40 de mii de tone obținută prin Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, care pot fi exportate fără taxe vamale, am exportat anul trecut vreo 6 mii de tone. Piața este liberă, deschisă, dar exportatorii se duc în partea cealaltă, pentru că mergi acolo unde este consumatorul, nu unde este piața deschisă. Avem astăzi produse cu care ne putem mândri.

Moldova mereu a fost văzută ca producătoare de fructe, legume și vinuri. Toți vorbesc de vinurile moldovenești și avem niște produse care cu ușurință fac față vinurilor din Italia, Franța, Spania, să nu mai vorbesc de vinurile din Chile, care astăzi se exportă în buna majoritate a țărilor lumii, de la SUA până în Japonia. Avem cu ce ne mândri, dar în permanență, agricultura trebuie să fie în pas cu competitivitatea dură.

Pentru că mereu apar tehnologii noi. Pe de o parte, noi trebuie să ne protejăm și piața internă de produsele care vin, dar protejând-o prin creșterea produselor noastre autohtone și prin susținerea producătorilor autohtoni.

Dar de ce nu încercați să dați un restart și o dezvoltare Universității Agrare ca să motivăm oamenii să se înscrie,

66 / Moldova în Progres

iar după ce vor absolvi să poată dezvolta prin granturi acele afaceri la ei acasă? Ar fi și o bună posibilitate ca să nu plece din țară.

Evident că sunt necesare noi tehnici și noi programe pentru tineri, dar iarăși, foarte puțini tineri doresc să meargă la studii la Universitatea Agrară pentru că nu văd perspectivă. Eu am predat la această universitate. Am predat până în 2015. Spre regret, problema nu e doar la ei. Pe parcursul ultimilor zece ani de la 120 de mii de studenți care îi avea Moldova, acum am rămas la vreo 60 de mii. Asta este o problemă. Puțini dintre cei care pleacă mai vin înapoi. Iar cei care absolvesc, inclusiv Universitatea Agrară, așteaptă să pună mâna pe diplomă și să plece mai departe. De aceea, este necesar ca statul să găsească pârghii ca să le ofere posibilitatea să-și dezvolte afacerile aici. Problema e și că, dacă alte instituții de peste hotare crează specialiști care crează locuri de muncă, apoi la noi – absolvenții instituțiilor caută aceste locuri de muncă.

Noi trebuie să schimbăm și această abordare. Ca ei să fie cei care să creeze aceste locuri de muncă, dar nu să le caute.

Desigur, este necesară și schimbarea programelor de studii, ca ele să ofere acele cunoștințe de care are nevoie afacerea.

Trebuie să menționăm aici și învățământul vocațional, când 50% din ore se fac în săli, iar alte 50% - la companiile agricole. Pentru că teoria și practica nu corespund mereu.

Trebuie dezvoltat întreg lanțul valoric, de la teorie, la practică.

Inclusiv prin utilizarea noilor realizări științifice. Acel student trebuie să primească cunoștințe adecvate noii realități și să primească cunoștințele de care are nevoie mediul de afaceri.

Pentru că tehnologiile se schimbă foarte repede acum, iar această legătură trebuie să fie permanentă între colegiul agricol, instituția superioară, instituția științifică, activitatea în practică.

Avem colaborări cu alte țări la acest subiect?

Instituțiile științifice au colaborări cu alte țări. Știu că sunt unele realizări care se fac în colaborare. Același Institut de Horticultură știu că colaborează foarte bine cu careva institute din Franța, de exemplu, pentru crearea unor soiuri noi. Dar eu încă nu le văd în practică aici, în Moldova.

Institutul din Porumbeni, care cândva era specializat în producerea semințelor de porumb, cu câțiva ani în urmă 70% din necesarul de semințe de porumb din Belarus era acoperit de Republica Moldova. Astăzi a început să scadă din cauza concurenței și competitivității altor realizatori de același tip de produse. De aceea, statul trebuie să vină cu alte pârghii și cu alte cerințe. Institutele științifice, pentru că m-am referit la ele, trebuie să aibă și „comanda de stat”, să spunem așa.

Statul să spună: Avem nevoie de asemenea soiuri, dacă vorbim de măr, care să se coacă în acea perioadă, să poată fi păstrat așa perioadă și să aibă așa calități gustative.

De multe ori merg la sat și văd că oamenii de acolo se ciocnesc cu lipsa apei, iar din această cauză nu pot lucra pământurile.

Cum de făcut pentru a rezolva această problemă?

La începutul anilor ’90, în Moldova se irigau peste 330 de mii de ha de pământ, astăzi dacă se irigă pe o suprafață de 40-60 de ha. Sistemele de irigare erau foarte bine puse la punct și se irigau și cerealele, ca să nu mai zic de sectorul legumicol care are nevoie de mult mai multă apă.

După procesul de privatizare din anii ’90, când fiecare și-a primit parcela sa de pământ, proprietarii când au văzut țevile care trec pe terenul lor, au spus că și ele tot ale lor sunt. Așa s-a distrus tot sistemul de irigare. Mai mult ca atât. Fiecare localitate avea minim un iaz sau două și ele aveau legături între ele. Era un sistem de lacuri și iazuri artificiale foarte bine structurat. Unele din ele se alimentau cu apa din Nistru sau din Prut. După anii ’90 practic s-a distrus tot. În 2011-2016 a fost implementat proiectul Compact, cu reabilitarea a 11 stații de alimentare cu apă pentru irigare.

Dacă nu greșesc, cinci erau pe Prut, iar alte șase – pe Nistru, din finanțarea SUA și Millennium Change Corporation. Au fost create Asociațiile Utilizatorilor de Apă, ca aceste stațiuni să fie transmise acestora și asociațiile să aibă grijă de ele. Aceste stații puteau să acopere doar vreo 16 mii de ha. Nu știu cât se irigă acum la modul real cu ajutorul acestor stații, dar oricum nu se irigă nici cele 16 mii de ha. Asta deoarece acele procese de transformare care au avut loc după ’90 încoace au dus la ceea că oamenii au devenit mult mai individualiști. Unii spun că nu mai au nevoie de irigare, că nu vor să fie parte componentă a acelor asociații. Nu știu de ce, oamenii cred că problema e în colectivizare. Din contra, sistemul cooperatist și asociativ în Uniunea Europeană este foarte dezvoltat.

Dacă luăm Germania, Italia, Franța, anume sistemul cooperatist decide cum se dezvoltă societatea în care activează acei agenți economici. Dar încet cu încetul oamenii se asociază și singuri la noi în Moldova, iar acel sistem de irigare el funcționează, dar este slab dezvoltat. Trebuie să restabilim acele lacuri care au fost în sate. O altă problemă este că cea mai mare parte din pământuri au fost privatizate, apar conflicte între cei care dețin iazul și cei care vor săși irige terenurile. Al treilea moment – utilizarea apelor subterane în acest scop. Au fost mai multe discuții la acest subiect. O parte, chiar și membri ai societății științifice, spun că putem săpa și utiliza apa pentru irigare, în special în zonele în care nu sunt alte surse de irigare. Alții spun că nu putem, pentru că Moldova are dificit de apă potabilă chiar, iar utilizarea apelor subterane în scopul irigării ar duce la scăderea apelor freatice, iar Moldova ar suferi și mai mult. Unii spun că în 50 de ani Moldova în genere poate rămâne fără apă potabilă. Dar iarăși, apele subterane nu sunt niște lacuri care nu au intrări și ieșiri. Sunt ape care curg. Din moment ce Ucraina și România permit utilizarea apelor subterane pentru irigare, noi pentru cine le păstrăm? Pentru ei?! În unele zone sunt săpate fântâni arteziene, dar ele trebuie să fie reglementate foarte bine, ca să știm ce cantitate a fost pompată din acea fântână, să fie dusă o evidență. Pentru că restabilirea apelor subterane este mult mai îndelungată față de apele freatice care sunt la suprafață. Anul trecut chiar a fost o inițiativă a Președinției de a reglementa acest domeniu și a permite utilizarea apelor subterane pentru irigare. Dar mai este o problemă – nu toate apele sunt bune. În unele, nivelul de săruri este foarte mare și poate duce la distrugerea solurilor. Și ultima întrebare. Cum se va dezvolta sectorul agricol din Republica Moldova în următorii câțiva ani?

După cum am mai menționat, agricultura trebuie să se focuseze pe produsele cu valoare adăugată sporită. Noi nu avem terenuri unde să ne extindem. Toate terenurile sunt utilizate. Desigur, vor crește suprafețele cu culturi pomicole și viticole, care astăzi aduc o valoare adăugată țării, pentru care este piață și în est și în vest. Trebuie să se micșoreze într-o oarecare măsură suprafețele nerentabile. Trebuie să se dezvolte sectorul zootehnic, în special cel de bovine. Vorbim și de producția ecologică. O producție ecologică

fără sectorul zootehnic, fără îngrășăminte organice – nu va putea fi dezvoltată. Iar agricultura ecologică are un viitor bun în Moldova pentru că este un segment în permanentă creștere. Dacă vorbim de țările UE, există un deficit de 25% de producție ecologică. Aici avem potențial și chiar avantaj, pentru că pe solurile noastre producția ecologică este foarte simplu de crescut. Focusarea pe alte ramuri, cum ar fi plantele etero-oleaginoase. Cândva Moldova era faimoasă prin aceeași levănțică, care astăzi a început să se cultive iarăși, trandafir și un șir de alte plante care pot fi cultivate și care sunt foarte scumpe pentru că uleiurile eterice sunt utilizate atât în farmaceutică, cât și în cosmetologie, iar practic toată producția merge la export. Nu în ultimul rând, agroturismul. În alte țări astăzi este bine dezvoltat turismul de două-trei zile, gastroturismul.

Unele persoane își permit ca vineri seara să zboare la Chișinău, sâmbătă și duminică au văzut toate localurile, bisericile, vinăriile, Orheiul Vechi, iar seara au plecat înapoi. Moldova are ce arăta în acest sens. Există un spectru de activități înguste, frumoase, dar cu un venit destul de considerabil. Un milion de turiști care să vină anual în Moldova, consumând aici o sticlă de vin, este mult mai benefic decât ai exporta acel milion de sticle peste hotare. Sunt multe segmente care pot fi dezvoltate.

Eu cred în agricultura Moldovei, cred în viitorul ei. Avem ce dezvolta și în continuare.

Moldova în Progres

\ 67

Vadim

CURMEI Director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

D

irectorul AIPA, dl Vadim CURMEI vine cu un îndemn pentru toți doritorii de a investi în dezvoltarea agriculturii și mediului rural, prin aplicarea la subvenții, atît prin schema postinvestițională cît și cea în avans unde statul, prin intermediul AIPA, alocă surse financiare pentru dezvoltarea propriilor afaceri.

AIPA: 160 de milioane de lei, autorizate spre plată pentru sprijinirea agricultorilor în primul semestru din 2019 Peste o mie de cereri de solicitare a sprijinului financiar, în sumă de 160,0 mil. lei, au fost autorizate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), în primul semestru al anului 2019. Până la începutul lunii iulie, AIPA a recepționat 1.760 cereri în sumă de 326,1 mil. lei sau cu 12% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Totodată, valoarea investițiilor declarate de producătorii agricoli este în ascensiune cu 30%, constituind cca 1100,0 mil. lei. Investițiile efectuate de solicitanții de subvenții din agricultură și ramurile conexe ale acestora au generat crearea a 406 locuri noi de muncă și 495 locuri de muncă sezoniere.

Potrivit AIPA, cele mai multe solicitări de subvenții au fost înregistrate în zona de nord a republicii (649 dosare în valoare de 112,0 mil. lei), fiind urmată de zona de sud a republicii, incluzând Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (584 dosare în valoare de 121,2 mil. lei), în timp ce zona de centru a republicii, incluzând mun. Chișinău a înregistrat 527 dosare, cu subvenția solicitată în valoare de 92,1 mil. lei.

Cea mai mare pondere a solicitărilor de subvenții din anul 2019, este acordată pentru subvenționarea tehnicii și utilajului agricol (790 cereri depuse, în sumă de 85,2 mil. lei), fiind autorizate spre plată 621 dosare în sumă de 65,5 mil. lei. Astfel, au fost procurate 1.275 unități de tehnică și utilaj agricol performant, dintre care 73 unități de tehnică și utilaj agricol No-till și Mini-till.

O creștere a investițiilor este înregistrată și pentru înființarea, modernizarea plantațiilor multianuale și defrișarea celor neproductive – 549 cereri de solicitare recepționate cu suma subvenției de 81,5 mil. lei. AIPA a reușit să autorizeze spre plată 197 dosare în sumă de 25,2 mil. lei. Un alt domeniu primordial în care s-au solicitat subvenții este dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare, înregistrându-se 143 cereri de finanțare, în sumă de 109,0 mil. lei, autorizându-se spre plată 79 dosare în vaoare de 44,5 mil. lei.

Anual, 5% din valoarea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, ceea ce constituie circa 45 mln de lei, sunt direcționate pentru Subvențiile în Avans. Este primul Proiect complet, comprehensiv și practic în domeniul antreprenoriatului agricol, dedicat identificării, stimulării și multiplicării potențialului inovator și de business al tinerilor și femeilor fermieri din Moldova, doritori de a crea un viitor acasă.

Subvenționarea Start-up-urilor în agricultură, spune directorul AIPA, dl Vadim Curmei ,,este un proiect ce vine să creeze contextul pentru explorarea potențialului valoros al tinerilor și femeilor din țara noastră, și să le ofere avântul, cunoștințelor și conexiunilor necesare pentru ca aceștia să profite de toate oportunitățile oferite de stat pentru a crește afaceri sustenabile în mediul rural. Suportul statului în dezvoltarea noilor afaceri, constituie 65% sau pînă la 650 mii lei, iar valoarea proiectului investițional nu poate depăși 1 milion de lei.’’

Astfel, în urma celor 4 apeluri derulate, AIPA a recepționat 102 dosare, în sumă de 55 milioane lei, fiind selectate și evaluate spre finanțare 74 proiecte investiționale în sumă de peste 40 mil. lei, dintre care 48 solicitări de subvenții în avans au fost deja finanțate.

70 /

Moldova ĂŽn Progres

Vitalie

GORINCIOI Președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe ,,Moldova Fruct”

ValenÞele UNEI ISTORII DE SUCCES

Î

n cei 28 de ani de când Republica Moldova și-a declarat Independența, ministerul responsabil de elaborarea și promovarea politicii de stat în dezvoltarea durabilă a sectorului agro-industrial a avut multiple denumiri și, evident, mai mulți miniștri. Or, cel mai îndelungat mandat l-a avut Vitalie GORINCIOI, care l-a succedat pe Andrei Sangheli.

Vitalie Gorincioi a mai fost și deputat al poporului din URSS, al cărui congres a fost convocat la Moscova la 25 mai 1989, care, prin consecinţele sale, a constituit o cotitură importantă în ceea ce însemna atunci Perestroika inițiată de Mihail Gorbaciov. A fost, de asemenea, printre fondatorii Partidului Democrat Agrar, succesor al grupului parlamentar ,,Viața Satului”, înfiinţat în aprilie 1990 în cadrul primului parlament, Parlamentul Independenței.

Specialist cu studii superioare în agricultură, cu o bogată experiență managerială, ex-președinte al colhozului din satul Pârlița, raionul Ungheni, Vitalie Gorincioi la sfârșitul anilor 90 se retrage din politică și se dedică businessului agricol.

