Moldova în Progres N°28 Aprilie Mai 2019

Page 1

Revistă de economie, societate şi cultură Rivista di economia, società e cultura

Anul (VII). Nr. 28 - 2019 www.moldovainprogres.com




„Moldova in Progres” și-a deschis activitatea în septembrie 2012. Până în prezent, a reușit să stabilească multiple colaborări cu diverse instituții private și de stat, atît în Moldova, cît și peste hotare. Revista promovează valorile Republicii Moldova în domeniul economic, social, cultural și are drept obiectiv îmbunătățirea imaginii ţării la nivel naţional şi internațional. Este proiectul prin care se vede acea deschidere sinceră spre Europa, act care îşi are expresia printr-o abordare europeană pe toate dimensiunile vieţii. Revista oferă spaţiul prezentării proiectelor de succes din sfera economiei, unde sunt descrise modele preponderent europene care s-ar potrivi mediului de afaceri din Republica Moldova, este intermediarul de multe ori obligatoriu pentru încercarea de a stabili o relaţie între oamenii de business, între oraşe şi regiuni. „Moldova in Progres” este un purtător activ de mesaje pentru cetăţenii Republicii Moldova stabiliţi în lume, fie că aceste mesaje vin de la un simplu cetăţean, fie că au drept punct de pornire tribunele guvernamentale, ale instituţiilor statului, ale personalităţilor din Republica Moldova. Suntem promotorii adevărului neinterpretat. Revista „Moldova in Progres” este în vînzare în rețelele de distribuție poștale din Moldova și din Roma (Italia). Disponibilă prin abonament.

CURIER DIPLOMATIC

SOCIETATE

ECONOMIA

Pe copertă:

Nicolae CIUBUC

SOCIETATE

© Moldova in Progres Str. Pușkin, 22, Of. 521 A, Chişinău, Republica Moldova (+373) 799 50 779

ECONOMIA

moldovainprogres@yahoo.com www.moldovainprogres.com

SOCIETATE

Moldova in Progres @Moldova_Progres moldovainprogres

TURISM MEDICAL TURISM STOMATOLOGIC SOCIETATE

4 /

Moldova în Progres

6

Gürol SÖKMENSÜER Ambasadorul Turciei în Republica Moldova

10

Gheorghe LEUCĂ Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republici i Moldova în Republica Azerbaidjan

14

Angela PONOMARIOV Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la Londra

16

Valentina BULIGA, director general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale

20

Natalia IEPURAȘ Administrator Principal Zona Economică Liberă ,,Ungheni-Business”

24

Nicolae CIUBUC Ministrul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului în exercițiu Deputat în Parlamentul Republicii Moldova 28

Proiect: Luigi Savoia

Ministrul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului în exercițiu Deputat în Parlamentul Republicii Moldova

Daniel IONIȚĂ Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al României în Republica Moldova

Vadim CURMEI Director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură

32

Viorel BEZEDE Administrator al ÎS Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici”

40

Gheorghe CAVCALIUC, șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției

42

Maria Melnic Psihologul Inspectoratului General de Poliție

49

Boris ANDROS Directorul general al Combinatului de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” S.A.

50

Doina PAULESCO: Singura și „cea mai iute” moldoveancă din bucătăria celui mai bun restaurant din lume

56

ESTET EXPERT

58

LEVEL DENTAL CLINIC

60

Carpov AURELIA Șef departament Arhitectură, FUA, UTM Dr.arh., conferențiar universitar

64



INTERVIU DIPLOMATIC

Daniel IONIȚĂ Ambasadorul Extraordinar și Plenipotenţiar al României în Republica Moldova


IMPACT BENEFIC AL PARTENERIATULUI STRATEGIC

M

enținute în baza unui Parteneriat Strategic, semnat acum 9 ani, relațiile bilaterale dintre România și Republica Moldova sunt într-o dinamică constantă. Cadrul juridic, dar și relațiile interpersonale, contribuie la valorificarea întregului spectru de oportunități. Ambasadorul României la Chișinău, Daniel IONIȚĂ, detaliază mai multe aspecte în acest interviu.

Domnule ambasador, acum când tot mai mult se vorbește despre necesitatea menținerii vectorului european în dezvoltarea Republicii Moldova, cooperarea cu România este foarte importantă pentru țara noastră. Cum caracterizați relațiile bilaterale în momentul de față? Relațiile dintre România și Republica Moldova sunt ghidate de Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, parteneriat asumat la nivelul președinților celor două state acum 9 ani. De atunci, sub egida și în cadrul acestui parteneriat au avut loc multe evenimente, cum ar fi reuniuni bilaterale, formate de lucru funcționale între București și Chișinău, comisii pentru integrare europeană, care activează atât pe platforma guvernamentală, cât și pe cea parlamentară, dar și comisii mixte de cooperare econimică, care reunesc reprezentanți ai tuturor ministerelor și agențiilor care au în portofoliu dosarele economice. Desigur, au fost înregistrate mai multe rezultate notabile în această privință. Și nu trebuie să uităm reuniunile comune ale guvernelor de la București și Chișinău, ultima fiind în noiembrie 2018, când au fost trasate noi obiective de colaborare, prin asumarea unei Foi de parcurs și semnarea mai multor acorduri bilaterale în domenii de interes reciproc. Or, există o cooperare directă între ministere și agenții, fiind discutate proiecte care își au evoluția lor firească. Evident, există și oportunități care nu au fost pe deplin exploatate, cel puțin în conformitate cu nivelul de ambiții al celor două părți. Așadar, avem un trecut solid, la care să ne raportăm și un cadru de cooperare setat și eu cred că există șanse să fie în continuare dezvoltat. Și totodată, avem așteptări din partea cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului în ceea ce privește evoluția acestor relații de coloborare. În care domenii au fost obținute cele mai semnificative rezultate, fiind ca un argument al viabilității acestui Parteneriat Strategic, în baza căruia se derulează cooperarea dintre București și Chișinău? Aș începe cu domeniul educației, care este unul de excelență, unde România a avut și are în continuare o contribuție semnificativă în Republica Moldova – renovarea instituțiilor de învățământ preșcolar, 845 de grădinițe renovate cu bani oferiți de Guvernul României, dar se adaugă altele peste 200 de proiecte care vor fi finalizate în perioada următoare. Sunt fonduri cumulate de circa 29 de milioane de euro donate de-a lungul anilor de București. Or, acest domeniu trebuie privit în întreaga sa complexitate, pentru că România a mai donat și 196 de microbuze cu care elevii sunt aduși la școală, distribuite echitabil, credem noi, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. De asemenea, an de an, România alocă un important număr de locuri în taberele organizate la munte și la mare pentru elevii merituoși. De exemplu, anul trecut, care a fost unul important, când am sărbătorit Centenarul Unirii, elevii din Republica Moldova au fost principalii beneficiari ai acestui proiect. Peste 1200 de tineri au avut prilejul să meargă la Sulina, Piatra Neamț, la munte sau în Deltă, beneficiind de excelente oportinități de activitate extrașcolară. Acest domeniu este completat și cu cele aproape 5000 de burse oferite anual tinerilor din Republica Moldova care doresc să studieze în România. Nu trebuie uitate gesturile făcute periodic de Guvernul de la București în privința donațiilor de carte. Recent Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a donat un lot de aproximativ 3000 de volume, având ca destinație premierea elevilor care au câștigat concursuri la nivel național. Astfel, la 1 martie a fost organizată o ceremonie, la care a fost prezentă ministrul pentru Românii de Pretutindeni Natalia Elena Intotero, alături de ministrul Educației, Culturi și Cercetării din Republica Moldova, Monica Babuc, prilej cu care au fost premiați învingătorii concursului ,,Limba noastră-i o comoară”, dar seturile de carte au fost transmise și premianților altor concursuri naționale. Însumând toate aceste activități, reiterez că educația a fost și râmâne domeniul prioritar pentru ,,intervenția” României în Republica Moldova, pentru că noi credem în valențele pozitive ale educației și că doar prin educație tinerii au șansa la un viitor mai bun. De asemenea, sunt și alte domenii în care au fost înregistrate rezultate mai mult decât foarte bune, aș spune chiar spectaculoase. Domeniul economic ar fi un exemplu în acest sens, pentru că cifrele sunt îmbucurătoare pe dimensiunea comercialeconomică. Anul trecut am depășit pragul de un miliard de dolari americani în ceea ce privește volumul exporturilor și importurilor. La momentul de față, poate și grație implementării cu succes a prevederilor Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat

Moldova în Progres

\ 7


dintre Republica Moldova și UE, piața europeană reprezintă mai mult de 70 la sută din exporturi pentru companiile moldovenești, iar pe această piață europeană, evident, România ocupă primul loc. Au sporit și investițiile românești în Republica Moldova. Avem exemple care pot fi replicate și pe viitor. După cum se știe Transgaz a preluat o companie din Republica Moldova, Vestmoldtransgaz și au creat practic o companie comună Eurotransgaz, care va construi gazoductul dintre Ungheni și Chișinău. Totodată, o bancă importantă din România a intrat pe piața financiară din Republica Moldova, prin prleuarea unei bănci comerciale de aici. Toate aceste sunt exemple elocvente, care cu siguranță, pot fi urmate și de alte companii interesate. Să știți că eu îmi doresc să sporească numărul investitorilor români în Republica Moldova, cum îmi doresc în egală măsură ca și companiile moldovenești să beneficieze de oportunitățile oferite de operarea unei piețe unde se aplică regulile comune la nivel european. Un al treilea domeniu în care România a avut și are nu doar exemple bune de reușite, dar și perspective, care sunt sigur că vor rezona pozitiv la nivelul tuturor cetățenilor Republicii Moldova este domeniul sănătății. Pe lângă investițiile pe care România le-a făcut la Institutul Mamei și Copilului, 16 unități spitalicești fiind renovate cu bani din partea Guvernului României, precum și renovarea Centrului de transfuzie a sângelui de la Cahul, mai important este implementarea proiectului pilot al SMURD, programul de asistență în caz de urgență, și avem în vedere ca acest program să fie extins la nivelul întregii țări, astfel, în caz de necesitate, viețile oamenilor să fie salvate de profesioniști dedicați. Și nu în ultimul rând, sau poate ar fi trebuit să încep cu acest domeniu, că ne este cel mai drag, deoarece vorbim aceeași limbă, avem aceleași tradiții, operăm în cadrul aceleiași culturi comune europene, deci, nu în ultimul rând ar fi trebuit să menționez domeniul culturii, unde an de an avem reușite frumoase, rezultate, aș spune, spectaculoase. Și nu mă refer la faptul că în mod constant talentele din Republica Moldova câștigă concursuri prestigioase în România și ulterior au șansele evoluării pe importante scene europene, dar la faptul că a devenit deja o tradiție ca în Republica Moldova și în România să organizăm o reuniune națională a teatrelor românești. An de an organizăm BOOKFEST, Festival de carte, în România și în Republica Moldova, dar și festivaluri de filme, desfășurate în mod constant la Chișinău cu o participare semnificativă românească. Există și Institutul Cultural Român ,,Mihai Eminescu” la Chișinău, care este unul dintre cei mai importanți și serioși operatori pe piața culturală din Republica Moldova, reușind să organizeze sute de

8 /

Moldova în Progres


evenimente culturale, și nu doar la Chișinău, dar și în alte localități. Cum spuneam, aproape nu există domenii în care să nu avem astfel de exemple de bune practici și cred că nu sunt epuizate nici pe departe oportunitățile existente, pentru că acestea pornesc la de relațiile interpersonale care au fost deja stabilite între cetățenii celor două maluri ale Prutului. Sunt oportunități de colaborare mai degrabă naturale, la care ne obligă istoria, cât și geografia, deoarece nu poți evada din aceste materii, ci trebuie să ții cont de realități. Toate aceste realizări la care v-ați referit relevă o bună funcționare a cadrului juridic existent, dar dacă facem trimitere la afirmația Dumneavoastră precum că nu au fost fructificate toate oportunitățile, cum credeți ar mai fi necesar de semnat noi acorduri de colaborare? La ultima reuniune comună a guvernelor de la București și Chișinău au fost semnate 11 înțelegeri, memorandumuri de colaboare, căci nu toate au statutul de acorduri bilaterale, între ministere, agenții, instituții, dar există în curs de pregătire și alte astfel de documente, care au menirea să pregătescă mai bine entitățile de pe cele două maluri ale Prutului pentru a face față împreună, dacă vreți, provocărilor existente. A fost semnat un Acord în ce privește consolidarea luptei pentru combaterea corupției. Urmează să fie semnat un Acord privind punctele de trecere a frontierei. Deci, toate acestea implementate vor fi în beneficiul cetățenilor. Un astfel de exemplu este operaționalizarea, sper cât mai curând, a înțelegerii la care au ajuns prim-miniștrii celor două țări, referitoare la eliminarea tarifelor de roaming. A fost semnată o declarație în noiembrie anul trecut și urmează să fie operaționalizată. Din partea noastră există un mare interes pentru a parcurge toate etapele, ținând cont atât de prevederile comunitare, de care suntem obligați să ținem cont, cât și de specificul pieței locale. Dar spre ce domenii vor fi direcționate mijloacele financiare rămase din suma grantului oferit de România Republicii Moldova ? Este prematur să vorbim acum despre domenii concrete. Am primit o propunere de modificare a Acordului respectiv din partea autorităților Republicii Moldova, aceasta fiind în curs de analiză la București. Deci, înaite să intrăm pe domeniile respective, să vedem cum se va derula procesul postelectoral din Republica Moldova, dar și să analizăm în ce măsură au fost valorificate oportunitățile în domeniile deja stabilite, ca apoi să mergem de comun acord și spre alte domenii. Or, să lăsăm timpul să producă efectele atât în ce privește parcurgerea unor pași birocratici absolut necesari, dați de ratificarea Acordului de colaborare în privința introducerii unor noi domenii și în privința extinderii termenului de operaționalizare și să vedem ce își dorește să facă de acum Republica Moldova. Sigur, toți își doresc să afle care va fi noul program de guvernare al guvernului care va rezulta din alegerile desfășurate pe data de 24 februarie. Domnule ambasador, în primul semestru al acestui an România deține președinția rotativă a Consiliului UE. Cum decurge aceasta, reușește România să facă față provocărilor multiple din spațiul comunitar, Brexitul fiind una dintre acestea? Motto-ul președinției României la Consiliul UE ,,Coeziunea, o valoare comună europeană”, pilonii de acțiune pe care mergem, obiectivele trasate pentru acestă perioadă - toate acestea sunt foarte bine cunoscute. Astfel, ne dorim ca această coeziune să fie tradusă eficient în practică, în tot ce înseamă dimensiuni politică, economică și socială. Știm cu toții că există mai multă coeziune între statele UE, dar și în interiorul acestora, tocmai pentru a reuși să parcurgem cu succes această cale. Chiar în primele două luni ale președinției România a reușit să inchidă mai multe dosare, comparativ cu președinția anterioară a UE. Cu alte cuvinte, în pofinda unui zgomot de fond, care, la un moment dat, a populat sau a poluat, depinde ce termen vreți să-l luați în spațiul public, la nivel tehnic lucrurile au funcționat aproape impecabil. Dar am lucrat eficient și cu Parlamentul European. A fost o dorință a tuturor de a avansa în toate domeniile și s-au întreprins pași concreți. Pe dimensiunea relațiilor externe România și-a propus, ca pilon principal ,,Europa, ca actor global”, iar în celelalte ,,Europa siguranței”, ,,Europa valorilor comune”. Sigur, nu tragem o concluzie finală, dar până acum suntem pe deplin în termenele agreate. O remarcă care trebuie făcută ține de Republica Moldova. Afirmăm clar și răspicat că Republica Moldova este o prioritate pentru România, inclusiv în ceea ce privește responsabilitatea noastră de președinție în exercițiu a Consiliului UE. Urmărim obiectivele Republicii Moldova, atât transversal, aceasta înseamnă că oficiali din Republica Moldova au fost și vor fi invitați la reuniuni organizate de România în calitatea pe care o deține acum, în domeniul digital, economic, transporturilor, energiei, dar și prin cadrul Parteneriatului Estic, din care face parte și Republica Moldova, formulă de cooperare regională a UE, lansată acum 10 ani la Summitul de la Praga. În acest context Ambasada României la Chișinău a organizat o confeirnță internațională cu participarea tuturor statelor membre ale Parteneriatului Estic, cu deschidere maximă către societatea civilă și presa din Republica Moldova pentru că avem nevoie de o transparență deplină în acest domeniu și totodată avem nevoie și de idei care trebuie să vină din partea societății civile, analizăm ce s-a reușit pe parcursul acestor 10 ani de la lansarea acestei formule de cooperare cu statele din Estul Europei, dar cel mai important este să ne gândim ce putem face pe viitor. Evident, un bilanț al acestor 10 ani ne obligă să tragem niște concluzii în ceea ce privește beneficiile majore în care s-au încadrat, în special, Republica Moldova – pe lângă Acordul de Asociere, avantajele economice foarte clare date de apropierea de UE, nu trebuoie să uităm de mobilitate, de faptul că cetățenii Republicii Moldova pot să călătorească fără vize în întreg spațiul comunitar. Iar toate acestea au reușit să transforme Republica Moldova.

Moldova în Progres

\ 9


INTERVIU DIPLOMATIC

Gürol SÖKMENSÜER Ambasadorul Turciei în Republica Moldova PARTENERIAT STRATEGIC – IMPULS PENTRU COOPERARE EFICIENTĂ


T

urcia a fost printre primele țări care a recunoscut Independența Republicii Moldova și a deschis o ambasadă la Chișinău, iar pe parcursul anilor a devenit un partener strategic al țării noastre. În cei 27 de ani la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Turcia au fost semnate 65 de acorduri bilaterale, care cuprind diverse domenii de cooperare. Au avut loc multiple vizite la nivel de șefi de state, prim-miniștri, spikeri ai legislativelor. De altfel, Turcia este unica țară în care toți președinții Republicii Moldova au efectuat vizite oficiale, iar pe 17-18 octombrie 2018 Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, s-a aflat în vizită oficială la Chișinău. De asemenea, Turcia se distinge prin volumul schimburilor comerciale cu țara noastră, dar și prin cel al investiițiilor. În Republica Moldova sunt înregistrate 1126 companii mixte moldo-turce, care contribuie la extinderea cooperării pe dimensiunea economică. Alte detalii despre relațiile turco-moldave sunt reliefate în interviul cu Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Turcia în Republica Moldova, Gürol SÖKMENSÜER. Domnule ambasador, cooperarea bilaterală dintre țările noastre în ultimii anii s-a intensificat pe toate dimensiunile, inclusiv pe cea politică și economică. Cărui fapt se datorează această apropiere între Turcia și Republica Moldova? Dacă e să facem o scurtă incursiune în istoricul relațiilor dintre țările noastre, atunci trebuie să amintim că Republica Moldova și-a declarat Independența în august 1991, iar în decembrie Turcia a recunoscut această declarație, ca pe data de 3 februarie 1992 să fie stabilite relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Republica Turcia. Or, 27 de ani e un timp atât de scurt, încât nu putem reflecta profunzimea relațiilor noastre, aceasta în contextul în care istoria comună a popoarelor noastre interacționează încă din secolul XVI. Cu timpul, legatura istorică și culturală dintre noi a devenit mai puternică și ne bucură faptul că Moldova acordă o mare importanță relațiilor cu noi. Aceasta și determină atitudinea autorităților din Turcia și din Republica Moldova, în abordările față de cooperarea dintre țările noastre. Astfel, este o accelerare semnificativă în toate domeniile, iar în ultimii 15 ani anterprenorii turci și diplomația umanitară a devenit o putere regională importantă. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, anul trecut a efectuat o vizită oficială în Republica Moldova. A fost un eveniment semnificativ și prin faptul că a fost semnată Declarația privind stabilirea unui parteneriat strategic dintre Republica Moldova și Republica Turcia, despre care se vorbea mai de demult timp. Ce presupune acest Parteneriat? Parteneriatul Strategic este un concept care permite cooperarea bilaterală, regională și internațională, care fortifică legăturile de solidaritate și prietenie pentru ambele părți. În baza acestui document va fi format Consiliul de Cooperare Strategică la nivel înalt, care va stabili strategia relațiilor în toate domeniile, va promova dezvoltarea proiectelor de cooperare și va supraveghea ca aceste proiecte să fie implementate. De asemenea, în cadrul Consiliului va fi creat Grupul Strategic de Planificare Comună pentru a face schimb de opinii politice, a stabili domeniile prioritare de cooperare. Acest grup se va aduna o dată la doi ani cu co-președinți din partea Ministerului de Externe și vor prezenta raportul Consiliului Suprem. La puțin timp după această vizită, Republica Moldova a intrat în perioada electorală care a fost importantă, de aceea urmează ca în viitorul apropiat Consiliul de Cooperare Strategică la nivel înalt și Grupul Strategic de Planificare Comună să înceapă să lucreze pentru interesele comune ale ambelor ţări. Volumul schimburilor comercial-economice dintre ţărie noastre este în creştere, conform statisticii. Aceasta graţie implementării Acordului de Liber Schimb dintre Turcia şi Moldova, intrat în vigoare în anul 2016, sau au fost şi alţi factori care au influenţat pozitiv acest proces ? Pe 1 noiembrie 2016 a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb, care oferă acces nelimitat, fără restricții tarifare la importul produselor pe piața Turciei, eliminarea taxelor vamale. Acesta este în interesul companiilor ambelor ţări, care cooperează, dar este avantajos și pentru țări terțe. Prin urmare, Acordul de Liber Schimb a influențat creșterea volumului comerțului dintre țările noastre. Eu cred că unul dintre factorii efectivi al acestei creșteri se datorează vizitelor la nivel înalt și cu contribuției presei. Or, este foarte important că și companiile din Turcia și Moldova sunt interesate de cooperare reciprocă. În Istanbul se va deschide un Oficiu de Comerț al Moldovei. Acesta va fi un pas important în creșterea comerțului bilateral, iar creșterea investițiilor turcești în Moldova în fiecare an ne arată că oamenii de afaceri din Turcia au încredere în climatul investițional al Moldovei. Cooperarea cu UTA Găgăuzia este una constantă. În acest sens este o strategie de susținere a dezvoltării regiunii sau acest ajutor vine la solicitarea autorităților de la Comrat ? În anul 2018 în Găgăuzia am implementat foarte multe proiecte. Fiecare dintre aceste proiecte este produsul multor ani de muncă și eforturi, dar cel mai important este faptul că toate acestea sunt în baza unei prietenii puternice. Aflat în vizită în Republica Moldova, președintele Turciei a participat la inaugurarea mai multor proiecte și acesta a fost un exemplu extraordinar de prietenie și frăție între Turcia și UTA Găgăuzia. Unul din cele mai importante proiecte implementate prin intermediul TIKA (Agenția de Cooperare și Coordonare din Turcia) este construcția și furnizarea echipamentului Centrului Medical și Diagnostic „Aziz Sancar”. Cu 56 de paturi, acest spital este unul dintre cele mai moderne centre medicale

