Monografie comuna Draganu judetul Arges

Comuna Drăganu, județul Argeș

~ COMUNA DRĂGANU ~ Judetul Arges

I. DATELE LOCALITATII Adresa: comuna DRAGANU, judetul ARGES Telefon: 0248/663310 Fax: 0248/663365 E-mail: primariadraganu@yahoo.com Cod postal: 117380 Atractii turistice: Pensiunea Timpuri Vechi, Pensiunea Padurea Verde, Islaz Sipote.

Persoane din primarie: Primar: MARIA AURELIAN Viceprimar: ENACHE ION Secretar: POSTALIU ADRIANA Contabil: RADU MARIA VIORICA CONTACTE - telefoane Primăria Drăganu: 0248 663310 Post Politie Drăganu: 0248 663309 Scoala Drăganu: 0248 663244 Dispensarul Drăganu: 0248 663243

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 1

Comuna Drăganu, județul Argeș II. DESPRE LOCALITATE Prezentare generală a comunei Drăganu Istoric În contextul localităţilor componente, cea mai veche atestare documentară se consemnează în cazul satului Drăganu. Acesta este atestat documentar iniţial în hrisovul emis de curtea domnească a lui Radu cel Mare la 9 martie 1502, prin care întareşte Jupânilor Radu şi Petre printre altele... "şi a trei parte din Drăganu, pentru ca, acestea toate, le sunt vechi şi drepte ocine". În hrisovul lui Alexandru Mircea din 14 ianuarie 1570, prin care se întaresc mai multora, ocine moştenite sau cumpărate în Păiseşti, sat desfiinţat şi reînglobat în satul Bascov, se menţionează şi hotarul "Drăganilor".

Satul Drăganu este cunoscut în Evul Mediu şi prin comerţul pe care-1 făcea în Transilvania. Astfel în 1549 valoarea comerţului realizat cu Braşovul, se ridică la 560 aspri. În harta emisă în 1835, este menţionat şi satul Drăganu care avea 54 de familii, pentru ca în 1861 să se înregistreze 154 case şi 160 familii. În 1941 comuna Drăganu era formată din 9 sate, înregistrandu-se o populaţie totală de 2358 locuitori şi un număr de 562 gospodării. Pe sate situaţia numărului locuitorilor şi a gospodăriilor se prezintă astfel: Drăganu-Olteni 645 locuitori - 155 gospodării, Băceşti 174 locuitori - 141 gospodării, Bascovele 213* locuitori - 52 gospodării, Dealul Cotmeniţei 172 locuitori - 43 gospodării, Dumbrăveşti 202 locuitori 53 gospodării, Măneşti 375 locuitori - 79 gospodării, Prislop 180 locuitori - 45 gospodării.

Date geografice Comuna Drăganu este situată în partea central-vestică a judeţului Argeş la circa 20 km de oraşul Piteşti. În componenţa sa intră 4 sate: Dumbraveşti, Drăganu-Olteni, Băceşti Prislopu Mare.

Se învecinează cu comunele: Merişani la nord-est şi est, Bascov la sud-est, Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 2

Comuna Drăganu, județul Argeș Băbana la sud, Cocu şi Cotmeana la vest şi nord-vest.

Teritoriul comunei este traversat de drumul naţional DN7 - Piteşti - Râmnicu Vâlcea.

Suprafaţa totală administrativă este de 3523 ha, iar vecinii comunei sunt: Situaţia comunei faţă de principalele localităţi şi zone şi fata de principalele căi de comunicaţie: • 20 km faţă de municipiul Piteşti, reşedinţa judeţului Argeş; • 43 km faţă de municipiul Râmnicu Vâlcea; • 12 km faţă de staţia C.F.R. Bascov pe linia Piteşti-Curtea de Argeş; • distanţele între localităţile componente sunt sub 1 km, iar distanţele dintre acestea şi centrul satului de reşedinţa sunt următoarele: 4,50 km Prislopu Mare, 5,20 km Dumbrăveşti, 1,50 km de la extremitatea satului Drăganu, 8,0 km de satul Băceşti.

