ASOCIATIA
SOLIDARITATEA UMANA
Proiectul “Împreuna în Europa” Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
Despre Uniunea Europeană Uniunea Europeană este o cea mai mare comunitate economică şi politică internaţională a 27 State Europene, formată cu scopul asigurării păcii, stabilităţii şi prosperităţii cetăţenilor acestora Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951, între şase ţări europene: Belgia, Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. După cincizeci de ani şi cinci valuri de aderare (1973: Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit; 1981: Grecia; 1986: Spania şi Portugalia; 1995: Austria,
-2Finlanda şi Suedia; 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria; 2007: Bulgaria şi România), Uniunea Europeană numără în prezent 27 de state membre. Misiunea Uniunii Europene
Misiunea Uniunii Europene este de a organiza
relaţiile dintre statele membre şi între popoarele acestora, într-o manieră coerentă, având drept suport solidaritatea. Principalele caracteristici ale Uniunii Europene sunt: - 27 state membre – 268 regiuni - peste 4 milioane km pătraţi - în UE trăiesc aproximativ 493 milioane locuitori (locul 3 în lume) - PIB (la nivel UE 27) – 10.948 miliarde Euro - PIB/locuitor – media UE (2005) – 23.500 Euro Principalele obiective ale Uniunii Europene Să promoveze progresul economic şi social; piaţa unică a fost instituită în anul 1993, iar moneda unică a fost lansată în anul 1999. Să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru ţările nemembre, o politică externă şi de securitate
-3comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale). Să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională, dar o completează, conferind un număr mai mare de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni). Să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie legată de funcţionarea pieţei interne şi de libera circulaţie a persoanelor.
Simbolurile Uniunii Europene Drapelul european este de culoare albastră şi prezintă un cerc constituit din 12 stele aurii. A devenit drapelul oficial al Comunităţii Europene în mai, 1986. Numărul stelelor nu are legătură cu numărul statelor membre; acestea formează un cerc şi sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas, simbolizând plenitudinea şi perfecţiunea.
-4Imnul european, adoptat în iunie 1985 de către Consiliul European de la Milano, este „Oda bucuriei”, preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Moneda unică europeană – Euro – a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999 şi a început sã fie distribuitã, în bancnote şi monede începând cu 1 ianuarie 2002. Sigla monedei este litera inspiratã din litera greceascã epsilon şi de prima literã a cuvântului Europa, iar cele două linii paralele simbolizează stabilitatea. Din mai 2000, Europa are şi o devizã – „Unitate în diversitate” – rodul unui concurs la care au participat, cu propuneri, 80.000 de tineri, între 10 şi 20 de ani. Principalele instituţii ale Uniunii Europene Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene aleasă prin vot universal direct de către cetăţeni, o dată la cinci ani. Parlamentul exercită trei puteri fundamentale: puterea legislativă, puterea bugetară şi puterea de control politic asupra instituţiilor europene. Parlamentul participă la procesul de adoptare a legislaţiei UE şi controlează activitatea Comisiei Europene. Sediul oficial al Parlamentului European este la Strasbourg, unde eurodeputaţii se întâlnesc o săptămână pe lună în sesiuni plenare. Secretariatul Parlamentului îşi are sediul la Luxemburg.
-5Consiliul Uniunii Europene este principala instanţă de decizie a UE şi asigură reprezentarea intereselor naţionale, a statelor membre şi a guvernelor lor la nivel comunitar fiind compus din miniştrii guvernelor statelor membre, responsabili de un anumit domeniu. Reglementările adoptate sunt obligatorii pentru toate statele membre şi devin parte a legislaţiilor naţionale. Consiliul Uniunii Europene are sediul la Bruxelles.
Comisia Europeană este instituţia cea mai
"revoluţionară" din sistemul comunitar, fiind motorul integraţionist al Uniunii Europene. - Comisia Europeană, apreciată drept "gardianul respectării tratatelor", este organul executiv al Uniunii Europene. În conformitate cu protocolul asupra lărgirii Uniunii Europene din Tratatul de la Nisa, Comisia încorporează un comisar din fiecare stat membru, numiţi pentru un mandat de 5 ani.
