VICTIMELE TERORISMULUI
Printre problemele majore cu care se confruntă în permanenţă comunitatea mondială în prim-plan s-a impus terorismul internaţional. Considerat parte inalienabilă a relaţiilor social-economice şi politice, terorismul ia astăzi noi dimensiuni, determinate de procesul globalizării. Globalizarea, proces ce a schimbat întreaga economie şi politică mondială, a influenţat potenţat şi securitatea comunităţii mondiale, totodată servind drept imbold pentru extinderea în timp şi în spaţiu a terorismului internaţional, pentru dezvoltarea metodelor şi mijloacelor de realizare a acestuia. Despre terorism s-a scris și s-a discutat mult, atȃt într-un cadru instituționalizat, cȃt și informal. Fǎrǎ îndoialǎ, dezbaterile asupra unui subiect de stringentǎ actualitate cum este terorismul vor continua încǎ destulǎ vreme de aici încolo. Motive pentru aceasta existǎ suficiente. Omniprezența sa este un prim argument. Astǎzi, amenințarea teroristǎ este o realitate de necontestat.
Terorismul nu a apărut recent. El este foarte vechi – a precedat strategia terorii exercitată de legiunile romane asupra populaţiilor din zonele ocupate, supravieţuind acesteia – şi, de-a lungul timpurilor, s-a manifestat sub toate formele posibile, de la terorismul peşterii la ciberterorism, în funcţie de treapta de civilizaţie pe care a ajuns omenirea, deci de mijloacele avute la dispoziţie, şi aproape peste tot în lume. Mijloacele au fost mereu altele, esenţa a rămas însă aceeaşi: înfricoşare, distrugere, ucidere. Din păcate, şi terorismul, ca şi războiul, face parte, într-un fel, din arsenalul prin care lumea se neagă pe sine, se urăşte şi se autodistruge, crezând că se purifică.
Noţiunea de terorism este cunoscută omenirii de la începutul istoriei, dar în istorie acest termen a apărut după revoluţia franceză din1789. În secolul XX terorismul internaţional săvîrşit pe timp de pace a luat o amploare deosebită.
Noile ameninţări – se precizează în documentul intitulat Strategia europeană de securitate – sunt dinamice. În epoca mondializării, ameninţările cele mai îndepărtate din punct de vedere teritorial produc tot atâta îngrijorare ca şi cele apropiate. De aceea, zonele de interes pentru NATO şi pentru Uniunea Europeană, ca şi pentru oricare altă ţară din cadrul acestor organizaţii, inclusiv pentru România, se extind, practic, la suprafaţa întregii planete. Din 1968 şi până în 1989 se poate estima că şi-au pierdut viaţa, în urma unor acte teroriste cu caracter internaţional, peste 4.000 de persoane şi au fost rănite peste 20.000.
Terorismul s-a amplificat în volum şi severitate, putere şi influenţă, astfel încât măsurile elaborate de contracarare par a nu fi suficiente pentru a controla situaţia la nivel internaţional. Procesul de globalizare, care a deschis naţiunilor accesul la tehnologii avansate şi a condus la liberalizarea economiilor, a provocat, în acelaşi timp, apariţia unor factori sociali ca inechitatea socială şi marginalizarea, aceştia fiind unele dintre motivele ce au contribuit la formarea mişcărilor extremiste şi izolaţioniste. Terorismul s-a dovedit a fi o problemă mai serioasă decât acum 10-12 ani în urmă.
Indiferent de nivelul la care se desfasoara terorismul, acesta se bazeaza pe: aventurism, incalcarea legislatiei, lipsa scrupulelor, tendinta de respingere a negocierilor. Individul sau grupurile generatoare de terorism sunt: terorizatii, nihilistii in plan sociopolitic, nesociabili, marginalizatii in conceptele lor, creatori ai unui univers valoric propriu, refractarii la sistemul de valori, neutrii la starile emotionale si la atasamente. Pentru România, în afară de zona de interes care se contopeşte cu întreaga planetă, de zona din imediata vecinătate a UE şi NATO (România fiind ţară frontalieră pentru NATO), este profund interesată de vecinătatea apropiată şi mai ales de zona conflictuală din Transnistria, de problemele de frontieră de la graniţa cu Ucraina, de zona Mării Negre şi de impactul posibil asupra mediului de securitate din această zonă, de terorismul caucazian şi de cel care se manifestă şi se dezvoltă în Turcia şi în Orientul Apropiat.