Moldova în Progres

\ 11


nu numai din Găgăuzia, ci din toată Moldova. Aici se vor oferi servicii de tomografie, ultrasunete, radiologie, pediatrie, oncologie. Un alt proiect important implementat în Comrat prin intermediul TIKA este grădinița „Nasretin Hoca”, unde se va preda limba găgăuză și limba de stat a Moldovei. În afară de TIKA, municipalităţile noastre au stabilit o relaţie prietenoasă cu Găgăuzia. Municipalitatea din Altindag (raion în Ankara) a construit în Ankara un Centru pentru tineret şi un astfel de Centru a fost construit şi în Găgăuzia. La fel, a fost renovată Casa de Cultură din Comrat, pentru ca găgăuzii să poată păstra cultura, tradițiile strămoșești. Municipalitățile noastre nu se limitează doar la activitățile din Comrat. De exemplu, în Ceadâr-Lunga a fost construit un azil pentru bătrâni. Ca să revenim la întrebarea dumneavoastră, Turcia, sau mai bine zis Anatolia, a fost un teritoriu unde pe parcursul a sute de ani diferite culturi, religii, origini etnice au existat sub același acoperiș. Pentru noi fiecare identitate și fiecare comunitate e prețioasă. Comunitățile care și-au păstrat identitatea merită apreciere și sprijin. Neamul nostru găgăuz cu mândrie ține la cultura, istoria și limba comună, prin aceasta ne face și pe noi să ne simțim mândri. Or, este esențial ca Găgăuzia să continuie eforturile de dezvoltare umăr la umăr cu Chișinăul. Noi am fost și vom fi o țară prietenă pentru Moldova, pentru Găgăuzia și vom continua să oferim susținearea în toate domeniile. Desigur, această susținere de care aminteam se desfăşoară prin evaluarea noastră în cadrul unui program amplu. Dar dacă autoritățile Găgauziei sau chiar poporul găgăuz au anumite cerințe, noi încercăm să le îndeplinim, evaluând fiecare posibilitate. Un argument al cooperării strânse dintre Ankara și Comrat este și deschiderea Consulatului Turciei la Comrat, care urmează să aibă loc în viitorul apropiat. Care vor fi reperele de activitate a acestei misiuni diplomatice ? Au fost finalizate procesele legale legate de deschiderea Consulatului General la Comrat, acordul fiind aprobat de către autoritățile Republicii Moldova. În prezent se caută o clădire potrivită pentru acest consulat. Procesul va fi finalizat într-un timp scurt și scopul nostru este ca să funcționeze chiar în 2019. Consulatul general va fi ca o ușă deschisă spre Turcia pentru poporul găgăuz și pentru cetățenii turci care vor să aibă afaceri în Găgăuzia. Va fi ca un îndrumător și susținător al cetățenilor.

12 /

Moldova în Progres


ANATEO

PLUS

O CONCEPȚIE NOUĂ A LENTILEI PROGRESIVE! 3 DISTANȚE DE VEDERE OPTIMALE:

de aproape, de departe, dar și vederea intermediară! • •

O vedere la distanță largă și extrem de stabilă O vedere îndeaproape firească și foarte precisă pentru orice activitate, care necesita o claritate permanentă

O vedere intermediară largă și stabilă, care vă permite să nu căutați zona netă în lentilă: privirea dumneavoastră se va poziționa natural, în punctul potrivit

LENTILA STANDARD

LENTILA ANATEO PLUS

O LENTILĂ UNICĂ Fiecare ochi este diferit și are necesități vizuale specifice. Lentila Anateo® Plus, prin concepția sa, ține cont de exigențele vizuale ale purtătorului și oferă soluția diferită pentru fiecare dintre voi!

Există versiunea individualizată ANATEO PLUS pentru rezultate mai eficiente !

BBGR producător francez de lentile optice Calitate și Rezultate excelente din 1846

Lentilele oftalmice BBGR Optique reprezintă niște dispozitive medicale reglementate, livrate opticianului în pungi cu marca CE, conform regulamentului. Ele trebuie să fie montate în rame optice de opticienii calificați. Pentru mai multe detalii consultați specialistul Dvs. oftalmolog sau opticianul Dvs. Lentilele pentru ochelari BBGR Anateo Plus sunt prezentate în salaonele AstroOptica. De asemenea, aici vă puteți alege rame de ochelari după gustul d-stra. Specialiști competenți vă vor ajuta și în alegerea ochelarilor, dar și cu recomandări medicale în ceea ce privește alegerea și ajustarea lentilelor necesare.

Chişinău Str. Armenească 27B, Tel: (+373) 22 210 837 Str. Armenească 47, Tel: (+373) 22 843 757 Str. Bănulescu-Bodoni 41, Tel: (+373) 22 928 811

Lu-Vi: 09:00 - 18:00; Sâ: 09:00 - 16:00; E-mail: info@astrooptica.md

www.astrooptica.md


INTERVIU DIPLOMATIC

Gheorghe LEUCĂ Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan COOPERARE ARMONIOASĂ PE TOATE DIMENSIUNILE

R

epublica Moldova și Republica Azerbaidjan, două țări ale căror istorie și dezvoltare au avut tangențe o perioadă de timp, acum colaborează armonios în toate domeniile și se susțin reciproc în structurile regionale și internaționale. Cadrul juridic bilateral, format din 55 de acorduri, funcțional, multiple vizite la nivel înalt, dar și sectorial, schimburi culturale și academice – toate acestea argumentează o cooperare armonioasă și reciproc avantajoasă. Acest fapt este reiterat și de Ambasadorul Republicii Moldova la Bacu, Gheorghe LEUCĂ. Domnule ambasador, de 27 de ani Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan sunt într-o colaborare armonioasă, ca rezultat al stabilirii relaţiilor diplomatice. În această perioadă de timp au fost semnate 55 tratate şi acorduri. Cum funcţionează acest cadru juridic și care sunt rezultatele obținute? După obținerea independenței și stabilirea relațiilor diplomatice, relațiile și cooperarea bilaterală, dar și pe plan multilateral dintre cele două state s-au dezvoltat progresiv, acestea fiind bazate pe încredere, parteneriat, sprijin și avantaj reciproc. Pe plan bilateral, a fost creat un cadru juridic solid de cooperare, care a permis realizarea unei conlucrări, așa cum ați marcat în întrebare, armonioasă, pe toate dimensiunile – politică, comercial-economică și cultural-umanitară între cele două țări. O cooperare foarte bună a fost totdeauna și în cadrul organizațiilor internaționale și regionale, ambele state sprijinindu-se reciproc pe diverse probleme, implicit și prioritar pe cea legată de asigurarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a statelor, îndeosebi în cadrul ONU, OSCE, GUAM și alte structuri internaționale și regionale. Astfel, cele două state au promovat împreună mai multe rezoluții la ONU, precum cele referitoare la cooperarea ONU cu OSCE, ONU cu GUAM, a celei referitoare la conflictele înghețate și altele. Spre exemplu, anul trecut Azerbaidjanul a susținut prin vot rezoluția adoptată în Adunarea Generală ONU cu privire la retragerea necondiționată a trupelor străine de pe teritoriul țării noastre. Cât privește cadrul juridic propriu-zis de cooperare între cele două țări, chiar din primii ani au fost semnate un mare număr de acorduri bilaterale care acoperă majoritatea ariilor prioritare de cooperare și asigură desfășurarea unei conlucrări eficiente dintre cele două țări pe toate dimensiunile relevante, între primele și principalele documente bilaterale semnate fiind acordurile - asupra principiilor cooperării comercial-

14 /

Moldova în Progres


economice; - cu privire la comerțul liber; - asupra promovării și protejării reciproce a investițiilor; - și asupra cooperării economice pe termen lung. Acest cadru este și astăzi în continuă dezvoltare, în funcție de necesități fiind negociate unele noi acorduri, iar altele în contextul unor schimbări majore care au loc în cele două state urmând a fi ajustate la noile cerințe, legate de exemplu de implementarea prevederilor Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat cu UE. La etapa actuală, au fost finalizate câteva acorduri bilaterale, între care cele cu privire la transporturile combinate de mărfuri și a celor pe căile ferate, ambele urmând a fi semnate cu prima ocazie potrivită. În paralel, un aport important la dezvoltarea și ajustarea cadrului legal de cooperare dintre cele două țări urmează să îl aducă și unele acorduri adoptate pe linie multilaterală, cum ar fi unele negociate în contextul GUAM. Astfel, cooperarea pe dimensiunea comercialeconomică dintre cele două țări va căpăta noi avantaje, odată cu finalizarea negocierilor și încheierea unui acord cu privire la zona de liber schimb între statele membre GUAM. Mandatul Dumneavoastră de Ambasador al Republicii Moldova în Azerbaidjan a început acum 3 ani. Ce evenimente au marcat această perioadă de timp? Pornind de la importanța vizitelor și întâlnirilor oficiale la nivel înalt pentru dezvoltarea și consolidarea relațiilor pe toate planurile dintre cele două state ași accentua mai întâi de toate acest aspect, remarcând că în cei 27 de ani de relații diplomatice au avut loc mai multe vizite oficiale și de lucru în ambele state, precum și întrevederi la nivel înalt în marja unor foruri internaționale sau regionale. Doar în ultimii ani au avut loc mai multe întrevederi ai șefilor celor două state, vizite la nivel de viceprim-ministru, ale miniștrilor și viceminiștrilor de externe sau ai altor ministere de resort din ambele țări, precum și un mare număr de întâlniri bilaterale de diferit nivel pe platforme internaționale sau regionale, în cadrul acestora fiind abordate diverse aspecte ale relațiilor și cooperării bilaterale și pe plan multilateral dintre Republica Azerbaidjan și Republica Moldova. Nu a făcut excepție în acest sens nici anul trecut, când pe lângă vizitele șefului statului, în Azerbaidjan au avut loc vizitele Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene Tudor Ulianovschi, al Ministrului de Interne Alexandru Jizdan, a secretarilor de Stat ai Economiei și Infrastructurii, al Apărării și a unui număr mare de experți pe diverse domenii. De cealaltă parte, în perioada 5-6 octombrie 2018 la Chișinău s-a aflat Viceprim-ministrul Ali Ahmedov, care a avut și o întâlnire cu Prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip cu care au discutat atât asupra relațiilor bilaterale, dar și în context internațional și regional a celor două țări, inclusiv în cadrul GUAM. Respectiv, aceste schimburi de vizite și întâlniri de diferit nivel dintre oficiali și experți din cele două țări au contribuit substanțial la desfășurarea unui dialog politic activ, dar și la realizarea unei conlucrări constructive și rezultative pe toate domeniile prioritare, inclusiv pe cele comercial-economic și cultural-umanitar. O dovadă în plus este și faptul că în fiecare din ultimii trei ani volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări a crescut cu peste 30 de procente anual. Rezultate semnificative au fost atinse și în alte domenii de cooperare, inclusiv pe cel cultural-umanitar la care mă voi opri mai jos. Cu alte cuvinte, acțiunile menționate și alte eforturi întreprinse îndeosebi în ultima perioadă au determinat o intensificare a cooperării pe toate dimensiunile de interes reciproc și au condus și la rezultate pe măsură, implicit la asigurarea unei conlucrări constructive și eficiente în contextul multilateral. Deci, sunteți la Baku de 3 ani și observați cum se transoformă capitala Azerbaidjanului, dar și în întreaga țară. Grație căror factori Azerbaidjanul a obținut succese remarcabile în dezvoltare sa, despre care se vorbeşte nu doar la nivel regional, dar şi mondial ? Este bine cunoscut faptul că Republica Azerbaidjan este bogată în petrol și gaze naturale, mai ales după obținerea independenței și îndeosebi după semnarea de către Azerbaidjan în 1994 a Contractului secolului cu Consorțiul internațional de companii petroliere din mai multe țări, precum Marea Britanie, Japonia, Franța, SUA, Turcia, ș.a. , dezvoltând și o industrie performantă în aceste sectoare, care pe parcursul anilor a asigurat și continuă să asigure o dezvoltare și creștere economică a țării. Aceasta cu atât mai mult că Contractul secolului a fost reînnoit și semnat în 2018, prin acesta ajungându-se la înțelegerea extinderii explorării în comun a trei zăcăminte de petrol - Azeri, Chirag și Giushenli din sectorul azer al Mării Caspice până în anul 2050. Respectiv, Noul Contract, care este o continuare a „primului contract al secolului” presupune investiții de circa 40 miliarde dolari SUA pentru extragerea a peste 500 milioane tone de petrol. În acest context, de importanță majoră este realizarea cu succes a Proiectului Coridorului Sudic de Gaze Naturale, prima fază al căruia - conducta de gaz Transanatoliană (TANAP - prin Georgia în Turcia) a fost pusă în funcțiune la mijlocul anului trecut, iar a doua – conducta Transadriatică (TAP - prin Grecia până în Italia) urmând a fi finalizată în 2020, respectiv odată cu darea acestora în exploatare fiind prevăzută asigurarea furnizării gazului natural azer în țările Uniunii Europene. Un alt factor important, care determină stabilitatea și avansarea economică a Republicii Azerbaidjan este dezvoltarea în continuare a unui sistem solid de transport și comunicații. Astfel, prin construcția unor căi de transport în special feroviare, precum Coridorul de transport feroviar Baku-Tbilisi-Kars (BTK), dat în exploatare la 30 octombrie 2017, dar și prin alte proiecte precum construcția cu finanțare azeră a unui segment de cale ferată prin Iran, Azerbaidjanul își întărește tot mai mult poziția de nod (hub) central de transport și tranzit nu doar pentru coridorul Est-Vest, dar și pe liniile Nord-vest, Sud-vest și Nord-Sud, care vor asigura tranzitul mărfurilor nu doar între China și țările Asiei Centrale către statele europene și viceversa, dar și dinspre sud spre nord, inclusiv între India și Rusia. Un rol nu mai puțin important pentru Azerbaidjan îl au în ultima vreme, mai ales după reducerea prețurilor la petrol eforturile și măsurile majore întreprinse de autoritățile azere pentru diversificarea economiei și dezvoltarea altor sectoare ale economiei, pe lângă modernizarea în continuare a sectoarelor petrolier și ale gazului. Respectiv, începând cu 2016 au fost realizate mai multe reforme economice, a fost adoptată o strategie de diversificare a economiei țării și o foaie de parcurs pentru realizarea acesteia, pentru perioada 2016-2020, care prevăd obiectivele pentru perioada de după anul 2025 și o viziune pe termen mai lung pe 11 domenii prioritare - dezvoltarea industriei de petrol și gaze naturale, agricultura, industria grea și ingineria, industria turismului, logistica și comerțul, locuințele, educația, sferele financiară și a utilităților, producția de bunuri de larg consum la nivel de întreprinderi mici și mijlocii, tehnologiile informaționale și comunicațiile, toate acestea conținând elemente direcționate spre asigurarea condițiilor de dezvoltare activă a întreprinderilor mici și mijlocii în țară, în linii mari acestea fiind orientate spre asigurarea unei dezvoltări intensive a sectoarelor ne-petroliere ale economiei țării și creșterea economică a țării. Evident, că toate acestea, în pofida dificultăților întâmpinate, asigură în continuare o dezvoltare progresivă și creștere economică a țării. În virtutea activităţii, aveţi multiple întrevederi cu oameni de afaceri azeri. Aceştia ar fi interesaţi să se încadreze în decorul investiţional din Republica Moldova ? În contextul unor tendințe generale mai recente, Azerbaidjanul, ca de altfel și alte țări, este în primul rând interesat de atragerea investițiilor în țară, de această sarcină fiind în primul rând preocupate ministrele de resort și subunitățile acestora, între care Agenția de promovare a exporturilor și de atragere a investițiilor (AZPROMO). În timp ce în prezent, în Republica Moldova activează 122 de întreprinderi cu capital azer, se lucrează consecvent cu diverși agenți economici de stat și privați din Azerbaidjan în vederea participării acestora la privatizarea obiectivelor patrimoniului de stat din țara noastră, precum și în scopul identificării unor domenii prioritare în care ar putea fi realizate investiții, inclusiv în Zonele Economice Libere și Parcurile Industriale din țara noastră, inclusiv în scopul producerii unor mărfuri, bunuri care ulterior ar putea fi exportate în țările UE. Avem încrederea că Reuniunea Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare comercial-economică moldo-azeră și un For al oamenilor de afaceri din cele două țări care ar urma să se desfășoare la Baku în acest an ar putea da un impuls nou pentru intensificarea cooperării economice dintre țările noastre, în special pentru sporirea schimburilor comerciale și a investițiilor. Moldova în Progres

\ 15


INTERVIU DIPLOMATIC

Angela PONOMARIOV Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova la Londra

S

tabilite acum 27 de ani, relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord au un impact benefic asupra cooperării bilaterale în diverse domenii. Detaliile sunt oferite de Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al țării noastre la Londra, Angela PONOMARIOV.


COOPERAREA MOLDO-BRITANICĂ CONSTANT ASCENDENTĂ Excelenţă, în acest an Republica Moldova şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord au marcat 27 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice. Cum calificați colaborarea moldo-britanică la ora actuală? Într-adevăr, pe data de 17 ianuarie, când apropo, din coincidență, se marchează și Ziua profesională a diplomației moldovenești, s-au împlinit 27 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Dacă ar fi să descriu cooperarea moldo-britanică pe parcursul acestor ani printr-o expresie, aș caracteriza-o, fără echivoc, ca una ,,constant ascendentă”. Marea Britanie se numără printre partenerii importanți ai Republicii Moldova, oferind permanent asistență țării noastre în multiple domenii și reiterând mereu disponibilitatea de a sprijini autoritățile moldovenești în calea reformării și modernizării societății. Ultimii ani au fost marcați de diverse provocări majore pentru Guvernul Marii Britanii, problema Brexit-ului dominând agenda internă a Executivului britanic și având repercusiuni inevitabile asupra cooperării bilaterale a acestei țări cu partenerii străini. Totodată, în pofida acestor dificultăți, relațiile moldo-britanice au continuat să se dezvolte dinamic, înregistrând o revigorare vizibilă și rezultate concrete în plan politic. În acest sens, vreau să menționez că pentru prima dată în ultimii șapte ani, în vara anului trecut, a fost realizată vizita de lucru la Londra a Ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, în cadrul căreia au fost discutate cu oficiali britanici un șir de subiecte de interes comun, ajungându-se și la anumite înțelegeri semnificative. Un rezultat nemijlocit al vizitei a fost suportul valoros oferit de Marea Britanie în adoptarea Rezoluției Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în luna iunie a anului trecut, privind retragerea completă și necondiționată a trupelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova, prin așa-numita procedură de co-autorare a rezoluției respective. La rândul său, Republica Moldova a susținut Marea Britanie în co-autorarea unei rezoluții în cadrul Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice, acesta fiind unul din exemplele de cooperare reciproc avantajoasă între țările noastre în organismele internaționale importante. O altă realizare notabilă a constituit-o participarea unei echipe de cadeți ai Academiei Militare a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun” la Exercițiul internațional de patrulă militară „Cambrian Patrol 2018”, care s-a desfășurat, în mod tradițional, în luna octombrie, în Țara Galilor, adunând participanți din 35 de țări. Menționez că militarii moldoveni au obținut medalia de argint, ceea ce poate fi calificat drept o performanță impresionantă, având în vedere că ei au participat la acest Exercițiu abia pentru a doua oară. Prezența militarilor noștri la evenimentul respectiv a fost posibilă grație bunei cooperări stabilite între Ministerul Apărării al Republicii Moldova și Ministerul Apărării al Regatului Unit, care s-a intensificat considerabil în ultima perioadă. O confirmare în plus a acestui fapt este numirea, în anul trecut, a primului atașat militar în cadrul Ambasadei Marii Britanii la Chișinău. Deci, colaborarea între țările noastre se dezvoltă intensiv pe paliere multidimensionale, dar, totodată, există oportunități și perspective reale pentru extinderea și diversificarea cooperării în noi domenii cum ar fi: contracararea pericolelor emergente la adresa securității regionale și internaționale, în special combaterea amenințărilor hibride și a atacurilor cibernetice, sfera bancară, turistică și altele. Marea Britanie este al 8-lea cel mai mare importator al țării noastre și una din cele 4 ţări UE cu care Republica Moldova a înregistrat sold pozitiv în comerț în anul 2018, conform MAEIE de la Chișinău. În ce domenii au fost înregistrate succese și în care sunt oportunități nevalorificate? În conformitate cu datele statistice, volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a avut o tendință generală de creștere permanentă în ultimii 15 ani (cu excepția câtorva ani, inclusiv anul trecut, când schimburile comerciale bilaterale erau mai mici comparativ cu anii precedenți). Pe parcursul perioadei menționate Marea Britanie s-a plasat în lista celor mai importanți parteneri comerciali ai Republicii Moldova, ocupând în anii 2016-2017 poziția a 5-a după volumul exportului din Republica Moldova, iar în anul 2018, după cum ați remarcat – poziția a 8-a. Importurile în Republica Moldova din Marea Britanie au fost, de asemenea, semnificative, în ultimii ani această țară coborând, însă, treptat, în clasamentul principalilor exportatori ai producției în Republica Moldova (în mod concret: de pe poziția a 13-a, în anul 2016, până la a 18-a - în anul trecut). Totodată, deși în anul 2018 volumul comerțului bilateral a fost în scădere cu cca 28% comparativ cu anul 2017, Marea Britanie este țara cu care Republica Moldova continuă să aibă cea mai mare balanță comercială pozitivă, fiind una din cele 3 țări ale UE (de rând cu Cipru și Grecia) cu care Republica Moldova înregistrează soldul pozitiv semnificativ și constant în comerț. Vorbind despre domeniile în care au fost înregistrate cele mai bune succese, vreau să remarc că principalele mărfuri exportate din Republica Moldova în Marea Britanie provin din industria ușoară și agro-alimentară, în particular: textile, îmbrăcăminte, cereale, semințe, vinuri ș.a. În schimb, importăm autoturisme și alte autovehicule, medicamente, preparate pentru igiena personală, parfumerie, preparate cosmetice ș.a. Printre domeniile de viitor aș menționa sectorul energetic și al tehnologiilor informaționale, care oferă noi oportunități de colaborare între țările noastre.