-6- În prezent, comisarul european din partea României este Dacian Cioloş, care răspunde de Agricultură. - Fondurile şi programele UE (inclusiv cele destinate ţărilor din afara UE) intră în administrarea Comisiei Europene. Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles. Curtea de Justiţie este Curtea Supremă a UE în domeniile în care se aplică legislaţia comunitară. Curtea este compusă din câte un judecător din fiecare stat membru şi este asistată de 8 avocaţi generali. Curtea are drept misiune să asigure respectarea atât a ordinii juridice comunitare în interpretarea şi aplicarea tratatelor constitutive ale Comunităţii Europene, cât şi a dispoziţiilor luate de instituţiile comunitare competente. Sediul Curţii de Justiţie este la Luxemburg. Curtea de Conturi verifică legalitatea şi regularitatea veniturilor şi cheltuielilor Uniunii Europene în vederea unei bune gestionări a bugetului european. - Membrii Curţii de Conturi sunt aleşi de către Consiliu după consultarea cu Parlamentul, pe baza propunerilor statelor membre, pe un mandat de 6 ani. Alegerea preşedintelui se face de către membrii Curţii, pentru o perioadă de 3 ani. Sediul Curţii de Conturi este la Luxemburg.
-7Valorile indivizibile şi universale ale Uniunii Europene:
Demnitate Libertate Egalitate Solidaritate
România şi Uniunea Europeana În 1974, România a devenit prima ţară din Europa Centrală şi de Est care a stabilit relaţii oficiale cu Comunitatea Europeană. Atunci a fost semnat un acord care a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferinţe al Comunităţii. Decizia politică privind aderarea României şi Bulgariei a fost luată în anul 2006 şi a fost confirmată oficial la data de 1 ianuarie 2007 drept data la care România devine membră a Uniunii Europene. -8-
Drepturile cetăţenilor europeni Cetăţenii români au devenit astfel, cetăţeni ai Uniunii Europene, şi beneficiază, pe teritoriul statelor membre ale Uniunii, de toate drepturile şi libertăţile conferite de tratatele de baza ale Uniunii Europene, după cum urmează: -Dreptul de liberă circulaţie şi de rezidenţă pe teritoriul Statelor Membre (Articolul 18 al Tratatului CE); -Dreptul de a vota şi de a putea candida pentru Parlamentul European şi în alegerile municipale ale Statului Membru în care locuieşte, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii acelui Stat (Articolul 19 al Tratatului CE); -Dreptul de a i se asigura protecţia de către autorităţile diplomatice sau consulare ale altui Stat Membru atunci când se află pe teritoriul unei ţări în care ţara să nu este reprezentată, în aceleaşi condiţii ca şi unui cetăţean al respectivului Stat Membru (Articolul 20 al Tratatului CE); -Dreptul de a se adresa cu plângeri Parlamentului European (Articolul 21 al Tratatului CE) şi dreptul de a se adresa ombudsman-ului (Articolul 21 al Tratatului CE) pentru a-i aduce la cunoştinţă acestuia orice cazuri privind administrarea defectuoasă din partea instituţiilor şi organismelor Comunităţii, cu excepţia organismelor legislative. -9-
Mai înseamnă, ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Amsterdam (cu privire la acest punct se va consulta ghidul Tratatului de la Amsterdam): -Dreptul de adresare către instituţiile europene într-una dintre limbile oficiale şi de a primi răspuns în acea limbă (Articolul 22 al Tratatului CE); -Dreptul de a avea acces, în anumite condiţii, la documentele Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei (Articolul 255 al Tratatului CE)
Avantajele aderării la Uniunea Europeană: Graniţele naţionale între statele membre au fost practic desfiinţate. Crearea pieţei unice a făcut ca bunurile, persoanele şi serviciile să poată circula liber în întreg teritoriul UE şi a deschis posibilităţi economice şi de muncă care au transformat viaţa a sute de milioane de europeni. -10-
Fără a-şi pierde caracteristicile naţionale, tradiţiile culturale cetăţenii statelor membre au devenit cetăţeni ai Europei. Gama produselor oferite la vânzare pe tot cuprinsul Uniunii Europene este mai largă decât oricând. Legislaţia a fost armonizată şi au fost elaborate noi legi comunitare cu reguli amănunţite care se aplică pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Securitate socială sporită: oriunde locuiesc şi muncesc cetăţenii UE beneficiază de o protecţie socială corespunzătoare: - durata zilei de lucru este reglementatã pentru majoritatea sectoarelor industriale; - s-au convenit drepturile minime în ceea ce priveşte concediul de maternitate şi paternitate; - costurile tratamentului medical urmat într-o altă ţară UE poate fi rambursat. - au fost stabilite condiţiile de siguranţă minimă; - dreptul la concediu plãtit este stabilit prin lege; Siguranţa alimentelor Călătorie mai rapidă şi mai uşoară Menţinerea unei concurenţe corecte, libere şi loiale: Protejarea libertăţilor
-11-
Reglementarea problemele legate de
imigraţie şi acordarea de azil - sprijinirea imigranţilor legali pentru ca aceştia să reuşească în demersul lor de a trăi şi munci în Europa - descurajarea imigraţiei ilegale prin îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în ţările în curs de dezvoltare astfel încât oamenii să se simtă bine la ei în ţară şi să nu mai imigreze. Recunoaşterea reciprocă a standardelor tehnice înseamnă că produsele care sunt vândute în mod legal într-un stat membru pot fi comercializate în toate celelalte state. Crearea de locuri de muncă :până în anul 2010, Uniunea Europeană şi-a propus să creeze 20 milioane de noi locuri de muncă, dintre care 11-12 milioane pentru femei şi 5 milioane pentru lucrătorii mai vârstnici.