Cele 3 sate: Dumbrăveşti, Drăganu şi Prislopu Mare, s-au dezvoltat paralel cu râul Bascovului, de-a lungul drumului naţional DN 7 (E81) Piteşti - Râmnicu Vâlcea, ce se constituie în principala cale de acces în comună. În satul Dumbrăveşti DN 7 face joncţiunea cu drumul comunal DC 212 spre Merişani.

Satul Băceşti s-a dezvoltat pe coasta dealului Cotmeana, la o diferenţă de nivel faţă de celelalte 3 sate de circa 90 m, pe un drum comunal neclasificat. Gruparea satelor constituente se realizează în zona mediană a comunei pe direcţia nord vest-sud est.

Legăturile între ele şi comunele învecinate se fac uşor, datorita DN 7 cu excepţia satului Băceşti.

Satele Drăganu şi Prislopu Mare prezintă o structură lineară uşor tentaculară, satul Dumbrăveşti are o structură tentaculară, iar satul Băceşti se încadrează în categoria satelor împrăştiate prezentând mai multe trupuri, adoptat formelor de relief.

Clasificarea localităţilor pe ranguri, în funcţie de importanţa în reţeaua de localităţi şi rolul teritorial conform sectiunii a IV-a din P.A.T.N. - reţeaua de localităţi Drăganu-Olteni, reşedinţa comunei - rangVI; Băceşti - rang VII; Dumbrăveşti - rangVII; Prislopu Mare - rang VII. Comuna Drăganu are pe teritoriul său administrativ 2 monumente istorice.

Toponomia localităţilor constituite: • Băceşti - toponim format prin derivare, cu ajutorul sufixului colectiv "eşti" din eponimul "Baciu" ( la origine, apelativ cu sens de "cioban care conduce o stână"), indicând prin sufix, organizarea socială pe baza de obşte a aşezării.

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 3

Comuna Drăganu, județul Argeș • Drăganu-Olteni - toponim compus pe baza apelativului "Drăganu" ,1a origine apelativul "drăgan" (specie de plantă), apelativul slav "dragă" - rale.

• Dumbrăvesti - toponim topografic format pe baza apelativului "dumbrava" şi sufixul colectiv "-eşti".

• Prislopu Mare - toponim topografic compus din apelativul "prislop" cu sens de umăr de deal ceva mai jos decât dealul însuşi şi determinativul "mare" raportat la aria geografică pe care s-a construit aşezarea.

Specificul arhitectural: Arhitectura populară specifică aşezărilor din platforma Cotmeana, casele vechi sunt, în general, joase construite din bârne de stejar, pereţii fiind fixaţi pe temelie masivă din acelaşi material. Planul format din tindă şi odaie este predominant la toate casele. În cazul caselor cu foişor de tip vâlcean sau argeşean, foişorul este dispus asimetric şi prezintă un acoperiş în 3 ape supraînalţat în raport cu acoperişul în 4 ape al apei. Stâlpii de lemn de la faţada (sala şi foişor) sunt de regulă simpli, fără ornamentaţie.

Noile construcţii din cărămidă utilizează trama veche, păstrând foişorul cu stâlpi sau calcanul de cărămida sau beton, susţinând arcaturi de diferite forme.Sala dezvoltată în lung, este ritmată de goluri mari şi mici, alternative, respectiv în platbande profilate şi arculeţe "în plin cintru".

Portul popular, cântul şi dansul, se integrează, prin dominanţa caracteristicilor tradiţionale, în aria culturii populare din zona Argeş.

Relief Comuna Drăganu este una dintre cele 93 comune ale judeţului, este caracterizată printr-un relief deluros, cu o suprafaţa totală de 3523 ha.

Din punct de vedere geomorfologic teritoriul comunei Drăganu aparţine Platformei Cotmeana, parte integrantă a Podişului Getic.