Moldova în Progres

\ 17


În acest context, consider că există un potențial vast de sporire în continuare a cooperării comercial-economice bilaterale și de extindere a domeniilor de colaborare în scopul menținerii Marii Britanii în topul principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Obiectivul respectiv este deosebit de important, în special, din perspectiva Brexit-ului, care ar putea să se reflecte negativ asupra agenților economici moldoveni pe termen scurt și mediu, având în vedere că încă urmează a fi negociat un aranjament bilateral moldo-britanic menit să reproducă accesul facilitat existent pe piața Uniunii Europene. Pe lângă acestea, cred că dimensiunea economică a relațiilor țării noastre cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, care este și un centru financiar mondial, necesită o abordare substanțială și de perspectivă. În acest sens, Ambasada Republicii Moldova la Londra își propune să se axeze mai profund pe domeniul respectiv și să contribuie la crearea condițiilor pentru atragerea investițiilor britanice în Republica Moldova, aprofundarea și diversificarea cooperării comercial-economice bilaterale, precum și sporirea vizibilității țării noastre în Marea Britanie. Desigur, dezvoltarea relațiilor economice este strâns legată de crearea unei imagini pozitive și atractive a țării, Ambasada de la Londra având în agenda sa un șir de evenimente orientate spre atingerea acestui scop, cel mai apropiat fiind planificat pentru luna iunie curent și urmând să se desfășoare în incinta Parlamentului britanic. Pentru anul 2018 fusese stabilite 3 domenii prioritare pentru care Republica Moldova să beneficieze de asistenţa britanică prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare? Cum au fost realizate aceste proiecte? Fondul pentru Buna Guvernare al Guvernului britanic a fost creat în anul 2015 în scopul sprijinirii implementării reformelor interne şi bunei guvernări, inițial în 5 state din cadrul Parteneriatului Estic şi zona Balcanică, printre care și Republica Moldova, în prezent fiind 7 țări care beneficiază de asistență. Vreau să precizez că de la lansarea Fondului respectiv, suma totală de asistență financiară oferită de partenerii britanici prin acest mecanism țării noastre a fost de aproximativ 6 milioane de lire sterline, iar asistența estimată pentru anul curent este de 2,5 milioane de lire sterline. Fondurile alocate pentru implementarea proiectelor în Republica Moldova au fost direcţionate spre reformarea celor mai sensibile sectoare, printre care: lupta împotriva corupţiei, îmbunătăţirea mediului de afaceri, reforma justiţiei, a sectorului financiar-bancar, energetic, consolidarea administraţiei publice, ș.a.. În anul 2018 asistența s-a axat pe consolidarea unei mass-media independente, inclusiv a jurnalismului de investigație, dezvoltarea unui mediu de afaceri transparent și sporirea atractivității investiționale, precum și pe combaterea fenomenului de corupție și controlul democratic al sectorului public. În toate domeniile menționate au fost realizate un șir de proiecte, fiecare în valoare de aproximativ 50-70 mii de lire sterline. Aș dori să subliniez că partea britanică evaluează în mod independent domeniile prioritare în care oferă asistența financiară în cadrul Fondului pentru Buna Guvernare, și eficacitatea implementării proiectelor în fiecare stat partener. În funcţie de această evaluare sunt luate decizii privind extinderea asistenței, precum și stabilită valoarea sumelor acordate. La rândul ei, Republica Moldova este interesată să beneficieze în plină măsură de acest Program multianual, care contribuie esențial la consolidarea eforturilor pentru realizarea reformelor politice și economice, inclusiv prin utilizarea expertizei britanice în domeniile respective. Brextul a influențat cooperarea Marii Britanii cu Republica Moldova? Este evident că în situația când practic toate structurile guvernamentale britanice sunt preocupate, în primul rând, de problematica Brexit-ului, este mai dificil să te faci auzit când încerci să promovezi cooperarea bilaterală în diverse domenii. În același timp, pot să afirm cu siguranță că colaborarea între țările noastre se aprofundează în continuare, iar în scopul asigurării menținerii acestui ritm și după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, la moment, purtăm discuții cu colegii britanici pentru a identifica o formulă potrivită a cadrului juridic adecvat, care va sta la baza relațiilor bilaterale între Republica Moldova și Marea Britanie după Brexit. Tratatul bilateral care va fi negociat are o importanță aparte, deoarece urmează să substituie Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană în relațiile dintre țările noastre. Pot, însă, să mărturisesc că ambele părți sunt cointeresate să negocieze și, ulterior să încheie, cât mai rapid posibil, documentul respectiv și chiar recent, la Chișinău, au avut loc consultări moldo-britanice la subiectul în cauză, în cadrul cărora a fost reiterată intenția dată. În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord sunt mai mulți concetățeni ai noștri. Brexit-ul ce impact va avea asupra aflării conaționalilor noștri în această țară? Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord are în prezent două sisteme distincte de imigrare: imigrarea cetățenilor Uniunii Europene în Marea Britanie este reglementată de legea Uniunii Europene privind libera circulație, iar imigrarea cetățenilor din țările care nu aparțin Spațiului Economic European cade sub incidența legislației britanice privind imigrația internă. La sfârșitul anului trecut Ministerul de Interne al Marii Britanii a prezentat un set de propuneri detaliate ale Guvernului privind „Sistemul britanic de imigrare bazat pe competențe” – așa numita „Foaie Albă”, care la moment nu constituie o lege internă ci explică perspectivele și intențiile Guvernului în domeniul vizat. Cei care vor să cunoască mai amănunțit ce conține acest document pot să îl acceseze pe pagina oficială a Guvernului britanic. Astfel, în linii generale, Guvernul acestei țări își propune să creeze un sistem unificat de imigrare, care să se aplice tuturor celor care doresc să vină în Marea Britanie după Brexit. Sistemul se va baza pe regulile actuale de imigrare pentru resortisanții din afara Uniunii Europene, cu mai multe ajustări. Momentul cheie este că accentul principal urmează să fie pus pe competențe și calificarea profesională a migranților. În context, cred că ar fi corect să facem o precizare importantă și anume că o mare parte a cetățenilor moldoveni

18 /

Moldova în Progres


care se află pe teritoriul Regatului Unit dețin și pașapoarte ale statelor UE. Pentru acești cetățeni, recent, Ministerul de Interne britanic a publicat pe pagina sa un ghid oficial de îndrumare pentru înregistrarea lor în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit, respectiv statut de rezident permanent și statut de stabilire provizorie. Totodată, vreau să subliniez, în mod special, că unul din obiectivele Ambasadei Republicii Moldova la Londra este protejarea drepturilor cetățenilor moldoveni aflați în Marea Britanie și menținerea pe agenda discuțiilor cu autoritățile britanice a subiectului facilitării regimului de călătorii între statele noastre. În acest sens, au fost depuse eforturi considerabile și ca urmare, în toamna anului trecut, la Londra, au avut loc pentru prima dată consultări consulare bilaterale moldo-britanice, în cadrul cărora a fost discutat aspectul respectiv și s-a convenit că părțile vor continua consultările pe marginea lui. În contextul în care nu există claritate cu Brext-ul, englezii ce își doresc acum – amânarea părăsirii UE sau ieșirea fără un Acord ? Aflându-mă la Londra de aproximativ jumătate de an, pot să constat cu certitudine că atât în societatea britanică, cât și în politicul acestei țări, există o divizare puternică după viziunile și preferințele privind relațiile ulterioare ale Marii Britanii cu Uniunea Europeană. Cunoaștem că rezultatul pro-Brexit al Referendumului care a avut loc în Regatul Unit, în anul 2016, a fost determinat de o diferență destul de mică între susținătorii ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană și cei care se pronunță pentru menținerea Regatului Unit în componența organizației, aceasta confirmând că ambele, dacă putem să le numim „tabere”, sunt destul de numeroase. Și chiar dacă referendumul respectiv nu a avut un caracter obligatoriu, Guvernul britanic a promis că va respecta alegerea făcută de majoritatea britanicilor, fiind inițiat procesul de retragere a Marii Britanii din UE, care urma să aibă loc, după cum cunoaștem, inițial - la 29 martie, iar ulterior - la 12 aprilie anul curent. Toată perioada de la momentul referendumului a fost marcată de dezbateri intense și contradictorii în cadrul Parlamentului și Guvernului britanic la subiectul Brexit-ului, având loc, inclusiv, mai multe demisii ale membrilor de guvern. Problema „deal or no deal”, adică părăsirea UE cu un acord sau fără acord, dar și a conținutului acordului respectiv, proiectul căruia a fost agreat de Prim-ministrul Marii Britanii cu liderii UE, fiind însă, ulterior, respins de Parlamentul acestei țări, continuă să prevaleze pe agenda oficialilor britanici. La moment, avem o nouă realitate, o amânare a Brexit-ului până la data de 31 octombrie curent, oferită Marii Britanii de liderii UE, care păstrează, însă, opţiunea părăsirii de către Regatul Unit a blocului european chiar mai devreme, dacă Premierul Theresa May va reuși să obţină susţinerea Camerei Comunelor pentru Acordul privind Brexit-ul. În asemenea condiții cred că problematica termenilor și modalității de ieșire a Marii Britanii din UE va rămâne și în timpul următor una predominantă pentru cercurile politice britanice, până când se va ajunge la un consens în această privință. Vreau să subliniez, totodată, că am avut posibilitatea să discut cu mai mulți oficiali, oameni de afaceri, dar și cetățeni de rând britanici, cu viziuni diferite în ceea ce privește relațiile ulterioare ale Marii Britanii cu Uniunea Europeană, fiecare din ei având argumentele sale în favoarea poziției pe care o împărtășesc, dar toți fiind uniți de dorința unui viitor prosper al țării lor și a creșterii bunăstării cetățenilor săi.

Moldova în Progres

\ 19


Valentina BULIGA, director general al Casei NaĹŁionale de Asigurări Sociale


CNAS este un pilon important, care asigură durabilitatea sistemului public de asigurări sociale

V

alentina Buliga face politică mai mult de 20 de ani, fiind în continuare foarte activă. In prezent ea este vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova şi preşedinte al organizaţiei de femei a PDM. Este o femeie sensibilă la problemele cetăţenilor social-vulnerabili şi hotărâtă să găsească soluţii pentru aceştia. Şi-a început cariera profesională în calitate de farmacist diriginte la spitalul raional Făleşti. A fost aleasă deputat în Parlamentul Republicii Moldova în anii 2005-2009 pe listele Blocului electoral “Moldova Democrată”. În perioada anilor 2009-2015 a fost ministru al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Din 2014 pâna în 2018 a fost iarăşi deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La finele anului 2018 Valentina Buliga a fost numită de Guvern în funcția de director general al Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

Mi-am dorit atunci când am decis să mă implic în politică că protecția socială trebuie să fie una din prioritățile clasei politice. Protecția socială a cetățenilor Republicii Moldova trebuie să fie realizată nu prin promisiuni, dar prin acțiuni, prin legi bine gândite și prin reforme care până la urmă să producă impact asupra cetățenilor Republicii Moldova. Domeniul social trebuie să fie bazat pe principii foarte clare, pe principii de solidaritate socială, de contribuție personală. Iar atunci când vorbim de protecție socială să avem grijă de păturile de cetățeni care nu au avut oportunități să fie angajați, să primească salarii și să ajungă să primească pensii decente. Sistemul de asigurări sociale în Republica Moldova este o parte importantă a sistemului de protecție socială. Temelia lui a fost pusă în anii 1998. Astăzi am o mare responsabilitate să fiu directorul general al Casei Naționale de Asigurări Sociale, a acestei structuri, care administrează întregul sistem de asigurări sociale în baza căruia cetățenii Republicii Moldova, atunci când survine un risc asigurat, beneficiază de pensii de dizabilitate, de indemnizație de șomaj, indemnizație de maternitate, indemnizație pentru îngrijirea și creșterea unui copil. Și aici vreau să menționez, că Casa Națională în parteneriat cu direcțiile de asistență socială, în comunicare cu mai multe instituții stabilește sau achită circa 73 de prestații sociale. Pe parcursul anilor am avut posibilitatea să analizez în profunzime ce se întâmplă cu adevărat în acest domeniu, care sunt evoluțiile care urmează și care este sustenabilitatea financiară pe care o avem în rezultatul reformelor. Începând cu anul 2016 ele au fost menite să asigure echitatea socială, sustenabilitatea sistemului, să asigure pentru cetățenii care contribuie legătura directă dintre contribuție și viitoarea pensie. Bazându-mă pe vasta experiență de activitate în instituții publice de diferit nivel, pot afirma cu certitudine, că Casa Națională, pentru elaboratorii de politici, este un pilon important, care asigură durabilitatea și stabilitatea sistemului public de asigurări sociale. Luând în considerație, că suntem responsabili de buna gestionare a celui de al doilea buget din țară ca volum de mijloace financiare, aduc la cunoștința doar câțiva indicatori generali: anul 2018 a fost finalizat cu creșterea bugetului asigurărilor sociale de stat cu circa 11 la sută, la bugetul de asigurări sociale de stat au fost acumulate aproape 20 mlrd lei. Toate prestațiile pentru 1,2 mln de beneficiari au fost plătite în timp și în mărimile stabilite. La fel numărul de contribuabili la BASS, pe care îl monitorizez, este în creștere. Dacă în anul 2014 plătitori la BASS erau sub 700 de mii de persoane fizice și persoane asigurate prin contract, astăzi avem mai bine de 800 de mii de plătitori. Asta vorbește despre faptul că au fost create locuri de muncă, rezultatul unui efort care a fost întreprins în ultimul timp de a scoate la suprafață o parte a economiei tenebre. Pentru că aici nu este vorba despre activitatea doar a Casei Naționale de Asigurări Sociale sau a altor instituții. Este vorba de o muncă comună bazată pe aceleași

Moldova în Progres

\ 21


reforme care au fost întreprinse și asumate de Guvernul democrat și rezultatul obținut a fost datorită unui efort conjugat. Numărul plătitorilor la BASS este în creștere, veniturile la BASS colectate conform legislației și contribuțiilor care sunt aprobate în legea BASS pentru 2019, iar toate plățile care sunt aprobate de către Parlament și ulterior ajustate prin diferite Hotărâri de Guvern se plătesc la timp și în mărimile aprobate. În acest context, vreau să amintesc că în ultimii ani toate acele măsuri suplimentare care au fost adoptate de către Guvernul precedent și susținute de Parlament au fost puse în aplicare și posibile datorită acelei creșteri economice de 5,25% care a fost în anul 2018 și acelei prognoze pe care o avem pentru că orice buget, orice plată sau evaluare se face în baza prognozei macroeconomice pe care o face Ministerul Economiei. Și vreau să vă asigur că noi suntem „cu mâna pe puls” ca să ne onorăm aceste plăți. La 1 ianuarie 2019 s-au majorat cu 10% pensiile pentru circa 453 de mii de pensionari care aveau pensia mai mică de 1589 lei. Majorarea de pensie poate fi realizată atunci când Guvernul își asumă o protecție mai bună pentru cei cu venituri mici. Aceasta se realizează din Bugetul de stat, printr-o lege aparte. De asemenea, a fost majorat cuantumul indemnizației unice la nașterea copilului de la 5645 lei la 6303 lei, a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului persoanelor neasigurate de la 540 lei la 640 lei și a indemnizației lunare de suport pentru creșterea până la vârsta de 3 ani a copiilor gemeni sau a mai mulți copii născuți dintr-o singură sarcină. Începând cu 1 ianuarie, curent, s-au majorat pensiile de dizabilitate participanților la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobâl, precum și membrilor familiilor persoanelor decedate în urma consecințelor catastrofei de la CAE Cernobâl. Guvernul, în modul stabilit, cum prevede legea, și-a asumat responsabilitatea prin a schimba formula de indexare printr-un alt indicator – media indicilor prețurilor de consum pentru ultimii 3 ani. Este un indicator care a permis Guvernului să venim cu indexarea cu 5,3 la sută. Nu este mult, dar este aproape de două ori mai mare decât indicatorul care era conform normei stabilite anterior. La 1 aprilie 2019 au fost indexate cu 5,3% toate tipurile de pensii pentru 690 186 mii de beneficiari. Totodată s-au majorat alocațiile sociale pentru 59 246 de persoane. Totodată, din luna februarie s-au mărit după reexaminare pensiile pentru mai bine de 2800 de persoane care s-au pensionat până la 1 ianuarie 1999 și au realizat un stagiu de cotizare după pensionare de 15 ani sau mai mult. In urma reexaminării, pensia medie a beneficiarilor s-a majorat practic de două ori. Astfel, dacă pensia medie a solicitanților era de 1970 lei, după recalculare aceasta este de 4498 lei. Înainte de Sărbătorile Pascale Casa Națională de Asigurări Sociale a procesat pentru plată listele beneficiarilor de ajutor unic în valoare de 600 de lei. Anterior circa 520 mii de beneficiari de toate tipurile de pensii și aproape 61 de mii de beneficiari de alocații sociale, cuantumul cărora nu depășiau 2000 de lei, au primit suportul unic în aceeași mărime în ajunul sărbătorilor de iarnă. Este o practică frumoasă care merită continuată, un suport real pentru pensionarii cu venituri mici. Casa Națională și-a respectat angajamentele față de beneficiarii de pensii, acordate în baza celor 12 acorduri bilaterale în domeniul securității sociale, încheiate în baza principiului proporționalității. În prezent Republica Moldova aplică acorduri internaționale cu România, Portugalia, Bulgaria, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Polonia, Ungaria, Belgia, Lituania, Germania. Al 13-a acord semnat cu Turcia va intra în vigoare după finalizarea tuturor etapelor procesului de ratificare a documentului de către ambele state. Totodată, CNAS aplică 5 acorduri privind garantarea drepturilor cetățenilor în domeniul asigurării cu pensii, bazate pe principiul teritorialității cu Federația Rusă, Ucraina, Belarus, Azerbaidjan și Uzbekistan. În prezent,

22 /

Moldova în Progres


acorduri bazate pe principiul teritorialității nu se mai semnează. Depunem eforturi pentru a încheia cu aceste cinci țări acorduri în condiții noi, bazate pe principiile europene. Concomitent, instituția noastră participă activ la negocierile proiectelor acordurilor internaționale cu Letonia, Italia, Statul Israel, Belarus, Rusia, Grecia, Kazahstan. Cu alte cuvinte, ne-am angajat și suntem implicați activ în armonizarea legislației naționale la cea europeană și internațională, pentru a atinge standarde bune de viață pentru cetățenii țării noastre. Recent Casa Națională de Asigurări Sociale a semnat un protocol de colaborare cu Patronatul ACLI și Parteneriatul pentru Asistența Teritorială și Activitate de Consultanță privind legislația internațională pentru informarea cetățenilor moldoveni care au activat în Republica Moldova și Italia asupra dreptului la pensie și altor prestații de asigurări sociale, precum și asupra modalității obținerii acesteia. În prezent între Republica Moldova și Republica Italiană nu există un acord bilateral în domeniul securității sociale, care ar prevedea garanții sociale pentru cetățenii celor două state. Cu toate acestea moldovenii care au lucrat legal în Italia pot beneficia de pensie din partea statului italian prin intermediul Patronatului ACLI. Aceste realizări au fost posibile grație implementării cu succes a politicilor Guvernului în domeniul asigurărilor sociale de către Casa Națională. O parte de acțiuni au fost posibile datorită unei cooperări excelente între Parlament și Guvern. Mai sunt și alte inițiative, unele dintre ele au și fost anunțate, prin care să stabilim un echilibru în modul în care sunt repartizate ajutoarele sociale. Cea mai importantă aspirație este de a plasa cetățeanul și bunăstarea acestuia în centrul dezvoltării sistemului integrat de protecție socială. Mai mult de 20 de ani sunt implicată în politica activă și consider că nu există o formațiune politică mai dedicată problemelor sociale decât Partidul Democrat, cu doctrina lui socialdemocrată, cu persoane responsabile, cu oameni care și-au asumat reforme, situații complicate, dar care au demonstrat că prin buna administrare a crescut nivelul de bunăstare a cetățenilor RM. Îmi doresc foarte mult ca aceste procese să continue. Îndemn clasa politică, ca protecția socială a cetățenilor Republicii Moldova să fie o prioritate, iar ceea ce s-a construit să fie consolidat pentru că sunt procese pe care oamenii le-au simțit și doresc să fie continuate.

