Orizonturi 43 / 2017 by Ovidiu Bisog

Revistă editată de elevii de la Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi” Roman

nr. XLIII

septembrie-decembrie 2017

R EDACȚIA REDACțIA

Cuprins

Director Pr. prof. Cristinel Sociu

EDITORIAL

Redactor coordonator Prof. Monica Grosu Redactori: Prof. Ciprian Mihoc Prof. Dumitrița Ionela Ursache Prof. Gabriel-Avram Ștefănucă Prof. Felicia Hopulele Ana-Maria Tancău (a IX-a B) Mihaela Ghercă (a X-a B) Daniel Mîrț (a XI-a A) Teodor Cîrjă (a XI-a A) Tehnoredactare Ovidiu Bișog

Isus Cristos – bogăția noastră – Pr. Cristinel Sociu . . . . . . . . . .

RELIGIE. SPIRITUALITATE „Tinerii, credința și discernământul vocațional” – Teodor Cîrjă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Să reconciliem diversitatea! – Ionuț Ciceu . . . . . . . . . . . . . . . . .

DIALOG ÎNTRE GENERAțII Interviu cu medicul Mihai Enea – Narcis Miclăuș . . . . . . . . . . .

Sădind frumosul în suﬂetele copiilor: vocație sau binecuvântare? – Mihaela Netedu și Beatrice Ciulin . . . .

ȘTIINțĂ. ARTĂ. EDUCAțIE

Adresa redacției Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi” Str. Ștefan cel Mare, 268/B 611040-Roman, jud. Neamț Tel./fax: 0233/741421 liceulfranciscan@yahoo.com www.liceulfranciscan.ro

A IV-a ediție a Festivității bobocilor

ISSN 2359-7356 Editura Seraﬁca Str. Teiului, 20 611047-Roman, jud. Neamț Telefon: 0233/744611

El Niño – Daniel Mîrț . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20

franciscani – Ana-Maria Tancău . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Am fost, am văzut, ne-a plăcut… Iași – mândria Moldovei – Robert Lazarovici și Teodor Cîrjă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Istoria familiei regale a României – Mihaela Ghercă . . . . . . . . . 14 Lumea toată e o scenă și noi toți actori în ea! – Alin Bogliș . . . 17 Serbarea de Crăciun – David-Marius Bălan . . . . . . . . . . . . . . . . 18

LECțIA DE DIRIGENțIE Libertate versus disciplină – Prof. Maria Cîrjan . . . . . . . . . . . . . 21 CRONICA LICEULUI – Daniel Mîrț . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi” din Roman

Orizonturi * nr. XLIII

E DITORIAL

Isus Cristos – bogăția noastră „Căci voi cunoașteți harul Domnului nostru Isus Cristos, care, pentru voi, deși era bogat, s-a făcut sărac pentru ca, prin sărăcia lui, voi să vă îmbogățiți” (2 Cor 8,9).

Încă de la început, cu multă prețuire și bucurie, transmit, în spirit fratern, cititorilor revistei liceului nostru, Orizonturi, salutul franciscan de Pace și Bine! După un parcurs de muncă și rugăciune, așteptăm cu mare bucurie și emoție sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Cristos, care înseamnă celebrarea iubirii lui Dumnezeu venit între oameni. Încă de la naștere, Isus s-a identiﬁcat cu cei mici ai lumii, cei simpli, cei neînsemnați. El nu s-a născut într-un palat, nu a fost înfășat în pânze luxoase, ci s-a născut într-o iesle săracă, tocmai pentru a ne arăta mărinimia, gingășia și bogăția dumnezeirii sale. Domnul, de-abia născut, nu vorbește, dar este cuvântul etern al Tatălui. Ieslea este o catedră, iar noi trebuie să înțelegem lecțiile pe care El ni le predă, chiar din momentul nașterii sale. În contextul marii sărbători a Crăciunului, a Nașterii Domnului într-o iesle săracă, înțelegem cel mai bine că a ﬁ sărac nu este un destin împovărător, că săracii nu sunt o problemă, sărăcia nu septembrie-decembrie 2017