Cetăţenia europeană: Cetăţeanul este întotdeauna co-cetăţean, cineva care trăieşte împreună cu ceilalţi. Cetăţeanul este o persoană care are drepturi şi îndatoriri într-o societate democratică: -12-
primul drept este acela de alege pe cei care
emit legile; prima îndatorire este aceea de a respec-ta legea, cu exercitarea libertăţii, dezvol-tarea iniţiativelor, organizarea relaţiilor cu ceilalţi în cadrul definit de lege.
În primul rând, cetăţenia reprezintă un statut
juridic şi politic: este ansamblul de drepturi şi libertăţi pe care statul le acordă cetăţenilor săi este un contract civic între stat şi individ, ca subiect al dreptului; include norme legale care definesc apartenenţa la un organism politic; implică loialitatea cetăţeanului faţă de statul care îl protejează şi îi acordă drepturi civice; implică un echilibru între drepturi şi îndatoriri; asigură accesul la viaţa publică şi participarea civică.
Cetăţenia implică justiţie socială şi egalitate în drepturi. • Componenta civilă a cetăţeniei este alcătuită din drepturile necesare pentru libertatea individuală: libertatea persoanei libertatea cuvântului -13-
libertatea gândirii şi religiei dreptul la proprietate egalitate în faţa legii etc.
• Componenta politică constă din dreptul de a participa la exercitarea puterii politice, ca membru al unui organism învestit cu autoritate politică sau ca elector al membrilor unui asemenea organism. • Componenta socială reprezintă dreptul la standardul de viaţă dominant şi patrimoniul social al societăţii; drepturile sociale sau de protecţie asigură accesul egal la ceea ce sunt considerate a fi prevederile fundamentale socialeconomice, cum sunt educaţia, sănătatea, spaţiul de locuit şi un nivel minim al venitului.
Cetăţenia europeană va completa şi nu va înlocui cetăţenia naţională.
Cetăţenia europeană are la bază principiile comune ale statelor membre: -14-
- principiul libertăţii - principiul democraţiei - principiul respectării drepturilor omului şi al libertăţilor fundamentale - principiul statului de drept - principiul respectării drepturilor specifice acordate cetăţeanului european. Obligaţii şi responsabilităţi Îndatoririle cetăţeneşti sunt responsabilităţi sau obligaţii pe care le au cetăţenii faţă de stat sau faţă de comunităţile din care fac parte. Respectarea şi asumarea responsabilităţilor cetăţeneşti înseamnă participarea la procesele democratice pentru a sigura funcţionarea acestora. Una dintre sursele responsabilităţilor este datoria civică. În primul rând avem obligaţia de a respecta drepturile celorlalţi şi de a respecta legea. Participarea cetăţenilor la viaţa comunităţii reprezintă, în egală măsură, un drept şi o responsabilitate de mare importanţă pentru comunitate. În acest sens educaţia pentru o cetăţenie democratică este considerată, pe plan european, ca prioritate, ca o responsabilitate de bază pentru toţi cetăţenii. Prin aceasta se urmăreşte promovarea unei culturi a democraţiei şi a drepturilor omului. -15-
Obligaţiile cetăţenilor români în străinătate Pe perioada şederii lor în străinătate, cetăţenii români au următoarele obligaţii: să respecte legislaţia României şi să nu desfăşoare activităţi de natură să compromită imaginea României ori care să contravină obligaţiilor asumate de România prin documente internaţionale;
să respecte legislaţia statului în care se află, precum şi scopul pentru care li s-a acordat dreptul de a intra şi, după caz, de a rămâne pe teritoriul statului respectiv, în condiţiile stabilite prin legislaţia acestuia sau prin documentele internaţionale încheiate cu România; să depună toate diligentele în vederea acordării de ajutor cetăţenilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul statului pe care se află, informând despre astfel de situaţii misiunile diplomatice şi -16-