Definirea conceptului “TERORISM” este destul de dificila, avand in vedere ca nu este data o definitie acceptata pe plan universal. In aceasta ordine de idei, consideram ca definitiile date acestuia arata ceea ce reprezinta aceasta. O definitie simpla ar putea fi exprimata astfel: savarsirea unui act de violenta insotit de intimidare si presiuni psihologice. Mai pe larg, “TERORISMUL” este un act violent, premeditat, realizat de organizatii conspirative cu caracter distructiv sau de persoane individuale impotriva unor demnitari, a unor obiective (institutii) politice, economice, stiintifice, militare, culturale, diplomatice, in scopul razbunarii, obligarii tintei sa adopte o conduita convenabila autorilor, sensibilizarii opiniei publice in legatura cu o anumita cauza, eroziunii, stabilitatii politice si satisfacerii unor revendicari. In ceea ce priveste definirea terorismului, subliniem abordarea a doi cercetatori olandezi de la Universitatea din Leiden, Alex Schmid si Albert Jongman. Acestia au cules 109 definitii academice si oficiale ale terorismului, analizand principalele elemente. In urma studiului au ajuns la concluzia ca elementul de violenta este prezent in 83,5% dintre ele, telurile politice in 65%, in timp ce 51% se punea accent pe inducerea sentimentelor de frica si teroare. O atracţie deosebită pentru terorism, în perioada contemporană, se observă în ţările lumii a treia, motivaţia pentru activitatea teroristă constând în ideea de a atrage atenţia asupra necesităţii de a ajutora aceste popoare, victime ale imperialismelor contemporane.
Primele încercări de definire a terorismului prin perspectiva dreptului internaţional se constată în 1930, când a avut loc la Bruxelles cea de-a doua Conferinţă internaţională în domeniul unificării dreptului penal. Este folosit pentru prima dată termenul de terorism, se propune şi o definiţie: folosirea deliberată a unor mijloace capabile sa producă un pericol comun reprezintă acte de terorism ce constau în crime împotriva vieţii, libertăţii şi integrităţii fizice a unor persoane; la fel, acţiunile îndreptate contra proprietăţii private sau de stat, în scopul realizării unor scopuri politice sau sociale. In functie de sprijinul acordat de guverne, gruparile teroriste sunt clasificate in trei categorii: 1) Grupari teroriste care actioneaza autonom, fara sa primeasca nici un sprijin semnificativ din partea vreunui guvern. Aceste grupari sunt greu de detectat, controlat si eradicat. 2) Grupari teroriste care, in general actioneaza independent, dar sunt sprijinite de unul sau mai multe guverne, ca in cazul Frontul Popular de Eliberare a Palestinei de Orientul Mijlociu. Astfel de grupari beneficiaza, din partea militarilor sau a instructorilor di serviciile de informatii, de instructiuni de lupta speciale, de logistica, primesc suport medical, ajutoare financiare, etc. ; 3) Grupari teroriste care actioneaza ca agent al unui guvern primind din partea acestuia un suport substantial in domeniul logisticii si al informatiilor. Unele state au mers mult mai departe, angajandu-se in mod activ in organizarea si directionarea activitatilor teroriste. Directionarea unei grupari teroriste, de catre un stat, poate schimba caracterul si activitatea organizatiilor teroriste, poate imbunatatii disciplina si organizarea unui grup terorist, ceea ce conduce la o mai buna planificare si executare a actelor teroriste, avand ca rezultat cresterea “puterii de foc”, a capacitatilor de culegere si analizare a informatiilor, deci a componentei gruparii teroriste respective.
Terorismul nu are o definiție unanim acceptată. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cât și dintr-o largă divergență de poziții ale persoanelor, organizațiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă. Cea mai simplă definiție este cea de "scop și metodă“. Cea mai importantă caracteristică operaţională a terorismului este folosirea premeditată a ameninţării cu violenţa. Acolo unde acest element lipseşte, oricât de oribilă ar fi fapta, ea nu se încadrează în terorism. Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii - câteodată conducerea face acte de terorism asupra populației (stat, organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști - producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.