e un blestem, ci este și reprezintă o resursă, o comoară din care trebuie să luăm pentru a primi și pentru a trăi bogăția divină. Comoara noastră este Isus, El este adevărata valoare ce ne definește întreaga viață, pe El trebuie să-l imităm, acolo unde ne aflăm, trăim și ne desfășurăm activitatea. Lumina și harul, pe care Cuvântul făcut om le oferă tuturor acelora care-l descoperă, ne vor umple inima de bucurie și speranță și ne vor face să descoperim sublimitatea iubirii și a demnității de fii ai lui Dumnezeu. Nimeni nu are de ce să se simtă îndepărtat de participarea la o asemenea bucurie, cu toții trebuie să alegem să ne bucurăm în Domnul, distrugător al păcatului și al morții. Să se bucure cel sfânt, căci deja se apropie victoria, să se bucure cel păcătos, care deja este chemat la viață. Dumnezeu este iubire în Sine nu numai în raport cu omul și cu întreaga lume; este iubire prin revărsarea lui spre lume. Înțelegerea faptului că Dumnezeu ne iubește ne va ajuta să ne dezvoltăm fără teamă, fără falsa modestie sau timiditate toate talentele date de El, să ne punem energiile în scopul progresului comunității și să căutăm să o facem mai umană,

pentru a exista în ea condițiile necesare pentru ca toți oamenii să ducă o viață demnă, plină de sens. Trebuie să învățăm să dăm dintr-al nostru și să ajutăm, după posibilități, instituțiile care luptă împotriva inculturii sau a condițiilor de trai inumane. Trebuie să facem tot posibilul să nu mai existe inegalitate și inechitate socială, să nu mai existe săraci care luptă în ﬁecare zi pentru supraviețuire. Odată ce am simțit privirea Domnului asupra noastră, nu o mai putem uita, nu mai putem trăi ca înainte. Viața se umple de pace în această disponibilitate absolută față de voința lui Dumnezeu, manifestată în momente foarte precise ale existenței noastre. Sărbătoarea Nașterii Domnului Isus Cristos ne îndeamnă să ne bucurăm și să trăim în același timp iubirea și bogăția pe care o revarsă Dumnezeu asupra noastră prin venirea Pruncușorului Isus în inimile noastre. De aceea, doresc din inimă tuturor elevilor, profesorilor, colaboratorilor și partenerilor noștri SĂRBĂTORI BINECUVÂNTATE, MULTĂ SĂNĂTATE ȘI ÎMPLINIRE! La mulți ani pentru anul 2018! Pr. Cristinel Sociu

R ELIGIE . S PIRITUALITATE

„Tinerii, credința și discernământul vocațional” Aceasta este tema aleasă de Biserica Romano-Catolică pentru anul pastoral 2018. Continuând linia predecesorilor săi, papa Francisc a dedicat acest an nouă, tinerilor. Tinerețea este una dintre cele mai frumoase etape ale vieții, acel moment când visăm cu ochii deschiși spre orizonturi mărețe. Pe de altă parte, este momentul când trebuie făcute cele mai importante alegeri din viață. Papa Francisc a îndemnat persoanele mai mari să fie alături de noi, să intre în lumea noastră, să împărtășească așteptările și speranțele noastre, să se lase atinse de visurile și dezamăgirile noastre. Tot Sfântul Părinte a mărturisit, la întâlnirea sa cu tinerii din Bangladesh, următoarele: „Este ceva unic în tineri: voi sunteți mereu plini de entuziasm, mereu. Și acest lucru este frumos. Și eu simt că reîntineresc de fiecare dată când vă întâlnesc”. Apogeul acestui an pastoral va fi în octombrie 2018, atunci când se va face a XV-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor, cu tema „Tinerii, credința și discernământul vocațional”. Documentul pregătitor pentru această întâlnire a fost prezentat pe 13 ianuarie 2017 și, cu această ocazie, papa a transmis o scrisoare tinerilor, în care a spus: „O lume mai bună se construiește și grație vouă, grație voinței voastre de schimbare și

grație generozității voastre. Nu vă fie frică să-l ascultați pe Duhul care vă sugerează alegeri îndrăznețe, nu întârziați atunci când conștiința vă cere să riscați pentru a-l urma pe Învățătorul”. Mulți dintre tinerii de astăzi doresc cât mai multă independență, vor să facă totul singuri, își aleg drumul în viață în funcție de profiturile rapide pe care le pot obține, iar în ceea ce privește gradul de moralitate situația e tot mai gravă. În prezent, tinerii sunt supuși și atrași, din ce în ce mai mult, de provocările timpului, de viciile care le distrug viața (alcoolul, jocurile de noroc, dependența de droguri), totul începând de la o simplă curiozitate, de la dorința de a fi „mai presus de ceilalți” sau „la fel cu ceilalți”. Prin tema propusă spre reflecție pentru anul pastoral 2018, Biserica vrea să arate tinerilor că nu sunt singuri, că au unde să se adăpostească când se simt amenințați de pericole mari. Asemenea acțiuni se realizează de mai mulți ani în Dieceza noastră de Iași, prin asociații precum Acțiunea Catolică, Asociația Scout Catolică Română, Asociația Kolping România, diferite cateheze, întâlniri diecezane ale tinerilor... Biserica ne ajută, dar trebuie și noi să o ajutăm să nu îmbătrânească, să fie mereu tânără. Sunt multe