Moldova în Progres

\ 23


Natalia IEPURAȘ Administrator Principal Zona Economică Liberă ,,Ungheni-Business”


S

ituată în partea centrală de vest a Republicii Moldova, la hotar cu România, Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” formează o fereastră deschisă spre Europa, ceea ce oferă un avantaj investițional deosebit, cu condiții favorabile de afaceri spre Uniunea Europeană. ZEL „Ungheni-Business” se află la intersecția celor mai importante căi rutiere care leagă România, CSI și țările europene, cu care Moldova are semnate acorduri de liber schimb. Datorită acestor factori, dar și a facilităților fiscale și vamale pe care le oferă legislația Republicii Moldova pentru zonele libere, rezidenții acestora beneficiază de un spectru larg de privilegii pentru derularea afacerilor între piețele de vest și est. Despre importanța creării Zonei Economice Libere pentru economia Republicii Moldova, principalele domenii de producție ale rezidenților, numărul total de muncitori angajați, provocările cu care se confruntă, dar și planurile de viitor, vorbim cu administratorul principal al ZEL „Ungheni-Business”, Natalia Iepuraș, într-un interviu oferit special pentru „Moldova în Progres”. Când a fost fondată Zona Economică Liberă Ungheni și care erau așteptările de la crearea acesteia? Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” a fost înființată prin Legea nr.1295-XV din 25.07.2002, dar deschiderea oficială a avut loc în mai 2003 după soluționarea unui șir de chestiuni organizatorice. Scopul pentru care s-a creat zona liberă și care rămâne actual și în prezent este dezvoltarea socio-economică a regiunii și a țării în ansamblu, prin atragerea investițiilor străine și autohtone, crearea locurilor noi de muncă, implementarea tehnologiilor noi etc.

Care sunt principalele domenii de producție în cadrul ZEL Ungheni, cine sunt investitorii care activează în cadrul ZEL și de unde (din ce țări, continente?) vin aceștia? Domeniile producției industriale în ZEL „Ungheni-Business” sunt diverse. Suntem unica zonă liberă din țară cu așa o varietate a proiectelor industriale. Astfel, în ZEL „Ungheni-Business” se produc: echipamente pentru autovehicule (tapițerie), cabluri și cablaje electronice și electrice pentru boilere și ascensoare, covoare, fir de lână și sintetic, mobilă, încălțăminte, articole de îmbrăcăminte, lacuri și vopsele pentru autovehicule și alte necesități industriale, precum și alte produse. Cel mai mare rezident este compania americană Lear Corporation, unde activează circa 2.000 de angajați. Lear Ungheni produce tapițerie pentru așa autoturisme cum sunt: Mercedes C Class, Porsche, Ford Mondeo, Toyota Aygo, Citroen C1, Peugeot 108. Lear Corporation face parte din top 5 cei mai mari exportatori din R. Moldova. Alți producători sunt: ÎM „Euro Yarns” SRL cu capital moldo-belgian-francez, compania produce fir sintetic utilizat la producerea covoarelor de către alt rezident SA „Covoare-Ungheni”, dar și este livrat la export. Aici activează 45 de persoane. Rezidentul a investit în utilaje moderne și nu necesită mulți angajați. „Cabling Integration System” SRL, companie cu capital moldo-francez, întreprindere fiică a firmei „Cablage Connectique Europeen”, membră a grupului industrial francez „SOFIMECA”, care desfășoară activitatea de fabricare a cablurilor și cablajelor electronice/electrice pentru boilere și ascensoare. În cadrul companiei activează circa 50 de persoane.

Moldova în Progres

\ 25


ÎCS „Lones-Mol” SRL cu capital italian, care produce articole de încălțăminte ortopedică sub brandul Fly Flot, în procesul de producere sunt antrenați circa 280 de angajați. Un rezident care recent și-a lansat activitatea este compania Alpha Omega Confexim cu capital din Cipru, care fabrică articole de îmbrăcăminte, orientate 100% la export. În companie sunt angajate circa 110 persoane. Rezidenții din industria mobilei sunt SRL „Euroatlant” și SRL „Soclemo”, ambele cu capital autohton. Articolele fabricate de acești rezidenți pot fi găsite pe piața din Italia, România, Federația Rusă. SA „Covoare-Ungheni”, la fel o entitate cu capital autohton, produce articole de covor care sunt exportate nu doar în țările de pe continentul euroasiatic, dar și SUA. Pe cine ați mai dori să atrageți în cadrul Zonei pe care o conduceți? Dat fiind faptul că, în septembrie 2018, teritoriul zonei libere s-a extins cu circa 100 ha, suntem în căutarea dezvoltatorilor imobiliari pentru construcția halelor de producere pe terenurile de tip greenfield din com. Tuzara r-l Călărași, or. Nisporeni, mun. Soroca. Totodată, optăm pentru atragerea în zona liberă a investitorilor din domeniul automotive, textil, energiei regenerabile, agroalimentar, industriei mobilei etc. Dvs. sunteți în funcția de conducător al ZEL Ungheni din anul 2009. În baza experienței Dvs., care sunt rezultatele concrete sau cum a contribuit activitatea Dvs. la dezvoltarea economiei Republicii Moldova, per general? Numirea mea în funcție a coincis cu perioada crizei economice mondiale din 2008-2009, a fost o perioadă dificilă pentru rezidenți, dar am reușit să depășim provocarea dată. Astfel, rezultatele vorbesc de la sine. În perioada de 10 ani au fost atrase investiții în cuantum de circa 43,7 mil. USD, atestând o creștere de 2,3 ori, au fost create 1.560 locuri noi de muncă, înregistrând o creștere de 2,6 ori, volumul vânzărilor nete s-a majorat de 4,2 ori, impozitele și taxele achitate la buget au crescut de 3,5 ori. Prin urmare, la finele anului 2018 ZEL „Ungheni-Business” a înregistrat următoarele valori a indicatorilor economici:

26 / Moldova în Progres


Volumul total al investițiilor – 77,8 mil. USD; Volumul vânzărilor nete – 2.477,8 mil. MDL; Numărul locurilor de muncă – 2.918 unități; Impozitele și taxele achitate la buget – 90,7 mil. MDL. În prezent sunt înregistrați 39 de rezidenți. Este de menționat că ani în șir ZEL „Ungheni-Business” s-a poziționat pe locul I printre celelalte 7 zone libere din țară la așa indicatori ca volumul investițiilor și volumul vânzărilor nete. În ZEL „Ungheni-Business” sunt proiecte investiționale unicate, rezidenții noștri fac parte din TOP 5 cei mai mari exportatori. Câți angajați activează permanent în cadrul companiilor deschise în Zona Economică Liberă Ungheni? Mai aveți nevoie de cadre? În ce domenii? La momentul actual în ZEL „Ungheni-Business” activează 2.918 de persoane și rezidenții mai necesită angajați, cum ar fi: cusători, tâmplari, țesători de covoare, operatori la utilaje, ingineri, mecanici etc. Din câte cunosc, Italia este unul dintre partenerii comerciali strategici pentru RM. Este desigur un intermediar pentru a atrage antreprenori italieni în Moldova și, totodată, pentru crearea locurilor de munca pentru moldovenii care vor să revină în țară. Care sunt măsurile întreprinse în acest context? Prin atragerea investitorilor în zona liberă și crearea locurilor noi de muncă, va facilita întoarcerea la baștină a conaționalilor noștri pentru a munci acasă, fiind alături de familie. Care sunt planurile pentru viitorul apropriat, mediu, dar și îndepărtat în scopul dezvoltării în continuare a Zonei Economice Libere Ungheni, dar și a economiei Moldovei? Planurile pe viitor vor fi axate pe valorificarea terenurilor din subzonele noi create, atragerea dezvoltatorilor imobiliari și proiectelor industriale noi sau extinderea celor existente, dezvoltarea infrastructurii, promovarea zonei libere și a producției rezidenților, negocierea în continuare cu potențialii rezidenți. Moldova în Progres

\ 27


Nicolae CIUBUC Ministrul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului în exercițiu Deputat în Parlamentul Republicii Moldova


D

le Nicolae Ciubuc, ați obținut mandatul de deputat prin votul cetățenilor din Călărași sau altfel spus, a pământenilor Dvs. Cum a fost pentru Dvs. această campanie electorală? Ce înseamnă pentu Dvs. acest lucru?

Da, din acest an avem parte de un nou sistem electoral, care permite cetățenilor din întreaga țară să își delege propriii candidați în Parlamentul Republicii Moldova. Această modificare a fost deteterminantă în decizia de a participa în cursa electorală. Cum am mai spus și anterior, meleagurile natale mă inspiră, iar potențialul de dezvoltare care îl observ în Călărași și Ungheni m-a convins că trebuie să îmi dedic următoarea perioadă anume pentru a reprezenta locuitorii acestor localități în legislativ. A fost o perioadă în care am mers în fiecare localitate, am interacționat cu mii de oameni și pentru fiecare problemă voficerată am identificat soluții. Nu pot să spun că a fost ușor, perioada relativ scurtă de timp, nu a permis să acord atenția care mi-aș fi dorit-o fiecărui locuitor. Totuși, acum că am obținut acest mandat, săptămânal mă voi afla în teritoriu, alături de oamenii față de care mi-am asumat un șir de angajamente. Unul dintre faptele pe care m-am angajat să le realizez îndată după finalizarea campaniei electorale este inaugurarea Oficiului Deputatului în orașul Călărași, unde fiecare locuitor va putea să se adreseze după consultanță referitoare la diferite probleme cu care se confruntă. Desigur, în cadrul oficiului vom avea și zi de audiență pentru a comunica direct cu cetățenii și pentru a crea o relație mai strânsă între popor și aleșii poporului. Dacă să rezum, faptul că m-au ales anume baștinașii mei, mi-a dat un impuls mult mai puternic, dar trebuie să recunosc că este și o responsabilitate mult mai mare, așa cum angajamentul față de aceștia nu este doar legal, prin prisma atribuțiilor unui deputat, dar e vorba și de un angajament moral, față de familie, neam, rădăcini. Este evident că în campania electorală, candidații electorali fac multiple promisiuni referitoare la bunăstarea cetățenilor. Totuși, având în vedere experiența Dvs. anterioară suntem siguri că sunteți un om al cuvântului. Reieșind din discuțiile cu cetățenii, dar și viziunile proprii, care este programul Dvs. de dezvoltare națională, dar mai ales de dezvoltare a circumscripției pe care ați fost ales? Din vizitele în localitățile din Călărași și Ungheni, am constatat că toate satele și orașele se confruntă cu aceleași probleme, și anume lipsa alimentării cu apă potabilă, acces la sanitație, iluminat stradal și drumuri bune, iar faptul că standardele de viață disponibile în sate au scăzut considerabil în ultimele decenii, aceasta a dus la exodul populației. Acum, pentru a ne putea dezvolta atât la nivel național, dar și la nivel de fiecare localitate, e nevoie ca statul să intervină simultan pe câteva domenii. Astfel, consider că trebuie să ne concentrăm pe crearea condițiilor optime pentru dezvoltarea în continuare a sectorului privat: iar de aici începe un flux economic firesc. În economiile în care implicarea statului este condiționată de circumstanțe de criză, iar sectorul privat se dezvoltă în condiții prielnice, putem să observăm că și serviciile publice sunt accesibile și la nivelul deziderat de populație. Pentru că un sector privat activ contribuie la formarea locurilor de muncă, piață competitivă, standarde înalte de calitate, dar cea mai semnificativă contribuție o are la formarea bugetului public național, oferind astfel statului posibilitatea de a investi în infrastructură, în servicii publice calitative și ridicarea nivelului de trai al populației. Pentru dezvoltarea localităților din circumscripția nr.15, am inițiat deja procesul de elaborare a Planului de dezvoltare strategică a localităților. Acest plan pornește de la evaluarea necesităților localităților, prin stabilirea unor obiective realiste pentrru următorii 4 ani, și includ acțiuni ce se referă la dezvoltarea infrastructurii, crearea locurilor de muncă, investiții în asigurarea accesului la educație și sănătate și desigur, acțiuni ce vizează impulsionarea dezvoltării turismului rural.

Moldova în Progres

\ 29


În calitate de deputat, care va fi prima inițiativă legislativă? Activitatea anterioară mi-a permis să creez o viziune clară asupra suficienței cadrului legal existent și aspectele care trebuie îmbunătățite. Desigur, avem încă foarte mult de lucru pînă a acoperi total golurile care apar urmare a modificării conjucturii politice, economice, dar și pentru a crește bunăstarea în rândul populației. Astfel, prima inițiativă va ține anume de acest aspect, și anume de a crea condiții optime de dezvoltare pentru populația din raionul Călărași, prin modificarea statutului unității administrativ-teritoriale în municipiu, iar acest fapt ne va permite să optimizăm administrarea financiară a municipiului, prin obținerea de transferuri mai mari de la bugetul de stat, pentru ca ulterior să putem îmbunătați accesul la infrastructură și servicii publice calitative. La fel, vor urma și inițiative aferente sectorului agricol și industriei alimentare. În calitate de deputat, spre ce direcții va fi direcționată activitatea Dvs. din ce comisie parlamentară ve-ti face parte? În campania electorală , atât eu personal, cât și partidul politic din care fac parte, am avut program electoral în care au fost expuse direcțiile pe care ne vom concentra, iar acestea sunt continuarea programului național Drumutri Bune 2, lansarea programului Apă Bună pentru Moldova prin care în următorii 5 ani vom asigura cu apă potabilă toți locuitorii satelor și orașelor, la fel ne vom axa pe dez-

30 / Moldova în Progres


voltarea condițiilor optime de dezvoltarea businessului în zonele rurale, creând în acest mod locuri de muncă pentru populația de la sate. În ceea ce privește activitatea mea în una din comisiile parlamentare, am avantajul de a avea un spectru larg de pregătire, jurisprudența care este specializarea de bază, economie, dar și calificarea de magistru în administrația publică, iar asta îmi permite să pot face parte din comisii parlamentare de la juridică, pentru numiri și imunități, economie, buget și finanțe, până la comisia de administrație publică, mediu și dezvoltare regională. Totuși domeniul care m-a format este cel agrar iar din acest considerent am decis să fiu parte a comisiei agricultură și industrie alimentară. Activînd în această sferă peste 15 ani, iar faptul că ultima poziție deținută a fost de Ministu al Agriculturii, Dezvoltării regionale și Mediului, imi permite să am o viziune clară asupra mediului de dezvoltare a acestui domeniu, care este unul strategic pentru Republica Moldova. Unul din obiectivele majore care mi le propun în calitate de membru al comisei Parlamentare este schimbarea modului de percepție asupra activității economice în agricultură. Și aici mă refer la faptul că agricultura nu trebuie percepută ca o activitate practică pentru menținerea nivelului de subzistență, mai ales în sate, ci ca o activitate generatoare de profit. Ce așteptări aveți de la mandatul de deputat și care credeți că vor fi cele mai mari provocări? Așteptările țin de realizarea acțiunilor care ni le propunem în Planul de dezvoltare a localităților. Avem un plan suficient de ambițios care necesită resurse mari de capital financiar, dar mai ales de capital uman. Consider că capitalul uman este unul determinant în realizarea planurilor strategice, iar atunci când vom avea o comunicare și colaborare eficientă între toți subiecții implicați - societate civilă, administrație publică locală, administrație publică centrală și legislativ, vom putea afirma convinși că am reușit. În ceea ce privesc provocările, acestea reies din incertitudinea politică existentă, de colegii din legislativ mai puțin cooperanți, dar și poziția noastră în aspect geopolitic.

Moldova în Progres

\ 31


Vadim CURMEI Director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură


În acest an, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a împlinit nouă ani de activitate. Cu ce rezultate ați ajuns până la această cifră? Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură este o autoritate administrativă prin care statul implementează politica de subvenționare a sectorului agricol și mediului rural, ce gestionează cel mai mare Fond de dezvoltare din sector. Prin urmare, dacă facem o retrospectivă a principalelor rezultate pe care Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură le-a atins în cei 9 ani de activitate, atunci putem menționa că Agenția a gestionat peste 5,3 miliarde de lei, unde au fost subvenționate peste 36 mii obiecte investiționale, cu suportul cărora a fost posibilă atragerea investițiilor în sectorul agricol și ramurile conexe ale acestuia a peste 35 miliarde de lei și crearea a peste 10 mii locuri noi de muncă. Totodată, printre cele mai palpabile realizări ale AIPA se enumeră: participarea la elaborarea și promovarea Legii privind grupurile de producători și asociațiile acestora, Legii cu privire la principiile de subvenționare în agricultură și mediului rural; Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, politică – continuitatea căreia este pentru o perioadă de 5 ani (2017-2021). Lansarea unui proiect mult-așteptat de producătorii agricoli ce doresc să se lanseze pentru prima dată într-o activitate economică și anume subvenții în avans pentru susținerea proiectelor start-up, proiecte destinate pentru tineri și femei fermieri, ce doresc să dezvolte o agricultură competitivă și performantă la standardele UE. Un alt spectru de realizări importante, în ce privește dezvoltarea instituțională, pot fi remarcate prin implementarea Proiectului Twinning pentru consolidarea Agenției, în vederea administrării măsurilor de sprijin în domeniul Dezvoltării Rurale conform normelor și standardelor UE, certificarea la Standardul internațional ISO 9001:2015 „Managementul calității” precum și a Standardului de Management Anti-Mită ISO 37001:2016 în domeniul administrării fondului național și resurselor partenerilor externi. Totodată, întru dezvoltarea platformei de servicii electronice s-a reușit lansarea programării on-line pentru depunerea dosarelor de subvenționare la oficiile teritoriale ale Agenției; înregistrarea oficială de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a AIPA ca operator de date cu caracter personal; lansarea platformei virtuale „Forum AIPA” cu sloganul „Părerea ta contează!”; implementarea sistemului de comunicare internă și păstrare a documentelor „INTRANET”. Cel puțin trei din acești nouă ani, Dvs. ați activat în calitate de director adjunct și director interimar al AIPA. Deci, ne puteți spune cum s-au dezvoltat relațiile dintre AIPA și agricultori, beneficiari de subvenții, în ultimii ani? În primul rând, aș menționa că relațiile dintre AIPA și producătorii agricoli/beneficiarii de subvenții au fost în permanență pragmatice, bune și au continuat să se dezvolte. A devenit deja o tradiție când la începutul anului de subvenționare AIPA organizează campanii de informare a potențialilor beneficiari de subvenții prin care comunică prin care comunică despre rezultatele subvenționării, oportunitățile de finanțare din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și schimbările operate în politicile din domeniu. În cadrul acestor evenimente are loc identificarea prolemelor cu care se confruntă producătorii agricoli în accesarea subvențiilor. Doar în anul 2019, în campania de informare au participat peste 1600 de producători agricoli care și-au manifestat interesul față de prevederile politicii de subvenționare. Urmare a acestor consultări, toate propunerile colectate sunt analizate și comunicate organelor ierarhice superioare pentru soluționarea problemelor identificate în mod prioritar. De asemenea, prin intermediul asociațiilor de profil și a companiilor de consultanță selectate de MADRM, AIPA menține și dezvoltă platforma de comunicare cu producătorii agricoli. La una dintre ultimele ședințe de Guvern, una dine deciziile luate a fost cea de majorare a sprijinului financiar acordat unui producător agricultor de la 3 milioane lei până la 5 milioane lei pe an. La fel, plafonul de asigurare a riscurilor în agricultură s-a majorat de la 400 de mii de lei până la 1,5 milioane. Cum vor simți la modul practic agricultorii aceste majorări? Într-adevăr, recent Guvernul a adoptat majorarea plafonului de accesare a subvențiilor ce pot fi acordate producătorilor agricoli/solicitanților de subvenții, fiind un lucru apreciat de fermieri. Majorarea plafonului de subvenționare este o pârghie eficientă atât pentru atragerea investițiilor în agricultură cât și în ramurile conexe ale acestora. Dat fiind faptul că în ultima perioadă s-a înregistrat o creștere sporită a recoltei de fructe, Guvernul a decis majorarea plafonului de subvenționare ce urmează a fi acordat unui producător agricol pentru crearea premiselor necesare îmbunătățirii infrastructurii de post recoltare, procesare și de accesare a piețelor noi de desfacere. Astfel, mărimea maximă a sprijinului financiar acordată unui agricultor a fost majorată până la 5 milioane de lei pentru un an de subvenționare. Anterior, plafonul fiind de până la 3 milioane de lei. De asemenea, va crește cu 50 la sută și

Moldova în Progres

\ 33


valoarea subvențiilor acordate grupurilor de producători. Totodată, au fost majorate subvențiile pentru înnoirea patrimoniului pomicol şi viticol, pentru dezvoltarea infrastructurii post recoltare, dezvoltarea sectorului de lapte în țară, sporirea siguranței alimentelor și consolidarea terenurilor agricole. De la 1 februarie și până în prezent, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat peste 500 de dosare de solicitare a sprijinului financiar sau cu circa 10% mai mult față de numărul dosarelor recepționate în perioada similară a anului precedent. Care sunt cele mai des solicitate măsuri de sprijin din partea agricultorilor, dar și care sunt dosarele (submăsurile) prioritare pentru Agenție? Începând cu 1 februarie și până în prezent, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a recepționat cu circa 10% mai multe dosare, față de numărul solicitărilor recepționate în perioada similară a anului precedent. Acest lucru este unul îmbucurător deoarece odată cu majorarea investițiilor efectuate de producătorii agricoli se va îmbunătăți nivelul de trai al populației din mediul rural și vor spori numărul locurilor noi de muncă create. Urmare a examinării cererilor recepționate de către subdiviziunile teritoriale ale Agenției, s-a constatat că cele mai solicitate subvenții sunt pentru stimularea investițiilor în procurarea tehnicii şi utilajului agricol. Astfel 490 producători agricoli au solicitat subvenționarea tehnicii și utilajului agricol procurat. Suma subvenție solicitate este de peste 52 milioane de lei ceea ce constituie 34% din totalul subvențiilor solicitate. Un alt domeniu primordial în care s-au solicitat subvenții ține de stimularea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare, depunând 76 de solicitări a sprijinului financiar, în sumă de peste 50 milioane de lei, ceea ce constituie 33% din totalul subvențiilor solicitate. De asemenea, producătorii agricoli au solicitat subvenții pentru stimularea investițiilor în înființarea plantațiilor multianuale inclusiv defrișarea celor neproductive (177 dosare), suma subvenției solicitate constituind peste 26 milioane de lei, ceea ce constituie 17% din totalul subvențiilor solicitate. Ținând cont că AIPA are misiunea de a gestiona resursele Fondului naţional de dezvoltare a agriculturii şi mediului rural şi resursele partenerilor de dezvoltare alocate spre administrare în activitatea noastră este implementat principiul tratamentului egal față de solicitanții de subvenții ceea ce prevede echitate față de producătorii agricoli.