Fără a avea structuri şi infrastructuri de mare anvergură şi baze de susţinere complexe şi ultramoderne, teroriştii au dovedit, totuşi, că sunt în măsură să opereze în lumea întreagă. Ei acţionează în Asia Centrală, în Asia de Sud-Est, în Japonia, în China, în Rusia, în Caucaz, în Balcani, în Turcia, în Irak, în Orientul Apropiat, în Africa, în Europa Occidentală, dar, de la atacurile din 11 septembrie 2001, mai puţin pe teritoriul Statelor Unite.
De obicei, scopul actiunii teroriste este: sa genereze comentarii la scara mare in massmedia; sa deterioreze sau sa distruga un edificiu de valoare pentru adversar; sa ajunga la negocieri politice sau sa-si atinga telul pentru care lupta prin constrangeri; sa asasineze un personaj cheie din domeniul politic, militar, etc. ; sa contribuie la sporirea reputatiei si credibilitatii grupului.
Din clasificarile cele mai des intalnite mentionam urmatoarele: A. Dupa modalitatile de executare: 1. Terorism direct – vizeaza un scop imediat, acesta constituind insusi scopul actiunii, des intalnit in situatii de criza si razboi ; 2. Terorism indirect – toate actele distructive care vin in sprijinul infaptuirii actului principal.
B.
Dupa mobilul sau intentia care sta la baza actului terorist: 1. Terorism de drept comun – violenta de amploare folosita pe timpul realizarii scopului propus (santaj, amenintari, crime, rapiri, si talharii); 2. Terorism social - se urmareste schimbarea ordinii de drept intr-o tara (impunerea unei tehnologii sau doctrine sociale si chiar economice, a unei noi administratii, de obicei dictatoriale); 3. Terorism politic – toate actele teroriste sunt dirijate impotriva statului si organismelor lui democratice (atentate asupra sefilor de state, guverne, comploturi, etc.) constituind o amenintare pentru ordinea de drept a unui stat.
4. Terorism de stat – forma cea mai grava si mai distrugatoare. Asimilat cu terorismul politic, militar, economic si social si de aceea denumit adesea “terorism politicoguvernamental armat”. Se poate manifesta atat in plan national, in timp de pace, prin politica de forta a unor guverne fata de masele populare, partidele politice, organizatii democratice (regimuri dictatoriale– Cuba, Libia, Coreea de Nord), cat si relatiile internationale. In prezent in politica internationala se intalnesc cazuri grave de utilizare a terorismului de stat (ocuparea Kuwaitului, actiunile din Cecenia, Algeria, Iran ,etc.) . C.
Dupa spatiul in care se practica, al intinderii efectelor sale: 1. terorism national sau intern – elementele constitutive ale actului terorist apartin spatiului national al unei tari . Adeseori se manifesta sub forma terorismului politic. 2. Terorism international – cand angajarea fortelor implicate ori afectate, precum si efectele actelor de terorism se prelungesc pe teritoriul anumitor state. In acest sens, actele teroriste sunt pregatite de cele mai multe ori, intr-un alt teritoriu decat cel unde trebuie sa fie executate si sa se produca efectele.
Cauzele care genereaza actele teroriste si organizarea gruparilor teroriste Fenomenul extremist – terorist continua sa se extinda in lume, avand drept cauze: situatia politica in contradictie cu conceptiile gruparilor teroriste; situatia economica si sociala; nationalismul etnic si ideologiile respective; fanatismul religios; crearea patriilor independente (proliferarea conflictelor regionale); cauze personale; cauze psihologice (dereglare psihica, fanatism sau instabilitate emotionala); Cel mai periculos este terorismul practicat de fundamentalistii islamici, care in ultima perioada s-a extins pe intreg mapamondul, gruparile teroriste arabe realizand fuziuni cu mafia italiana, rusa, chinezeasca si alte organizatii locale. Din ce în ce mai multe țări s-au confruntat cu atacuri teroriste. Aceste atacuri au cauzat victime și numeroase pagube materiale. Aceasta explică și interesul tot mai crescut pentru această problemă stringentă a omenirii.