Morfologic, Platforma Cotmeana reprezintă o câmpie înaltă fragmentată de-o reţea densă de văi, aparţinând sistemelor hidrografice Vedea şi Argeş.

Principalele forme de relief din cuprinsul teritoriului comunei Drăganu sunt reprezentate prin complexul de vale ale pârâului Bascov şi dealurile înconjurătoare.

Caracteristica principală a reliefului o constituie adâncimea fragmentării a căror valori sunt cuprinse între 60 - 80 m în nord-vestul perimetrului şi 100 - 120 m în sudestul acestuia.

Valea Bascov, care drenează întregul teritoriu al comunei, îşi are obârşia în cuprinsul Platformei Cotmeana, la sud-est de satul Pieleşti, la cota de 600 m. În cadrul complexului de vale a pârâului se disting ca forme de relief albia, lunca şi versanţii.

Albia pârâului este bine exprimată , cu maluri înalte de 2 - 3 m.

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 4

Comuna Drăganu, județul Argeș Lunca are o dezvoltare restrânsă, cu lăţimi cuprinse între 150 - 300 m, prezentând un relief cvasiuniform, cu înclinare spre albia pârâului. În cuprinsul acesteia se distinge prezenţa unei terase cu înăţimi de 5 - 10 m faţă de albia pârâului, pe suprafaţa căreia se găsesc majoritatea gospodăriilor ţărăneşti aparţinând satelor Dumbrăveşti, Drăganu şi Prislopu Mare.

Versanţii văii Bascov sunt înalţi şi abrupţi, cu pante cuprinse între 15-40 % fragmentaţi de o reţea densă de organisme torenţiale, mai principale fiind: Valea Certelia, Valea Mare, Valea Bâlea, Valea Berislova, Valea Dara, Valea Bunei, Valea Vidroiului, Valea Garniţa etc. Acestea exercită o eroziune puternică atât de suprafaţă, cât şi de adâncime, determinată de valorile mari ale pantelor longitudinale (3-10 %) şi de natura litologică friabilă a formaţiunilor geologice.

Se semnalează prezenţa unor fenomene geodinamice în cuprinsul versanţilor, reprezentate prin rigole, ogase, ravene, prăbuşiri, surpaturi şi alunecări de teren. Acestea din urmă ocupă suprafeţe restrânse pe versantul drept al pârâului Bascov, pe teritoriul satului Dumbrăveşti. Sunt alunecări de mică adâncime (0,5 - 2,0 m) ale căror cauze se regăsesc în totalitatea factorilor fizico-geografici şi al celui antropic.

Cauza principală a alunecărilor de teren o constituie acţiunea combinată a gravitaţiei şi a apelor de infiltraţie, în strânsă legătură cu natura litologica argiloasă a formaţiunilor de la suprafaţa terenului.

Factorul, antropic facilitează declanşarea şi extensiunea acestor fenomene prin acţiunea de defrişare a zonelor expuse şi în general prin modul de exploatare a acestor terenuri.

Dealurile sau platourile ocupa suprafeţe restrânse. Prezintă aspect neted, de câmpie înalta, cu altitudini cuprinse între 500 m în plaiul Oii şi 450 m în dealul Prislopului, având lăţimi medii de 150 - 200 m.

Hidrografia Reţeaua hidrografică este reprezentată în principal la pârâul Bascov, în regim de scurgere temporar. Este alimentat preponderent din precipitaţiile care cad în bazinul sau hidrografic, regimul sau hidrografic fiind puternic influenţat de repartiţia în timp a acestora.

Apele mari care se produc de regula în lunile martie, dar şi în alte luni ale anului, nu inunda terenurile agricole din lunca sau gospodăriile populaţiei, pârâul având pe toată lungimea perimetrului maluri înalte de circa 2 - 3 m.