34 /

Moldova în Progres


Unul dintre domeniile cu „risc sporit” este cel care revine producătorilor de fructe în realizarea producției sale. În ultima perioadă au fost organizate o serie de iarmaroace locale în susținerea producătorilor autohtoni. Care a fost contribuția AIPA în acest sens sau ce alte măsuri sunt întreprinse pentru acești producători? AIPA nu are atribuția și pârghia de a interveni asupra procedurii de comercializare a producției agricole. Dar, începând cu anul 2017, în politica de subvenționare a fost inclusă o nouă submăsură de sprijin ce prevede stimularea activităților de promovare a produselor agroalimentare. În acest sens, se alocă mijloace financiare pentru susținerea producătorilor agricoli, a grupurilor de producători, inclusiv prin intermediul asociațiilor profesionale din domeniul agricol, pentru participarea și organizarea de expoziții, târguri, concursuri, cu profil agroalimentar, inclusiv în rețelele de comercializare pe piața externă, în scopul sporirii competitivității și promovării produselor agricole și agroalimentare autohtone. Ce obiective v-ați stabilit Dvs. în calitate de conducător al AIPA către aniversarea a zece ani de existență a Agenției? În perioada imediat următoare AIPA va continua: •

implementarea celor două modalități de subvenționare a producătorilor agricoli - subvenționarea postinvestițională și subvenționarea în avans.

dezvoltarea depunerii online pentru dosarele de subvenționare;

implementarea Sistemului de Management al Calității ISO 27002/27001:2015 „Securitatea informației” prin licențierea sistemelor de operare și programelor utilizate de Agenție;

dezvoltarea procedurii de acordare a „subvențiilor în avans” ce va permite generarea informațiilor necesare gestionării surselor financiare alocate din fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru dezvoltarea proiectelor start-up;

dezvoltarea softului „prețuri de referință” ce va permite asigurarea respectării principiului rezonabilității costurilor la evaluarea dosarelor înaintate la subvenționare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, în scopul evitării acordării subvențiilor la produse cu prețuri majorate;

dezvoltarea hărții interactive cu date statistice din domeniul agricol ce va include datele despre obiectele investiționale subvenționate de AIPA pe parcursul anilor anteriori.

elaborarea manualelor de proceduri pentru implementarea noilor măsuri de dezvoltare rurală unde solicitanții de subvenții sunt atât autoritățile publice locale, cât și entitățile economice non-agricole.

Moldova în Progres

\ 35


E

’ un locale situato nel centro di Chisinau che predilige soprattutto la qualità. Combina in modo egregio le caratteristiche di un ristorante di uno show-room e di un magazzino. Essendo un elemento di qualità, prima di tutto deve essere scoperto, poi apprezzato da intenditori. Si tratta dunque del locale denominato “la Nobiltà del Gusto” che opera da oltre un anno nei pressi del Palazzo Presidenziale di Chisinau (str. Sfatul Tari N°59) ed offre ai conoscitori i migliori prodotti di qualità europea. Siccome pone accento appunto sulla qualità si può essere piacevolmente sorpresi di scoprire: cioccolate autentiche francesi, patè d’oca, prodotti con tartufo, formaggi e salumi locali, thè e caffè naturali, una collezione di vini e bevande scelte, prodotti vegani, acque con particelle di oro e argento, conserve e altre delicatezze. La proprietaria del locale, Tamara Robu, afferma che la scelta dei prodotti di un magazzino deve preferire la qualità e la creatività preferendo solo prodotti Bio. “Certamente è per tutti. Non ci rivolgiamo ad una clientela particolare, qualunque persona desiderosa di uno stile di vita salutare, può trovare un prodotto gradito. Ogni cliente è servito ugualmente ad alto livello. Chi comprende il valore della qualità e intende condurre un tale sano stile di vita, questo locale è quel che ci vuole.

Tamara dice: “dato che ho avuto l’opportunità di vedere il meglio, ho cercato di replicarlo in Moldova” Con il magazzino La Nobiltà Del Gusto cerchiamo di promuovere un sano modo di vita informando ed educando la clientela. Vediamo cosa sia il „fine food”. Quando partecipiamo alle fiere in vari Paesi d’Europa, scegliamo il meglio, e lo portiamo qui in Moldova. Precedentemente si pensava di commercializzare soltanto bevande e dolciumi. Poi si è pensato di poter offrire un servizio di “fine food”. Abbiamo iniziato con una modesta selezione che poi abbiamo diversificato ed esteso. Infatti i nostri clienti chiedono sempre di più e allora abbiamo cercato di soddisfare le loro esigenze. Abbiamo scoperto dell’esistenza di molti “Gourmand” per i quali la qualità ed il gusto contano e dicono di non accettare quello che appare sul mercato” Tanto ci dice Tamara, con un certo orgoglio, sapendo di poter rispondere alle aspettative dei clienti più esigenti. “Un metodo efficace per interessare i clienti consiste nel permettere la degustazione dei prodotti esposti in vetrina. Cosi possiamo attrarli, offrendo loro la possibilità di una degustazione di vini come pure di molti aperitivi che si combinano perfettamente con altri vini. Ritengo che la degustazione sia molto importante perchè se non si gusta non si può apprezzare. Inoltre ritengo che esistano prodotti di qualità anche in Moldova avendo fatto una selezione di prodotti locali tra i migliori”. Così dice Tamara Robu: “non si tratta solo di vini ma di formaggi, cereali, biscotti, condimenti ed altro. Evidentemente abbiamo analizzato, gustato, scelto. Quello che abbiamo scelto deve essere di alta qualità non meno interessante e reso con creatività. Noi ci preoccupiamo non solo del gusto, ma anche dell’estetica per cui abbiamo non soltanto il meglio in generale, ma anche quel che è locale. Siamo persuasi che si devono promuovere i nostri produttori, magari i piccoli che necessitano di essere sostenuti, conosciuti e apprezzati. Al momento, recentemente, presso il magazzino è stato inaugurato un “Café Corner” per dare la possibilità ai nostri clienti di gustare un caffè aromatico, cioccolata artigianale, un thè profumato con biscotti,, oppure un bicchiere di vino in un ambiente piacevole e rilassante. La Nobiltà del Gusto grazie ad un vario assortimento di prodotti con una propria filosofia, è un locale per chiunque. Si può scoprire ciò che piace con arte ed eccellenza. Sia che siate intenditori, o praticanti di un modo sano di vita, sia vegetariani o persone a cui piace sperimentare, certamente potete trovare qui quel che piace. Ora sono disponibili prodotti artigianali da tutta Europa, nonchè delizie locali.

Scopri un oasi del gusto e degli aromi nel centro della capitale. La Nobiltà Del Gusto.


Î

mbină în mod virtuos caracteristicile unui restaurant, showroom și magazin. Fiind un produs de calitate, acesta trebuie mai întâi descoperit, iar după asta savurat pe îndelete. Magazinul „La Nobiltà Del Gusto” a fost inaugurat cu aproape un an în urmă, în vecinătatea clădirii Președinției din Chișinău (strada Sfatul Țării 59) și de atunci își bucură clienții cu delicii artizanale autohtone sau importate din Europa. Astfel, cei care pun accent pe calitate și gust, produse naturale, vor fi încântați să descopere ciocolate și macarons autentici francezi, foie gras, produse din trufe, brânzeturi și mezeluri autohtone, ceaiuri și cafele naturale, o colecție unică de vinuri și alte băuturi selecte, produse vegane, apă cu particule de aur și argint, sosuri și alte delicii. Administratorul, Tamara Robu, spune că la alegerea produselor din magazin pune accent pe calitate și creativitate, în magazin ajungând doar produse bio. „Sincer, e pentru toți. Nu am ales un public anume, orice persoană adeptă a unui mod sănătos de viață își poate găsi un produs pe plac. Pentru noi, fiecare client este binevenit și deservit la cel mai înalt nivel. Este un magazin pentru gurmanzi, pentru toți care optează pentru produse bio, pentru cei care duc un mod sănătos de viață, pentru cei care vor să încerce ceva nou, bun și inedit” afirmă Tamara Robu. „Pentru că am avut posibilitatea să văd ce-i mai bun, am încercat să aduc calitatea și în Moldova”. „Prin magazinul „La Nobiltà Del Gusto” încercăm să promovăm un stil de viață sănătos, să informăm și educăm publicul. Mergem și vedem ce mai este la „fine food” când se organizează concursuri în diferite țări din Europa și alegem tot ce e mai bun pentru a aduce și acasă. Inițial, ideea a fost să comercializăm băuturi și unele dulciuri. După care m-am gândit de ce n-ar fi și ceva din fine food. Am început cu o selecție mai mică, dar pe care am diversificat-o și extins-o treptat. Clienții noștri vor mai mult și mai mult, iar

„La Nobiltà Del Gusto”, magazinul din centrul Chișinăului care pune calitatea în capul mesei noi încercăm să le satisfacem cererile. Am descoperit că există foarte mulți gurmanzi înrăiți pentru care calitatea și gustul contează, iar aceștia spun că se bucură că am apărut pe piață”, mai spune Tamara cu mândrie că poate răspunde solicitărilor celor mai exigenți clienți. De asemenea, clienții au posibilitatea de a participa la degustările de vin pe care le organizează periodic. „Atragem clienții oferindu-le posibilitatea de a gusta unele produse, participa la degustări de vin, dar și la alte evenimente pe care le organizăm la noi în magazin. Clienții pot savura nu doar diferite tipuri de vin, dar și mai multe aperitive care se asociază perfect cu acele vinuri. Eu consider că degustările sunt foarte importante, pentru că până nu guști nu știi dacă îți place”. Iar deoarece consideră că există produse de calitate și în Moldova, „acum am făcut o selecție a producătorilor autohtoni, cei mai buni din Republica Moldova”, spune Tamara Robu. „Și nu e vorba doar de vinuri, dar și de cașcaval, cereale, biscuiți, condimente și altele. „Evident, am analizat mai întâi. Am gustat, ca să putem selecta. Ceea ce alegem trebuie să fie de o calitate înaltă, dar și să fie ceva interesant și făcut cu creativitate. Noi optăm nu doar pentru gust, dar și pentru estetic și o să avem aici nu doar ce-i mai bun din lumea întreagă, dar și de pe loc, de acasă. Pledăm pentru susținerea producătorilor autohtoni, pentru că mulți dintre ei merită de a fi scoși în evidență. Lumea trebuie să-i cunoască, să guste, să-i vadă, să știe că și Moldova are potențial foarte mare, iar noi încercăm să-i ajutăm. Sperăm să putem încuraja și promova cât mai mulți producători moldoveni”, afirmă proprietara magazinului. Totodată, recent, în incinta magazinului a fost inaugurat Café Corner. Astfel, clienții au posibilitatea de savura o cafea aromată cu ciocolate artizanale, un ceai aromat cu biscuiți sau un pahar savuros de vin într-o atmosferă plăcută și relaxantă. „La Nobiltà Del Gusto”, grație sortimentului de produse și filosofiei sale, este un magazin pentru toată lumea. Aici puteți descoperi și vă puteți delecta cu arta și excelența gustului. Fie că sunteți un gurmand exigent sau sunteți adeptul unui mod sănătos de viață, fie că sunteți vegetarian sau o persoană căreia îi place să experimenteze cu gusturi, aici cu siguranță veți găsi ceva pe plac. Acum, puteți găsi produse artizanale din întreaga Europă, pe raft lângă delicii autohtone. Descoperă o oază a gustului și aromelor în centru capitalei - „La Nobiltà Del Gusto”.


Adevăratul gust al cafelei italiene, de la creșterea boabelor până în ceașca ta

A

dusă din Africa de Nord și Egipt prin schimburile comerciale ale negustorilor venețieni, cafeaua s-a răspândit rapid în tot restul Europei, ajungând astăzi a fi una dintre cele mai consumate băuturi la scară mondială. Această performanță ar fi fost practic imposibilă dacă, după anul 1600, Papa Clement al VIIIla n-ar fi numit-o, în ciuda provenienței sale, drept „băutură creștină”. Tot în Italia, sau mai exact în Veneția, s-a deschis și prima cafenea din Europa în 1645, ajungând în zilele noastre la aproximativ 1,4 miliarde de căni de cafea servite pe zi în întreaga lume. Nu în ultimul rând, anume în Italia a fost preparată pentru prima dată cafeaua „Espresso”, numită așa grație timpului rapid de pregătire (expres) prin turnarea sub presiune a apei fierbinți peste cafeaua măcinată, fiind o cafea concentrată, cu o aromă intensă și o spumă densă. Primul aparat de preparat espresso a fost construit și brevetat în anul 1884 de către italianul Angelo Moriondo din Torino, iar metoda pentru prepararea rapidă a cafelei a fost realizată în anul 1901 de italianul Luigi Bezzera, nemulțumit că angajații lui pierdeau prea mult în pauza de cafea. Procedeul patentat de Bezzera era rapid și producea o mie de cești de cafea pe oră, însă cafeaua avea un gust schimbat deoarece aburul aflat sub presiune, afecta în mod negativ gustul băuturii, astfel acesta și-a vândut patentul lui Pavoni Desiderio în anul 1905. Brevetarea primului aparat de espresso sub presiune care nu schimba gustul sau aroma cafelei, a fost făcută de către Giovani Achille Gaggia în 1947, iar ultimele modernizări au fost făcute în 1950, de italianul Ernest Valente, care a automatizat complet procesul și a brevetat primul espressor automat. Folosind o gamă largă de ingrediente sau urmând diverse proceduri de preparare, pe baza cafelei espresso au fost create o multitudine de băuturi, cele mai renumite fiind „Caffè Americano”; „Café au lait” (cafea cu lapte), specific franțuzească; „Cappuccino”; „Mocca”; „Moccacinno”; „Ristretto” și altele. Indiferent de forme și conținut – cialde (monodoze),


capsule, cafea măcinată sau în boabe, toate aceste băuturi pot fi găsite la Caffè Borbone, un brand apărut în anul 1997 în orașul italian Napoli. Inițial, compania se ocupa doar cu producerea aparatelor de cafea de cea mai înaltă calitate. Cu trecerea timpului însă, Borbone a ajuns primul producător care livrează în fiecare zi cantități enorme de cafea, pe parcursul ultimelor două decenii, rămânând a fi o cafea aromată și savuroasă consumată pe întreg teritoriul Europei. În Republica Moldova, Caffè Borbone este comercializată din anul 2016. Cuvântul-cheie al cafelei Borbone este Calitatea, și asta deoarece reușește să cucerească consumatorul cu aroma și crema sa de fiecare dată. Pasionat de cafeaua adevărată, Borbone a depus mult suflet în producerea acesteia, implementând cele mai performante tehnologii, ca într-un final să obțină ceea ce avem astăzi în fiecare ceașcă. Cafeaua Borbone se împarte în cinci amestecuri: miscela rossa, miscela blu, miscela nera, miscela oro și miscela verde (decofeinizată), care se deosebesc după gust, consistență, dar și tărie. În funcție de amestecul preferat, cafeaua Borbone este prezentă sub diverse forme: cialde (monodoze), cafea măcinată, cafea în boabe, capsule Point, capsule Respresso și capsule Don Carlo. Secretul succesului cafelei Borbone constă în selectarea minuțioasă a materiei prime, procesul de lucru fiind monitorizat 24/24. Iar pentru a savura o cafea proaspătă, fierbinte și spumoasă, nu e neapărată să mergi la o cafenea. Acum o poți savura oricând, folosind un aparat de cafea în comodat (chirie) de la Borbone. Pentru aceasta, este nevoie să procurați o cutie de cafea care conține 150 cialde/monodoze și primiți aparatul de cafea în folosință gratuită, dar și accesorii pentru cafea: zahăr, bețișoare, pahare.

Borbone – adevăratul gust al cafelei italiene!


Viorel BEZEDE Administrator al ÎS Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileştii Mici”

Galerie vinicolă înregistrată în „Cartea Recordurilor Guinness”


Beciurile CVC „Mileștii Mici” sunt recunoscute ca fiind cele mai mari din lume, cu o lungime de cca 200 km și peste două milioane de sticle păstrate. Cum e să fii directorul unei asemenea colecții unice în lume? Într-adevăr, galeriile subterane și Colecția de Aur „Mileștii Mici” sunt înregistrate în Guinness Book of Records încă din anul 2005 ca fiind cele mai mari din lume și cu mândrie putem afirma că acest record ne aparține în continuare. În calitate de Administrator al întreprinderii, recunosc că e o mare responsabilitate să dezvolți, să menții și să promovezi acest Patrimoniu Cultural-Național al Republicii Moldova. Ce cantitate de vin este produsă anual de Combinatul de Vinuri de Calitate „Mileștii Mici”? Trebuie să știți că fiecare companie care se respectă are taine comerciale, ce nu pot fi dezvăluite, datorită concurenței acerbe de pe piață. Pot doar să vă spun că cantitățile de vin produse se încadrează în Planul de Afaceri al companiei și că reușim să realizăm cu succes toate comenzile clienților noștri. Cât vin (procentual) rămâne în țară și ce cantitate este exportată peste hotare? Vinurile cu marca comercială „Mileștii Mici” sunt destinate atât pentru piața internă, cât și pentru export. Aproximativ două treimi din volumele produse sunt destinate consumatorilor locali, iar o treime – pentru piața externă. Care sunt cele mai mari piețe de desfacere pentru vinul de la „Mileștii Mici”? Dacă ne puteți numi cei mai mari importatori ai vinului moldovenesc, în speță, al celui produs de compania pe care o conduceți? La moment, cea mai mare piață de desfacere a vinurilor „Mileștii Mici” o constituie China, o piață cu potențial enorm de cumpărare, care necesită a fi valorificată tot mai mult. SUA, Cehia, Marea Britanie, Țările Baltice, România, Coreea de Sud și Japonia sunt alte țări cu care avem semnate contracte de colaborare, în care vinurile noastre devin tot mai solicitate. Care sunt cele mai întrebate / apreciate vinuri „made in Moldova” pe piața europeană / SUA / China, etc.? O întrebare interesantă, căci ați remarcat foarte bine că fiecare piață are preferințele sale. Din experiența noastră, țările asiatice sunt orientate, cu preponderență, către vinurile roșii seci de calitate, vinuri care se potrivesc de minune cu bucătăria lor. Țările europene solicită atât vinuri roșii, cât și albe seci, dar și vinuri spumante, la fel ca și SUA. Per general, cultura vinului ia amploare tot mai mult și consumatorii se orientează spre vinuri de calitate, una din tendințele de pe piață fiind vinurile din soiuri autohtone. Sunt capabili producătorii de vin autohton să concureze cu producătorii din țări cum ar fi Franța, Italia, Portugalia, Chile etc.? Indubitabil, vinurile moldovenești pot face față cu ușurință vinurilor europene sau a celor din New World, doar că ele au nevoie de o promovare mult mai intensă, atât ca brand de țară, cât și ca brand de companie. Terroir-ul de care dispun plantațiile de viță-de-vie din Republica Moldova oferă posibilitatea de a produce vinuri deosebite, de o calitate înaltă, motiv pentru care sunt tot mai apreciate în toate țările lumii. Mai mult decât atât, raportul preț-calitate este unul foarte bun și acest fapt facilitează interesul față de vinurile noastre. În ultimii ani, Moldova este tot mai mult recunoscută ca fiind o destinație turistică oenologică. Ce măsuri ar trebui să întreprindă statul pentru consolidarea acestui statut al Republicii Moldova? Dar producătorii de vin? Conceptul de turism vinicol s-a dezvoltat vertiginos în ultimii 10-15 ani în Republica Moldova. Doar din 2016 până în prezent CVC „Mileștii Mici” a reușit să crească numărul de turiști cu cca 86%, o cifră-record pentru companie. Iar anul trecut țara noastră a devenit capitala mondială a turismului viti-vinicol, găzduind Conferința Globală a Turismului Vitivinicol sub egida UNWTO. Consider că statul se implică destul de activ în promovarea acestui domeniu. Prin intermediul Oficiului Național al Viei și Vinului și al Agenției pentru Investiții, reușim să participăm la diverse expoziții și târguri internaționale de turism, unde avem posibilitatea să ne expunem produsele vinicole, dar și să oferim informații despre cele mai mari galerii subterane și colecții de vinuri din lume.