Un reper al activității lui Vitalie Gorincioi pe această dimensiune este funcția de director general al ÎCS ,,Limagrain Moldova”, care a scris istorie în lumea agriculturii și a ajuns să fie printre primele companii din Europa, dar şi la nivel mondial, la capitolul producere de semințe, - conform prezentării oficiale. De 19 ani pe piața autohtonă, a fost prima companie care a exportat semințe de porumb certificate pe piața comunitară înainte de semnarea Acordului de Asociere RM – UE. ,,Republica Moldova, pe timpul URSS, a fost una dintre cele mai importante producătoare de semințe, care avea capacitatea de a exporta în republicile unionale aproximativ 100 de mii de tone de semințe de porumb de înaltă calitate. Era o ramură foarte dezvoltată, care, din păcate, a decăzut. Aceasta s-a întâmplat din cauza lipsei de investiții.

Probleme sunt nu doar în producere, dar și în cercetare, deoarece într-un asemenea domeniu trebuie de investit mult.

De fapt, trebuie să recunoaștem că există multe lacune și în legislația națională, care trebuie racordată la standarde internaționale, cu atât mai mult cu cât plasarea geografică a țării permite extinderea ariei de colaboare. Și principalul, să nu uităm că în agricultură nu trebuie să fie democrație în luarea deciziilor, ci legi stricte. Trebuie să fie o reglementare a protejării solului, a utilizîrii tehnologiilor avansate, să găsim modalități pentru sporirea competitivității și pro-

Moldova în Progres

\ 71

ductivității sectorului, dar și asigurarea siguranței alimentelor. Fiind reprezentantul unei prestigioase companii în Europa, văd care sunt investițiile la instituțiile de talie internațională din acest dominiu, dar și atitudinea producătorilor, a responsabililor sectorul de cercetare. Noi, însă, avem mult de lucru la acest capitol”, constată Vitalie Gorincioi.

Desigur, produsele cu sigla Limagrain se bucură de o înaltă apreciere și în țara noastră pentru că sloganul „From Earth to Life” – ,,Din Pământ pentru Viață” are acoperire reală. Seminţele create în laboratoarele companiei capătă o nouă viaţă atunci când ies la suprafaţa pământului. Ele pot face față intemperiilor, ne asiugură specialiștii de la compania ,,Limagrain”. Întrebat cum s-a dezvoltat sectorul agricol în țara noastră pe parcursul acestor 28 de ani, Vitalie Gorincioi constată o evoluție permanentă. ,, Am preluat conducerera Ministerului Agriculturii imediat după ce fusese adoptat Codul Funciar, urmând o serie de reglementări, care erau oportune. Era necesară demarcarea hotarelor localităților, conform teritoriilor istorice, un lucru foarte important, dar care se discuta în contradictoriu. Declarând pământul proprietate privată, adică marfă care poate fi vândută și cumpărată, ne asumam și multe responsabilități. Stabilisem că pământul potae fi vândut doar rezidenților, pentru că la noi densitatea populaței era mare. Mulți nu erau de acord cu aceasta. Desigur, am fost criticați pentru această reformă, dar, totuși, s-a constatat că am început să mergem pe o cale corectă. Impactul acestei reforme a fost, până la urmă, unul benefic. Da, recunoaștem că au fost comise greșeli, dar era un domeniu necunoscut, nu aveam cunoștințele necesare cum să facem cât mai eficiente aceste schimbări. Modelele altor țări nu erau viabile pentru noi, deoarece trăisem în alt cadru și politic, și legislativ.

Aveam tradițiile, obiceiurile noastre, care nu sincronizau cu legislația internațională. Declarând pamântul marfă, spuneam totul, dar trebuia să-l protejăm și să-l întoarcem proprietarilor, dar nu știam cum să procedăm, căci mulți gospodari au fost desproprietăriți, deposedați de pământ și duși în Siberia. Așa au pățit și buneii mei, precum alte zeci de mii de basarabeni. Ar fi fost mai corect, mai justificat așa, dar s-a reieșit din situația la acel moment. Au urmat multe schimbări în agricultura Moldovei, datorită mecanizării sectorului, tehnologiilor moderne aplicate în toate procesele agricole, dar și utilizarea geneticii, apariția multor specii și hibrizi, varietăți ale culturilor agricole. În perioada când eram conducătorul unei gospodării agricole, colhoz cum era pe atunci, nici nu ne puteam imagina că pot exista atâtea soiuri, dar și randament ca rezultat al științei. Se cere menționat faptul că pe timpul URSS, Moldova era un poligon experimental. În majoritatea cazurilor experimentele făcute pe teritoriul Republicii Moldova, cum ar fi, de exemplu, crearea unor gospodării gigant, au suferit eșec, deoarece ele nu ne erau specifice. Astfel, oamenii erau sceptici la reformele inițiate. A trebuit mult tmp pentru a-i convinge că aceste reforme sunt necesare”, își amintește Vitalie Gorincioi.

,,MOLDOVA FRUCT”, GARANTIA CALITATII

A

sociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe din Republica Moldova este o organizaţie necomercială, nonguvernamentală şi apolitică, membrii căreia sunt producători de fructe de pe întreg teritoriul ţării. Aceasta s-a format prin comasarea a 2 organizații cu obiective similare de activitate. De 6 ani președinte al Asociației, care include aproape 200 de membri, este Vitalie Gorincioi, dar este și un executiv angajat. ,,Asociația colaborează cu mai multe țări. Aș menționa conlucrarea cu producători din Italia, în special, din Nordul țării. Vizitând unele gospodării agricole am constatat că și noi, în condițiile noastre putem obține până la 60-80-100 de tone de mere, 20-30 de tone de cireșe la un hectar de livadă. Avem o varietate de specii de sâmburoase, cum ar fi caise, persici, prune .Noi avem unele suprafețe de livadă pentru care ne invidiază mulți colegi din străinătate, sunt și de 40-50 de hectare, care pot concura cu acelea din unele țări dezvoltate, sunt foarte îngrijite, cu o mare rentabilitate. Deși Republica Moldova este situată într-o zonă de risc din punct de vedere climateric, totuși agricultorii noști obțin rezultate bune, pot face față concurenței celor cu experiență și cu condiții mai bune, atât tehnologice, cât și climaterice. Și iată acesta este un argument că am procedat corect când am împroprietărit țăranii. Având pământ bogat, oameni harnici, cu spirit gospodăresc, dornici de a face ceva am obțint primele succese.

Muncind aici acasă, ei sunt alături de copii, le transmit această experiență și astfel este asigurat un viitor țării, ceea ce este foarte important. Când eram președinte de colhoz, tot obțineam recolte mari, dar nu era spiritul gospodăresc precum astăzi, pentru că nu aparținea nimic oamenilor și ei nici nu aveau grijă nici de pământ, nici de tehnica agricolă, cum se spune – totul era al nostru și al nimănui. Nu era un management funcțional. Mai degrabă era o gestiune defectuoasă. Acum situația s-a schimbat. Se formează o generație tânără în acest domeniu, tineri cu studii moderne în străinătate, care investesc în Moldova. Și e foarte bine că cei care au adunat ceva bani peste hotare revin acasă și investesc în agricultură. Noi, cei cu experiență, trebiue să-i încurajăm, să-i susținem, să-i motivăm să investească acolo de unde pot obține profit. Și ei trebuie să înțeleagă că acum nu se ocupă cu agricultura, acum se face busiiness agricol, care poate fi unul profitabil, dar pentru acesta, pe lângă capacitățile manageriale, se cer și investiții, ca și în orice alt domeniu, de altfel, să cunoști particularitțățile fiecărei ramuri, etapele de producere, de distribuire. În acest context a fost creat Clubul tinerilor producători. Sunt copii ai celor cu experiență în domeniu. Au făcut studii, stagii în străinătate, cunosc limbi moderne, au cunoștințe profunde în IT, cu viziuni moderne în domeniul agriculturii, știu să discute argumentat, să se implice. Și iată, conjungând eforturile lor cu ale noastre, cei cu experiență, putem obține rezultate foarte bune”, este de părere președintele Asociației.

MOLODVA, GUST DEOSEBIT

"T

oată lunea știe că Moldova exportă fructe, dar important este să se știe că exportă fructe cu un gust deosebit. Prin sloganul brevetat cu ajutorul USAID Moldova, gust deosebit, încercăm să aducem la cunoștința celor cu care interacționăm că produsele noastre agricole sunt deosebite. Cei care au gustat merele, piersicele, caisele, strugurii de masă moldovenești au remarcat gustul nepereche. Acest gust se obține datorită calității solului, a soarelui, dar și a grijii oamenilor, care se ghidează

72 /

Moldova în Progres

de tehnologiile speciale, astfel încât produsele să nu fie ofensive. Or, avem mult de lucru la capitolul promovare. Da, există o piață tradițională pe care fructele moldovenești ajung ușor, cea a Federației Ruse, dar trebuie diversificate piețile pentru comercializarea produselor noastre. De exemplu, în anul 2014, când Rusia a pus embargou pe fructele noastre, nu am fost pregătiți pentru o asemenea situație. Atunci prietenii noștri din Italia ne-au spus cum procedează ei în asemenea cazuri – diversifică în permanență piețele de desfacere. Acum nu ostenim să îndemnăm producătorii noștri să facă același lucru. Chiar dacă au posibilitatea să exporte în Rusia, să se orienteze și spre alte piețe, inclusiv spre cea a UE. În anul 2017, când a fost o cerere mare de mere, am avut accces și am comercializat la un preț bun, dar în general pe piața europeană este surplus de mere și atunci noi nu putem concura cu alte țări, în care se fac multe investitiții, au experiență. trebuie să ne orientăm deja spre alte zone, cum ar fi Golful Persic, India, Egipt. În produse sâmburoase, totuși, sunt interesate Germania, Belgia, Olanda, Polonia, țările Baltice.

Asociația noastră are la moment 3 sarcini importante. De a face lobby intereselor producătorilor moldoveni, a promova produsele acestora pe piața externă, dar și cea internă și, nu în ultimul rând, instruirea de a produce produse calitative, inofensive, care ar da randament, transfer de cunoștințe, de tehnologii. Cu acest scop participăm la târguri și expoziții internaționale, acumulăm experiență.

Dar contează și rezultatele obținute de producătorii noștri, căci când cineva are exemple de istorii de succes aici, acasă, el se aprinde, cum spunem noi, să facă și el ceva, să se implice și să se convingă că se poate”, concluzionează Vitalie Gorincioi.

GANDURI, MESAJE

"E

xistenţa Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct” trebuie să fie văzută, mai întâi de toate, ca o necesitate pentru membrii acesteia, apoi pentru ceilalţi actori din domeniu. De asemenea, Asociaţia trebuie percepută nu doar ca un loc unde se achită cotizaţii, ci ca o posibilitate, pentru membrii acesteia, de a beneficia de suportul de care aceştia au nevoie. Vorbim aici despre suportul tehnologic, organizaţional, suport pe care ei astăzi nu îl cunosc, din păcate, cum ar fi accesul la pieţele alternative - cele din UE, din platforma Dubai şi altele.

Consider că Asociaţia „Moldova Fruct” pune la dipoziţie toate condiţiile necesare pentru asigurarea acestui suport, prin activitatea specialiştilor din cadrul Asociaţiei, prin organizarea unor serii de întâlniri cu responsabili de acest domeniu din instituțiile de sat, la care sunt invitați experţi naționali și internaționali, dar și prin schimbului de exprienţă şi a transferului de tehnologii între membrii Asociaţiei. Iată de ce ei sunt cei care trebuie să vadă, să înţeleagă necesitatea de asociere, de rând cu alte momente importante ce pot contribui la activitatea în domeniu. Cea mai mare provocare pentru membrii „Moldova Fruct” este ca aceştia să spună sus şi tare că ei nu se ocupă doar cu horticultura, ci fac business în această ramură. Pentru viitor ne dorim să avem asociaţi 80-90 % din producătorii de fructe din Moldova, dacă nu în „Moldova Fruct”, atunci în alte asociaţii cu care s-ar putea conlucra, pentru a duce faima acestei ramuri în toată lumea. Obținem rezultate deoarece nu facem politică, ne ocupăm cu politicile în domeniu”, sunt doar câteva gânduri și mesaje ale președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Vitalie Gorincioi.

Moldova în Progres

\ 73

Cutro

Orașul simbol al șahului mondial Cutro este orașul șahului. Nu este o simplă exclamație, nici nu se dorește a fi o declarație empatică a circumstanței, dar Cutro este într-adevăr orașul șahului, pentru că a dat naștere unuia dintre cei mai mari jucători de șah din toate timpurile, precum Giovanni Leonardo Di Bona, dar și pentru că găzduiește în fiecare an un remarcabil festival internațional de șah, care include jocul de șah viu, în care figurile sunt reprezentate de oameni îmbrăcați corespunzător, turneul internațional și Memorialul „Gaetano Olivo”.

Dar să le luăm pe rând. Cutro este situat în Calabria, la exact douăzeci de kilometri de Crotone, un oraș celebru pentru trecutul său magnogrec (din italiană „Marii Greci”) și pentru faptul că a fost leagănul pitagoreanismului, deoarece l-a găzduit pe marele filosof Pitagora. Cutro are o poziție geografică foarte reușită, din moment ce se află pe partea ionică-orientală din Calabria, între partea Crotonă și cea Catanzariană. Are o istorie demnă de tot respectul, exprimată pe calea celor cinci biserici, mărturie a unei fervente religiozități creștin-catolice, precum și venerația pentru Sfântul Crucifix, operă a sculptorului sicilian Fra Umile din Petralia Soprana, cu cele trei expresii ale feței reprezentative pasiunii lui Hristos, zâmbitoare, agonizante și moarte. Un impresionant festival religios este dedicat acestei lucrări, numit „marea petrecere”, deoarece este sărbătorită la fiecare șapte ani și care vede revenirea multor emigranți. Cu toate acestea, Cutro este renumit pentru faptul că a fost mult timp „hambarul din Calabria” și rămâne o tradiție fertilă de a fi martor la coacerea pâinii, produsul caracteristic al orașului de șah, unde anual, pe data de 11 august are loc un mare festival al pâinii.

Tradiția șahului s-a născut în secolul al XVI-lea, când Gio Leonardo Di Bona, cunoscut sub numele „il puttino”, l-a contestat și învins, la curtea regelui Filip al II-lea al Spaniei, pe episcopul Ruy Lopez, cunoscut atunci ca fiind cel mai puternic jucător de șah european. Legenda spune că după ce a pierdut primele două partide și a văzut că regele ieșea din sală, adresându-se regelui Filip al II-lea, Di Bona a declarat: „Majestate, am pierdut primele două jocuri și vă anunț că am făcut-o special, astfel încât priceperea mea să strălucească și mai mult”. Regele Filip al II-lea s-a amuzat de această afirmație, dar a decis să rămână. Astfel, a asistat la victoria șahistului din Cutro în următoarele trei partide. Ulterior, regele spaniol l-a întrebat pe Di Bona ce premiu dorește pentru victoria sa, iar acesta a cerut ca patria sa să fie ridicată la rangul de oraș și scutită de plata tributelor. Dorința i-a fost îndeplinită.

În anii 90, festivalul internațional de șah s-a transformat într-un turneu important care a cunoscut participarea unor campioni de talie mondială și victoria unor jucători de prestigiu, iar anul acesta va avea loc cea de-a XV-a ediție. La ediția precedentă a turneului au participat 30 de jucători din 13 țări.