biserici locale pe care doar persoanele în vârstă le frecventează. Trebuie să umplem din nou biserica de tineri, iar în parohii să fie o implicare cât mai mare din partea noastră. Să simțim nevoia de Cristos, de Sfânta Liturghie, de experiența sacramentală și mistică, de mântuire a sufletului. A veni la Biserică pentru altceva decât pentru Dumnezeu (întâlniri cu prietenii, socializare, concerte, campionate sportive, excursii), înseamnă a pierde timpul, pentru că nu există nevoia de Dumnezeu, ci doar de discuții, întâlniri, excursii și altele. Noi, tineri ai acestui timp, avem nevoie de Dumnezeu, de Biserică, de sprijinul părinților, al profesorilor și al tuturor persoanelor care ne pot ajuta să ne descoperim vocația, să întreprindem „un itinerar de discernământ pentru a descoperi proiectul lui Dumnezeu” cu privire la viața noastră. Trebuie știut faptul că alegerea de viață are loc în secretul propriei conștiințe. Acolo fiecare ascultă glasul lui Dumnezeu și dialoghează cu El și, la sfârșit, decide. Ajutorul altor persoane, oricât ar fi de necesar, nu poate înlocui niciodată acest dialog intim și personal. Teodor Cîrjă clasa a XI-a A

Orizonturi * nr. XLIII

R ELIGIE . S PIRITUALITATE

Să reconciliem diversitatea! Este ideea centrală a interviului dat de cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, la încheierea anului comemorativ al celor 500 de ani de Reformă protestantă (31 octombrie 2017). La deschiderea acestui eveniment comemorativ al Reformei a participat și papa Francisc, fiind prezent în catedrala luterană din Lund, Suedia, la un moment de rugăciune ecumenică (31 octombrie 2016). Participarea papei la un astfel de eveniment face parte din eforturile Vaticanului de a îmbunătăți relațiile cu luteranii. De altfel, catolicii și luteranii afirmă că vor să ceară iertare pentru cele cinci secole de divizare și sunt recunoscători pentru dialogul oficial catolic-luteran, care a început în urmă cu 50 de ani. Ei au devenit conștienți de faptul că ceea ce îi unește este mai important decât ceea ce îi dezbină: mai presus de toate, credința comună în Dumnezeu în Trei Persoane și revelația în Isus Cristos, precum și recunoașterea adevărurilor fundamentale ale doctrinei îndreptățirii. Elev fiind și participând la câteva întâlniri ecumenice alături de frații ortodocși, mă tot întreb ce atitudini trebuie să schimb, să schimbăm pentru ca relațiile dintre creștini să fie septembrie-decembrie 2017

întrețesute de unitate? În acest an școlar, studiind Evanghelia sfântului Ioan am aflat că tema centrală a acestei scrieri este convertirea, transformarea, acceptarea noutății aduse de Isus. Trăim timpuri noi, cu provocări noi, care cer răspunsuri adecvate realității pe care o trăim. Cred că a fi ecumenici înseamnă a fi deschiși spre noutate, a nu combate ideile celor de altă religie, a fi mai toleranți și a dialoga de la egal la egal. Întâlnesc, din păcate, și atitudini împotriva deschiderii spre ecumenism. Sunt persoane care resping dialogul, care sunt închise în ideile lor și refuză orice schimbare. Avem deseori de învins mai multe ispite, printre care se numără mândria, prejudecata, condamnarea sau ridiculizarea celor care nu împărtășesc propriile noastre convingeri. Noi, creștinii, ne putem uni eforturile pentru a promova libertatea religioasă acolo unde aceasta este încălcată, putem denunța orice act de terorism care destabilizează bunul mers al societății, putem lupta pentru a feri pământul de dezechilibrele provocate de folosirea inconștientă a resurselor etc. Un prilej favorabil pentru conștientizarea importanței unității

este octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor, care se desfășoară, în fiecare an, între 18-25 ianuarie. Pe lângă acțiunile care se fac de obicei cu această ocazie, se va organiza și un marș ecumenic la Roman, în Piața „Roman Vodă”. Aici va avea loc un moment de rugăciune pentru unitatea creștinilor. Evenimentul va fi organizat în centrul municipiului, fiind sprijinit de mai mulți preoți și credincioși catolici și ortodocși. Închei această scurtă reflecție cu mesajul adresat de papa Francisc Patriarhului ecumenic Bartolomeu I, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, 30 noiembrie 2017: „Catolicii și ortodocșii, mărturisind împreună dogmele primelor șapte Sinoade ecumenice, crezând în eficacitatea Euharistiei și a celorlalte Sacramente și păstrând succesiunea apostolică a slujirii Episcopilor, simt deja o strânsă apropiere unii față de ceilalți. În această zi, aducând mulțumire Dumnezeului iubirii, ascultând de voința Domnului nostru Isus Cristos și rămânând credincioși învățăturii apostolilor, recunoaștem cât de urgent este să creștem spre comuniunea deplină și vizibilă”. Ionuț Ciceu clasa a XII-a B

D IALOG

ÎNTRE GENERAȚII

Interviu cu medicul Mihai Enea • Domnule doctor, am înțeles de la profesorii care predau de mai mulți ani în școala noastră că ați fost elev al acestui liceu. Pentru a afla și noi, elevii de astăzi, câte ceva despre dumneavoastră, vă rog să faceți o scurtă prezentare. În ce an ați absolvit Seminarul Franciscan și ce v-a determinat să faceți această alegere? Mi-am dorit din copilărie, ca mulți alți copii, să ajung preot. Mi-am dorit să ajung preot din tot sufletul și am fost dispus să îmi închin viața pentru a trăi mai mult pentru alții, aspect pe care îl respect și îl pun în practică și astăzi, prin intermediul meseriei mele. Sacramentul Preoției fascinează și va atrage tineri întotdeauna, atât prin misiunea pe care o presupune, cât și prin complexitatea acesteia. Am fost mulți ani ministrant la biserica „Sfântul Anton de Padova”, din Iași, orașul în care m-am născut și în care îmi desfășor activitatea, am citit viața sfântului Anton și a sfântului Francisc, mi-au plăcut atât de mult încât am decis să trăiesc la fel, să respect sfaturile evanghelice (sărăcie, castitate și ascultare), să trăiesc în comuniune cu ceilalți și să creștem împreună (atât din punct de vedere spiritual, cât și intelectual). De aceea am ales să merg la Liceul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Francisc de Assisi”, din Roman, după finalizarea

claselor I-VIII, gândindu-mă că cel mai bine pentru mine este să merg aici, pentru că eram atras de viața franciscană. Am intrat în seminar în anul 2004 și am încheiat studiile liceale în anul 2008. • Cum au fost anii de liceu, de seminar? Pentru mine anii de seminar au fost foarte productivi, din orice punct de vedere aș privi. Au fost presărați și cu „greutăți”, dar mai mult cu aspecte de care toată viața îmi voi aminti cu multă plăcere. Un aspect signiﬁant este acela că am rămas în legătură cu foarte mulți colegi și actuali buni prieteni, care au devenit personalități ale societății și care au un rol important în producerea unei realități corecte. Mai mult decât atât, în liceu mi-am găsit modelul de viață. Am găsit persoana pe care am încercat să o urmez în ceea ce înseamnă eleganță (ﬁzică și verbală), corectitudine, determinare (pentru evoluția spirituală și intelectuală), dăruire pentru aproapele etc. Am învățat de la această personalitate să servesc ordinea, pentru că ordinea mă va servi pe mine (Serva ordinem et ordo servabit te!). Această personalitate este în mod corect poziționată la conducerea seminarului franciscan. • Și totuși, după absolvirea liceului, ați urmat alt drum decât cel pe care ați pornit inițial.