Problemă majoră a acestui flagel numit terorism este că el provoacă întotdeauna victime în rândul persoanelor nevinovate (în special copii sau populație civilă în general), care nu au nici cea mai mică legătură cu motivarea și idealurile organizațiilor teroriste invocate în executarea actelor de terorism.
Atacul terorist Este un atac violent premeditat, realizat de organizatiile teroriste pentru realizarea scopurilor stabilite. Pentru a genera starea de teama, pentru a se face cunoscute si pentru a atinge unele obiective politice, organizatiile teroriste recurg la urmatoarele forme si metode de atac terorist
A. Forme directe (actele teroriste): ATENTATUL Procedeul utilizat in scopul capturarii (asasinarii) uneia sau mai multor persoane (de multe ori prin exercitarea de presiuni asupra autoritatilor statale). ASASINATUL – forma speciala de omor calificat, care reprezinta uciderea persoanelor importante (demnitari, membrii familiilor acestora, uneori teroristi tradatori). RAPIREA (SECHESTRAREA) – unor persoane importante in urma carora se impun revendicari de ordin politic, economic, militar, social, etc. .
LUAREA DE OSTATICI – metoda ce consta in rapirea, capturarea si sechestrarea de persoane (demnitari, membrii familiilor acestora, etc. ) pentru a obtine concesii (avantaje), a fi utilizate ca metoda de schimb, mijloc de presiune asupra autoritatilor si pentru a se face cunoscuti. ATENTATUL EXECUTAT PRIN FOC ARMAT IN FORTA – se adopta in vederea capturarii si nimicirii persoanei vizate si ulterior al retragerii echipelor (grupurilor) teroriste din raionul actiunii respective. Pentru desfasurarea cu succes a actiunii se executa deturnarea organelor de politie, concomitent cu indepartarea posibililor martori si blocarea circulatiei. ATENTATUL EXECUTAT PRINTR-UN ATAC ARMAT IZOLAT – executat de una - doua persoane pentru asasinari, rapiri sau sechestrari de persoane. ATENTATUL PRIN ACTIUNE ARMATA SPECIALA – denumit si “atacul nominal” se adapteaza pe baza unor informatii sigure despre persoana vizata si urmareste asasinarea sau rapirea “obiectivului” , “in liniste” , folosind armament cu amortizoare de zgomot sau arme albe si luandu- se masuri de disparitie din raionul actiunii imediat. DIVERSIUNEA – atacuri cu forte strict limitate in scopul distragerii atentiei spre zone secundare si asigurarii succesului actiunii principale. AMBUSCADA – procedeu utilizat in scopul capturarii (asasinarii) unui demnitar aflat in deplasare pe jos sau pe mijloace de transport.
B. Forme acoperite Asasinarea unor persoane, distrugere, incendierea obiectivelor prin folosirea incarcaturilor explozive, toxice, bacteriologice sau nucleare si lovirea de la distanta a tintelor – urmaresc raspandirea teroarei in randul populatiei: expedierea de obiecte explozive, toxice, bacteriologice; plasarea de incarcaturi explozive, toxice, bacteriologice; lovirea de la distanta cu mijloace telecomandate (teleghidate). C. Forme indirecte (psihologice): Intimidare, influentare si amenintare cu violenta : amenintari sau cereri adresate prin scrisori anonime (telefoane); lansarea de alarme false; amenintarea cu folosirea substantelor chimice, radioactive sau biologice.
Reţeaua teroristă contemporană, a cărei activitate este canalizată spre subminarea păcii în Occident, există şi funcţionează în baza noilor principii tehnologice elaborate de ea însăşi în procesul globalizării. Organizaţiile teroriste de astăzi nu mai sunt acele grupe de complotişti slab înarmaţi şi prost asiguraţi, ele reprezintă organizaţii specializate cu venituri de milioane, care îşi desfăşoară activitatea pe baza principiului divizării muncii, dispunând de lagăre de antrenament, adăposturi, laboratoare, cele mai noi tipuri de arme, mijloace de comunicare şi transport. Ele folosesc pe larg elaborările de ultimă oră în sfera înarmării, materiale şi echipament special, performant. Aparitia si proliferarea fenomenelor destabilizatoare de tip teroriste la nivel statal, violenta de grup, crima organizata pot pune in pericol grav stabilitatea statului, suveranitatea si independenta, valorile fundamentale ale statului de drept.