Turneul se asociază cu o partidă importantă de șah viu (cu oameni în rol de figuri de șah), care se joacă în fiecare an și care este caracterizat prin refacerea costumelor din perioada jocului de șah dintre Gio Leonardo Di Bona și Ruy Lopez la curtea lui Filip al II-lea din Spania. În seara zilei de 12 august, o mulțime de oameni se adună pentru a fi martori ai jocului de șah viu care așteaptă proclamarea lui Gio Leonardo Di Bona drept câștigător absolut al confruntării. Este o reconstituire istorică, care are loc chiar sub ochii statuii lui Di Bona care stă pe tabla de șah și care anul acesta sărbătorește cea de-a XIII-a ediție. La sfârșitul serii, procesiunea conducătorilor Spaniei, lui Puttino și Ruy Lopez cu toți figuranții jocului traversează străzile orașului, fiind întâmpinați și salutați într-o atmosferă călduroasă de vară, ceea ce demonstrează că eroii și protagoniștii din trecut nu vor fi dați uitării.

Un alt eveniment important este Memorialul Gaetano Olivo, numit în cinstea unui alt jucător de șah din Cutro, decedat recent, organizat de asociația de șah care îi poartă numele.

Turneul internațional de șah, cu participarea a numeroși jucători din diferite colțuri ale lumii și partida de șah viu, sunt unice în peisajul cultural mediteranean. Pentru a consolida tradiția șahului, o piață din Cutro a fost numită în cinstea lui Gio Leonardo Di Bona, unde a fost proiectat și construit un parc tematic de șah care găzduiește diferite evenimente din domeniu.

INTERVISTA AL PROFESSORE GIANCARLO NICOLI, DIRETTORE DEL CENTRO CULTURALE ITALIANO NELLA REPUBBLICA MOLDOVA

Quando e con quali finalità è stato costituito il Centro Culturale Italiano?

Il Centro Culturale Italiano è nato nell’aprile del 2011 per iniziativa dell’allora ambasciatore d’Italia nella Repubblica Moldova Dott. Stefano Di Leo, il quale delegò il sottoscritto alla costituzione del Centro. L’ambasciata d’Italia, infatti, non disponeva di un Istituto italiano di cultura, che di solito è presente nelle ambasciate italiane. La funzione del nuovo Centro di cultura italiano doveva essere quello di sostituire, almeno in parte quell’Istituto, ossia diffondere e promuovere la cultura italiana in Moldova.

Perché si è scelto di insediare il Centro presso l’Università Pedagogica Ion Creanga e non altrove?

Il motivo è stato che proprio la decana della Facoltà di Lingue straniere dell’Università Ion Creanga prof.ssa Angela Solcan propose all’ambasciatore d’Italia la costituzione di un Centro di cultura italiana presso la sua facoltà. L’ambasciatore Di Leo avallò l’idea l’idea piac-

76 /

Moldova în Progres

que anche al Rettore dell’Università prof. Nicolae Chicus. Quindi il Senato accademico l’approvò con decreto accademico nell’aprile del 2011 e il sottoscritto si mise a lavorare per attuare quell’idea.

Quali obiettivi si proponeva il Centro Culturale Italiano?

Come dichiara lo statuto del Centro Culturale Italiano, le finalità di questo sono testualmente: Diffondere e far conoscere la lingua e la cultura italiana nella Repubblica Moldova, in particolar modo nel mondo studentesco.

Promuovere l’interazione tra la cultura italiana e quella moldava, favorendo la conoscenza delle diversità e i rispettivi valori culturali.

Promuovere la cooperazione e lo scambio culturale tra la Moldova e l’Italia.

Assumere iniziative per lo scambio di esperienze didattiche tra istituzioni accademiche italiane e moldave.

Promuovere e/o partecipare a progetti umanitari a favore delle categorie più disagiate della popolazione della Repubblica Moldova.

Quali importanti progetti ha realizzato in questi anni il Centro? Che bilancio puiò fare dell’attività del Centro dopo circa dieci anni di vita?

Il bilancio di questi otto anni di attività è positivo, anche se probabilmente sarebbe potuto essere ancor più soddisfacente se si fossero attuate appieno le condizioni necessarie per poter far funzionare al meglio un organismo senza scopi di lucro come è, appunto, il CCIRM. Dal 2011 al 2016 il Centro Culturale Italiano ha raggiunto importanti obiettivi e attuato programmi di rilevante valore interculturale: ha firmato accordi di cooperazione culturale con l’Università Tor Vergata di Roma, con l’Accademia di Belle Arti RUFA di Roma, con la Fondazione Fellini di Cinecittà e con diversi organismi associativi italiani; in Moldova ha concluso accordi con l’Accademia di Musica Teatro e Belle Arti della Moldova, con la Filarmonica Nazionale Lunchevici di Chisinau, con la Camera di Commercio e Industria Moldo-Italiana, il CEDACRI, la A.O.C. di Chisinau, e altri. Tutti accordi, questi, che hanno permesso di svolgere numerose attività di cooperazione culturale internazionale tra l’Italia e la Moldova e che hanno fatto sì che il CCI-RM diventasse - come il suo statuto prevede - un “luogo di incontro e di dialogo per intellettuali, artisti, operatori culturali sia italiani che moldavi, che vogliano instaurare e mantenere un rapporto di cooperazione culturale tra i due Paesi”.

Quali prospettive sono previste per il futuro del Centro?

Nell’estate di quest’anno io lascerò la direzione del Centro Culturale in quanto mi trasferirò definitivamente in Italia. Il mio posto sarà preso da un collega

italiano il cui nominativo ho già proposto al Rettore dell’Università e che avrà senza dubbio il beneplacito dell’attuale ambasciatrice d’Italia.

Sono sicuro che il nuovo direttore saprà portare avanti gli obiettivi per i quali il Centro è stato fondato e che, anzi, farà senz’altro meglio di me. Molto dipenderà dai fondi che il Centro avrà a disposizione per attuare i progetti che verranno approvati dal Consiglio Direttivo.

Sono certo che il nuovo direttore saprà sviluppare gli accordi e i contatti che il Centro ha siglato con le più importati istituzioni culturali e accademiche della Moldova, come l’Accademia delle Scienze, l’Accademia di musica, teatro e Belle Arti ed altre. Spero inoltre che intensificherà i contatti con le istituzioni accademiche italiane, con alcune delle quali siamo già in contatto e con le quali sono stati firmati accordi di cooperazione culturale.

Intanto auguro al mio successore Buon lavoro!

Moldova în Progres

\ 77

Dumitru

Roibu

Haideți să fim mai conștienți de locul și rolul nostru în societatea moldovenească și să ne iubim țara.

Altă Patrie nu vom avea

L

ansată în 2016 cu scopul de „educare a tinerilor în spiritul patriotismului moldovenesc și dragostei față de țară”, Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan” continuă să promoveze această dragoste prin zecile de inițiative ale sale. În speță, asociația îndrumă tinerii să nu-și părăsească Patria în căutarea unui loc mai bun, ci să contribuie la transformarea acestei țări într-un loc mai bun pentru traiul nostru al tuturor.

78 /

Moldova în Progres

Unul dintre acești „urmași” ai marelui Voievod este și tânărul Dumitru Roibu, președintele Mișcării „Urmașii lui Ștefan” care a vorbit în cadrul unui interviu pentru „Moldova în Progres” despre valorile, realizările și planurile de viitor ale asociației.

De câți ani activați în Republica Moldova?

Asociația a fost creată în 2016. Anul acesta împlinim trei ani de activitate. Trei ani buni, aș zice eu. Ani în care am reușit să realizăm zeci și zeci de inițiative și proiecte, să exprimăm poziția noastră civică, să intervenim și să prevenim anumite pericole pentru societatea noastră, să sensibilizăm opinia publică cu privire la unele probleme mai puțin cunoscute în societate, dar și să lansăm anumite proiecte, inițiative culturale, care au răsunat nu doar în Republica Moldova, dar și peste hotarele ei.

Afacerilor Externe, Elena Pahomova, jurnalist, Grigore Polcinschi, președintele raionului Dubăsari. Am avut întâlniri și cu persoane din Parlament și Președinție, și din domeniul culturii, medicinei, mai multe domenii, astfel ca tinerii să se gândească în primul rând unde ar putea ei să se realizeze și să înțeleagă că drumul unei persoane realizate nu este deloc ușor și rapid. Este unul greu și anevoios. Cum se spune la noi: „Cu răbdarea, treci și marea”. Tinerii noștri nu prea vor să înțeleagă asta. Ei vor să câștige mult și foarte repede și prin asta de fapt pierd foarte mult.

Care sunt planurile de viitor ale mișcării?

Asociația nu are un punct final la care noi trebuie să ajungem. De exemplu, cum au partidele – să ajungă la guvernare. Noi suntem în discuții permanente între colegi și, atunci când apar idei de a realiza ceva în țara noastră, purcedem la realizarea lor. Printre viitoarele proiecte care le vom face se regăsesc unele de natură ecologică, pe care vrem să le realizăm în toamnă, sunt seminare pentru tinerii din țara noastră care, la fel, vor începe în luna septembrie-octombrie. Și, evident că, dacă va fi nevoie noi suntem gata mereu să ne mobilizăm și să apărăm poziția țării noastre, societății, poporului, acolo unde va fi nevoie.

Care sunt scopurile Mișcării de tineret „Urmașii lui Ștefan”? Încă atunci, în 2016, împreună cu fondatorii, am pornit de la ideea că avem nevoie de o organizație prin care să exprimăm punctul de vedere al tinerilor care nu vor să plece din Moldova. Deci, noi nu acceptăm unele lucruri care se întâmplă în țara noastră, și chiar dacă ele ne provoacă să plecăm din țară, noi nu dorim să facem lucrul respectiv. Dar preferăm să rămânem pe loc și să luptăm cu problemele date cum ar fi corupția, iresponsabilitatea guvernării, pasivitatea funcționarilor publici, lipsa de activitate în domeniul tineretului în zonele rurale și așa mai departe. Astfel, am hotărât să lansăm asociația noastră. Ca domeniu de activitate, desigur am ales problemele tinerilor, dar partea patriotică a activității noastre este totuși una pronunțată.

Atunci când am fost cumva vizați în sens negativ sau atunci când în raport cu Republica Moldova s-au comis unele lucruri mai puțin admisibile, chiar și din partea altor state, noi nu ne-am rușinat să venim și să ne exprimăm nemulțumirea inclusiv în fața unor ambasade, a Ministerului de Externe. Asta deoarece, considerăm că, cu cât mai mult cetățenii își vor exprima poziția sa, cu cât mai mult vor încerca să responsabilizeze funcționarii publici sau conducătorii de instituții centrale de stat, cu atât mai mult vom putea ajuta ca țara noastră să meargă pe calea cea bună.

De altă parte, noi avem vecini, România și Ucraina, suntem prieteni cu multe state, dar trebuie să înțelegem că arena relațiilor internaționale este totuși una de confruntare a intereselor, iar interesele noastre deseori nu sunt identice cu interesele statelor vecine.

Atunci când Ucraina, de exemplu, a interzis, începând cu anul 2020, predarea în limba maternă inclusiv pentru moldovenii din Odesa și Cernăuți și a introdus predarea obligatorie în limba ucraineană, noi am fost la Ambasada Ucrainei și ne-am exprimat dezacordul. Am fost și la Ministerul de Externe și am cerut explicații.

Atunci când România sau anumiți politicieni români declarau că în Constituția României trebuie de inclus că Basarabia, adică Republica Moldova, este teritoriu național românesc, noi desigur că am mers și am protestat în fața Ambasadei și nu ne-a fost frică chiar dacă am avut anumite repercursiuni, asupra mea personal, de exemplu.

Au fost și alte cazuri, atunci când în raport cu Republica Moldova se întâmplau anumite lucruri și nimeni nu reacționa la aceste atacuri.

Anul trecut a fost creat Consiliul Societății Civile pe lângă președintele Republicii Moldova. Din câte știu, sunteți implicat în una dintre aceste comisii. Care sunt obligațiunile Dvs. în acest sens?

Eu sunt președintele Comisiei pentru tineret. Conform regulamentului, președintele Republicii Moldova numește președinții de comisii. Noi suntem acolo șapte membri, toți tineri, și suntem cei care consultă șeful statului în privința de a promulga sau a nu promulga anumite legi din domeniul tineretului și nu odată am venit cu unele sugestii. Chiar am ieșit într-o conferință de presă în care am vorbit, ne-am adresat și în Procuratură, anumitor instituții de învățământ din țara noastră unde, sub paravana de donații, din buzunarele copiilor, a părinților, erau forțat scoase sume de două milioane de lei pentru o singură școală, de exemplu.

Noi am luptat mult de unii singuri, am încercat să găsim suport și la alte organizații, dar nu ne-a reușit. Ne-am adresat la Procuratură și, spre marea mea mirare, Procuratura a constatat că acolo nu există elemente de corupție. Ne-am adresat Ministerului Educației și am primit un răspuns de trei pagini despre cât de bună este această practică, deși noi avem înregistrări din care se înețelege foarte bine că profesorii presează elevii, strigă la ei ca aceștia să facă donații.

Atunci când am întrebat liceul respectiv dacă riscă ceva elevul în cazul în care nu face donații, răspunsul oficial a fost că el nu are nicio consecință deoarece donațiile sunt voluntare. Mare a fost mirarea elevilor când vedeau răspunsul respectiv pentru că la ei, pe de o parte, se strigă că trebuie să aducă bani, li se scad notele – deci, sunt persecutați indirect, iar aici se spune că nu au nicio urmare.

Până la urmă, sper că vom reuși, totuși. Pregătim pentru perioada următoare unele acțiuni mai „puternice”, să spun așa, și cred că vom izbuti să rezolvăm definitiv această problemă, măcar într-un liceu.

Câți membri are asociația Dvs.?

Noi avem un grup activ, care este într-un fel și executivul organizației, sunt 15 persoane, iar atunci când avem acțiuni mai mari, școli de vară, festivaluri și așa mai departe, desigur că suntem mult mai mulți. Ca exemplu, printre ultimele proiecte mari care le-am avut a fost un festival internațional de dansuri populare care a avut loc în comuna Tohatin, în iunie 2019. Este deja a patra ediție a festivalului, iar noi suntem fondatori și organizatori ai acestui festival. Acolo au fost mobilizate peste o sută de persoane implicate în organizarea și desfășurarea festivalului.

Realizăm școli de vară în care tinerii, 30-40 de persoane, au anumite activități. Facem proiecte prin care încercăm să motivăm și să îi provocăm pe tinerii noștri să-și încerce puterile aici în țară, nu peste hotare, organizându-le discuții offline cu oameni de vază interesanți din țară noastră printre care îi putem menționa, de exemplu, pe Denis Roșca, care a scris „Cartea de aur a Basarabiei și Republicii Moldova”, Valeriu Ostalep, fost viceministru al

Ce mesaj ați vrea să transmiteți cititorilor „Moldova în Progres” cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova?

M-aș adresa mai degrabă tinerilor care citesc revista Dvs. inclusiv on-line, pentru că este mai accesibil, spunându-le că Republica Moldova este una din cele aproape 200 de țări care și-au meritat locul sub soare. Este de responsabilitatea noastră a fiecăruia felul în care se va dezvolta țara noastră în continuare. Indiferența noastră ne adâncește și mai mult în anumite probleme. De aceea, tinerii trebuie să conștientizeze că ei sunt forța motrice, ei sunt viitorul țării noastre, cei care vor trăi aici, vor munci, își vor face familii în țara noastră, și cei care vor dori să aibă o anumită bunăstare și confort. De aceea, haideți să fim mai conștienți de locul și rolul nostru în societatea moldovenească, haideți să iubim țara noastră – Republica Moldova, și haideți să facem tot posibilul pentru ca ea să nu poată fi îngenunchiată în fața nimănui și ca ea să fie acel loc în care să te simți liber, în demnitate și să te simți acasă. Altă țară noi nu avem și nici nu vom avea.