Ați ales o misiune la fel de grea, care presupune multă responsabilitate, dar și la fel de nobilă. Care este principalul motiv sau acel „ceva” care v-a atras spre medicină? Este mai mult decât alambicat și, în primă fază, incomprehensibil răspunsul la această întrebare. Indubitabil, întrebarea este foarte bună și foarte interesantă, dar, cu multă umilință, vă rog să îmi permiteți să răspund la această întrebare în momentul în care voi avea onoarea să ne vedem în cadrul unei conferințe fraterne. Ceea ce vă pot spune cu exactitate este că am decis, după cei patru ani de liceu, să îmi schimb drumul și să intru la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, din Iași. • Ce presupune această facultate? Ce specialitate ați ales? Facultatea de medicină o pot face doar cei care își doresc să sacriﬁce mult, mult, mult timp din viața lor pentru studiu. De

Orizonturi * nr. XLIII

D IALOG fapt, medicina și, mai târziu, profesia de medic presupun un studiu continuu. Îmi permit să afirm că pentru a reuși să devii medic, pe orice specialitate ar fi, inteligența, răbdarea, rezistența fizică, umilința și pasiunea sunt elementele cheie pentru a învinge, a depăși toate aspectele din sistem, unele așteptate și altele imprevizibile. După finalizarea celor șase ani de facultate, după ce reușești să treci examenul de licență (scris și oral), totul se încheie cu examenul final, examenul de rezidențiat. Este un examen care presupune să acumulezi informații pentru a fi pregătit pentru următoarea misiune, aceea de a fi doctor medic rezident. În funcție de nota pe care o obții la examenul de rezidențiat, îți poți alege specialitatea pe care o dorești. După finalizarea acestor etape, eu am ales să fiu doctor medic rezident neurochirurg. • Cum arată o zi din viața dumneavoastră? Trebuie precizat că viața unui chirurg este foarte flexibilă. De obicei, programul zilnic îl încep la ora 05:30, ajung la spital în jurul orei 07:00-07:15, verific pacienții pentru a ști evoluția fiecăruia și ziua se încheie după 10-15 ore de muncă. În plus, după aceste ore de muncă, se pot adăuga și gărzile, care pot dura de la 12 ore (garda mică), până la 24 de ore (garda mare). • Ați efectuat sau ați participat la vreo operație? După finalizarea facultății de medicină, intri într-o etapă de pregătire, așa cum am precizat septembrie-decembrie 2017

ÎNTRE GENERAȚII

mai sus, care se numește rezidențiat. În funcție de alegerea ﬁecărui medic, aplici tot ceea ce ai învățat în facultate, plus ce acumulezi în perioada de rezidențiat. Așadar, ca doctor medic neurochirurg este mai mult decât obligatoriu și necesar să participi, să te implici în tot ceea ce înseamnă bunăstarea ﬁzică și psihică a unei persoane. Un doctor rezident, în funcție de evoluția lui profesională, reușește să efectueze intervenții operatorii mai mult sau mai puțin complicate. Răspunsul la întrebarea aceasta este: Da, am participat și am efectuat până în prezent multe intervenții. • Cât ține perioada de rezidențiat? În funcție de specialitatea pe care o alegi, perioada rezidențiatului este diferită. Ca medic neurochirurg, durata rezidențiatului meu este de 6 ani. În alte specialități este egală sau mai mică: pentru medicul neurolog este de 5 ani, medicul chirurg general are o perioadă de 6 ani, medicul de familie, 4 ani etc. Așadar, în pregătirea de a deveni medic specialist neurochirurg ai nevoie de 12 ani (6 ani de facultate, plus 6 ani de rezidențiat). • În încheiere, vă rog să transmiteți un gând pentru elevii liceului nostru, ținând

cont de faptul că acum liceul are două profiluri, teologic și pedagogic. Nu știu care sunt visele voastre, nu știu cât de decepționați sunteți sau cât de mult ați muncit și munciți pentru visele voastre, dar ceea ce vă pot spune este că visul pe care îl aveți acum în mintea voastră ESTE POSIBIL! Este greu să-ți îndeplinești visul, nu este ușor deloc, este greu să-ți schimbi viața. În procesul de a vă îndeplini visul veți întâlni multă dezamăgire, eșec și multă durere. Vor fi momente când vă veți îndoi de voi înșivă. Cu multă dragoste fraternă, vă îndemn să NU RENUNȚAȚI la visele voastre. Măreția nu este acel secret scris de Dumnezeu, care îți poate scăpa printre degete, ce doar cei privilegiați vor avea. ESTE FOARTE IMPORTA N T S Ă C R E Z I C Ă T U EȘTI ALESUL! • Vă mulțumim pentru amabilitatea dumneavoastră și vă dorim mult succes pe drumul pe care l-ați ales. Să fiți un medic bun, să tratați pacienții cu profesionalism, respect și compasiune și să nu uitați să aduceți valorile creștine în practica medicală. Pax et bonum! Narcis Miclăuș clasa a XII-a A