Văile pe care le primeşte din cuprinsul perimetrului prezintă regim de scurgere intermitent, cu caracter puternic torenţial, fiind alimentate în exclusivitate din precipitaţiile care cad în bazinele lor hidrografice.

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 5

Comuna Drăganu, județul Argeș O caracteristică principală a întregii reţele hidrografice o constituie scurgerea solidă cu valori ridicate, determinată de intensitatea proceselor erozionale de pe versanţi şi albii.

Clima Pentru caracterizarea climatică a teritoriului comunei Drăganu s-au utilizat valorile elementelor meteorologice de la staţia Piteşti, fiind cea mai apropiată.

Temperatura aerului (media lunară şi anuală 1962 - 1992) 1 -1,6

II -0,2

III 3,6

IV 9,9

V 15,1

VI 18,6

VII 20,3

VIII 19,6

IX 15,9

X 10,0

XI 4,8

XII 0,3

An 9,7

Data medie şi extremă a primului şi ultimului îngheţ (tmm <= 0°C).

Din punct de vedere climatic zona Drăganu se încadrează ăîn zona temperat continentală, caracterizându-se printr-un regim termic moderat faţă de câmpie cu precipitaţii medii anuale de peste 700 mm.

Populaţia La recensământul din 7 ianuarie 1992, satele componente ale comunei aveau următoarea populaţie: Satul Nr. locuitori Pondere Drăganu Olteni 632 30,8 Băceşti 325 15,9 Dumbrăveşti 549 26,8 Prislopu Mare 542 26,5 Populaţia comunei este relativ bine distribuită pe cele 4 sate componente, neexistand diferenţe foarte mari, poate cu excepţia satului Băceşti care are numai 325 locuitori (15,9 % din totalul populaţiei comunei.

La nivelul anului 2007 satele componente au următoarea componenţă: Satul Băceşti Drăganu-Olteni Dumbrăveşti Prislopu Mare Intocmit, Ilie Ruxandra

Număr loc.

317 601 519 549

Număr case 125 217 169 176 Page 6

Comuna Drăganu, județul Argeș

Observăm că faţă de 1992 proporţia locuitorilor a rămas aproximativ aceeaşi, însă se remarcă o tendinţă de scădere a numărului de locuitori.

Infrastructură Alimentare cu apă Comuna Drăganu dispune de reţea de alimentare cu apă care acoperă 75% din suprafaţa comunei. La aceasta sunt branşate 350 de gospodării. În satul Dumbrăveşti a fost realizată reţeaua şi urmează branşarea gospodăriilor.

Canalizare La nivelul anului 2009 nu există sistem centralizat de canalizare şi epurare a apelor menajere. Pentru realizarea acestei utilităţi publice a fost realizat studiu de fezabilitate. Acesta a fost depus spre finanaţare pe Programul Operaţional de mediu, iar proiectul a fost declarat eligibil. Urmează ca în perioada 2010-2012 să fie implementat proiectul.

Alimentare cu energie electrică Gospodăriile din comuna Drăganu sunt racordate la reţeaua de joasă tensiune în proporţie de 100%. De asemena la nivelul comunei este sistem de iluminat public automat.

Managementul deşeurilor solide În comuna Drăganu se realizează colectare deşeurilor de la comunatorii casnici şi persoane juridice. În judeţul Argeş este în curs de implementare proiectul „Managementul deşeurilor solide în jud. Argeş” prin fonduri ISPA. Comuna Dăganu face parte din parteneriat. Proiectul implică realizarea unor platforme de depozitare şi colectarea selectivă a deşeurilor.

Alimentare cu gaz În comuna Drăganu nu există sistem centralizat de alimentare cu gaz, locuitorii folosesc pentru încalzire lemnul.

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 7

Comuna Drăganu, județul Argeș Reț ea telefonică În comuna Drăganu exista 2 reț ele telefonice prin cablu: Romtelecom ș i RDS&RCS. De asemenea pe raza comunei există acoperire a reț elelor de telefonie mobilă naț ionale: Orange, Vodafone, Cosmote.