Moldova în Progres

\ 79

ISTORII DE SUCCES

ION

LAZARENCO TIRON Înotător, candidat la Premiul Nobel pentru Pace

S

tabilit de mai bine de 20 de ani în Irlanda, Ion LAZARENCO TIRON rămâne a fi moldoveanul care poartă în suflet dragostea de neam și țară. Înotător în ape deschise a reușit performanțe greu de egalat. Din prima încercare a traversat șapte strâmtori. Nu a fost ușor, dar dorința de a demonstra că nimic nu este imposibi, dacă dorești ceva cu adevărat, a făcut să persevereze și să devină un exemplu, un erou, la care să se alinieze mulți tineri.

80 / Moldova în Progres

NISTRU UNEȘTE MOLDOVA

Primele succese le-a obținut acasă, traversând înot râul Nistru, în cadrul maratonului „Nistru unește Moldova”. Traseul SorocaDubăsari, 238 de km, l-a parcurs timp de opt zile. A făcut acest lucru din dorința de a consolida încrederea cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului, importanta fluviului si ecologia dar și de a colecta bani pentru copii nevoiasi.

Această performanță l-a determinat pe Denis Roșca, autorul „Cartea de Aur a Basarabiei și Republicii Moldova”, care include 1.800 de biografii ale personalităților cu rădăcini basarabene ce s-au făcut renumite datorită activităților lor în diverse colțuri ale lumii, să promoveze candidatura lui Ion Lazarenco Tiron la Premiul Nobel pentru Pace 2019. Argumentele sunt concludente. Sportivul moldovean merită acest Premiu, deoarece este primul om din istorie care a înotat 7 strâmtori de pe glob din prima încercare (North Channel, Cook Strait, Molokai Channel, English Channel, Catalina Channel, Tsugaru Strait, Strait of Gibraltar). De asemenea, este cel mai bun înotător al Irlandei, 4 ani consecutivi în perioada 2015-2019. Nu mai puțin important este faptul că se implică în acțiuni de caritate aducând in Republica Moldova mai bine de 120 tone de ajutor umanitar.

De asemenea, a construit în satul natal un stadion pentru copii.

Este inițiatorul și realizatorul multor acțiuni de caritate, prin care ajută persoanele cu nevoi special, acei oameni care au nevoie de sprijin material, dar și de un cuvânt bun. Ion Lazarenco Tiron le îmbină sincer și firesc pe toate, argument fiind faptul că cea ce face, prin înot, sunt în numele unor cauze concrete.

Dincolo de bucurai succeselor repurtate, mândria că poartă cu cinste drapelul Republicii Moldova este și plăcerea de dărui un zâmbet, de a face lumea mai bună.

După discuțiile cu președintele Asociației înotătorilor din lume, fiind constatat faptul că a reușit o performanță unică, demnă de Cartea Recordurilor Guinness, a trecut la o nouă etapă, i s-au deschis noi orizonturi.

ÎNCERCĂRILE VIEȚII I-AU DAT FORȚE NOI

Încercările vieții au fost multiple, dar nu a renunțat la visul său.

De a fi cel mai bun și tot odată de a demonstra că întotdeauna trebuie să mergi în întâmpinarea visului tău. A avut o mare provocare, atunci când a trebuit să cucerească Strâmtoarea Cook. Condițiile climaterice erau împotriva sa. Într-un moment i-a venit gândul să renunțe, deși nu renunțase niciodată la visele sale. Lupta cu valurile care deveneau din ce în ce mai mari, punându-i viața în perciol, dar și cu gândurile sale.

„ Înotam și plângeam. Credeam că o să mor. Mă rugam la părinții mei, plecați în lumea celor drepți, să-mi dea forțe să ajung la celălalt mal. Pentru prima dată, m-am gândit să mă dezic de această încercare. Nu simțeam nici mâinile, nici picioarele. A fost o luptă interioară – să înot în continuare sau să renunț… Am continuat. Și am învins” – își amintește cu emoții.

Aceste performanțe au făcut ca Ion Lazarenco Tiron să fe desemnat candidat la Premiul Nobel pentru Pace. A aflat această noutate de la un ambasador, fiind în Noua Zelandă, unde traversa cea de a șaptea strâmtoare din lume.

MESAJE ȘI GÂNDURI DE PACE

Ion Lazarenco Tiron ori de câte ori are posibilitatea să vorbeasă în fața oamenilor transmite mesaje de pace. Sunt gânduri și emoții trăite cu maximă intensitate. Ele sunt un îndemn de a fi mai buni, de a încercă să facem lumea mai bună, căci aceasta depinde de fiecare dintre noi. ,, Îmi pare rău că trebuie să spun acest lucru, dar așa văd, așa simt situația în țara noastră. Noi prea mult vorbim și puțin facem, de aceea mesajul meu este întotdeuna unul simplu, pe înțelesul tuturor. Este un îndemn de a ne găsi pacea și liniștea interioară.

Să fim mai buni la suflet, mai înțelegători, să ne iubim aproapele.

Cu siguranță, se știe câți frați și surori, copii și părinți se ceartă de la avere. E o tragedie. Trebuie să înțelegem că pacea între popoare pornește de la pacea noastră interioară și fiecare are datoria să contribuie la această pace mondială. Să nu credem că suntem nemuritori și să adunăm avere, să asuprim pe cineva”. În cei mai bine de 20 de ani de aflare în Irlanda a înțeles ce este viața cu adevărat. A trebuit să muncească, să se implice în diverse activități, să jertfească multe pentru de deveni cine este, căci își amintește că copil fiind îi plăcea să aibă un erou la care să se alinieze, să-l inspire. Și a decis ca el, la rândul său, să devină un exemplu, un etalon, un erou. Și a reușit. Prin muncă asiduă și perseverență continuă. Or, statutul său de erou nu i-a schimbat principiile de viață, valorile de care se ghidează. Și acum îl emoționează până la lacrimi situația în care se află bătrânii noști, că sunt duși de copii la azil, că sunt mulți copii talentați care nu au posibilitatea să se afirme. De aceea a și îndemnat conaționalii noștri aflați peste hotare, care sunt peste un milion, să renunțe la un cafea, care costă cam 3 euro, și astfel se va aduna aproximativ 3 milioane de euro. Această sumă ar putea fi utilizată pentru reparația școlilor, drumurilor din Moldova. Dorință de a schimba lucrurile trebuie să fie, căci posibilități sunt multiple – conchide eroul nostru.

Moldova în Progres

\ 81

Raport calitate-preț și o gamă diversă!

Sommelierul Mihai Druță despre cum se dezvoltă turismul vitivinicol în Moldova și vinurile cele mai apreciate de turiști

D

e la spumante clasice, până la licoroase de desert; roșii, albe sau rose; seci, demiseci, dulci sau demidulci, vinurile produse în Republica Moldova cuprind practic toată gama de producere, ceea ce nu poate să nu atragă turiștii. Mai ales că țara noastră nu este atât de mare, iar la o adică, într-o săptămână sau chiar trei-patru zile, un turist ar putea face o tură a tuturor vinăriilor din țară. Aceștia nu se lasă prea mult așteptați, iar numărul lor crește de la un an la altul.

Despre cum se dezvoltă domeniul vitivinicol și cel al agro-turismului din Republica Moldova, ce vinuri preferă turiștii veniți să descopere vinurile Moldovei, dar și unele recomandări pentru cei care planifică să viziteze țara noastră, vorbim cu unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în domeniu, sommelierul moldovean Mihai Druță, care, în cadrul unui concurs internațional desfășurat recent în Elveția, a ajuns în „top cinci degustători din lume”, fiind decorat cu titlul „Benchmark’s Taster 2019”, adică degustător etalon.

Cine este Mihai Druță?

Mihai Druță este un sommelier în primul rând. Este persoana care își face o recomandare în lumea vinului. O persoană care gestionează câteva proiecte legate de vin și aceasta ar fi și „Taste of Blu”, această locație, unde se regăsesc în jur de 400 diferite denumiri de vinuri.

Avem aici și vinuri rare și vinuri care se găsesc pe rafturile magazinelor, avem selecții de vinuri străine și avem posibilitatea să le îmbinăm cu o mâncare special concepută pentru aceste vinuri. Asta, în câteva cuvinte despre mine. Știm că în ultimii ani a început să se dezvolte cultura vinului și au apărut pe piață diferiți producători care au câștigat multiple premii în străinătate. Din acest considerent credem că acest potențial este consolidat peste hotare, fapt care îl vedem prin exporturi și prin diferite companii de vinuri care au produse specifice. Ați spus că aici sunt peste 400 de denumiri de vinuri diferite. Ce vinuri avem?

Vom începe cu ceea că potențialul solurilor din Moldova este unul foarte și foarte mare. Se lucrează mult anume pentru a promova și dacă vorbesc concret despre zonele vitivinicole, sunt acum trei la număr:

Zona vitivinicolă „Codru” (centru) – cu specificul și cu arealul său, respectiv cu solul care are anumite proprietăți, care este predispus pentru anumite vinuri; Zona vitivinicolă „Ștefan Vodă” (sud-est) – una dintre cele mai cunoscute, cu microzona „Purcari”; Zona vitivinicolă „Valul lui Traian” (sud-vest).

Toate aceste trei zone au specificul și potențialul lor și pot crea niște vinuri particulare anume pentru aceste zone.

Se schimbă foarte mult în domeniul acesta. Pe etichetă apare deja inscripția „Indicație Geografică Protejată”. Respectiv, un producător nu poate face un vin cu „Indicație Geografică Protejată” dacă cumpără struguri într-o zonă, o procesează în a doua și o vinde sub numele celei de-a treia. Totul este reglementat. Există un lanț care trebuie respectat, iar ca rezultat avem niște vinuri de calitate. Ca să promovăm această calitate, foarte mulți producători participă la diferite concursuri internaționale și obțin medalii acolo, inclusiv în Italia, Marea Britanie, Germania, Franța etc., ceea ce demonstrează că vinurile din Republica Moldova au un potențial extraordinar de mare.

Dacă e să revin la întrebarea Dvs., noi am făcut o selecție specială de vinuri din Republica Moldova. Deci, sunt practic majoritatea producătorilor, nu reprezentați în toată gama lor, dar câteva vinuri distinctive le-am ales de la fiecare. Cu această ocazie, fiecare care intră aici poate să guste careva vin care-i place și să-și găsească vinul său.

Când vorbim de vinurile mai rare, avem niște vinuri care nu se regăsesc pe rafturile magazinelor, este o colecție proprie, și atunci putem chiar uimi pe cineva.

Moldova – o forță impunătoare în producerea vinurilor la nivel mondial Care este vinul cel mai apreciat de turiști?

Acum este un trend foarte impunător, pe care și noi ne străduim să-l formăm, este vorba de soiuri locale. Deci, un vin din „Feteasca Neagră”, un vin din „Rara Neagră” mereu este unul de mirare. Nu pot să spun că este un vin care-l caută turiștii, dar care îl acceptă fiind ceva diferit. Apoi, dacă este un exemplu foarte bun, gen soi internațional, cum ar fi „Cabernet Sauvignon” sau un „Chardonnay”, turiștii la fel apreciază din cauza că ei le compară cu acele „Cabernet Sauvignon”uri sau „Chardonnay” care le-au mai gustat.

Dacă vorbesc de producători, bineînțeles turiștii vin cu scopul de a descoperi ceva și atunci deseori apreciază mai mult vinăriile care au turism. Ei le-au văzut, au văzut beciurile, au petrecut mai mult timp acolo, le-a plăcut, s-au atașat de acea vinărie și atunci caută automat vinul acelei vinării.

Vinurile din Republica Moldova au o gamă destul de impunătoare. Noi nu putem spune că facem vinuri albe, roșii sau rose. Noi avem toată gama de producere a vinurilor, ceea ce este destul de interesant, pentru că nu toate țările au o gamă atât de mare. Deci, noi începem de la vinurile spumante clasice, până la vinuri licoroase de desert, de diferită capacitate sau particularități, gen „Ice Wine”, „Porto” sau „Madeira”, de toate se găsesc pe acest teritoriu, ceea ce iarăși, demonstrează un potențial foarte bun pentru producerea acestor vinuri, o diversificare foarte bună și cred că, dacă se va continua în aceeași direcție,

cu accentuarea anume pe calitate, nu pe cantitate, atunci Republica Moldova va deveni în curând o forță foarte impunătoare în producerea vinurilor la nivel mondial.

Avem în țară peste 40 de producători de vinuri, dar câți din ei au dezvoltat agro-turismul?

Din păcate, nu toți, dar se fac pași destul de buni. Eu ași spune că avem poate chiar și mai mulți producători, dar nu toți s-au gândit sau au planificat să dezvolte afacerea în domeniul agro-turismului sau turismului vitivinicol.

Din câte cunosc, acum există granturi, se accesează pe aceste proiecte, dar din păcate nu toți producătorii au preconizat aceasta în producerea vinăriei. Trebuie să concepi a oferi niște servicii bune, ospitaliere, asta nu este exact cum a produce un vin bun. Nu că este mai greu, dar este o parte separată a proiectului care trebuie dezvoltată. A crea un hotel, o unitate de alimentație care să poată asigura hrana pentru acei turiști, a forma un personal sau a oferi aceste servicii turistice privind prezentările de vinuri. Asta este un lucru destul de asiduu pentru care nu fiecare producător are timp ca să-l facă. Pentru a produce un vin de calitate este nevoie de foarte și foarte mult timp. Este o muncă permanentă. Atunci mai ai pe spate și turiști care, de altă parte, ar putea crește vânzările, ar putea genera o notorietate a vinăriei.

Un exemplu foarte bun pentru mine este Vinăria „Et Cetera” care s-a concentrat asupra turismului, asupra vinurilor de calitate și are succes în acest domeniu.

Asta înseamnă că în Moldova noi avem nevoie în momentul de față de o școală de pregătire a cadrelor în domeniul agro-turistic, ospitalier...

Din păcate, la nivel de turism noi avem foarte mult de lucru, de implementat standarde internaționale, de lucrat asupra imaginii țării... Cel mai mare impediment este necunoașterea acestei țări. Trebuie creată o istorie, un anturaj pentru a fi atractivi pentru ceilalți și eu cred că avem toate premisele pentru a face acest lucru.

Fiecare vinărie este o perlă, iar cel mai mare avantaj al vinului moldovenesc este raportul calitate-preț Ce puteți recomanda turiștilor care vor veni în vara anului 2020 în Moldova?

Noi avem câteva vinării care trebuie văzute neapărat, cred că sunt în jur de 20 de locații, pentru că fiecare vinărie se concentrează și are un atu al său. Deci, noi avem cele mai mari beciuri din lume, noi avem cea mai mare colecție de vinuri din lume, noi avem niște spații departe de oraș care deschid niște priveliști extraordinare, noi avem câteva vinării care sunt afaceri de familie și aveți posibilitatea să interacționați anume cu proprietarii, să fiți practic în familia lor și avem și o vinărie foarte frumoasă, într-un stil mai nou, care este pe un deal, și practic fiecare vinărie este o perlă. Nu putem spune că ele se aseamănă și atunci turiștii au de câștigat. Asta pentru că Republica Moldova nu este o țară foarte mare și, dacă ei își pun drept scop, în vreo trei-patru zile, ar putea vizita toate vinăriile și vor rămâne plăcut impresionați în primul rând pentru calitatea vinurilor și calitatea produselor alimentare.