Gheorghe CAVCALIUC șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției


C

u toate că își iubea profesia mai mult decât pe el însuși, a avut un moment când intenționa să emigreze în Italia, dar mama l-a convins să rămână pentru a schimba lucrurile acasă. Istoria vieții și realizările lui Gheorghe Cavcaliuc, cel mai tânăr colonel din istoria Republicii Moldova „M-am născut într-o familie cu trei copii din satul Micăuți, raionul Strășeni”. Am visat să fiu polițist de la vârsta de zece ani. Mi-am dorit să ajut oamenii să facă lucruri bune, să salveze persoanele aflate în dificultate. Sunt cel mai tânăr colonel din istoria Ministerului Afacerilor Interne și sunt cel mai tânăr conducător care a deținut cele mai importante funcții la vârste tinere în cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. Așa se descrie pe sine însuși șeful adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc. Chiar dacă spune că nu a avut pe nimeni care să-l promoveze din spate, are o carieră de invidiat. Astfel, la vârsta de 26 de ani era deja în funcția de șef adjunct și șef interimar al Poliției Capitalei. Trei ani mai târziu, la vârsta de 29 de ani, conducea cea mai importantă subdiviziune a serviciilor operative din cadrul MAI, fiind șef al Direcției Operațiuni Speciale (DOS), iar deja peste doi ani, la vârsta de 31 de ani, a primit gradul de colonel de poliție și tot la vârsta de 31 de ani a fost numit șef adjunct al Poliției Naționale. „Această funcție o ocup de patru ani și șapte luni, având în subordinea mea peste 9.000 de polițiști”, spune cu mândrie Gheorghe Cavcaliuc. „Vin dintr-o familie simplă. Părinții mei muncesc în Italia. Mama e acolo de mai mult de 18 ani și tatăl meu a muncit în Italia 16 ani. Merg des în vizită la părinți, în Bolzano. Apropo, din Italia am luat și un proiect care se numește „Bunicii Grijulii”, pe care l-am implementat cu succes în Republica Moldova. Am o impresie foarte bună despre Italia ca țară, despre oamenii de acolo, despre italieni, despre Poliția din Italia, Carabinieri. Sunteți o țară frumoasă cu o cultură bogată și cu oameni buni, cumsecade”, mai spune șeful adjunct al IGP în discuția cu italianul Luigi Savoia, redactorul-șef al revistei „Moldova în Progres”. Mai mult ca atât, Gheorghe Cavcaliuc mărturisește că acum 15 ani era cât pe ce să emigreze și el pe urmele părinților, în Italia, doar că mama l-a convins să rămână... „În anul 2004, după un an și ceva de muncă, era să plec și eu în Italia. Salariul era mic, părinții erau ambii în Italia și în fiecare sâmbătă și duminică ne auzeam cu ei la telefon. Mama m-a sunat într-o sâmbătă, iar eu am început a vorbi cu ea în italiană – am mers singur la cursuri, pentru că vroiam să plec. Mama a început să plângă spunând că a mers acolo pentru noi, ca noi să facem studii, să muncim... Cuvintele mamei mă urmăresc și azi, când fac ceva, mă gândesc la asta. Ea mi-a zis: „Stai și învață. Noi o să-ți mai trimitem bani. Stai și muncește, poate într-o zi o să se schimbe ceva în țara asta sau o să schimbați voi ceva”. Vreau să întreb dacă aveți și proiecte comune cu Poliția din Italia? Gheorghe Cavcaliuc: Recent, m-am întâlnit aici, la Chișinău, cu reprezentantul Poliției italiene și cu ofițerul de legătură al Poliției italiene responsabil de Europa de Sud-Est, cu sediul la București. Am avut o întâlnire la Inspectoratul General al Poliției unde am vorbit despre mai multe lucruri, inclusiv despre o eventuală colaborare, dar și ceea ce am realizat până acum. Avem o colaborare foarte bună cu Poliția italiană și Carabinierii italieni. În discuția care am avut-o am discutat cu colegii mei despre participarea Republicii Moldova și în acest an la Forumul de la Roma – un format unde participă peste 13 șefi de Poliție din țările UE, unde se discută strategii cu privire la unificarea forțelor pentru combaterea criminalității regionale, trans-naționale, europeană; se vorbește despre anumite pericole și care ar fi măsurile comune în prevenirea criminalității și multe alte lucruri.

Moldova în Progres

\ 43


„Înainte de Forumul de la Roma, o să zbor cu o zi mai devreme, iar până atunci, prin intermediul Biroului Relații cu Diaspora, să adun toți liderii diasporei din Italia, să mă întâlnesc cu ei și să avem un dialog acolo. Vreau să-i întreb eu, să aibă ei posibilitatea de a-mi adresa orice întrebare despre ce facem noi și cum facem, ce-ar vrea ei ca conducerea de vârf a Ministerului Afacerilor Interne să audă de la ei și eu voi transmite mai departe asta. Noi facem pași importanți pentru societatea noastră. Cu părere de rău, nu toți vor să vadă asta sau nici nu se informează, dar vorbesc conform stereotipurilor existente”. Patru ani la rând, la Forumul de la Roma am participat eu în calitate de șef adjunct al Poliției RM. Eu am fost președintele delegației. De fiecare dată, am fost la invitația omologilor noștri italieni, iar anul acesta, în luna mai, plecăm iarăși acolo. În acest an, ne-am propus să semnăm un acord mai concret în prevenirea și combaterea criminalității cu Poliția italiană, având în vedere că Italia este una dintre cele mai mari diaspori a Republicii Moldova. În acest proiect vrem să includem și reprezentanții diasporei din diferite orașe și regiuni ale Italiei. Adică, va fi Poliția italiană, Poliția RM și reprezentanții diasporei Moldovei în Italia, astfel ca să prevenim infracțiunile și să le curmăm. În general, am realizat mai multe obiective împreună cu Poliția italiană, ne bucurăm de instruirea colegilor italieni cu colegii noștri din serviciile operative și de menținere a ordinii publice”.

44 / Moldova în Progres


De când sunteți în funcție, am observat că imaginea Poliției RM s-a schimbat mult prin acțiuni concrete. Dvs. ați schimbat această imagine. Care sunt cei mai concreți pași în această privință? În primul rând, am muncit mult la selectarea polițiștilor, ca cei care merită să fie polițiști și cei care cooperează cu societatea să fie reprezentativi. În al doilea rând, am depus mult efort pentru a-i instrui corespunzător. Pentru că fiecare polițist cooperează și colaborează cu societatea și, de felul cum el este pregătit, cum comunică, apare atât rezultatul, cât și imaginea Poliției RM în societate. Nu în ultimul rând, ne-am focusat serios pe strategia privind dezvoltarea Poliției, unde am obținut fonduri de dezvoltare de la Uniunea Europeană, am dotat cu sute de mașini Poliția Națională, am dotat angajații cu calculatoare, tehnică, uniformă, toate lucrurile de care are nevoie un polițist ca să activeze, să aibă confortul respectiv și să fie mândru de profesia pe care o are”. „Dându-i toate condițiile necesare unui polițist, instruindu-l, ulterior poți să ceri de la el rezultate”. În același timp, în ultimii patru ani de zile am pus un accent foarte serios în tot ce înseamnă comunicarea cu societatea, deschiderea față de societate. Și, în felul acesta, noi am inițiat la Inspectoratul General al Poliției și am dezvoltat mai multe proiecte care, aș spune eu, sunt și sociale, dar pe de altă parte au și tangență directă cu Poliția”. Gheorghe Cavcaliuc despre proiectele realizate în ultimii ani: „Bunicii Grijulii” – un proiect preluat din Italia. Fiind într-o vizită la părinți, am văzut cum „bunicii grijulii” au grijă de copii în apropierea instituțiilor de învățământ, îi protejează, îi ajută să treacă în siguranță strada, vorbesc cu ei și are loc o educare corectă a tinerei generații. Din momentul lansării proiectului, acum circa nouă luni, avem în jur de 1.580 de „bunici grijulii”, în toate raioanele țării. Pornind de la acest proiect, am constatat că, în fiecare raion, unde este o echipă de „bunici grijulii”, noi în cooperare cu Autoritatea Publică Locală le-am asigurat birou, calculator, tot ce este nevoie, am constatat că nu toți bunicii pot folosi calculatorul. Și atunci am făcut o echipă de „nepoței grijulii” – tineri cu vârsta de la 18 până la 25 de ani și care vor să facă voluntariat ajutând bunicii. Avem deja 180 de „nepoței grijulii”, tineri implicați voluntar în activități. „O jucărie pentru zâmbetul copiilor” – un proiect pe care l-am văzut în Germania și l-am implementat în Moldova. În una din zilele în care mă aflam în Germania, la un schimb de experiență, am văzut într-o mașină a poliției un ursuleț de pluș. Atunci am întrebat ce e cu jucăria asta și mi s-a spus că ei au un proiect, lansat în baza unor studii ale psihologilor germani și europeni care au constatat că dacă un copil cu vârsta de până la 12 ani a fost implicat într-un incident, accident, violență în familie sau altceva ce îl poate afecta emoțional negativ, dacă în primele trei ore acestui copil i se vorbește liniștit, i se dă o jucărie, 80% din

Moldova în Progres

\ 45


emoțiile negative care le-a trăit în acel incident, se duc. Dacă se iau aceste 80% din emoții negative, copilul după asta nu are consecințe, doarme liniștit, nu are coșmaruri etc. Noi am reușit să dotăm toată poliția din țară, în fiecare mașină, cu câteva zeci de ursuleți. De la implementarea acestui proiect, cu părere de rău, în Republica Moldova au avut loc peste 300 de incidente unde copiii au nimerit și au avut nevoie de ajutorul poliției, iar polițistul, pe lângă faptul că a făcut cercetarea la fața locului, a documentat acea infracțiune sau contravenție, i-a oferit copilului și o jucărie. „Copilul școlarizat – copil protejat” – anul trecut am făcut studii și am stabilit că în Moldova există peste o mie de copii care în anul 2017 au comis infracțiuni. Am întrebat colegii mei, ce facem cu ei, și m-am gândit, așa cum se numește revista Dvs. „Moldova în Progres” – așa mă gândesc și eu cum să progresăm, cum să schimbăm lucrurile și caut mereu o abordare nestandardă. Când am analizat cine sunt acești copii, am constatat că majoritatea dintre ei sunt din familii social-vulnerabile, iar când am studiat când comit ei infracțiunile – s-a stabilit că majoritatea au fost comise când copiii de vârsta lor sunt la școală, maturii sunt plecați la serviciu, iar casele rămân libere. Dar ei dacă nu merg la școală, merg la furat din case. Eu puteam înăspri controlul asupra acestor copii, dar am mers pe altă cale. Am analizat câți copii urmează să nu meargă la școală în anul 2018-2019 din cauza că nu au elementarul – haine, încălțăminte, rucsac, creioane, stilouri. Pentru că ei de asta comiteau infracțiunile. Nu aveau hăinuțe cu care să meargă la școală. Nu mergeau la școală și comiteau infracțiuni. Am stabilit că avem 1.900 de asemenea copii. Atunci am făcut un apel către societate și am cumpărat ghiozdane pentru toți, iar la 1 septembrie 2018, cei 1.900 de copii, nu au fost duși de polițist la sectorul de poliție pentru că au comis infracțiuni, dar au luat acești copii și i-au dus la școală. Acum, când facem o analiză, avem o scădere mare a crimelor comise de copii. Asta înseamnă că noi nu creștem criminali, dar educăm. „Din culisele Poliției” – un proiect destinat tinerei generații. Eu am fost născut la sat și știu ce înseamnă atunci când ai lipsă de informații, nu știi ce se întâmplă și e foarte greu să reușești ceva. Comunicând cu tinerii am înțeles că lor le lipsește informația despre ce este într-adevăr poliția și mulți gândesc despre poliție în baza unor stereotipuri vechi. Proiectul se bazează pe selectarea din fiecare sat a Republicii Moldova a câte un tânăr sau

46 / Moldova în Progres


o tânără, care are vârsta până la 18 ani, nu are cazier juridic, este un exemplu în societate și se bucură de respectul celor din jur. Acești tineri câte unul din o sută de sate concomitent, sunt aduși la Chișinău, o zi facem teorie – le explicăm ce este legislația, statul, Poliția, cum acționăm, de ce este bine să fii cooperant cu Poliția, cum să acționezi, cum să te protejezi de o infracțiune, care sunt strategiile Poliției pe termen scurt, mediu și lung, facem concursuri, jocuri interactive etc., ca el să fie informat corect despre toate procesele care sunt și să conștientizeze că nu este bine de comis infracțiuni, este bine să fii un om care apără legea și este de partea statului și cum să acționeze atunci când este într-o dificultate. A doua zi mergem pe la subdiviziuni, biroul meu, Inspectoratul național de patrulare, Centrul tehnico - criminalistic și expertize judiciare, după care mergem la Brigada de poliție cu destinație specială „Fulger”, care luptă cu terorismul, crima organizată și așa mai departe. Aceste două zile pentru acești tineri le organizam exclusiv sâmbătă și duminică, noi toți polițiștii o făceam pe bază de voluntariat și ei aveau posibilitatea să-mi adreseze orice întrebare. Avem deja 500 de copii, de tineri, din 500 de sate, care au trecut deja prin campania „Din culisele Poliției”. Analiza și strategia pe care mi-o propun este de a informa corect cât mai mulți oameni despre acțiunile Poliției, deschiderea Poliției și posibilitățile Poliției de a se implica pentru oameni. Acești tineri sunt informați corect despre ce este Poliția și sunt predispuși de a fi prietenoși Poliției. După care, experiența ne arată că acești tineri, care sunt integri, nu au comis infracțiuni, sunt un exemplu în societate, peste 5, 10, 15, 20 de ani, el numaidecât o să fie consilier local, primar, profesor în localitate, polițist și așa mai departe.

Moldova în Progres

\ 47


Mai avem încă 500 de tineri care urmează să vină în vizită la noi și, în felul acesta, o să avem tineri din toate satele Moldovei câte un tânăr care a trecut prin această campanie. Dezvoltarea Serviciului Psihologic în cadrul IGP – încă un proiect făcut pentru polițiști. În anul 2015, atunci când am venit în funcția de șef-adjunct al Poliției, am constatat că polițiștii sunt stresați, nu sunt puși în valoare, nu sunt respectați, ajutați etc. și am făcut un studiu împreună cu medicii de la Spitalul MAI și am constatat că media de viață a unui polițist este de aproximativ 55 de ani. Am întrebat de ce se întâmplă acest lucru, iar ei mi-au spus că stresul este una din marile probleme cu care se confruntă polițistul pe parcursul carierei și, la fel ca la copii, dacă el nu este eliminat la timp, se acumulează, recidivează, se transformă într-o boală profesională și asta duce la un deces mai devreme al polițistului. Totodată, stresul și modul în care polițistul comunică cu cetățeanul dacă este stresat, dacă are o problemă, el vorbește urât cu omul, iar cetățeanul își face o impresie negativă, nu doar despre el, dar și despre instituție. În felul acesta vorbim despre calitatea serviciilor care le prestează polițistul cetățeanului, modul în care relaționează cu el și, ulterior, imaginea Poliției în societate. Mă gândeam cum să rezolv această problemă și am decis să dezvolt serviciul psihologic în cadrul Inspectoratului General al Poliției. Atunci am făcut în fiecare Inspectorat al Poliției din țară câte un birou de reabilitare psihologică. Am luat un psiholog și l-am instruit profesionist, am făcut o strategie și birouri de reabilitare psihologică amenajate cu fotolii de masaj special pentru relaxarea musculară, am pus televizor cu meloterapia și deja instruirea psihologului. După aceasta, fiecare polițist care are o situație de stres la serviciu, fie că a fost atacat de infractor, fie că a aplicat arma de foc, fie că are o oarecare stare negativă, poate să meargă la psiholog, să fie consultat gratuit, să-i fie scoase acele emoții negative, să-i fie garantată confidențialitatea și asta aduce la: Ridicarea nivelului de servicii prestate cetățenilor; Ajută la faptul ca el să evite acele boli profesionale și să nu ajungă la un deces mai devreme. Dacă polițistul este implicat într-o disutație de risc psihologul îl invită imediat la el și îi scoate acele emoții negative. La fel, dacă polițistul vine de acasă cu o emoție negativă, psihologul îl invită la el. Adică, nu neapărat pe o temă de serviciu, el dacă vine de acasă cu o problemă și are ceva pe suflet, automat este chemat și se lucrează cu el. Din momentul în care am implementat acest serviciu, acum aproape trei ani, noi avem mai puține divorțuri în Poliție, avem mai puține incidente când polițistul comite anumite incidente din nervozitate și avem o altă atitudine de comunicare a polițistului cu societatea. După implementarea de cinci ani a acestui proiect, îmi propun ca împreună cu Spitalul Ministerului de Interne unde se tratează fiecare polițist și se face analiza fiecărei boli profesionale, îmi propun să realizăm încă un studiu, dacă a crescut cu ceva timpul de viață al unui polițist, dar eu sunt sigur că a crescut”. Întrebat cum își vede viitorul său personal, șeful adjunct al IGP spune că nu-și pune astfel de întrebări, mai ales că a obținut deja unele rezultate demne de toată invidia, „pentru foarte mulți”, cum spune el însuși, „atât din Moldova, cât și de peste hotare”. „Eu am o vorbă: Atunci când ai în fața ta o problemă, nu căuta zeci de motive de ce să nu o rezolvi, ci găsește sute de soluții pentru a o rezolva! Iar cât stai într-o funcție publică, indiferent cât de mare sau mică ar fi ea, nu trebuie să treacă nicio secundă, niciun minut și nicio oră fără ca să faci ceva pozitiv pentru societate”, afirmă Gheorghe Cavcaliuc. Revenind la acele cuvinte ale mamei sale, spuse cu mulți ani în urmă, atunci când l-a convins să rămână pentru a schimba ceva în Moldova, actualul șef adjunct al IGP spune că a ajuns la etapa când poate schimba ceva, iar acele proiecte despre care a vorbit sunt o dovadă în plus a acestui fapt. „Mă conduc mereu de cuvintele mamei și cât de puțin pot încerc să schimb lucrurile, ca societatea noastră să trăiască mai bine, mama să se mândrească cu mine, oamenii să înțeleagă că noi putem singuri la noi acasă să facem lucruri frumoase. Noi mișcăm carul din loc și privind înapoi nu ne este rușine”, a conchis cel mai tânăr colonel din istoria Republicii Moldova.

48 / Moldova în Progres


Maria MELNIC Psihologul Inspectoratului General de Poliție

„Sunt în această funcție din 2014. Nemijlocit în cadrul instituției Aparatului IGP sunt din 2017, dar în Poliție din 2007. De atunci lucrurile s-au schimbat mult. A crescut gradul de încredere a polițistului ca și om față de psiholog. Deja polițistul știe care este valoarea acestui serviciu și beneficiază în totalitate de toate instrumentele care le poate oferi acest domeniu. La noi se adresează toți polițiștii. Asta deoarece am depus un efort considerabil ca să lucrăm la imaginea acestui serviciu și ca să demonstrăm că se merită să vii la psiholog, se merită să apelezi nu doar atunci când ești în impas, adică ai o problemă, dar și atunci când îți este bine – ca să știi cum să valorifici binele acesta, să asiguri o continuitate. O ședință de pshioterapie durează 45-55 de minute. Angajatul vine cu sufletul deschis către noi. Deoarece știe că psihologul nu este implicat emoțional în starea care o trăiește angajatul, el vine cu încredere. Procedura de consiliere decurge în două etape. Prima este atunci când angajatul vine, se așează în folotiul de masaj și împreună cu melo-terapia, adică cu muzică, se relaxează fizic. Deoarece, în secunda în care vine în birou el deja are o problemă care îl afectează pe două părți: intern, adică sufletește, și doi – această problemă îl încordează fizic. De aceea, noi dezamorsăm o parte, acea fizică, ca să putem lucra cu cea din interior mai ușor. Maria Melnic: „Îmi place mult această activitate și nu mi-aș imagina o zi fără ca să lucrez ca și psiholog și ca și polițist. Ele vin în tandem. Psihologia și uniforma sunt ca un dans în doi”. Acest serviciu psihologic a început să ia amploare din 2016 odată cu renovarea acestor birouri de consiliere psihologică. Deoarece, până în 2016 nu erau birouri separate pentru psihologi. Domnul Cavcaliuc a susținut și a valorificat serviciul dat și a adaptat tuturor ultimelor trenduri din domeniul psihologiei, cum e și cu aceste fotolii de masaj, care anterior nu erau. Într-adevăr ne era foarte dificil să lucrăm. Eram într-un birou cu mai mulți angajați, colegi de-ai noștri. Însă, dat fiind faptul că activitatea noastră este confidențială, ne era foarte greu să lucrăm. Din considerentul dat, angajații erau reticenți la ideea de a veni la psiholog. Noi trebuia să programăm ședințele atunci când ei erau singuri în birou, ca să putem discuta. Începând cu 2016, domnul Cavcaliuc a valorificat acest serviciu și a adăugat această cireașă de pe tort care este fotoliul de masaj. De atunci deja au crescut și rezultatele noastre, și instruirile la care participăm, și gradul de încredere al polițiștilor în psiholog”.


Boris ANDROS Directorul general al Combinatului de panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” S.A.