Sănătate În comuna Drăganu există 2 cabinete medicale individuale deservite de către 2 medici de familie ș i un asistent medical.

De asemenea există 1 farmacie deservită de 1 asistent farmaceutic. Învăţământ Comuna Drăganu dispune de următoarele dotări materiale şi umane: 3 grădiniţe cu 61 copii înscrişi şi 3 cadre didactice; 3 şcoli (învăţământ primar şi gimnazial) cu 166 elevi înscrişi şi 15 cadre didactice; În ș colile din comună sunt predate 2 limbi străine: franceza ș i engleză. În ultimii ani s-au realizat investiţii la şcolile din comună pentru modernizarea infrastructurii de bază. În comuna Drăganu există un Cămin Cultural Drăganu.

ONG-uri Pe raza comunei Drăganu activează FUNDAȚ IA COMPARTIR, ONG ce are ca obiectiv activităț ile recreative pentru tinerii (copii) din comuna Drăganu ș i nu numai.

Economia Comuna Drăganu face parte din zona de influenţă a municipiului Piteşti. Profilul economic pentru satul de reşedinţă Drăganu are funcţiunea economică agricolă cu principalele ramuri, care sunt: cultura cerealelor, creşterea animalelor şi pomicultură.

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 8

Comuna Drăganu, județul Argeș Procentul agricol faţă de suprafaţă totală este de 31,39 % iar păşunile şi fâneţele de 18,08%.

Terenul arabil şi livezile ocupă un procent de 13,31 %.

Pe suprafeţele agricole se cultivă în mare parte grâul, porumbul, cartoful.

Din analiza bilanţului teritorial se observă că din totalul de 3523 ha, 405 ha sunt ocupate cu terenuri arabile, 64 ha de livezi.

Zootehnia a cunoscut o curbă ascendentă în ceea ce priveşte numărul de animale cât şi al producţiei de carne, lapte şi lână.

Deoarece comuna dispune de 1866 ha teren împădurit se consideră că pădurea reprezintă atât potenţial natural cât şi economic valoros.

Cu toate acestea, pe teritoriul comunei, economia forestieră este puţin dezvoltată.

Deci activităţile mai importante de pe raza comunei sunt legate de agricultură, pomicultură şi creşterea animalelor.

Activitatea industrială este nesemnificativă, pe teritoriul comunei nedezvoltându-se nici o ramură industrială importantă.

Sunt totuşi o serie de societăţi comerciale cu răspundere limitată mai importante, pe care le memorăm după cum urmează: S.C. Dream S.R.L. - staţie PECO, S.C. Siblani Oii S.R.L, - staţie PECO, S.C. Racriţa Service, moară, toate în satul Drăganu.

Deasemeni pe teritoriul satului Dumbrăveşti există o cabană şi un han care va trebui modernizat şi dotat cu servicii superioare pentru o mai bună deservire a turiştilor.

S.C. Pitan Impex S.R.L. - Piteşti are o secţie (atelier) de prelucrare lemn la Dumbrăvesti unde lucrează un număr de 10 salariaţi. În satul Băceşti firma S.C. Matocader S.R.L, deţine o fermă zootehnica (fosta C.A.P.) cu un număr de 100 viţei, iar saivanul care a aparţinut C.A.P. - ului este în conservare.

Deoarece satele comunei Drăganu sunt traversate de drumul naţional DN7 Piteşti - Râmnicu Vâlcea, majoritatea au ca dotări staţii PECO, magazine şi restaurante. La fel şi în satul Prislopu Mare dotările se compun din 5 magazine, un restaurant şi o staţie PECO. Activităţi turistice în comună îşi desfăşoară activitatea un han cu 12 locuri de cazare. De asemena sunt proiectate 2 pensiuni care vor defăşura activităţi turistice şi de agrement. În comună se poate practica turismul de tranzit.

Intocmit, Ilie Ruxandra

Page 9