Mai este o chestie foarte atractivă pentru turiști, cei care ar dori să viziteze Republica Moldova, asta sunt produsele care au un gust deosebit, specific. Nu avem mare, nu avem munți, dar putem oferi o experiență eno-gastronomică foarte foarte bună. Deci, se mănâncă bine, se bea la fel de bine, iar cel mai mare avantaj este raportul calitate-preț. Pentru aceste servicii nu veți plăti mult. Veți plăti de treipatru ori mai puțin decât în Europa.

Care sunt planurile Dvs. de viitor?

Dacă vorbim de un timp foarte scurt, asta sunt mai multe deplasări planificate peste hotare, pentru a prezenta vinurile acolo. Este o deplasare în Germania, una în România, din cauza că piața română se deschide foarte mult pentru vinurile din Republica Moldova. Am avut în plan o vizită de studiu în Franța pentru a investi în sine. Am înțeles foarte bine vinul francez, am călătorit prin multe regiuni vitivinicole, am gustat vinuri fenomenale și atunci această vizită mi-a deschis multe despre cultura vinului francez, poate undeva am putea prelua ceva bun de la ei, din cauza că ei prin asta și s-au promovat – o atitudine specială față de zona unde crește vița-de-vie.

Dacă vorbim pe termen mai lung, este în continuare promovarea acestei profesii de sommelier, este lucrul cu sommelierii care sunt aici și nemijlocit unele proiecte creative. Poate vom lansa și un vin personalizat în curând. Deci, cam asta.

Moldova în Progres

\ 83

Mario Caporaso, Tenorul italian, stabilit în Moldova, a uimit staruri de la Hollywood cu piese interpretate în limba română

După ce anul trecut a ridicat publicul în picioare, obținând patru de „DA” la „Românii au Talent”, italianul Mario Caporaso, stabilit în Moldova de ceva ani, a uimit din nou. De această dată, moldo-italianul, cum își spune el, a uimit publicul din țara sa natală cu piese interpretate în limba română. Și nici măcar nu e interpret, câștigându-și existența din afaceri, în mod special ajutând italienii veniți în Moldova. Deși pasiunea pentru muzică o are de mai mult timp, Mario și-a descoperit talentul acum cinci ani, când l-a cunoscut întâmplător pe profesorul Valerii Vdovicenco, care i-a spus că are o voce foarte interesantă și l-a îndrumat pe această cale. În primăvara acestui an, tenorul Mario Caporaso a fost unul dintre protagoniștii concertului cameral organizat de Centrul Cultural Italian și „Moldova în Progres” la Filarmonica Națională din Chișinău, alături de maestrul Raffaele Scognamiglio.

Tot în acest an, Mario a lansat renumitul cântec „Soarele Răsare”, în limba română, iar ulterior a publicat al doilea cântec în română, care se numește „Mama” și ultima piesă cu denumirea „Ce ar fi să fim”.

Recent, Moldova a fost invitată în Italia pentru a-i fi acordat premiul „Apoxiomeno”, o statuietă din argint oferită țării noastre pentru parteneriatul dintre carabinierii italieni cu cei din Moldova. La gală au fost decernate și alte premii dedicate tuturor celor care promovează forțele de ordine și cultura legalității, iar printre invitați au fost și vedete de la Hollywood cum ar fi actrița Hellen Mirren, Matt Dillon și Betty Thomas.

Un moment aparte al serii a fost evoluția interpretului Mario Caporaso, care a delectat starurile hollywoodiene inclusiv cu o piesă în limba română.

84 / Moldova în Progres

Cunoscuți în toată lumea,

cinci tineri muzicieni moldoveni stabiliți în Italia, au evoluat pentru prima dată pe scena de acasă

E

moții, dor și dragoste pentru pământenii lor, acasă în Moldova! Asta au simțit cinci absolvenți ai Liceului republican de muzică „Ciprian Porumbescu” din Chișinău care au evoluat pentru prima dată în calitate de soliști la Sala cu Orgă din capitală, acompaniați de Orchestra Națională de Cameră condusă de Maestrul Cristian Florea. Protagoniștii concertului sunt născuți în Moldova, dar stabiliți în Italia de la vârsta de adolescenți, unde au obținut deja cetățenia și au reușit să-și construiască o carieră de succes, atât în peninsulă, cât și în afara ei.

Este vorba de Cătălina Spătaru, Tudora Spătaru, Diana Lupașcu, Andrei Harabagiu și Constantin Beschieru, stabiliți în diferite orașe ale Italiei. Fiind laureați ai numeroaselor concursuri internaționale, în prezent tinerii moldoveni fac parte sau colabrează cu importante orchestre italiene, precum Orchestra Simfonică Națională RAI, Orchestra Simfonică a Academiei Teatrului „La Scala” din Milano, Orchestra Teatrului „La Fenice” din Veneția, Orchestra Simfonică „Giuseppe Verdi” din Milano, Orchestra Simfonică a Filarmonicii din Verona și altele. La fel, majoritatea dintre ei desfașoară și o activitate pedagogică în domeniu.

Cu toate acestea, tinerii nu au avut până acum ocazia de a evolua pe o scenă din țara lor de baștină. Reîntoarcerea acasă după mulți ani a fost posibilă grație Asociației Culturale „East & West Cooperation” din Italia, în colaborare cu Sala cu Orgă din Chișinău și Ambasada Italiei din Republica Moldova, iar concertul din 6 iunie 2019 s-a înscris în șirul de evenimente organizate de către Ambasada Italiei cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Italia, marcată anual la data de 2 iunie. „Speranțele și visele noastre sunt ca acest eveniment să fie un început a unui șir de reveniri ale talentelor țării noastre, împrăștiate prin lume, dar care nu sunt poate cunoscuți acasă la ei”, susținte președintele Asociației Culturale „East & West Cooperation”, Ana Ciumaș-Rurac.

Asociația activează de câțiva ani pe teritoriul Italiei și are drept obiective promovarea valorilor culturale și dezvoltarea cooperării interculturale și academice dintre diferite națiuni, în mod particular Italia și statele din Europa de Est. Pe parcursul anilor au fost realizate diferite proiecte culturale, precum expoziții de pictură și sculptură a unor artiști din Moldova în Italia; organizarea participării la Bienala din Chișinău a pictorilor din Italia; desfășurarea primei ediții a Concursului internațional al tinerilor pianiști „Italia-Moldova” și altele. În iulie 2018, Asociația „East & West Cooperation” în colaborare cu Primăria orașului Castelfranco Veneto și Ambasada Moldovei în Italia a organizat o expoziție a patru artiști plastici din Moldova – Simion Zamșa, Tudor Zbârnea, Ion Zderciuc și Elena Karatcenteva, la Galeria Teatrului Academic din Castelfranco Veneto. Vernisajul expoziției a avut un mare succes, deoarece au participat atât localnicii, cât și mulți moldoveni stabiliți în Italia.

Tel. (+373) 681 76 198 Constantin Negruzzi 2, ChiČ™inău Hotel Cosmos, et. 8, of. 812

Č˜coala de Dans Modern

NG Dance Dansatori pentru evenimente speciale: Nunți; Cumetrii; Spectacole; Petreceri corporative; Dansul Mirilor (primul dans al mirilor).

Tel.: (+373) 79 198 989 Facebook: NG Dance Studio Instagram: ngdancestudio Web: ngdance.md

Fii deosebitã prin þinuta pe care o îmbraci

Rochii de searã Magazin de haine unde femeile își pot găsi cele mai stilate și deosebite ținute Chișinău , Str. Kogălniceanu 29. Tel. (+373) 60 311 309.

m.me/amour.rochii

ANATEO

PLUS

O CONCEPȚIE NOUĂ A LENTILEI PROGRESIVE! 3 DISTANȚE DE VEDERE OPTIMALE:

de aproape, de departe, dar și vederea intermediară!

• O vedere la distanță largă și extrem de stabilă • O vedere îndeaproape firească și foarte precisă pentru orice activitate, care necesită o claritate permanentă • O vedere intermediară largă și stabilă, care vă permite să nu căutați zona netă în lentilă: privirea dumneavoastră se va poziționa natural, în punctul potrivit

LENTILA STANDARD

LENTILA ANATEO PLUS

O LENTILĂ UNICĂ Fiecare ochi este diferit și are necesități vizuale specifice.

Lentila Anateo® Plus, prin concepția sa, ține cont de exigențele vizuale ale purtătorului și oferă soluția diferită pentru fiecare dintre voi!

Există versiunea individualizată ANATEO PLUS pentru rezultate mai eficiente !

BBGR producător francez de lentile optice Calitate și Rezultate excelente din 1846

Lentilele oftalmice BBGR Optique reprezintă niște dispozitive medicale reglementate, livrate opticianului în pungi cu marca CE, conform regulamentului. Ele trebuie să fie montate în rame optice de opticienii calificați. Pentru mai multe detalii consultați specialistul Dvs. oftalmolog sau opticianul Dvs. Lentilele pentru ochelari BBGR Anateo Plus sunt prezentate în saloanele AstroOptica. De asemenea, aici vă puteți alege rame de ochelari după gustul d-stra. Specialiști competenți vă vor ajuta și în alegerea ochelarilor, dar și cu recomandări medicale în ceea ce privește alegerea și ajustarea lentilelor necesare.

Chişinău Str. Armenească 27B, Tel: (+373) 22 210 837 Str. Armenească 47, Tel: (+373) 22 843 757 Str. Bănulescu-Bodoni 41, Tel: (+373) 22 928 811

Lu-Vi: 09:00 - 18:00; Sâ: 09:00 - 16:00; E-mail: info@astrooptica.md

www.astrooptica.md

CHIRIE AUTO

Livrare gratis la aeroport (+373) 688 88 832 (+373) 681 76 198 Constantin Negruzzi 2, Chisinau Hotel Cosmos, et. 8, of. 812

Centrul de limbi moderne EDlingua organizează cursuri de limba engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, rusă și română pentru diferite niveluri, pe tot parcursul anului, în grupe de maxim 8 cursanţi.

Avem o echipă tânără care au o experienţă de predare dobândită atât în ţară, cât şi în străinătate. La Centrul de Limbi Moderne EDlingua puteţi întâlni oameni deosebiţi, şi devotaţi serviciilor pe care centrul le oferă. Înainte de începerea activității didactice, la înscriere, se va face o testare, pentru a stabili nivelul de cunoștinte al cursanților. Evaluarea este complet gratuită, nu implică niciun cost suplimentar, însă necesită o programare.

Filiala Nr. 1 - Chișinău str. Vasile Alecsandri 82/A tel.: (+373) 60 205 541 - (+373) 78 949 697 Filiala Nr. 2 - Chișinău str. Columna 145 tel.: (+373) 60 032 356

Web: edlingua.md

echipa de profesioniști care fac din fiecare look un adevărat spectacol!

R. Moldova, mun. Chișinău, str. Nicolae H. Costin, 44/2 Tel.: (+373) 22 802 028, (+373) 68 188 831

„KinderMed” – clinica care aduce diferența în tratamentul pediatric din Moldova.

Nici mămicile nu vor rămâne fără atenția specialistului

P

entru că atitudinea e ceea ce face diferența, medicul pediatru și neonalog Mihai Stratulat a decis deschiderea la Chișinău a unei noi clinici pediatrice de cea mai înaltă calitate. La doar o lună de la lansarea oficială, „KinderMed” este luată zilnic cu asalt de pacienți și mămicile lor, având parte de aceeași primire într-o ambianță plăcută și relaxantă indiferent dacă este vorba de un control de rutină sau de tratarea unor anumite maladii.

Despre cum e să activezi în domeniul pediatric în Republica Moldova, cum să deschizi o clinică specializată în țara noastră, dar și serviciile pe care le oferă Clinica „KinderMed”, vorbim cu medicul care stă la temelia acesteia, Petru Stratulat.

Fișă biografică:

Mihai Stratulat este un medic neonatolog și pediatru în vârstă de 37 de ani. În pofida vârstei sale, acesta activează în domeniu deja de zece ani, în tot acest timp fiind și lector universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Departamentul de Pediatrie, predând cursuri de neonatologie pentru studenții anului V. A activat la Centrul Mamei și Copilului, secția Reanimare și Terapie Intensivă la nou-născuți; a activat la Spitalul internațional „MedPark”, în calitate de medic neonatolog și pediatru; ulterior activând la o clinică cu profil pediatric. „Acum am prins la curaj și am decis, într-un final, să deschid propria clinică în care am investit și investesc foarte mult suflet. Pentru că, ca să fii un medic pediatru bun trebuie să-ți iubești meseria. În medicină oricum trebuie să-ți iubești profesia, dar în pediatrie, în special, trebuie să iubești copiii”, spune Mihai Stratulat într-un interviu pentru „Moldova în Progres”.

Medicul susține că a învățat să-și iubească profesia de la tatăl său, regretatul profesor Petru Stratulat, care a fost principalul pediatru și neonatolog al republicii mulți ani la rând. „De la el am furat meseria, de la el am învățat să iubesc copiii și acum toate acestea le îmbin în profesia mea de medic de zi cu zi”, mai spune directorul „KinderMed”.

O nouă realizare pentru copiii din Moldova Clinica e foarte mare și foarte dezvoltată. Am văzut că aveți mai multe saloane pentru copii, dar cum este structurată? În primul rând, accentul este pe pediatrie și avem cabinete strict a pediatrilor. Alături este cabinetul de zi, în care copiii pot să primească unele îngrijiri în cazul în care este nevoie de a le realiza urgent. Avem la etajul de mai sus cabinete pentru alți specialiști în domeniul pediatriei, cum ar fi ortopedul, neurologul, chirurgul, oftalmologul... Încă o parte pe care vreau să o realizez, pe care am văzuto în timp cât lucram, vreau să fac niște pachete medicale pentru mămici. Pentru că, odată ce nasc, nu mai au grijă de ele. Nu mai ajung la un ginecolog, nu mai pot face o ultrasonografie, pentru că copiii le țin acasă.

Soția mea este ginecolog și a spus că va deschide un cabinet ginecologic. Vom aduce un specialist în mamologie. Vom aduce încă un specialist pentru femei, în ecografie, astfel ca mamele, venind la clinică, să poată prinde și un specialist pentru ele, în cazul în care au nevoie.

Jos, în scurt timp vom deschide o cafenea, acolo unde mamele, în timp ce așteaptă specialistul sau așteaptă careva investigații, pentru că avem și un laborator, să poată servi o cafea, o prăjitură...

Avem ecografie pentru copii și, în general, m-am străduit și am adunat o echipă din cei mai buni specialiști cu care am lucrat în toți acești ani. Urmează să mai vină și alții.

De cât timp sunteți deschiși?

Avem o lună, dar deja lucrăm în forță. Mai sunt în căutare de specialiști pentru că nu reușim să acoperim întreg spectrul. Plus că, ne-am lansat vara și abia se încheie perioada concediilor.

Aștept să aducem un fibroscop flexibil pentru cabinetul ORL. Nu știu dacă mai sunt clinici care au un asemenea aparat. Sunt metode mai noi de a diagnostica unele patologii, gen vegetații adenoide, care până acum se făceau la radiografie și se irdiau copiii. Acum o să le facem printr-o metodă mai nouă. În general, sunt persoana care nu iubesc să stau pe loc! Nu sunt persoana care a făcut ceva și s-a oprit. În permanență sunt în căutarea de ceva nou, să văd ce mai putem aduce în clinică, ca să se bucure și cetățenii Republicii Moldova de calitatea în medicină.