Oferim prețuri accesibile, dar înainte de toate – calitate! Dle Director, aflându-vă la conducerea „Franzeluța” S.A., care sunt cele mai importante realizări ale Dvs. de până acum? Pornind de la faptul că în fiecare dimineață, cetățenii Republicii Moldova pot savura din pâinea proaspăt scoasă din cuptor, cu gustul de altădată, deja este o mare realizare. Spun asta pentru că pâinea coaptă la „Franzeluța” este plină de dragoste. Zi de zi depunem toată străduința ca să menținem acest gust inconfundabil și să satisfacem necesitățile societății. Acordăm o deosebită atenție calității materiei prime, întregului proces de fabricare pentru ca produsele noastre să fie, atât gustoase, cât și sănătoase. În perioada activității mele la „Franzeluța” S.A. s-au făcut pași importanți în dezvoltarea și buna funcționalitate a întreprinderii. Pot să fac referință la îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajați, majorarea salariului anual, investiții în procesele tehnologice, liniile de fabricație și calitatea produselor. Datele din ultimii trei ani arată că întreprinderea a obținut profit. Acest lucru ne-a permis să achităm dividende, atât statului, cât și acționarilor, inclusiv restanțele încă din anii 2013. Tot în acest timp, s-a investit în pregătirea specialiștilor în domeniu. Ei beneficiază regulat de diferite traininguri și cursuri specializate, unde își pot îmbunătăți cunoștințele pe care, ulterior, le aplică în practică. Am făcut posibilă construcția unui cabinet destinat instruirii specialiștilor în domeniul securității muncii, precum și reconstrucția totală a secției de patiserie, renovarea mai multor încăperi și extinderea rețelei de magazine. Ce poziție ocupă la moment Franzeluța S.A. pe piața produselor de panificație și cum apreciați mediul concurențial? „Franzeluța” S.A. reușește să își mențină poziția de lider pe piața produselor de panificație din țară, în pofida concurenței dure. Acest factor, într-o oarecare măsură, ne mobilizează și ne stimulează să găsim cât mai multe oportunități de dezvoltare, de îmbunătățire a proceselor tehnologice, de implementare a noilor produse solicitate atât de consumatorii autohtoni, cât și de cei externi. Concurența a fost mereu motorul dinamicii. Ne străduim să ținem cont, atât de cerințele pieții, cât și de situația financiară a populației din Republica Moldova. Oferim prețuri accesibile, dar înainte de toate – calitate! Calitatea se datorează laboratorului înzestrat tehnic la cel mai înalt nivel și acreditat de centrul național MOLDAC, se datorează specialiștilor înalt calificați, care activează în cadrul întreprinderii, sufletului depus de fiecare angajat în munca de zi cu zi. Pe lângă acestea, „Franzeluța” S.A. se conformează celor mai exigente cerințe naționale, cât și internaționale. Întreprinderea deține prestigioasele certificate internaționale: ISO 22000 (Sisteme privind siguranța alimentelor), ISO 9001 (Sisteme de Management al calității), HACCP (analiza în punctele critice de control) și Kocher. Care dintre produsele fabricate la „Franzeluța” S.A. se bucură de cel mai mare succes în rândul consumatorilor? Ne străduim să satisfacem gusturile tuturor, oferind posibilitatea de a alege. Gama sortimentală a produselor fabricate la „Franzeluța” S.A. prezintă un diapazon vast, de aproximativ 500 de produse. Aici se includ sortimentele de panificație, de covrigărie, cofetărie, patiserie și paste făinoase. Viața unui produs depinde de succesul acestuia în rândul consumatorilor – dacă e solicitat, înseamnă că va fi longeviv, dacă nu, riscă să fie scos din producere. În ultimul timp, se acordă o atenție sporită alimentației sănătoase, iar pâinea de secară se regăsește în topul preferințelor consumatorilor. Acest lucru îl demonstrează și creșterea volumului de vânzări la această categorie de produse. Aici vreau să menționez faptul că „Franzeluța” este unicul producător din țară de pâine pe bază de Maia naturală. Dacă e să mă refer la fiecare segment de produse, cred că orice produs își are cumpărătorul său într-o măsură mai mare sau mai mică. Totodată, constatăm cu bucurie că, în pofida faptului că punctele comerciale abundă în produse de cofetărie, cumpărătorii rămân fideli torturilor marca „Franzeluța”, datorită gustului de altă dată. Nu pot să trec cu vederea chiflele, biscuiții și turtele dulci, care mereu sunt solicitate! Care e situația la capitolul export? Dacă e să luăm în considerație primul trimestru al acestui an, datele arată că la capitolul export suntem în dinamică. Colaborarea cu partenerii de peste hotare este una de succes. Sistematic au loc întâlniri bilaterale, iar cea mai recentă este planificată pentru luna mai a acestui an. Vom fi bucuroși să le putem prezenta partenerilor produsele noi și să discutăm despre planurile de dezvoltare privind implimentarea noilor tehnologii pentru îmbunătățirea calității produselor și elaborarea noilor sortimente. În acest fel, urmărim scopul de încredere reciprocă și majorarea volumelor exportate. Din an în an, aria geografică a exportului se extinde, iar produsele marca „Franzeluța” ajung în tările UE, Canada, SUA,

Moldova în Progres

\ 51


Coreea de Sud, Australia, Israel. O altă tendință de majorare a volumelor la export este listarea produselor noastre în rețelele internaționale și locale din țările importatoare. Suntem prezenți în cele mai mari rețelele din UE precum: Kaufland, Careffour, Auchan, Lidl, Profy, Penny. Suntem mereu deschiși spre noi colaborări și depunem eforturi în această direcție. De-a lungul anilor, „Franzeluța” a devenit deja un brand asociat cu statul Republica Moldova. Ce înseamnă acest lucru pentru Dvs.? Într-adevăr, „Franzeluța” și-a făcut un bun nume, a devenit o carte de vizită a țării noastre. Prin participarea la numeroase expoziții și târguri internaționale, noi reprezentăm nu doar întreprinderea, dar, în general, Republica Moldova. Pentru mine personal, ca și conducător al întreprinderii, acest lucru este o mândrie. Mă bucur că pot să contribui, într-o oarecare măsură, la dezvoltarea și prosperarea acesteia, la menținerea funcționalității și la gestionarea tuturor activităților întreprinse de întreg colectivul „Franzeluța”. Ce direcții de activitate prioritare are stabilite „Franzeluța” S.A.? Suntem mereu în pas cu cele mai noi tendințe și inovații, însă mai avem multe de făcut. Ne dorim ca „Franzeluța” să-și mențină constant volumul de producție, acoperind cererea pieții. Pentru acesta, ne propunem ca scop un șir de activități pe care sperăm să le realizăm cu brio. Și aici pot enumera: producerea produselor semi-coapte congelate, suplinirea sortimentului de pâine funcțională, diversificarea categoriei de prăjituri și torturi, precum și producerea unei serii de biscuiți destinate copiilor. În acest sens, la finele lunii mai, curent, planificăm organizarea adunării generale anuale a acționarilor, unde, în paralel cu raportul de activitate, se vor stabili nemijlocit și alte direcții prioritare pentru perioada următoare. Ce ne puteți spune la capitolul lansării de produse noi? Piața modernă cere diversitate și, din aceste considerente, Societatea pe Acțiuni „Franzeluța” urmărește cerințele clienților săi, atât interni, cât și externi, implementând permanent tehnologii și forme de producere noi. Pe parcursul anului 2018 au fost introduse în jur de 20 de produse noi - fapt ce vorbește despre lucrul permanent în domeniul perfecționării sortimentului. Totodată, încercăm să păstrăm tradițiile naționale de fabricare a produselor de panificație și patiserie, intervenind în unele cazuri cu anumite perfecționări doar în direcția înbunătățirii din punct de vedere a gustului și calității produselor. Conform Strategiei de dezvoltare a întreprinderii, și în acest an planificăm să ne surprindem cumpărătorii cu produse inedite. Cum vedeți viitorul întreprinderii „Franzeluța” S.A.? Având în vedere că „Franzeluța” S.A. este o verigă importantă în economia țării și o întreprindere exemplară în îndeplinirea obligațiilor față de stat și societate, am toată certitudinea că viitorul va fi unul la fel de stabil. Vom face tot posibilul ca „Franzeluța” să rămână și în continuare producătorul celor mai gustoase produse pentru întreaga țară. „Franzeluța” S.A. este cel mai mare și de încredere producător în industria de panificație și patiserie din Republica Moldova, cu o experiență bogată de peste 70 de ani. În prezent, în cadrul întreprinderii activează peste 1500 de salariați, cărora le oferim condiții bune de activitate și alte beneficii prin care încercăm să-i motivăm să muncească acasă, în țara noastră. Atât timp cât vom avea forță de muncă și vom face față tuturor planurilor stabilite, întreprinderea va avea succes și rezultatele dorite.

52 /

Moldova în Progres



Rețeta noastră e simplă. Să deservim clienții legal, corect și sigur!

I

storia companiei cu o experienţă de 16 ani, 150.000 de clienţi şi peste 1.000.000 de acte procesate în domeniul obţinerii şi redobândirii cetăţeniei române.

O companie de încredere, legală și transparentă. Aceasta e ceea de ce are nevoie un cetățean atunci când își stabilește ca scop obținerea cetățeniei române și actelor românești. Din păcate, în multitudinea de companii și „activiști” care oferă servicii de asistență juridică în acest proces, există și mulți profitori, cei care parazitează pe încrederea oamenilor și profită de lipsa de cunoștințe a acestora, dezinformându-i și storcându-i de bani. Nu e și cazul JustConsult – o companie care de mai bine de 15 ani asigură legalitatea procedurii, protejează datele cu caracter personal, consultă corect și oferă soluții optime fiecărui client „JustConsult e aproape de cetățeni. În toți acești ani am reușit să adunăm o experiență fermă, de succes în domeniul Cetățeniei Române. Muncim zilnic în interesul cetățeanului, depunem efort pentru a oferi servicii de calitate, informare corectă și consultanță de încredere” spune directorul JustConsult Ion Guștiuc.

„Inițiativa de a lansa o afacere în domeniul serviciilor juridice, de perfectare a actelor românești, a apărut odată cu procesul de emigrare în masă a cetățenilor moldoveni și necesitatea acestora de a-și redobândi cetățenia română. Din păcate, majoritatea moldovenilor nu cunoșteau procedura legală de pregătire a dosarului și depunerea actelor. Totodată, în această perioadă s-a intensificat fenomenul de corupție, prin metode de trafic de influență, pentru urgentarea procesului de obținere a cetățeniei. Ca urmare a acestor posibile infracțiuni, aveau de suferit cetățenii simpli, neinformați. Provocări au fost și mai există: concurența neloială, diferiți intermediari, care fac promisiuni de a influența termenul legal, în special contra unor sume exagerate de bani, deși aceste grupări încă există și activează fără frica de a fi pedepsite. Din acest


motiv, a apărut ideea fondării JustConsult, care pledează pentru dreptate și transparență. Scopul nostru – Să deservim clienții legal, corect și sigur!” Care sunt beneficiile oferite de Justconsult pentru cetățeni? „JustConsult garantează protecția datelor cu caracter personal, care are loc prin metode de prevenire, protecție, stopare de dezvăluire neautorizată a acestora. Informează corect despre procedură; oferă soluții legale și optime; ghidează clientul pas cu pas; garantează procedura prin contract. Și, nu în ultimul rând, apelând la compania JustConsult clientul economisește drumuri în plus, timp pierdut, lipsa de la locul de muncă. Deci, cu JustConsult clientul câștigă timp și economisește bani, își protejează sănătatea și nervii, exclude potențiale erori de procedură. JustConsult este un ghid și îndrumător pentru client.”

Analizează cu atenție și informează-te corect! CU JUSTCONSULT

FĂRĂ JUSTCONSULT

Dezinformare

Consultanță și asistență de calitate

Lipsa garanției

Garanție prin contract

Insuficiență de timp

Economie de timp

Costuri ascunse

Transparență și legalitate

Falsificări de acte

Protecție date cu caracter personal

Adresa: mun. Chișinău, str. Ismail 81/1, et. 2, of. 212 (Business Centru Panorama) Luni - vineri (08:00 - 18:00), sâmbătă (08:00 - 15:00) Tel.: (+373) 22 80 20 80

www.justconsult.md


Doina Paulesco: Singura și „cea mai iute” moldoveancă din bucătăria celui mai bun restaurant din lume Doina Paulesco este o tânără originară din Republica Moldova care, la ai săi 25 de ani, a ajuns recent să lucreze în echipa master-chefului Massimo Bottura, în cel mai bun restaurant din lume, Osteria Francescana. Despre cum a ajuns în Italia, prin ce a trebuit să treacă, dar și cum să-ți atingi visurile, vorbim în primul interviu realizat cu „cea mai iute” și singura moldoveancă din cel mai bun restaurant din lume.

De câți ani ești în Italia și cum ai ajuns acolo? Venisem în Italia la vârsta de 12 ani împreună cu sora mea Daniela datorită mamei, care a venit în Italia cu cinci ani mai înainte de noi. Mama plecase din Republica Moldova cu un ghiozdan și câțiva bani în căutarea unui viitor mai bun pentru familie, o istorie care cred că afectează 80 la sută din populația Republicii Moldova. Mama a ajuns în Italia după 45 de zile de mers pe jos, dar cred că este o istorie prea lungă de povestit. Cu multe sacrificii și dedicație completă, familiei i-a reușit să ne crească într-un stat străin. Acolo am făcut trei ani de școală medie, iar după aia poți să-ți alegi profesia. Eu am ales profesia de bucătar și am învățat cinci ani. Aici se spune „Alberguero”. Sora mea a făcut școala de modă. Dar tu, în cinci ani de zile, ai înțeles că este meseria ta? Îți plăcea plăcea bucătăria italiană, nu?! Această pasiune am moștenit-o de la bunica mea, care era bucătăreasa satului, cum era pe vremuri. Gătea la nunți, cumătrii și tot felul de ceremonii ale satului. Bunica fiind bucătăreasă, mama a moștenit și ea această pasiune. Și acum îmi amintesc, când eram copil mama gătea până dimineață pentru oaspeții pe care îi aștepta a doua zi și

eu sub șorțulețul mamei furam câte ceva. Așa am crescut, văzândumi mama cum gătea cu pasiune. Eu nu eram un copil ca toți cei care, la vârsta mea, alergau prin curte și se jucau, eu stăteam lângă șorțulețul alb al mamei, și din acest motiv am decis să-mi urmez pasiunea care între timp s-a transformat într-un job care mă completează. Prim pregătirea bucatelor reușesc să mă exprim. După finisarea institutului superior „Alberguero” cu o durată de cinci ani, a trebuit să economisesc fiecare bănuț ca să pot continua studiile. Am lucrat în Milano în diverse restaurante timp de cinci ani, după care am reușit să adun banii necesari pentru a mă înscrie la Școala Internațională de Bucătărie Italiană (ALMA) de Gualtiero Marchesi, fondatorul artei culinarie italiene noi. Acolo ai avut probabil un șir de profesori profesioniști. Pentru că noi știm că acolo sunt cei mai buni bucătari din Italia. Îți amintești de cineva anume? Noi am avut foarte mulți „chefi” (n.r. din engleză „bucătar-șef”) din toată Italia care sunt și cu stele Michelin, și faimoși. Din fiecare oraș venea cineva să ne facă câte o lecție, dar cheful meu preferat era


Ruffini, Bruno Ruffini, care ne preda lecții în fiecare zi. Mă refer la teorie. Noi am învățat toate oasele la animale, fiecare fel de mâncare trebuia s-o înveți până în profunzime. Când s-a născut și de unde vine fiecare ingredient, iar apoi făceai practică. După cinci luni de practică și 14 examene, cel mai bun student din toată școala este trimis la cel mai bun restaurant din lume. Eu eram cu punctajul cel mai mare din toată istoria Școlii ALMA, 97 din 100. În ce an a fost asta? Când ai absolvit? Anul acesta. În martie am dat examenele. Școala am început-o în 2018 și am terminat-o acum, în 2019. După un an, în martie recent, tu ai fost cea mai bună elevă de la Școala ALMA? Da, în toată istoria de 14 ani a școlii. După examene, cel mai bun elev, nu doar după punctaj, dar și caracter și altele, este trimis la stagiul practic la cel mai bun restaurant din lume, Osteria Francescana, iar când s-a terminat stagiul de practică profesorul mi-a scris pe teza mea „Te așteptăm în familia noastră”. Deci, când s-a terminat stagiul, am semnat contractul. De atunci lucrez aici. Sunt aproape șase luni, dar contractul îl am de două săptămâni. Deci, de două săptămâni tu ai început această aventură, acest vis, putem spune? Și cum te descurci? Bine. La început intri în labotator și nu vezi service-ul, chefi, nu vezi pe nimeni, pregătești doar bucate, topești carne, dar nu poți s-o coci. După cinci zile am trecut în panetterie (n.r. din italiană „brutărie”) și am făcut pâine, panetone etc. După trei luni m-au trecut la antipasti (n.r. din italiană „aperitive”). Am fost foarte norocoasă pentru că aveau nevoie. Mulți stagiari stau câte cinci luni în laborator și nu au treabă cu bucătăria. Eu am fost o norocoasă și iute, așa cum spun ei. Cea mai iute din care au avut. M-au trecut la antipasti, iar acum la menu degustatione (n.r. în italiană „meniu de degustare”). Adică din cele 14 bucate care le avem, eu gătesc cinci din tot meniul. Câte persoane sunteți în colectiv și de ce naționalități? În acest moment suntem 25, împreună cu stagiarii, dar în bucătărie suntem doar 11. Un român, un corean, un rus, eu o moldoveancă – unica și prima care lucrează în bucătărie, un canadian, un japonez, o franceză și cinci italieni. Care sunt bucatele tale preferate? Pasta Fresca, în toate formele și gusturile. Ce înseamnă pentru tine să fii unica moldoveancă în Osteria Francescana? Am vrut să-mi demonstrez mie și întregii noastre țări că nimic nu este imposibil. Mama mea a venit aici cu un ghiozdan și vreo doi lei, dar a făcut tot posibilul să crească fetele. Deci, dacă vrei, ai un vis, poți să faci totul. Poți să lucrezi mulți ani, să pui la o parte toți banii,

nu am avut vacanțe, nu prea am avut haine frumoase, dar am un vis mai important... Ai atins un scop nobil care o să-ți aducă foarte multă bucurie în viața ta... Da, sperăm. Mama ta se bucură de succesele tale? Mama plânge de o săptămână (râde). Am văzut că și sora ta te ajută la mediatizare. Cred că ai o soră nemaipomenită... Da. Inclusiv datorită ei, noi toate trei am contribuit cu bani și am reușit să fac Școala ALMA. Pentru că e foarte scumpă. Fără ele nu era s-o fac. Care sunt acum planurile tale de viitor? Să învăț cât mai multe de la Massimo Bottura (n.r. bucătarul-șef la restaurantul Osteria Francescana din orașul Modena, Italia, unde activează Doina Paulesco). Apoi, visul meu este să am un loc al meu, cât de micuț ar fi. Mi-ar plăcea să fac o bucătărie ca acasă, cucina milanese (n.r. în italiană „bucătărie milaneză”, adică specifică orașului Milano), pentru că am stat mult la Milano și îmi place foarte mult. Este poate absurd să te întreb acum dacă te gândești să revii într-o zi în Moldova. Poate să-ți deschizi o afacere aici. Pentru că ai atins într-adevăr un succes, un loc la care visează mulți dintre cei care iubesc bucătăria și studiază asta. Dorești să-ți continui viața în Italia, alături de cei mai buni, nu?! Alături de familie, în primul rând, pentru că aici mi-e familia. Dar foarte mulți m-au întrebat de ce nu vrei să revii în Moldova, să aduci un nivel bun de bucătărie și în Moldova. O să mă gândesc. Încă nu m-am gândit. Poate reușești să deschizi o școală aici, în Moldova. Noi, „Moldova în Progres”, te susținem în activitatea ta și te vom ajuta în tot ceea ce faci, iar într-o zi, când o să revii aici în țară, o să fim foarte bucuroși să repetăm un interviu cu tine. Mulțumesc foarte mult. Școala ALMA deschide reprezentanțe în toată lumea și poate, într-o zi, dacă au nevoie de cineva în Școală, un șef..., eu sunt disponibilă. Ei au deschis în China, în Australia, peste tot. Deci, putem spune că ar fi de dorit ca ALMA să se gândească la o școală condusă de tine în Republica Moldova? Asta ar fi foarte interesant atât pentru noi, italienii care trăim în Moldova, dar și pentru moldoveni, pentru a dezvolta cât mai bine bucătăria moldovenească și experiența ta profesională. Cât de micuță ar fi, dar ar fi frumos!


Abordare individuală la cel mai bun raport rezultate-preț. Ce rezultate promit și de ce utilaje dispun specialiștii de la Estet Expert?

C

linica Estet Expert este specializată în domeniul dermato-estetic, dispune de un spectru larg de servicii în dermatologie; medicină estetică; cosmetologie laser și cu aparataj și cosmetologie clasică, iar specialiștii acesteia, medici certificați în dermatologie, dermato-venerologie și cosmetologie abordează individual fiecare client. În funcție de solicitarea pacientului, se elaborează un plan medical individual ce conține o serie de proceduri cu cea mai bună combinație de preț și rezultate. Medicii dermatologi și esteticieni ai clinicii EstetExpert oferă cel mai bun și eficient tratament, cu rezultate remarcabile: îmbunătățirea calității pielii cu ajutorul mezoterapiei și biorevitalizării; mărirea și corectarea formei buzelor cu acid hialuronic; umplerea fisurii nazolacrimale și pliurilor nazolabiale; îmbunătățirea ovalului feței prin corecția pomeților; tratarea ridurilor mimice cu toxină botulinică; terapia plasmolifting și alte servicii pentru prevenirea îmbătrânirii și în cazul existenței unor contraindicații pentru metodele de injectare și tehnice. Clinica dispune de cele mai noi tehnici și utilaje medicale: Laserul Alexandrite Cynosure oferă soluţiile ideale împotriva părului nedorit, a leziunilor vasculare și a leziunilor pigmentare. Este mai rapid, mai eficient şi mai puţin dureros. Răcirea pielii concomitent cu aplicarea luminii laser conferă cea mai eficientă protecţie şi cel mai ridicat confort pentru pacient. Alexandrite Cynosure este un aparat care utilizează două lungimi de undă pentru proceduri eficiente atât în cazul pielii de culoare închisă, cât şi pentru cea mai deschisă la culoare.