Devine tot mai actuală şi necesară elaborarea unor măsuri eficiente internaţionale şi naţionale de combatere a terorismului internaţional, iar de aici şi cercetarea mai profundă a terorismului internaţional ca factor de risc al securităţii internaţionale.
Terorismul este una dintre principalele ameninţări la adresa siguranţei cetăţeanului. Se duc campanii de combatere a terorismului, precum şi campanii de conştientizare a pericolului pe care îl prezintă. Se iau măsuri sporite de siguranţă, uneori cetăţenii cedând din drepturile lor de dragul protejării împotriva inamicului invizibil şi imprevizibil. Atacurile de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite au pus în mişcare toate motoarele luptei împotriva terorismului. Pornind de la definiția generală potrivit căreia „terorismul este o formă de manifestare acută a violenței”, totuși, se poate aprecia că aceasta nu este singura caracteristică de bază a acestui fenomen. În art. 1 din Legea 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, sunt precizate pe lângă caracteristicile enumerate în art. 1 lit. a, b, c, în plus, faptul că, sfera de acțiune a terorismului nu cunoaște limite, manifestându-se în aproape toate domeniile vieții politice și sociale cum ar fi: obținerea independenței politice a unui stat; schimbarea sau menţinerea structurii economice sau sociale dintr-un stat sau chiar dintr-o anumită regiune ș.a. Terorismul a devenit internațional în momentul apariției unor organizații și grupuri care, prin metodele și acțiunile folosite au depășit frontierele statelor, iar componența organizațiilor teroriste este formată din persoane de naționalități diferite. După această etapă se extind zonele de acțiune, dar se păstrează metodele folosite, atât cele convenționale cât și cele neconvenționale. „Acțiunile teroriste sunt pregătite, în majoritatea cazurilor, într-un alt stat decât cel unde urmează să fie executate și să producă efecte. În astfel de cazuri actele de terorism sunt de natură transnațională”.
Principalele organizaţii teroriste - Al-Qaida şi grupări afiliate acestora (Arabia saudită, Irak, Algeria) - Ansar al-Sunna (Irak) - Hezbolah - Brigăzile martirilor Al-Aqsa, comitetul pentru jihad şi rezistenţa populară, Hamas şi Brigăzile Ezze din Al Qassem (Fâşia Gaza) - Grupul Islamic armat (Algeria) - Gruparea jihad din Marea Sirie (Liban) - Abu Sayaff (Filipine) - Armata islamică din Irak (Irak) - Şoimii libertăţii kurdistanului (Turcia) - Lashkar-e-Jhangvi (Pakistan) - Grupul Salafist pentru chemare şi lupta (Algeria) - Congresul poporului din kurdistan KHK-Kongra-Gel (Turcia) - Brigăzile Abu Hafs al Masri (Marea Britanie) - Gruparea separatist basca ETA (Spania) - Grupări ale rebelilor separatist musulmani (India) - Organizaţia teroristă ISIS (Stat islamic în Irak şi Levant) Organizaţia teroristă ISIS este o organizaţie teroristă desprinsă din ramura radicală a grupării Al- Qaeda. Ţinând cont de ultimele acţiuni ale grupării - această organizaţie teroristă acţionează cu o brutalitate ieşită din comun fapt ce a dus la urmărirea şi analizarea activităţilor acestora cu o atenţie deosebită în ultimul timp.
Cele mai grave atacuri teroriste ale ultimului secol, după numărul de oameni ucişi şi răniţi sunt următoarele: 1. Statele Unite, 11 septembrie 2001 Ucişi:2.993 Răniţi:8.900
Atentatele de la 11 septembrie 2001, care au şocat întreaga lume şi au schimbat dinamica politicilor internaţionale în materie de securitate, au constat în deturnarea a patru avioane comerciale de pasageri de către 19 terorişti Al-Qaeda. Teroriştii care au preluat controlul avioanelor au prăbuşit două dintre ele în Turnurile Gemene aleWorld Trade Center din New York. Al treilea avion a fost prăbuşit în clădirea Pentagonului din Arlington, Virginia, în apopiere de Washington DC. Al patrulea avion a fost prăbuşit pe un câmp din Pensylvania.