oficiile consulare ale României din statul respectiv; în cazul stabilirii reşedinţei sau a domiciliului în străinătate, să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României; să informeze cea mai apropiată misiune diplomatică sau oficiu consular al României cu privire la orice schimbare intervenită în starea lor civilă. Misiunea Uniunii Europei pentru secolul XXI garantarea păcii, a prosperităţii şi a stabilităţii pentru cetăţenii Uniunii Europei; consolidarea reunificării continentului; asigurarea securităţii pentru cetăţenii săi; promovarea unei dezvoltări economice şi sociale echilibrate; soluţionarea provocărilor globalizării şi prezervarea identităţii popoarelor europene; favorizarea valorilor europene, precum dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului, respectarea drepturilor omului şi a economiei sociale de piaţă; Surse de informare din România A. Reprezentanţa Comisiei Europene în România – Adresa: Str. Jules Michelet, nr.18, sector 1 -17-
Calea Victoriei, Nr. 88, Bucureşti, în clădirea Bibliotecii Universitare Centrale Cod poştal: 010463 , Bucureşti - România Telefon/fax: +40 21 2035400 , Fax: +40 21 316.88.08 E-mail: representation-romania@ec.europa.eu B) Institutul European din România Website: http://www.ier.ro/ C) Comisia Europeană, Directoratul General pentru Extindere - Echipa România - Bruxelles Website: http://europa.eu.int/comm/enlargement/contac ts/a3_en.htm
D) Centrul de informare din Bruxelles
Organizaţie guvernamentală românească situată în mijlocul cursului de informaţii dintre România şi Europa, în Bruxelles. Acest centru este un furnizor proactiv de informaţie despre România şi procesul României de aderare.
-18-
Adresa web a centrului: http://www.roinfocentre.be/ E) Departamentul pentru Afaceri Europene Website: www.dae.gov.ro G) Reţeaua Eurodesk din România (informaţii pentru tineri) Website: www.ansitromania.ro H) Agenţia de Strategii Guvernamentale, Website: www.publicinfo.ro Surse de informare internaţionale A) Europe Direct – serviciu cu scopul de a furniza răspunsuri la întrebări ce vizează Uniunea Europeană. Acest serviciu poate fi apelat gratuit la numărul de telefon: 00 800 6 7 8 9 10 11 sau website-ul: http://europa.eu.int/europedirect B) Signpost Service – echipă de experţi juridici care răspund la întrebări în toate din cele 23 de limbi oficiale ale UE şi care oferă cetăţenilor asistenţă şi consiliere, atunci când aceştia au nevoie pentru a putea să-şi exercite drepturile ca cetăţeni ai UE. http://www.europa.eu.int/citizensrights/signpo st/front_end/signpost_en.htm C) Euro-Info-Centres (EICs) - Centrele de Informare Europeană. Există peste 300 de asemenea centre pe teritoriul UE care informează întreprinzătorii mici şi mijlocii în particular despre oportunităţile pieţei unice. -19-
Pentru informaţii detaliate se poate accesa http://europa.eu.int/business/en/advice/eics, sau website-ul românesc : http://www.eic.ro/ D) European Consumer Centres (Euroguichets) – reţea informală cu rolul de a furniza servicii de consiliere şi suport pentru consumatorii europeni, pe probleme legate de piaţa internă. Pentru informaţii suplimentare poate fi accesat website-ul: http://europa.eu.int/comm/consumers/redress/ compl/euroguichet/index_en.htm E) Unified Europe Direct Network – reţea informală cu rolul de a înlocui reţeaua punctelor de informare Europeană şi Carrefour. Informaţii despre această reţea vor fi disponibile curând pe website-ul: http://europa.eu.int/comm/relays/ipe_en.htm F) European Documentation Centres (EDC) – Centre de documentare care oferă informaţii despre comunităţi universitare şi centre de cercetare din ţările membre. Pentru lista completă cu adresele şi datele de contact a acestor centre, în cele 27 de state membre, puteţi accesa adresa de web: http://europa.eu.int/comm/relays/edc/index_en .htm