Laserul Palomar Emerge este o soluție ideală pentru pacienții care doresc regenerarea pielii și rezolvarea imperfecțiunilor fără proceduri invazive sau chirurgicale. Tratamentele efectuate cu laserul Palomar regenerează pielea redându-i un aspect tânăr, este nedureros și nu necesită timp de recuperare. Laserul Palomar tratează: Petele pigmentare. Ridurile fine (rejuvenare facială). Cicatricile post acnee. Piele îmbătrânită prematur. Vergeturile. Forma System (Israel) este un aparat cosmologic multifuncțional conceput de compania Formatk. Aparatul folosește cinci aplicatoare diferite și mai multe tipuri de energie pentru a trata o gamă variată de probleme ale pielii: - Aplicatorul FSR lucrează prin intermediul luminii intens pulsate (IPL) destinat atât fotoîntineririi, cât și tratamentelor petelor pigmentare, leziunile vasculare, onicomicoza (micoza unghiilor), eritroza facială. - Aplicatorul R-Sonic este destinat lifting-ului facial și masajului cu ultrasunet. Eenergia ce încălzește zona tratată, stimulează producerea de fibre, de colagen și elastină. - Aplicatorul pentru PLG are scopul de a exfolia celulele moarte și de a netezi pielea (peeling mecanic). - Aplicatorul ST reduce ridurile medii și fine. - Aplicatorul FAG este destinat pentru tratarea acneei.

Apelează cu încredere la specialiștii ESTET EXPERT și te vei convinge de rezultate!


La clinica ESTET EXPERT offre prestazioni individuali con il miglior rapporto prezzo-qualità Quali esiti garantiscono e di quali strumenti dispongono gli specialisti di ESTET EXPERT?

L

a clinica ESTET EXPERT e specia alizzata nel settore dermatologico-estetico e dispone di una larga gamma di servizi in dermatologia, cosmetologia con uso del laser, ma anche con strumenti della cosmetologia classica, con la presenza di medici specialisti in dermatologia, dermatologia venerea e cosmetologia con trattamenti individuali per ciascun cliente. In funzione delle esigenze del paziente si elabora un trattamento speciale con una serie di procedure rispettose del miglior rapporto prezzo-risultato. I medici dermatologi ed estetisti impiegano il trattamento richiesto con risultati eccellenti per migliorare lo stato della pelle con la mezoterapia, per rivitalizzarla, correggere la forma delle labbra, rimodellare i tratti nasali e naso labiali, ritoccare l’ovale del viso con la correzione degli zigomi, trattare le rughe con terapie plasmolifting e offrire altre prestazioni per prevenire l’invecchiamento. La clinica dispone di moderne tecniche e strumenti innovativi Il Laser Alexandrite Cynosure offre soluzioni ideali per la capigliatura, con un sistema rapido e indolore. L-applicazione del laser conferisce la miglior protezione e il miglior conforto per il paziente. Si tratta di uno strumento che utilizza due lunghezze d-onda sia per pelli scure sia chiare.

Il laser Palomar Emerge rappresenta una soluzione ideale per il paziente che desidera rigenerare la pelle, per risolvere imperfezioni senza procedure invasive o chirurgiche. Questo laser rigenera la pelle conferendole un aspetto giovanile ed e indolore. Il laser Palomar tratta: macchie del pigmento, rughe, cicatrici post-acnea, pelle invecchiata. Il laser System e un apparato multifunzionale della Societa Formatk. Questo apparato usa cinque applicazioni diverse per trattare una vasta gamma dei problemi della pelle: L’applicazione FSR opera per mezzo di luce intensa pulsante per ingiovanire la pelle o trattare lesioni vascolari e onicomicosi. Il sistema RSONIC e destinato al lifting facciale e al massaggio con ultrasuoni. Il sistema PIG ha il fine di eliminare le cellule morte e ripulire la pelle. Il sistema FAG e finalizzato al trattamento dell’acne. Ci si può rivolgere con estrema fiducia agli specialisti ESTET EXPERT per convincersi degli ottimi risultati che si garantiscono

La Clinica ESTET EXPERT potete trovarla a Chisinau, la Capitale della Repubblica di Moldova, in strada Dacia 26.


Il contributo professionale offerto da Vitalie e Larisa Pantea dopo 20 anni di attività clinica e didattica

L

evel Dental Clinic è una tra le più moderne cliniche di stomatologia della Repubblica di Moldova. Ha aperto le porte il 9 Febbraio 2019 nella Giornata mondiale della salute orale: festa dei medici dentisti che si celebra in tutto il mondo, appunto il 9 Febbraio, commemorando S.Apollonia, Patrona di chi soffre per problemi dentari. Questo il contributo dei coniugi Vitalie e Larisa Pantea, entrambi stomatologi, provenienti da una generazione di medici che hanno reso omaggio e valore all’intera comunità stomatologica. Dopo 20 anni di attività clinica e didattica il dr. Vitalie Pantea (Caposezione del Centro di Stomatologia dell’Università e assistente presso la cattedra “Nicolae Testemiteanu“) ha deciso di compiere questo gesto per rendere un nuovo indirizzo su scala nazionale illustrando tecnologie metodi moderni di diagnostica e trattamento orale. “Level Dental Clinic” è un centro moderno dotato di apparati efficaci che corrispondono agli standard internazionali. L’attività della clinica si occupa di trattamenti complessi di riabilitazione estetica e funzionale. Nel contesto della struttura operano medici di alta qualificazione, con preparazione teorica e pratica perseguita presso la Facoltà di Stomatologia, ma anche partecipando a corsi di aggiornamento. Specialisti del settore, formando una equipe interdisciplinare, questi medici prestano servizi ad esclusivo benefico del paziente.

60 / Moldova în Progres


Tra le vari servizi la clinica garantisce: Stomatologia terapeutica - che include profilassi della carie dentaria, trattamento in caso di traumi o difetti, trattamento dei canali radicolari, modifiche della forma dei denti, cure di affezioni delle mucose, ecc… Protesi dentaria - che consente la sostituzione di denti o la riabilitazione orale complessa dell’arcata dentaria. Chirurgia alveolare - che permette di risolvere problemi collegati al sistema mascellare, quali: granulomi, cisti,estrazioni, ascessi, impianti e protesi, tumori benigni, chirurgia paradentaria, ecc… Implantologia - come sicuro e duraturo metodo per riabilitare la arcata dentaria attraverso impianti di elementi al titanio, la qual cosa garantisce la sostituzione di denti mancanti o deteriorati, in condizioni di alta sicurezza. Diagnosi, profilassi e trattamento di anomalie mascellari - con la correzione di qualsiasi forma anomala nella posizione dei denti, ecc... Diagnosi e trattamento della articolazione mandibolare - che elimina qualunque problema che limita o impedisce il normale funzionamento della masticazione, del sistema muscolare o dei legamenti.

Per una diagnosi competente e corretta rivolgersi a Level Dental Clinic Repubblica di Moldova Str. Ion Creanga 5/5 Mail: office@leveldent.md Moldova în Progres

\ 61


LEVEL-DENTAL CLINIC tributul adus profesiei lor de către soții Vitalie și Larisa Pântea, după 20 de ani de activitate clinică și didactică

U

na dintre cele mai recente clinici stomatologice, LEVEL Dental Clinic, și-a deschis ușile pe 9 februarie 2019, de Ziua Internaţională a stomatologului, sărbătoarea profesională a dentiştilor şi medicilor stomatologi, celebrată în întreaga lume în fiecare an la 9 februarie, – în ziua comemorării Sfintei Apollonia, care este patroana celor suferinzi de durere de dinţi şi a stomatologilor. Anume acesta este tributul adus profesiei lor de către soții Vitalie și Larisa Pântea, ambii medici stomatologi și provenind din dinastii de medici cu renume, această zi fiind un simbol și semnificație de valoare pentru întreaga comunitate stomatologică. După 20 de ani de activitate clinică și didactică, în domeniul stomatologiei și anume a proteticii dentare, ultimii nouă dintre care este șef de secție în cadrul Centrului Stomatologic Universitar și asistent universitar la Catedra Stomatologie Ortopedică USMF „Nicolae Testemițanu”, doctorul Vitalie Pântea a decis să facă acest pas pentru a aduce un vector nou pe piața națională a medicinei dentare, prin implementarea metodelor și tehnologiilor moderne de diagnostic și tratament stomatologic. Level Dental Clinic este o clinică stomatologică modernă, dotată cu echipament și tehnologii stomatologice performante, ce corespund standartelor internaționale. Activitatea clinicii este axată pe tratamente complexe de reabilitare estetică și funcțională. În cadrul clinicii activează medici de înaltă calificare, cu o pregătire teoretică și practică obținută în cadrul Facultății de Stomatologie și participarea la cursuri de educație medicală continuă. Specializați pe profiluri stomatologice care, formând o echipă interdisciplinară, aceștia prestează servicii stomatologice bazate pe medicina orientată către pacient.

62 / Moldova în Progres


Astfel, printre serviciile oferite de specialiștii de la Level Dental Clinic se numără: Stomatologie terapeutică – include profilaxia cariei dentare, tratamentul în caz de traume şi diverse defecte ale dinţilor, tratarea canalelor radiculare, modificarea formei dinţilor şi îndreptarea rândului dentar, tratarea afecţiunilor mucoasei dentare etc.; Protetică dentară – se ocupă cu înlocuirea dinților lipsă sau reabilitarea orală complexă a arcadelor dentare; Chirurgie dento-alveolară – permite rezolvarea unor probleme complicate ce au ca punct de plecare sistemul dento-maxilar: granuloame apicale, chisturi maxilare, molarii de minte incluși sau semiincluși, caninii incluși, extracții dentare dificile, abcese periosoase cu punct de plecare dentar, tratament chirurgical protetic, tumori benigne, chirurgia parodontală, augumentări osoase, sinus lift, etc.; Implantologie – una dintre cele mai sigure şi durabile metode pentru restabilirea arcadei dentare, implantul dentar reprezintând un şurub de titan, care se înserează în os cu scopul de a înlocui dinții lipsă sau grav deteriorați, în condiții de siguranță; Ortodonție – include diagnosticul, profilaxia şi tratamentul anomaliilor dento-maxilare și oferă posibilitatea corectării unor asemenea anomalii dento-maxilare cum sunt: ocluzia incorectă, anomalii de poziție a dinților, malocluziile, rotațiile dentare, etc.; Diagnosticul și tratamentul patologiei articulației temporo-mandibulare – desemnează orice problemă care împiedică funcţionarea normală a sistemului complex de muşchi, ligamente, discuri şi oase.

Pentru un diagnostic competent și a găsi soluția corectă penru asemenea probleme dentare, adresați-vă la Level Dental Clinic! Adresa: orașul Chișinău, str. Ion Creangă 5/5 Telefon: (+373) 60-77-42-42 Email: office@leveldent.md Moldova în Progres

\ 63


Carpov AURELIA Șef departament Arhitectură, FUA, UTM Dr.arh., conferențiar universitar ARHITECTURA ESTE UN INSTRUMENT PENTRU DEZVOLTAREA ARMONIOASĂ A PERSONALITĂȚII


Catedra Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei a fost creată acum 55 de ani, în anul 1964, iar Dvs. o conduceți din 2014, adică de 5 ani. Spuneți-ne câte ceva despre istoricul departamentului și absolvenții acesteia. Deși Catedra de Arhitectură a fost creată în anul 1964, odată cu întemeierea Institutului Politehnic „Serghei Lazo” din orașul Chișinău (în prezent UTM – Universitatea Tehnică a Moldovei), prima admitere a fost în septembrie 1965. Organizarea Catedrei se datorează lui Victor Smirnov, numit șef al Catedrei de Arhitectură și Construcții Arhitectonice. După reorganizarea Facultății Urbanism și Arhitectură, în 2015, Catedra a fost transformată în Departamentul Arhitectură. În perioada 1965-2019, la Facultatea de Urbanism și Arhitectură au fost formați peste 2.400 de arhitecți. Cea mai mare parte din ei a realizat și realizează clădiri și construcții în Moldova și în afara ei. O bună parte a ales calea cercetării, susținând teze de doctor și de doctor habilitat. Primul doctor în științe a fost din pleiada primilor studenți, prima promoție (1970), și anume Evghenii Bognibov, care a absolvit cu diplomă roșie facultatea, a susținut la Moscova teza de doctor în 1976 și activează până în prezent la departamentul Arhitectură. Ne puteți spune despre unii absolvenți iluștri ai Catedrei și mai cu seamă realizările acestora în domeniul arhitecturii, urbanismului etc.? Prin proiectele realizate, arhitecții formați la UTM au contribuit esențial la formarea aspectului arhitectonic al orașelor moldave și nu numai. Nu voi încerca să enumăr succesele arhitecților din Moldova, pentru a nu etala pe cineva în defavoarea altcuiva, pot afirma cu certitudine că ei au fost și rămân a fi primii în procesul de edificare, transmițând ștafeta cunoștințelor de la o generație la alta. Merită a fi menționați: Modîrcă Vlad, Gordeev Anatolii, Telipiz Gheorghe, Apostolov Igor, Kuzi Anatolii, Bulat Gheorghe, Carpov Ivan, Povar Iurie, Povar Olga, Dubelari Vladimir, Gangal Boris, Bognibov Anatolii, Borozan Sergiu, Guzun Nina și mulți, mulți alții. Câți studenți absolvesc anual Catedra Arhitectură și în ce măsură reușesc aceștia să se încadreze în câmpul muncii? Avem următoarea statistică: în perioada 1970-1975 au absolvit în mediu 30 studenți pe an, 1976-1986 – 40 studenți, 19862005 – 20 studenți, 2006-2010 – 50 studenți, 2010-2015 – 100 studenți (anul 2013- 138 absolvenți arhitecți), 2015-2018 – 70 studenți. Anul acesta sunt gata pentru susținere 78 studenți. Nu toți absolvenții arhitecți activează în domeniul proiectării arhitecturii, dar există domenii conexe (urbanism, arhitectură de interior, design de mobilier și amenajări interioare, design vestimentar și de obiect, arhitectură peisageră etc.), în care se pot manifesta la cel mai înalt nivel. Titlul de master în arhitectură le permite accesul la studii de doctorat și, în acest fel, la orientarea către cercetare și carieră universitară. Titlul de arhitect permite libertate în gândire și abilități de a o îmbrăca în formă arhitectonică. Dvs. predați disciplinele „Istoria arhitecturii contemporane” și „Estetica arhitecturală”. Din păcate, Chișinăul a cunoscut în perioada anilor de independență o dezvoltare arhitecturală nu prea „estetică” – mă refer la tot felul de anexe, clădiri în interiorul curților locative, panouri publicitare etc. Ce aveți a spune în această privință? Din păcate, sunt de acord cu Dstră la acest capitol. Caracteristicile fondului construit ale unui oraș constituie una dintre sursele de informație asupra evoluției societății care își fixează propriul loc într-un cadru pe care îl modelează conform necesităților sale. Prefacerile de structură ale societății se înscriu în forme specifice în înfățișarea orașului, căruia îi dirijează dinamica. Chișinăul, în opinia mea, a avut o dezvoltare reușită în perioada sovietică – cu bulevarde largi, străzi înverzite, microraioane confortabile (locuințe, magazine, școală, grădiniță), ansambluri arhitectonice elegante – Complexul rezidențial din bd.Dacia, arh.G.Solominov sau Palatul de cultură al feroviarilor, arh. B.Vaisben, S.Shoykhet, T.Lomova; clădiri unicat – Romanița, arh.O.Vronski sau Circul, arh. S.Shoykhet, A.Kiricenko. Este timpul să înscriem un șir de clădiri din perioada modernismului socialist în lista monumentelor de arhitectură. Într-un sfert de veac de independență au fost realizate puține clădiri valoroase, au apărut multe construcții de proastă calitate, ca rezultat al controlului slab în respectarea cerințelor și regulamentelor în vigoare, precum și a influenței beneficiarilor. Actualmente Chișinăul are nevoie de reglementări concrete care pot fi prevăzute de un nou PUG (Plan Urbanistic General). Cel aprobat în anul 2007, este depășit și incomplet. Lipsa PUZ-ului (Plan Urbanistic Zonal) Centrului Istoric creează condiții favorabile pentru proceduri și soluții urbanistice incorecte, prin implicarea Consiliului Național al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, și a serviciilor municipale. Iar elementele tip gherete, panouri publicitare, anexe, parcări cu plată, pot fi reglementate printr-un simplu decret, lege sau decizie a Consiliului Municipal Chișinău – unicul gestionar al fondului cadastral municipal. De-ar fi voință politică... Totuși, am observat în ultimii ani acordarea unei atenții deosebite conservării patrimoniului arhitectural, mai multe clădiri de epocă, monumente ale arhitecturii de nivel local sau național, fiind restaurate. Ce viitor are Chișinăul din această perspectivă?

Moldova în Progres

\ 65


Moldova are o moștenire arhitectonică modestă în comparație cu alte țări. Totuși o are. Patrimoniul arhitectural este, probabil, cel mai reprezentativ în cultura unei națiuni, iar cunoașterea obiectivelor de arhitectură ne permite o mai bună cunoaștere a trecutului istoric, a metodelor și principiilor de construcție, a tradițiilor locale. Relativ recent au fost restaurate două clădiri impozante, ce constituie cărți de vizită pentru Chișinău – Muzeul Național de Arte și Sala cu Orgă, ambele proiectate de Gicu Bulat. Trebuie să valorificăm moștenirea, studiind, analizând, întreținând și ocrotind clădirile existente. Trebuie să iubim trecutul pentru a crea viitorul. Noi încurajăm studenții să creeze doar arhitectură de patrimoniu. Din câte cunoaștem, Facultatea Urbanism și Arhitectură a UTM, dar și departamentul pe care îl conduceți, în special are încheiate mai multe acorduri cu diverse alte instituții de învățământ de peste hotare, dar și un șir de instituții publice sau private din țară. Care este rodul acestor colaborări? Putem să ne mândrim cu un număr impresionant de acorduri de colaborare. Cea mai fructuoasă și sustenabilă colaborare este cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București. Am invitat profesori cu grad științific din România – Tiberiu Florescu, Andrei Mitrea, Ștefan Vianu, Mihai Chisărău, Augustin Ioan – pentru cursuri teoretice. Rezultatul nu s-a lăsat mult așteptat. Deja constatăm un salt considerabil în formarea specialiștilor, studenții fiind motivați de noi viziuni și deschideri, de abordări îndrăznețe și metode inedite. Anul acesta am avut încă un salt – pentru prima dată la examenul de sinteză studenții au susținut partea teoretică a proiectului de licență în formă de disertație. Prin conținutul ei, lucrarea de disertație trebuie să demonstreze cunoașterea științifică a temei abordate, să evidențieze stadiul cunoașterii în domeniul studiat și să cuprindă elemente de cercetare științifică originală a temei abordate, precum și modalități concrete de validare a acestora prin studiul de caz reprezentat de proiectul de licență. Pentru prima dată în istoria catedrei/departamentului, am invitat în calitate de președinte al Comisiei de licență 2018; 2019 o persoană din afara țării - Prof.dr.arh., Tiberiu Florescu, prorector pentru dezvoltare academică, imagine instituțională și relații cu studenții la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București. Rezultatele acestei activități au fost vizibile – proiecte savant elaborate, atitudine serioasă, disciplină ireproșabilă. A disparut noțiunea de proiect cumpărat, a apărut noțiunea de arhitectură gândită. O colaborare amicală avem cu Facultatea de Arhitectură «G.M. Cantacuzino», a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași, România, în deosebi cu decanul Mihai Drișcu. Organizăm traininguri, facem corecturi comune la proiectul CASA (Concursul Anual al Studenților Arhitecți), participăm la conferințe, expoziții, mese rotunde etc. În speță, Departamentul Arhitectură are încheiat un acord cu o universitate din Italia. Ne puteți spune mai multe despre acesta și cum ajută el studenții din Republica Moldova să facă cunoștință cu arhitectura italiană? Avem acord de colaborare semnat cu Universitata degli studi di Napoli Federico II, Italia. Profesorul Agostino Bossi a organizat o expoziție și a ținut o conferință dedicată lui Carlo Scarpa, apoi, am participat împreună la Seminarul internațional de confruntări, studiu și proiectare La qualita oikogena dell Architettura, organizat în Napoli, Italia, implicând și studenții. Un îndemn pentru viitorii absolvenți ai liceelor să aleagă Departamentul Arhitectură al FUA din cadrul UTM? Arhitectura este un instrument pentru dezvoltarea armonioasă a personalității. Căutați-vă și dizolvați-vă în lumea bogată a arhitecturii, în care puteți să deveniți ca Leonardo da Vinci - pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist și scriitor; ca Santiago Calatrava - arhitect, inginer, sculptor, pictor; ca Alexandru Andrieș – cântăreț, arhitect, scriitor, poet, traducător, pictor, grafician; ca Andrei Macarevici - cântăreț, poet; ca Paco Rabanne - designer vestimentar etc. Dacă doriți să faceți arhitectură, trebuie să o faceți prioritară, sacrificând timpul liber în favoarea creativității, dezvoltând perseverența și capacitatea de a lucra în echipă, gândind logic și schițând, desenând, pictând, citind, călătorind, analizând. Utilizați acest instrument și veți afirma: viața este un succes! Orice direcție veți alege, urmați îndemnul arhitectului meu preferat, Frank Lloyd Wright: „Păstrați-vă propriul ideal de onestitate atât de înalt, încât cel mai important gând al ambiției voastre în viață să fie să vă numiți o persoană cinstită și să vă priviți direct în ochi. Păstrați-vă idealul de onestitate atât de înalt, încât să nu-l puteți realiza niciodată”.

66 / Moldova în Progres



Magazinul ”La Nobiltà Del Gusto”

dispune de un showroom gastronomic deosebit și de o vinotecă selectă. Aici vă veți răsfăța papile gustative cu produse artizanale aduse din Italia, Franța și Elveția.

Chișinău, str. Sfatul Țării 59, Republica Moldova Tel.: (+373) 22 802 002 office@lanobiltadelgusto.com


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.