2. Maiduguri, Borno, Nigeria, 26-30 iulie 2009 Ucişi:780 Răniţi:0 În 2009, a avut loc un conflict între Boko Haram, un grup islamist militant şi forţele de securitate nigeriene. În oraşul Maiduguri, lângă sediul poliţiei, au fost găsite 100 de cadavre. Străzile oraşului erau împânzite cu alte cadavre ale civililor împuşcaţi. Pe 28 iulie, armata a lansat o ofensivă împotriva liderului Mohammed Yusuf. A început o cursă de împuşcături prin tot oraşul. Pe 30 iulie, forţele nigeriene au ucis 100 de militanţi Boko Haram. Mohammed Yusuf, liderul Boko Haram, a fost capturat de forţele de securitate şi a fost împuşcat în timp ce era în custodia poliţiei. Teoria haosului nu justifică terorismul, nu-l argumentează şi nici nu-l explică.
3. Irak, 14 august 2007 Ucişi:530 Răniţi 1.500
Pe 14 august 2007, la ora 19.20, patru maşini-bombă au fost detonate simultan în oraşele comunităţii Yazidi, Kahtaniya şi Jazeera, în apropiere de Mosul. Acesta era cel mai tragic atac cu bombă din Irak în perioada marilor operaţiuni de luptă americane. Atacurile poartă semnătura Al-Qaeda – aceştia obişnuiesc să organizeze atacuri simultane. Totuşi, nici un grup nu a revendicat responsabilitatea pentru atacuri. Pe 3 septembrie 2007, militarii americani au declarat că l-ar fi ucis pe cel care a pregătit bombardamentele, Abu Mohammed al-Afri.
4. Abadan, Iran, 20 august 1978 Ucişi:477 Răniţi:10 Până la atacurile de la 11 septembrie, atacul terorist asupra teatrului din Abadan era foarte bine cunoscut, fiind cel mai grav act de terorism de epoca contemporană. Pe 20 august 1978, Cinema Rex din Abadan, Iran a fost încuiat pe exterior şi incendiat. Nu există foarte multe informaţii cu privire la făptuitorii actului şi la motivele pentru care au făcut acest lucru. Totuşi, se crede că agenţi ai guvernului de atunci, Mohammed Reza Pahlavi, au recurs la acest gest pentru a lichida câţiva disidenţi care se aflau în interiorul clădirii.
5. Beslan, Osetia de Nord, Rusia, 1-3 septembrie 2004 Ucişi:372 Răniţi:747 Un comando a ocupat o şcoală din Beslan, Osetia de Nord, provincie Federaţiei Ruse, între 1 şi 3 septembrie 2004. Aici au fost ţinute ostatice peste 1.200 de persoane, printre care s-au numărat şi copii. După intervenţia forţelor ruse au fost ucişi 35 dintre răpitori, dar şi sute de civili – dintre care 186 de copii. Criza a fost iniţiată de un grup armat de militanţi islamici separatişti, majoritatea ceceni şi inguşi.
6. Irlanda şi Japonia, 23 iunie 1985 Ucişi:331 Răniţi:4 Pe 23 iunie 1985, avionul Boeing 747-237B al Air India a fost distrus de o bombă, la altitudinea de 9.400 de metri. S-a prăbuşit în Oceanul Altantic, la Cork, când era încă în spaţiul aerian al Irlandei. Au fost ucişi 329 de oameni, majoritatea victimelor fiind de origine canadiană. Bombardarea zborului Air India 182 a fost sincronizată cu bombardarea unui alt avion, pe Aeroportul Narita, din Japonia. Bomba trebuia să fie plasată pe zborul Air India 301, însă a explodat înainte, ucigând 2 persoane şi rănind 4. Principalii suspecţi au fost membrii unui grup militant sikh, Babbar Khalsa. Se crede că atacul a fost un răspuns faţă de Operaţiunea Steaua Albastră condusă de India împotriva câtorva sute de practicanţi sikh. Singura persoană condamantă a fost Inderjit Singh Reyat, care a primit 15 ani de închisoare.