Bineînțeles, specialiștii care lucrează în echipa Dvs. sunt oameni de încredere, nu?!

Sunt oameni cu care am activat mulți ani la rând. Atunci când am activat într-o altă clinică pediatrică, când s-a deschis acea clinică – i-am adus acolo pe ei. Acum îi iau și aici.

Avem o echipă de medici cu experiență. Avem și personal tânăr, dar doritor de a învăța în continuare.

De fiecare dată când merg la o conferință, încerc să aduc cele mai bune cărți, care costă mulți bani, dar sunt bani care reprezintă cea mai bună investiție. Am zis că voi face și o mică bibliotecă pentru medicii din cadrul clinicii, astfel ca întotdeauna să poată să vadă ce noutăți mai sunt. Încercăm cu colegii care merg pe la alte conferințe să aducem ultimele schimbări care sunt în medicină și să le aplicăm aici, în Republica Moldova. Penru că știm, din păcate, la noi se mai practică unele metode de tratament care au rămas de pe timpul Uniunii Sovietice. Dar lucrurile s-au schimbat mult între timp.

Cam asta e în general! Este o clinică privată și am încercat să stabilesc cele mai mici prețuri care sunt pe piață, dar au fost calculate inclusiv reieșind din investițiile care le-am făcut.

Tot echipamentul procurat este nou și, din păcate, costă, dar atunci când cu adevărat vrei să obții rezultate – se merită.

Care este „publicul țintă”, dacă putem spune așa?

Pacienții sunt copii. Mai mulți, copiii de până la un an, care vin la controalele de rutină. Și avem foarte mulți copii care abia încep să meargă la grădiniță.

Dacă un obstetrician-ginecolog vede femeia până la naștere, apoi o vede dacă, eventual, mai naște o dată, noi pediatrii vedem pacienții de mai multe ori. Noi îi vedem în primul an, după care periodic, când mai răcesc – se mai adresează, iar apoi, când merg la grădiniță, mai ales primul an de grădiniță este perioada în care ei răcesc foarte des și iarăși revin la noi, chiar dacă poate nu i-am văzut de un an până atunci.

Vedem și copii mai mari. În general, încercăm să-i ajutăm pe toți. Facem consilii de medici, mergem împreună și ne expunem părerea, inclusiv în fața pacientului. Pentru că, pentru noi, scopul final este ca acest copil să aibă o diagnoză corectă și să primească un tratament corect, indiferent de vârsta pe care o are și indiferent dacă ne poate spune el ceea ce îl necăjește sau dacă trebuie să identificăm noi sursa supărării lui.

Clinica stomatologică „Dr. Natalia Russu” – locul în care oamenii vin în calitate de pacienți, pleacă ca prieteni și revin ca parte a familiei

Turismo stomatologico nella Repubblica di Moldova Clinica stomatologica Natalia Russu:

il luogo in cui le persone vengono in qualità di pazienti, se ne vanno quali amici e ritornano come parte di una famiglia.

Il nome, la reputazione e la carriera eccellente di un medico stomatologo, con un iter di dieci anni, tali sono le garanzie sulle prestazioni offerte da Natalia Russu ai pazienti di ogni età.

Ecco perchè questo medico sostiene che i propri pazienti se ne vanno come amici e quando tornano divengono parte di una famiglia. Recentemente Natalia Russu ha dato avvio ad una serie di servizi, con una larga gamma di prestazioni che non rappresentano un affare ma piuttosto il fine di donare un sorriso bello e sano…

Questo è il biglietto da visita di un uno stomatologo professionista.

Sia che vengano per un trattamento, sia per un semplice consulto, i pazienti che entrano in questa clinica ne restano affascinati ed escono con il desiderio di ritornare, ma anche di indirizzare i propri cari o di consigliare chiunque abbia bisogno di un trattamento professionale.

Avendo investito impegno e volontà, creando una clinica efficiente e dotata di una struttura moderna e confortevole, Natalia Russu ha creato un ambiente piacevole che è destinato a lasciare un segno tra il suo personale ed i suoi pazienti.

„O vizită la noi vă va fi de folos Să aveți zâmbetul frumos și sănătos!”

N

umele, reputația și o carieră excelentă a unui medic stomatolog profesionist cu un stagiu de peste zece ani – aceasta este garanția serviciilor stomatologice oferite clienților de orice vârstă de către medicul stomatolog Natalia Russu. Anume de aceasta medicul stomatolog a decis să dea nume unei noi clinici stomatologice – Clinica „Dr. Natalia Russu”, din care pacienții pleacă ca prieteni, iar atunci când revin – devin parte a familiei. Recent, medicul Natalia Russu a dat start activității de prestare calitativă a unui larg spectru de servicii stomatologice la baza cărora nu stă ideea unui bussines, ci de a dărui oamenilor un zâmbet frumos și sănătos. Or, „anume aceasta

este cartea de vizită a unui medic stomatolog profisionist”, susține stomatologul.

Indiferent că vin în căutarea unui tratament sau la o simplă consultare, odată pășind pragul Clinicii „Dr. Natalia Russu”, pacienții vor fi fascinați și, cu siguranță, vor pleca cu dorința de a reveni sau de a îndrepta în această clinică persoanele dragi sau pur și simplu pe cei care vor avea nevoie de un tratament stomatologic profesionist.

Investind suflet și dorința de a crea o clinică performantă și dotată cu echipamente stomatologice moderne și confortabile atât pentru personal, cât și pentru pacienți, Dr. Natalia Russu dorește o ambianță plăcută în interiorul clinicii între personal și pacienți lăsând o amprentă în inimile lor. Mai mult ca atât. Fiind o persoană cu adevărat sensibilă și cu o inimă mare, Dr. Natalia Russu și-a dorit să creeze cu sprijinul pacienților cu suflet mare un fond de caritate pentru copiii din familii social-vulnerabile. „Acestea fiind spuse, mai bine să ne vizitați o dată ca să vă convingeți, pentru ca apoi să ne revedem cu drag. Or, pacienții vin la noi în calitate de pacienți, pleacă în calitate de prieteni, dar când revin suntem o familie”, mai spune Dr. Natalia Russu.

Orar:

Luni - Vineri: 09.00-20.00

Sâmbătă: 08.30-16.00

Radiologie

Endodontie

Paradontologie

Tratament de urgență

Implantologie

Estetică dentară

Chirurgie dento-alveolară

Protetică dentară

Paradontologie

R. Moldova or. Chișinău str. V. Alecsandri, 147

Mob.: (+373) 79 003 559

e-mail: dr.nataliarussu@gmail.com

aUREL

grosu

Profesor universitar, șeful Departamentului cardiologie de urgență, Institutul de cardiologie

Î

ncă din pântecele mamei se încep bătăile inimii, ceea ce denotă începutul vieții, care se șisfârșește cu ultima sa pulsare. Un astfel de organ complex și multifuncțional necesită îngrijire și atenție maximă, întrucât tulburarea activității sale provoacă consecințe ireparabile. Oamenii care se află la paza sănătății inimii noastre și la care se pot adresa în primul rând persoanele cu maladii cardiace – sunt cardiologii. Domnul prof. Aurel Grosu este unul dintre ei.

100 / Moldova în Progres

Domnule profesor, povestiți-ne puțin despre copilăria dumneavoastră, despre începuturile drumului vieții dumneavoastră?

Sunt originar din raionul Orhei. M-am născut într-un sătuc mic, situat la 7 km de mănăstirea Curchi, care se numește Dâșcova. Biografia mea este una foarte simplă și tipică pentru generația timpului meu. M-am născut la data de 6 februarie 1949. La acel moment războiul deja se terminase.Iată de ce, Slavă Domnului, nu am suferit nici de foame și nici de devastări, timpurile nefiind deja într-atât de grele. Singurul lucru pe care mi-l amintesc sunt convorbirile liniștite din bucătărie, fiindcă era periculos să vorbești multe chestiuni cu voce tare. Această frică pur și simplu plutea în aer, chiar și copiii o resimțeau din plin. Dar de ce anume le era frică, am realizat acest lucru mult mai târziu. În anul 1956 am fost înscris la școală din sat, în care preda și tatăl meu. El a fost învățător de limba și literatura moldovenească. Ulterior, tatăl meu a decis că școala din mediul rural nu este suficientă pentru mine, așa că m-a transferat la școala nr. 2 din Orhei, pe care am absolvit-o. Sunt recunoscător părinților mei pentru faptul că au luat această hotărâre și că am beneficiat de posibilitatea de a obține o educație mai fundamentală, care cu siguranță mi-a fost de un real folos în viitor. Școala din Orhei era considerată una deosebit de prestigioasă, aici activând mulți pedagogi integri și inteligenți. Aici am învățat bine și nu m-am confruntat cu dificultăți majore.

Cum ați luat decizia de a susține examenele de admitere anume la Institutul de Medicină?

Eu nici acum nu știu cum se decid tinerii să aplice pentru studiile de medicină. Formarea și alegerea profesiei noastre se produce în anii de școală, însă în școală nu există disciplina medicina, este matematica, chimia, fizica, nu și medicina. Noi nu aveam cunostințe sufiente despre această profesie. Mai mult chiar, emoțiile negative se acumulează în copilărie, mai ales cu ocazia vizitelor medicale, doar noi ne adresăm la medic exclusiv când ne simțim rău. Și totuși, tinerii aleg această profesie.

Unii probabil din motiv că părinții sunt medici și doresc să le urmeze calea. Alții, pentru că manifestă un interes anume, alții – din cauza dorinței de a ajuta oamenii. Este posibil că un anumit rol l-a exercitat și faptul că în timpurile noastre era prestigios să fii medic, mulți se străduiau să fie admiși anume la medicină, iar eu sunt unul dintre ei. Chiar și profesorii se mândreau cu faptul că am reușit să fiu admis la institutul de medicină. Părinții mei aveau o atiudine liberală față de alegerea viitoarei mele profesii, nu își impuneau viziunea lor asupra acestui aspect. Deși, trebuie să recunosc că s-au purtat conversații în sânul familiei în ceea ce vizează traseul educațional al surorii mele mai mari, care urma să devină medic, ceea ce de fapt s-a și întâmplat. Școala mi-a

oferit o pregătire foarte bună și examenele de admitere le-am trecut cu brio. Însă în ceea ce vizează studiile propriu-zise la facultate, aici am depus un efort colosal. În general, a deveni medic este foarte dificil. La prima etapă,după 6 ani de studii, obții diploma de medic, care îți oferă doar posibilitatea de a practica în continuare medicina. Tu ești medic și deții o diploma, dar medic de meserie cu certitudine nu ești. Trebuie să parcurgi cu asiduitate o serie de cicluri și etape de formare post-universitară: rezidențiat, secundariat, doctorat și alte cursuri de specialitate inerente. Și, în cel mai bun caz, după vârsta de 30 de ani, deja poți realiza câte ceva în medicină. Așa a fost

dintotdeauna, și în acele timpuri, și acum așa este. Da, într-adevăr profesia de medic este una specială.

Care, conform opiniei dumneavoastră, sunt calitățile pe care ar trebui să le posede o persoană care intenționeazăsă devină medic? În primul rând, sunt capacitățile necesare studentului pentru ca să fie capabil de a stăpâni toată gama largă de cunoștințe oferite de universitate. Concomitent, să fie capabil să le aplice practic. Acest lucru este foarte important și o memorie bună nu este suficientă. Nu este suficient doar să memorezi conținutul manualelor, trebuie să asimilezi și aplicarea cunoștințelor achiziționate în viața reală, adică propriu-zis în cazul concret al îngrigirii pacienților. Una este să înțelegi boala și cu totul altceva este să vindeci pacientul. În al doilea rând, este deosebit de important sentimentul de compasiune, de empatie pentru problemele omului și implicit a maladiilor sale.

Dar, în același timp, această compasiune nu ar trebuisă paralizeze medicul, să-l împiedice de a fi activ. Pentru viitorul medic este determinan-

tă și capacitatea de a comunica cu pacienții, cu rudele sale. Clasicii medicinei spuneau: «dacă în urma conversației pacientului nu-i este mai ușor, atunci acesta este un medic ineficient».

Cum considerați dumneavoastră, medicii ”mileniului” şi secolului trecut se deosebesc cu mult de medicii care trăiesc și lucrează acum?

Noi uităm uneori de faptul că secolul trecut s-a încheiat abia cu 17 ani în urmă. Practic, cu toți venim din secolul trecut. Din acest motiv este puțin probabil să existe diferențe foarte mari. În același timp, medicina se dezvoltă foarte rapid, progresul în unele domenii e pur și simplu galopant. Noi aparținem generației de medici,

care pe parcursul carierei sale a cunoscut progrese deosebit de importante în diagnosticarea și tratamentul bolilor în diverse domenii.

Trebuie să ne amintim despre posibilitățile de care dispuneam la începutul activității, anii 70-80. Nu cunoșteam despre ultrasonografie, angiografie, tomografie computerizată, rezonanță magnetică. Arsenalul instrumentelor pentru diagnosticare și tratamentul patologiei cardiovasculare era foarte limitat.

Remediile pe care le utilizam în tratamentul hipertensiunii arteriale, cardiopatiei ischemice și altor patologii frecvent întâlnite, aveau o acțiune destul de redusă și astăzi nu mai sunt recomandate. Pe larg prescriam medicamente cu efect placebo - infuzii intravenoase, vitamine, diverse substanțe biologice (e.d.ATF, cocarboxilaza, aloe, essențiale), recomandările venind din studii mici, necontrolate sau observaționale, care nu aveau suficiente dovezi. Aveam noi pe atunci succes în tratamentul multor bolnavi care se adresau la internist.

Desigur. Și aici un rol deosebit îl avea cuvântul liniștitor, domol, de încurajare, susținere și alinarea. Nici unul dintre noi nu aveam pregătiri Moldova în Progres

\ 101

speciale în domeniul psihoterapiei la timpul respectiv. Acest domeniu indispensabil pentru orice medic îl însușeam intuitiv, sau citind puținele surse de literatură disponibile în acea perioadă.

Către sfîrșitul secolului trecut cardiologia a făcut progrese diagnostice remarcabile prin aplicarea unor metode ca angiografia, cateterismul cardiac iar pe plan terapeutic prin implantarea de stimulatorului cardiac, operatiile by-pass in obstrucțiile coronariene, operații în afecțiuni valvulare, medicamentele betablocante, inhibitori ai enzimei de conversie, sartane, blocatori ai canalelor de calciu, dar și prin cunoașterea și adoptarea masurilor de combatere a factorilor de risc (fumatul, obezitatea, sedentarismul, hipertensiunea arteriala, nivelul ridicat de colesterol). Pentru cardiologii din Moldova aceste informații au devenit mai accesibile după anii 90, deși implementarea lor în practica clinică era foarte anevioasă. Se resimțea inerția gândirii medicului cu anumite deprinderi pe care nu le putea depăși, dar și sistemul vechi de organizare al sănătății publice, deficitul financiară permanent frânau dezvoltarea medicinii.