7. Mumbai, India, 12 martie 1993 Ucişi:317 Răniţi:1.400 Bombardamente din Mumbai din 1993 au constat în 13 explozii care au avut loc în Bombay (atunci), Maharashtra, India, vineri, 12 martie 1993. Aceste atacuri coordonate au fost cele mai distructive explozii din istoria Indiei. Atacurile au fost coordonate de Dawood Ibrahim, lider al sindicatului de crimă organizată cu baza în Mumbai, numit DCompany. Exploziile au început la ora 13.30, când o maşină-capcană a explodat în subsolul clădirii Bursei de Valori din Bombay. Exploziile au continuat până la 15.40 şi au inclus trei hoteluri, bănci, biroul regional de paşapoarte, clădirea Air India şi zone comerciale.
8. Gamboru-Ngala, Nigeria, 7 mai 2014 Ucişi:310 Răniţi:necunoscut În noaptea 5 spre 6 mai 2014, militanţii Boko Haram au atacat două oraşe din Nigeria, Gamboru şi Ngala. Într-un atac ce a durat 12 ore au fost ucişi peste 300 de oameni, iar oraşele au fost distruse. Înarmaţi cu AK-47 şi RPG-uri, cu vehicule blindate furate de la militarii nigerieni cu câteva luni înainte, pe motociclete şi camionete, membrii Boko Haram au intrat în cele două orăşele, deschizând focul în perimetrul unei pieţe foarte aglomerate – pieţele sunt deschise noaptea, când temperaturile sunt mai mici. 9. Kenya, Nairobi, 7 august 1998 Ucişi:303 Răniţi:4.954 Pe 7 august 1998, au avut loc o serie de atacuri asupra ambsadei Statelor Unite în Nairobi, Kenya. 244 de oameni au fost ucişi şi 4.877 au fost răniţi în Nairobi, după ce un camion a fost detonat în faţa ambasadei. La cinci minute distanţă de explozia din Nairobi, a avut loc o alta, în Dar es Salaam, în Tanzania, unde au fost ucişi 12 oameni. Data la care au avut loc atacurile corespundea cu cea de-a opta aniversare a sosirii forţelor americane în Arabia Saudită. Atacurile au fost conectate cu membrii grupului islamist EIJ (Egyptian Islamic Jihad), dar aduc în prim plan şi organizaţia Al-Qaeda, pe Osama bin Laden şi pe Ayman al-Zawahiri.
În Europa ultimilor ani, au existat mai multe atacuri teroriste care au atras atenţia publicului internaţional: Atacurile de la11 martie 2004 din Madrid, Spania, care s-au soldat cu 191 de morţi şi 1.876 de răniţi. Atunci, patru trenuri au fost detonate după ce la bord au fost plasate 10 rucsacuri pline cu TNT. Autorii atentatului sunt încă necunoscuţi. Un alt atac care a produs panică pe continent a fost cel din 7 iulie 2005, din Londra. Atunci, bombardarea a trei metrouri şi a unui autobuz a lăsat în urmă56 de morţi şi 784 de răniţi.Cei patru terorişti sinucigaşi sunt:Mohammad Sidique Khan, Shehzad Tanweer, Germaine Lindsay şi Hasib Hussain. Între 23 şi 26 octombrie 2002, la Moscova, a avut loc o criză similară:Teatrul Dubrovka a fost ocupat de 40-50 de ceceni înarmaţi, care spuneau că fac parte din mişcarea separatistă islamistă din Cecenia. Aceştia au luat 850 de ostatici şi au cerut retragerea forţelor ruseşti din Cecenia şi încheierea celui de-al Doilea Război Cecen. De asemenea în noiembrie 2015 Parisula fost ținta unor atacuri. Atentatele teroriste au fost o serie de atacuri armate, atentate cu bombă și o luare de ostatici, care au avut loc în capitala Franței în seara zilei de 13 noiembrie 2015 și în primele ore ale zilei următoare, în arondismentele 10 și 11 și în apropierea stadionului Stade de France, situat în Saint-Denis. Atentatele au început la ora 22:16, ora României și au fost revendicate de Statul Islamic. Au avut loc cel puțin trei explozii și șase atacuri armate. Bilantul acestor atentate a fost de 129 de morți si 352 răniți.