Noile tehnologii, metode de diagnostic și tratament, medicamente revoluționare au extins în mod semnificativ posibilitatea medicului contemporan în procesul furnizării serviciului medical de specialitate în beneficiul pacienților. Oricum, este necesară monitorizarea tuturor acestor aspecte în permanență, consultarea bibliografiei medicale, participarea la conferințe, congrese, vizitarea clinicilor avansate, interacțiunea cu colegii din alte centre medicale. Este aproape imposibil să devii un medic de succes fără a dispune de cunoștințe exhaustive ale celor mai recente tehnologii și realizări medicale. Din altă perspectivă, medicul modern nu ar trebui să-și piardă capacitatea de a gândi din punct de vedere clinic, să reflecteze asupra pacienților și să contacteze activ cu ei. Oricare, chiar și un «aparat de diagnosticare miraculos» nu dispune de circomvoluțiuni.

Cum a evoluat viața dumneavoastră după absolvire?

După absolvirea facultații de medicină, partea masculină a cursului a fost înrolată în armată.

Deși noi am urmat în timpul studiilor cursurile catedrei militare, nu eram deloc adaptați rigorilor serviciul militar. Probabil, am avut un mare noroc să întâlnesc un comandant rațional și intelegent. Realizând faptul că fiecare ar trebui să se dedice muncii sale, el deseori repeta cuvintele lui Petru I: «Doctorul și brutarul nu se pun în rând». Astfel, beneficiam de un regim mai relaxat în privința pregătirii militare. Aveam obligațiuni stricte circumscrise activității curative și sanitare, eu onorându-mi cu responsabilitate obligațiunile ce îmi reveneau.

Deci dumneavoastră în acel moment erați deja căsătorit? Povestiți-ne, vă rog, puțin despre familia dumneavoastră.

Soția mea – Cornelia – este de asemenea

102 / Moldova în Progres

medic, neurolog. Noi ne-am cunoscut încă în timpul studiilor la facultate, iar după absolvire ne-am căsătorit și iată că deja trăim de mulți ani împreună în armonie. Avem o fiică, Aurelia.

De altfel, de asemenea cardiolog. Eu cred că ea a ales această profesie, deoarece a crescut într-o familie de medici. Deși noi nu am insistat pe această alegere, cel puțin nu-mi amintesc să fi vorbit cu ea despre aceasta, totul s-a decis de la sine. Mai târziu, fiica îmi relata că nici nu puteau exista alte variante, totul era și așa destul de clar. Pregătirea post-universitară (rezidențiat) în cardiologie, Aurelia a efectuato în una dintre clinicile-lider din Italia, în Lombardia, unde acum și activează cu succes. Soțul său este inginer, astfel este minunat faptul că a fost diluată totuși „echipa” noastră medicală. Aurelia ne-a dăruit 3 nepoți. Nepotul mai mare, Leonardo, are 13 ani. iar nepoțelele Valeria și Victoria sunt de 10 și respectiv 3 anișori. Deși ei sunt atât de departe, noi ne străduim să-i vedem cât mai des posibil.

Când a apărut dorința de a vă continua studiile, de a fi admis la doctorat?

Nu imediat. La întoarcerea din Riga, în anul 1975, eu am activat în calitate de inspector-coordonator al prestării serviciilor medicale în Ministerul Sănătății. Eu am participat la procesul de organizarea serviciilor de cardiologie, care s-a lansat în Moldova în anul 1977, lucrând în paralel și ca medic internist. Prima mea intrare în specialitate a fost un curs de câteva luni la vestita catedră de cardiologie a Institutului de perfecționare a medicilor din Sanct-Petersburg (Leningrad) condusă de profesorul M.Kușacovschii. Îl cunoșteam după publicații, pe care le citeam cu mare interes, era apreciat ca un specialist de forță în domeniul cardiologiei sovietice. Avea câteva monografii consacrate aritmiilor cardiace, un subiect care îmi trezea mare interes. Am fost captivat de această disciplină pentru că comparam cordul cu un mecanism extrem de complicat autonom care are rețea de conductibilitate a impulsurilor, mașinărie care asigură acțiunea mecanică de pompare a unui cantități enorme de sânge. Cineva spune „contracțiile cordului sunt aplauzele vieții”. Cunoscîndul mai îndeaprope pe profesorul M. Kușacovskii eram fascinat de atitudinea sa față de profesie, față de pacienți, față de viață și față de sine personal. Iată de ce eu îl consider pe bună dreptate drept Profesorul meu. L-am admirat atât ca om de știință, cât și ca persoană. Și iată, treptat am realizat faptul că este necesar să avansez în specialitate. Acest fapt însemna că este nece-

sar să mă pregătesc serios pentru admiterea la aspirantură. Astfel, în anul 1980, am plecat la Moscova și am susținut cu succes examenele de admitere. Ministrul Sănătății de atunci, C.A. Draganiuc, căruia îi voi purta permanent o considerație deosebită, a afirmat că studiile sunt prioritare, astfel nu mi s-au creat bariere pentru a pleca la Moscova. Aici am studiat la Centrul Unional de Cercetare în Cardiologie al Academiei de Științe al URSS, al cărui director era academicianul E. I. Ciazov, om de științe celebru, organizator al sănătății publice, activist social și laureat al Premiului Nobel. Era o mare onoare să-l ai în calitate de profesor pe o asemenea somitate. Am acceptat oferta de a activa într-o unitate științifică, în care era investigată o problemă absolut inedită pentru acel moment în URSS: electrofiziologia clinică a aritmiei cardiace. Această tematică s-a dovedit a fi extrem de interesantă și atractivă pentru mine. Eram complet absorbit de ea, citeam volume și tratate la temă din întreaga lume, asimilam complet noile metode de cercetare, colectam materialul necesar. Am absolvit aspirantura destul de repede și cu succes, iar la mijlocul celui de-al treilea an de studiu i-am

spus conducătorului meu că sunt pregătit total pentru susținerea tezei. M-am întors cu soția acasă în Chișinău în anul 1984. În acel moment tocmai a fost creat Institutul de Cardiologie, în cadrul căruia activez deja peste 30 de ani. V-ați convis de faptul că nu în zadar eu deseori repet: «Eu am o biografie simplă și un carnet de muncă foarte scurt»?

Domnule profesor, vă rog să rememorați un caz interesant din viața dumneavoastră În viața mea s-au întâmplat foarte multe cazuri, și interesante, și amuzante, pe toate desigur nu le poți relata. Cei mai bogați,din acest punct de vedere, sunt desigur anii de studenție. Bunăoară, împreună cu colegii de curs am organizat un ansamblu muzical, noi cântam la diferite instrumente muzicale, interpretam cântece. După un anumit timp, am început chiar să fim invitați la diferite petreceri, nunți, zile de naștere. Am fost invitați până și de angajații fabricii “Bucuria”. Ei aveau nevoie de o orchestră, dar nu aveau posibilitate sau nu doreau să cheltuie mulți bani pe profesioniști. Iar noi locuiam în cămin pe strada Ștefan cel Mare, în general nu departe de ei. Am evoluat pe cinste, iar ei în loc de bani ne-au propus să luăm atâtea bomboane câte doream. Noi am început să ne aprovizionăm cu bomboane, ticsindu-le prin buzunare, prin husele instrumentelor muzicale. Am mâncat atunci dulciuri din plin, și nu numai noi, ci întreg căminul, tot drumul de la fabrică până la cămin era presărat cu ambalaje de la bomboane. Bineânțeles că o lungă perioadă de timp nu am mai dorit să punem nicio bomboană în gură. În general noi eram foarte prietenoși, ne ajutam și ne susțineam reciproc. Trăiam cu toții în cămin, ne vedeam în sala de curs, iar după lecții – în bibliotecă, ne pregăteam împreună pentru seminare și examene. Acum există Internetul, studenții sunt taciturni și comunică mai puțin între ei.

Cum începe și cum se termină o zi din viața profesorului Grosu?

Eu prefer să-mi încep ziua dimineața devreme, e un obicei de-al meu. La ora 07.30 eu deja sunt la locul de muncă, în biroul meu. Până la ora 8 vizitez secția de terapie intensivă și pe pacienții care sunt internați în secția noastră. Și exact la ora 8 începe ședința zilnică de 30 de minute, cu participarea tuturor medicilor

din departamentul nostru, în cadrul căreia se trece în revistă situația tuturor pacienților, se rezolvă problemele majore și se planifică activitatea cotidiană. Apoi începe rutina zilnică: consultații, investigarea pacienților, analiza materialelor didactice, lecții, seminare, conferințe și așa până seara târziu. În cei 30 de ani de activitate, probabil pe foarte mulți oameni i-ați întremat?

Da. Timp de un an, în cadrul Clinicii de Cardiologie se tratează peste opt mii de pacienți, iar în secția de cardiologie de urgență – circa o mie jumătate. Există pacienți dificili și în stare critică cu infarct miocardic, insuficiență cardiacă,având și alte afecțiuni acute. Debutul brusc sau agravarea bolii, cât și suferința fizică, întotdeauna au provocat o mare îngrijorare și anxietate nu doar pacienților, ci și rudelor, prietenilor. Uneori nu este ușor să explici de ce ieri ai fost sănătos (mai bine zis, te considerai sănătos), iar astăzi deja ai suferit un infarct masiv ce îți pune viața în pericol. Coerența și organizarea în activitatea întregii echipe, competența și binevoința, atitudinea atentă față de pacient, toate acestea permit asigurarea unui nivel calificat de oferire a asistenței cardiace de urgență pentru pacienții noștri. Cu siguranță, te bucuri atunci când pacientul este externat într-o stare de sănătate bună, cu sentimentul că a trecut de un mare pericol, având speranța unei vindecări complete, precum și atunci când el este satisfăcut de atitudinea, îngrijirea și tratamentul care i s-au acordat. Există, din păcate, și momente dureroase, asociate cu neputința noastră în salvarea pacienților cu maladii grave.

Domnule Profesor, sunteți satisfăcut de viața dumneavoastră, de ceea ce ați realizat până în prezent? Sunteți, altfel spus, o persoană fericită?

Da, pot să spun răspicat că sunt mulțumit de ceea ce am reușit să realizez în viață. Dar în același timp trebuie să vă mărtrisesc, că tot

ceea ce făceam, mi se părea prea puțin (mai puțin decât ar fi trebuit de făcut), din această cauză este cam dificil să vorbesc despre realizări. Mereu încercam să ajung pe cineva din urmă. Iar fericirea – este un concept abstract. În momentul când realizezi că ai reușit să obții ceea ce ai planificat, se instalează, pentru o anumită perioadă de timp, o stare de fericire, de satisfacție. În fond, realizarea scopului creează motive veritabile de fericire. Fericirea constituie și trebuie să rămână rezultatul, efectul secundar al realizării scopului. Eu cred în muncă, în relațiile armonioase între oameni, m-am străduit întotdeauna s-a privesc lucrurile realist. Dragostea de muncă și eficiența în lucru, de regulă, aduc respect din partea tuturor. În aceste condiții, vă mai rămâne timp și pentru activități sau îndeletniciri personale?

Cu regret, eu sunt o persoană «cu o singură latură», numai dispun deloc de timp pentru alte activități complementare. Deși deseori împreună cu soția mergem la concerte, la teatru, îmi place să ascult muzică, sunt pasionat de șah, considerându-l un „sport al minții”. Mai rar am posibilitatea să mă odihnesc în cadrul naturii. Ador în schimb floricultura. Pe teritoriul nostru mic din jurul casei avem o varietate de flori, pe care este necesar să le îngrijești și aceasta reprezintă pentru mine o activitate extrem de plăcută. Încerc să-mi mențin starea fizică, practic înotul în mod regulat la piscină, efectuez zilnic plimbările de seara. *** Plimbându-ne pe coridoarele curate și îngrijite ale Institutului de Cardiologie, intrând în birourile și rezervele luminoase și curate, comunicând cu domnul Aurel Grosu, dar și cu lucrătorii institutului, indubitabil ni s-a cristalizat un sentiment de siguranță și de pace sufletească pentru sănătatea noastră. Cardiologia, în general, și în special cardiologii, sunt responsabili pentru inima oamenilor, și noi le dorim succese în activitatea lor profesională.

Moldova în Progres

\ 103

GHEORGHE

ȚÎBÎRNĂ Academician, profesor universitar, ilustru chirurg oncolog Președintele Academiei de Științe Medicale 104 / Moldova în Progres

”Nu se poate să fii oncolog, fără a cerceta maladia sub toate aspectele și cu toate metodele de tratament”

„Î

n viață întotdeauna m-am condus după principiul: nu face rău! Părinții miau transmis prin codul genetic calități precum omenia și bunătatea. Poate că uneori am avut de suferit atunci când la bine mi s-a răspuns cu rău, dar cum vine vorba - împotriva geneticii nu te poți lupta”.

Miezul de Făurar din anul acesta a venit pentru academicianul Gheorghe Țîbîrnă nu oarecum, a venit cu o zi mai specială. În cronica vieții academice, aniversarea academicianului Gheorghe Țîbîrnă se înscrie ca o sărbătoare a comunității științifice medicale, pe care a slujit-o cu devotament și pasiune. Și pentru că am aflat că nu prea are cochetăria unora de a-și ascunde vârsta, acad. Țîbîrnă vine către acest sfârșit de iarnă cu bucuria și privilegiul celor 75 de ani împliniți.

Sigur că nu i-a fost uşor, dar greul dus n-a reuşit, sa-i lase urme urâte pe chipul său, până astăzi frumos şi cald. Susținut mereu și în toate de soția Raisa, a încercat să treacă prin nedreptăţi fără să-şi umple sufletul de ură. Învățând arta pașilor mici, călăuzit de fratele mai mare, renumitul chirurg, Constantin Țîbîrnă, a ajuns și el către împlinirea unui vis - de a deveni medic.Iar ceea ce l-a deosebit, fără a se considera, personal, excepțional în sens pozitiv sau negativ, a fost faptul că a rămas fidel axiomei, potrivit căreia, a fi medic înseamnă a te consacra totalmente profesiei, altfel nu ai ce căuta în Templul sănătăţii.

Ajutându-i pe cei din jur, a păstrat în suflet multă lumină și a învins. Acum, parcă ar vrea să dea impresia de om dur, dar asta e doar în aparență, pentru că dacă reușești să-i atingi măcar cu ceva sufletul, descoperi în el o bunătate ca o pâine caldă de casă, cum obișnuim să spunem adesea.

Mezinul lui Andrei și Maria Țîbîrnă, părinții savantului, azi este o mândrie nu doar a familiei, dar și a orașului Sângerei, a comunității științifice medicale și a țării, este un nume de referință în lumea științei medicale. Astăzi acad. Gheorghe Țîbîrnă, doctor habilitat, profesor universitar, este un savantchirurg de notorietate, doctor „Om Emerit”, Cavaler al „Ordinului Republicii”, Laureat al Premiului de Stat.

Cunoştinţele şi experienţa chirurgicală le-a acumulat prin munca de zi cu zi, fie în aule ținând prelegeri pentru studenți și rezidenți, fie la masa de operații, iar seara, până târziu, că să mai dilueze din durerea și tristețea pe care, practic o lua în fiecare zi acasă, stătea la masa de scris asupra tezelor. Toate acestea au făcut posibilă organizarea, în anul 1977, în cadrul Institutului Oncologic, a Secţiei chirurgia tumorilor capului şi gâtului, la timona căreia se află peste trei decenii. Mai târziu, deține onoranta funcție dedirector al Institutului Oncologic,

fiind concomitent şef al Catedrei de oncologie a Universităţii de Stat de Medicina şi farmacie „N. Testemiţeanu. Academicianul Gheorghe Ţîbîrnă s-a remarcat şi la pregătirea cadrelor ştiinţifice. Este fondatorul şcolii de oncologi în domeniul chirurgiei regiunii capului şi gâtului. Sub conducerea ştiinţifică a savantului au fost susţinute 10 teze de doctor în medicină şi 7 – de doctor habilitat în medicină. A elaborat metode raţionaleşi optime de chirurgie plastică în oncologie, fiind primul specialist în Moldova care a practicat metoda de criochirurgie în tratamentul tumorilor maligne şi metoda microchirurgicală în oncologie. Rezultatele ştiinţifice performante obţinute pe parcursul activităţii sale ştiinţificeşi chirurgicale timp de circa 50 de ani au fost publicate în peste 400 lucrări ştiinţifice, inclusiv monografii, recomandări metodice, brevete de invenţie.