O strategie complexă pe termen lung Pentru a combate terorismul internațional, politica UE și guvernele membre au început în 2013 să abordeze variile probleme. De la operațiile militare anti-ISIS până la problema călătoriilor și a pașapoartelor, controlul internetului și al social media, urmărirea și supravegherea potențialilor jihadiști, contraterorismul este un domeniu foarte activ și schimbător. În lupta împotriva terorismului, instituțiile și guvernele europene ar trebui să declare public că nu există o soluție rapidă, mai ales pentru că numărul teroristilor și al simpatizanților este foarte mare. A opri mobilitatea teroriștilor și recrutarea simpatizanților este un scop pe termen mediu și lung. În interiorul granițelor sale, UE trebuie să controleze terorismul și să-și protejeze principiile de bază: statul de drept, libertățile fundamentale și coeziunea socială. Uniunea trebuie să-și protejeze reușitele anterioare, precum zona Schengen, care deși este criticată, a adus beneficii enorme cetățenilor și economiei europene.
Metodele posibile de prognozare a fenomenului terorist trebuie să se bazeze pe un sistem de indicatori şi de analiză a acestora, în primul rând, pentru stabilirea unor etaloane şi, apoi, pentru încercarea de a prevedea unele elemente cu privire la acţiunile teroriste (locaţiile aproximative, tipurile de atacuri, reţelele, organizaţiile sau grupurile care le-ar putea efectua, motivaţia etc.). Cele mai utile metode ar putea fi: metoda comparaţiei, metoda contrastelor, metoda evaluărilor succesive, metoda inductivă şi metoda analizei prin contiguitate.
Strategiile de combatere a fenomenului terorist pun şi trebuie să pună în operă numeroasele decizii politice luate în acest sens. Practic, după atacurile de la 11 septembrie 2001, nu există stat important, organizaţie internaţională, alianţă sau coaliţie care să nu fi abordat, într-o formă sau alta, problema combaterii terorismului. Uniunea Europeană promovează un sistem multilateral eficace, bazat pe Charta Naţiunilor Unite. O ordine internaţională fundamentată pe state democratice, bine guvernate constituie garanţia cea mai bună de securitate. Cu alte cuvinte, acest concept cere un sistem de strategii directe şi indirecte prin care, realizându-se dezideratele politice ale unor guvernări democratice şi ale unei politici internaţionale bazată pe Charta ONU, se înfăptuieşte, în mod indirect şi o reducere la maximum a faliilor şi zonelor care generează terorism.
1) https://cdn4.libris.ro/userdocspdf/804/Istoria%20terorismului,%20de%20la%20asirieni %20la%20jihadisti.pdf 2) http://infojurist.ro/wp-content/uploads/2016/11/TERORISMUL.pdf 3) http://www.scoalarosu.ro/RO-FILES/Info_pub/revista_pdf/9/istorie%20terorism.pdf 4) http://www.caleaeuropeana.ro/terorismul-in-europa-integrarea-si-valorile-europene-inpericol-de-ce-are-nevoie-uniunea-europeana/ 5) http://ultrapsihologie.ro/2015/11/09/terorismul-international/ 6) https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/terorismul.pdf 7) https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/stiinte-politice/terorismul-international-incontextul-globalizarii-147329.html 8) http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/LUPTAANTITERORISTA-Terorismul99.php 9) https://www.wikiwand.com/ro/Terorism 10) https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/top-10-cele-mai-dramatice-atacuriteroriste-ale-ultimului-secol 11) http://tinread.usarb.md:8888/tinread/fulltext/expo_tem3/terorism.pdf 12) http://www.caleaeuropeana.ro/terorismul-in-europa-integrarea-si-valorile-europene-inpericol-de-ce-are-nevoie-uniunea-europeana/