La acest frumos popas al vieții îl rugăm pe dl academician Gheorghe Țîbîrnă să ne deschidă, pe cât e posibil, poarta sufletului său, pentru că îl știm de un om cu distinse calități, savant, nume greu în generația de aur a științei medicale și ar avea multe a ne spune, mai ales, că cele 75 de anotimpuri și le-a trăit cu sens şi demnitate și care l-au înnobilat cu de toate din cele bune și frumoase.

Stimate Domnule academician Gheorghe Țibîrnă, o să încep interviul prin a Vă aduce sincere felicitări cu ocazia aniversării, pe care iată o marcați, azi 16 februarie, dar și Vă întreb cum v-a prins aceasta aniversare?

Aniversarea m-a prins un pic pe neașteptate. Prea repede s-au scurs anii, dar mă bcur că vârsta nu-mi afectează spiritul. Am rămas tot așa tânăr în suflet, apt de muncă.

De ce aţi ales tocmai acest domeniu al medicinii – oncologia?

Cine sau ce v-a provocat acest interes pentru a veni în ajutor pacienților celei mai nemiloase maladii, care ia zilnic mii de vieți?

Ca să fiu sincer, nu voi spune, că am visat să fiu oncolog din copilărie. Dorința de a lupta cu această maladie mi s-a trezit la Moscova, la Institutul de Oncologie a Academiei de Științe a URSS, unde am făcut doctoratul. Acolo am văzut suferințele pacienților și am hotărât să le vin în ajutor.

Moldova în Progres

\ 105

Cum V-ați apropiat de știința acestui domeniu? În oncologie știința joacă un rol cu totul deosebit, pentru că maladia aceasta are diverse forme clinice. E o etiologie variată și mai sunt foarte multe lucruri neelucidate, chiar dacă zeci de ani se fac cercetări în cele mai prestigioase clinici și laboratoare.

Cum îmbinați descoperirile pe care le-ați înregistrat pe parcursul anilor de cercetare cu formaţia Dumneavoastră de medic oncolog?

Nu se poate să fii oncolog, fără a cerceta maladia sub toate aspectele și metodele de tratament. Nu m-am mulțumit niciodată cu ceea ce au spus și făcut alții până la mine. Am vrut întotdeauna sămi caut propria cale.

Credeţi că este suficient ce oferă ştiinţa medicală azi bolnavilor de cancer?

S-au făcut progrese serioase în cunoașterea cauzelor și mecanismelor de dezvoltare a cancerului, dar suntem departe încă de a stăpâni situația. Societatea așteaptă mult de la medici și savanți, dar foarte puțini își dau seama, că fără societate, fără guvernare, care ar susține programele și ar contribui în mod real financiar la dezvoltarea științei, la ridicarea prestigiului savanților în domeniu, am putea spera la rezultate miraculoase.

Ce altceva credeţi că aşteaptă societatea de la ştiinţa în medicină în acest domeniu? Știința medicală, cel puțin la noi în Republica Moldova, nu poate oferi bolnavilor prea multe, pentru că în ultimii ani această știință tot mai mult se transformă în cenușăreasă. Avem potențial,

106 / Moldova în Progres

avem minți luminate, tineri entuziasmați, dar nu avem posibilități: bani puțini alocați cercetătorilor, salariile modeste ale colaboratorilor științifici, birocrația și chiar lipsa de dorință de a face ceva, au făcut ca mulți medici să se transforme în simpli meseriași.

Toată lumea a învăţat aproape pe de rost un slogan, potrivit căruia „frumuseţea va salva lumea”. Poate ştiinţa, în cazul nostru știința medicală oncologică, dacă nu combate, măcar concura cu acest slogan, pe care eu, personal nu-l prea înțeleg?

Această maximă, cred că se referă mai mult la arte. În oncologie, eu aș zice că noi, medicii, am salvat lumea prin competență, calificare înaltă, iubire față de oameni, prin empatie și compasiune. Dar frumusețea, mărog, are dimensiunile ei. Și aici, parcă de la sine vine întrebarea: Care sunt reperele Dumneavoastră în știință, dar și în viața personală? Care sunt valorile, la care Vă raportați? În viață întotdeauna m-am condus după principiul: nu face rău! Părinții mi-au transmis prin codul genetic calități precum omenia și bunătatea.

Poate că uneori am avut de suferit atunci când la bine mi s-a răspuns cu rău, dar cum vine vorba împotriva geneticii nu te poți lupta.

Astăzi oamenii nu mai ştiu ce să inventeze ca să-şi câştige reputaţia. Ce pasiuni mai speciale aveţi?

Dacă vorbim de pasiuni, cea mai mare pasiune

este chirurgia, după care vine șahul, cărțile bune și natura. Îmi place să mă plimb în pădure, prin viile din satul natal, unde îmi trăiesc din nou amintirile din copilărie.

Aproape toţi avem parte în viaţa de nişte întâmplări norocoase. Dacă aţi avut parte si Dumneavoastră de anumite sclipiri norocoase şi care au fost acestea?

Cea mai norocoasă a fost înmatricularea la medicină, unde mi-au ales o specialitate frumoasă – chirurgia. Această întâmplare mi-a adus un noroc dublu: la facultate, în aceeași grupă de studii am întâlnit-o pe viitoarea mea soție, Raisa, astfel suntem împreună din anul 1964.

Credeţi că ceea ce sunteţi astăzi este un noroc sau un destin?

Este greu de a pune între noroc și destin semnul egalității sau invers. Cred că norocul vine tot după niște semne nebănuite ale destinului sau ale Domnului.

Se știe că liniştea uneori poate ascunde și o durere sau durerea unei mari dileme despre ceva.

Dumneavoastră ce vă aduce liniște și ce v-ar putea trezi neliniştea în viață?

Liniște și pace în suflet am atunci când am reușit să-mi fac bine lucrul, când văd cum pacientul biruie, se însănătoșește și pleacă acasă. Liniștea mea este și mai deplină în familie, unde întotdeauna găsesc o alinare și o înțelegere. Sunt neliniștit când mă lovesc de indiferență și rea-voința din partea unor oameni.

Azi oamenii caută disperaţi celebritate. Acest lucru nu rareori se observa, inclusiv, la unii oameni de știință, respectiv și la unii medici. După ce își câștigă un nume sau un titlu, încep să se sufoce de prezența unora pe care îi consideră mai inferiori ierarhic fie domeniului sau funcției. La Dumneavoastră cum e cu celebritatea?

Niciodată nu m-am considerat o celebritate și mă miră unii oameni, care țin cu tot dinadinsul să fie socotiți celebrități. Geniile lumii, în marea lor majoritate, au fost recunoscuți după moarte. Să te strădui din răsputeri să fii recunoscut celebru este o risipă de timp și energie. Important e să aduci folos oamenilor.

Fratele Dumneavoastră mai mare, care a fostși o stea călăuzitoare în viața Dvs, academicianul Constantin Țîbîrnă, este de asemenea, o somitate în chirurgie. Cum este comemorată amintirea celui care constituie o parte importantă din patrimoniul de aur al ştiinţei medicale naţionale?

Nu cred că sunt subiectiv în aprecierea fratelui Constantin, ca un chirurg strălucit, ca unul din fondatorii școlii naționale de chirurgie.

Dar cât privește comemorarea – ea este în inimile celor, cărora dânsul le-a salvat viața. Exemplu elocvent poate servi un caz, care m-a durut enorm. Un savant de la USMF „N. Testemițanu” a publicat o monografie „Istoricul medicinii și al învățământului medical pe plaiul basarabean” (Gh. Baciu), în care la capitolul „Școala de chirurgie autohtonă” nici nu l-a pomenit pe prof. C. Tîbîrnă, ca fiind și el fondator al acestei școli, un patriarh al chirurgiei, care a condus o catedră de chirurgie mai bine de 50 de ani și a pregătit atâția chirurgi de performanță.

Sunteți medic oncolog, dar sunteți și fondatorul şcolii științifice de oncologi în domeniul chirurgiei regiunii capului şi gâtului. Cine sunt discipolii dumneavoastră?

Secția de chirurgie a tumorilor capului și gâtului am fondat-o în anul 1977. Specialitatea aceasta era absolut nouă în republică și a trebuit să încep de la zero lucrul de pregătire a cadrelor. În secție aproape toți au venit de pe băncile universității: stomatologii, ORL-iștii, medici generaliști. Astăzi, toți pot efectua orice operație în chirurgia capului și gâtului. Nu aș fi izbutit nimic de unul singur, fără colegii: A. Doruc, V. Darii, V. Ciorici, A. Clipca, C. Clim, C. Cojocaru, R. Mândruță, A. Bejan, T. Gaju, A. Postolachi. Avem și mulți tineri interesați de știința oncologică, precum A. Țîbîrnă, R. Tarnaruțcaia, V. Ureche ș.a.

Ce credeți că nu ați reușit să realizați în viață din ceea ce v-ați propus sau dacă aveți careva regrete?

Sunt un om ambițios (în sensul bun al cuvântului) din fire și dacă îmi pun un gând, nu mă liniștesc până nu-l realizez. Da, cred că nu am reușit chiar totul. N-o să mă împac cu gândul că mi-a eșuat încercarea de a obține pentru laboratorul nostru un echipament chirurgical de performanță, care a fost adus la Institut, dar nu a fost achitată pentru el plata, lucrurile s-au împotmolit în atitudinea birocratică. Păcat, cu acest echipament performant am fi salvat mai mulți pacienți. Cât despre regrete, ca orice om am și eu regretele mele, dar le țin ascunse. Psihologii spun, că regretele sunt cele mai dăunătoare sentimente ale omului.

Ce se află, actualmente, pe masa de lucru a academicianului Gheorghe Țîbîrnă?

Actualmente, lucrez la un material consacrat istoriei medicinii din Basarabia și Republicii Moldova pentru o Enciclopedie Medicală.

Dle academician, Dumneavoastră sunteți fondatorul și președintele Academiei de Științe Medicale din Republica Moldova. Care a fost scopul creării Academiei? Cine sunt membrii acesteia, ce proiecte realizați și care sunt perspectivele ei? În anul 1998, noi, un grup de savanți medici am decis să fondăm

Academia de Științe Medicale ca structură non-guvernamentală, care este menită să consolideze savanții din medicină, care ar permite să optimizăm activitatea de cercetare, să elaborăm o strategie și să stabilim direcțiile de cercetare prioritare. Până în prezent avem membri titulari, atât din țară, cât și de peste hotare.

Cum e să trăiești într-o societate, unde, mai ales în ultima perioadă s-au schimbat atât de mult valorile și accentele sunt cu totul altele?

Mi-ați dat o întrebare foarte grea. Trăim astăzi într-o societate cu totul deosebită, în care libertatea este înțeleasă ca o lipsă de restricții și nu ca o responsabilitate conştiincioasă. Da, s-au schimbat valorile și accentele. Economia de piață e un lucru bun, dar nu ar fi trebuit să intre în toate sferele vieții. La putere astăzi este banul. Da, partea materială a vieții este importantă, dar nu ca un scop în sine. Eu cred că va trece un timp și toate vor reveni la normal, iar valorile general-umane vor reveni la locul de cinste. Acele 10 porunci a lui Dumnezeu încă nu le-a anulat nimeni.

Dle academician și acum că ne apropiem de sfârșitul interviului, nu pot să nu Vă rog să spuneți, dacă nu cerem prea mult, câte ceva și despre familia Dumneavoastră.

Referitor la familie, pot să vă spun că sunt mândru de ea. Am doi feciori, Mircea și Andrei și o fiică, Viorica, care mi-au dăruit șase nepoți.

Am o căsnicie trainică și mă rog Domnului să ne ocrotească familia și în viitor.

Puteți spune că v-ați împlinit visul vieții? În linii generale cred că „da”, dar nu pot spune că mă opresc aici.

Omul cât trăiește trebuie să tindă spre ceva, astfel n-are rost să mai existe.

Interlocutor: Eugenia Tofan

Moldova în Progres

\ 107

Tel: 079900006

„Labirintul” din centrul capitalei. Xcalibur Laser Game – locul perfect pentru a-ți petrece timpul plăcut, alături de prieteni Peste o mie de metri patrați de coridoare, scări și tuneluri pentru toți cei care vor să se mențină în formă, să-și dezvolte o gândire strategică, dar și să petreacă timpul liber plăcut, alături de prieteni. Toate acestea le găsiți la Xcalibur Laser Game care se află chiar în centrul Chișinăului, pe strada Vlaicu Pârcălab, în imedeaia apropiere de Primăria Capitalei.

Lupta cu laser este o activitate recomandată pentru persoanele de orice vârstă, efectele de laser fiind absolut inofensive pentru corpul uman. Jocul este gândit astfel încât, pentru a învinge, participanții trebuie să dezvolte o gândire strategică. Astfel, conducătorii unor întreprinderi aleg Xcalibur Laser Game cu scopul de a crea o atmosferă competitivă pentru a spori productivitatea lucrului în echipă.

Spre exemplu, în Italia, această activitate este un sport recunoscut de către Comitetul Olimpic, fiind practicat de mai multe organizații pentru antrenamente, inclusiv de Poliție, carabinieri și pompieri.

Jucătorii sunt echipați cu o vestă Xcalibur, dotată cu 6 lumini LED care cântărește doar 1,8 kg. Aceasta este conectată cu calculatorul principal care fixează toate mișcările jucătorului și toate tragerile spre jucător. Astfel, în momentul în care razele de laser străpung LED-ul – adversarul este înlăturat. La finele jocului, jucătorii primesc statistica cu scorurile acumulate.

La fel, participanții au o armă cu laser Xcalibur, de doar 800 de grame, ceea ce permite jucătorului de a se mișca ușor în spațiul labirintului. Arma este dotată cu ecran LED ce permite vizualizarea energiei (muniției) rămase; creditilor (valutei interne a jocului); vieților rămase; punctelor acumulate pentru un joc; precum și rating-ului de joc acumulat. În funcție de modalitatea de joc aleasă – „în echipe” cu maxim 20 de jucători, „toți împotriva la toți” sau „Zombie”, în joc se utilizează: Bomba cu timp limită; Atacarea utilizatorului din apropiere; Ridicarea nivelului de muniție; Ridicarea nivelului de energie; Primire super putere și/sau Capturarea flagului adversarului/apărarea flagului propriu.

Iar pentru că jocul presupune multă mișcare și o groază de calorii arse, Xcalibur Laser Game are și o sală de banchete cu pizza, paste, gustări calde, bucate din carne, salate și băuturi, unde jucătorii se pot relaxa și analiza toate rezultatele obținute.

„Labirintul” Xcalibur Laser Game se află pe strada Vlaicu Pârcălab, 45 A, iar detalii despre joc puteți afla la numărul de telefon 079 900 006. email: xcaliburwse@gmail.com site: www.xcalibur.md