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

Sădind frumosul în sufletele copiilor: vocație sau binecuvântare? „Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alții să vadă” (Edgar Degas). De-a lungul timpului, arta a jucat un rol important în dezvoltarea culturală și intelectuală a omenirii. Ea este cea care ne ajută să cunoaștem mai bine lumea care ne înconjoară, precum și pe cea din interiorul nostru. Desenul este considerat un „al doilea grai”, fiind o bună metodă de comunicare, dar și un mod prielnic de dezvoltare a creativității și de îmbunătățire a abilităților fizice, cognitive și emoționale. Pe parcursul orelor de educație vizuală am descoperit că fără imaginație nu poți duce la bun sfârșit o lucrare, imaginația fiind pilonul principal în realizarea unor compoziții bidimensionale sau tridimensionale.

Anul acesta școlar, ora de educație vizuală a început cu un nou cadru didactic, care ne-a ajutat să ne dezvoltăm în continuare atât creativitatea și

imaginația, cât și abilitățile motrice pe care le transmitem și le dăruim mai departe micilor noștri elevi, în cadrul orelor de practică pedagogică. Pentru că tehnica are o importanță primordială în artă, profesorii de arte plastice știu că lucrul cel mai important pentru pregătirea viitoarelor cadre didactice este inițierea lor în folosirea acesteia în graﬁcă, pictură, artă decorativă, sculptură etc. Datorită orelor de predare ținute la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, din Roman, am putut învăța că educația vizuală este deosebit de importantă, încă din primii ani de viață. Studii recente au arătat că activitățile artistice, în copilăria timpurie, dezvoltă capacitatea mentală a copiilor, ajutându-i să învețe mai repede și mai eﬁcient. Asistând la aceste ore sau chiar predând, am putut analiza îndeaproape modalitatea în care

elevii reușesc să construiască desenul, să traseze linii, să contureze forme geometrice, modul în care țineau creionul, ușurința cu care desenau, gradul de îngroșare al liniilor, încadrarea spațială. Copiii de vârstă preșcolară creează cu migală și pricepere, sub îndrumarea atentă a persoanei din fața lor, lucrări practice deosebite, originale, dar mai ales interesante prin multitudinea materialelor utilizate și a tehnicilor de lucru folosite. Cheia succesului în realizarea de către copii a unor lucrări reușite o constituie și comportamentul nostru, care trebuie să se bazeze pe dragoste față de copil, apropiere de el, încurajarea și valorizarea acestuia. În cadrul acestor ore de predare, am văzut copilul din fața noastră ca ﬁind pânza de șevalet, iar metodele și mijloacele noastre de lucru ca ﬁind culorile și pensulele. Iar dacă atunci

Orizonturi * nr. XLIII

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

când „lucrăm” punem și suﬂet, vom avea în fața noastră ceea ce ne-am dorit: adevărate „opere de artă”, căci „poți să ai talent, dacă nu lucrezi, e degeaba. Mâna trebuie să-ți umble. Și poți să desenezi bine, să ai culoarea cât de frumoasă, dacă nu pui simțire nu iese nimic. Noi, artiștii, privim cu ochiul, dar lucrăm cu suﬂetul”, spunea marele artist Ștefan Luchian. Tot ceea ce copilul creează face parte din el. De aceea, am învățat să „sărbătorim” operele de artă ale elevilor, punându-le în fața clasei. Observăm cu drag cum aceștia sunt foarte încântați și simt că, într-adevăr, creația lor este importantă. În

septembrie-decembrie 2017

acest mod li se dezvoltă gustul estetic și spiritul critic constructiv, elevii trebuind să analizeze creațiile. Ne-am entuziasmat foarte mult la practica pedagogică, deoarece am observat că, încă de la vârste foarte mici, școlarii au o imaginație bogată, fapt dovedit atât prin punerea unor nume amuzante fulgilor de zăpadă realizați de ei, cât și prin desenarea unui portret doar din linii, sau desenarea unui fluturaș din interesul pentru experiment, prin prilejuirea abordării libere a unor teme și tehnici plastice, într-o lume în care dezinvoltura universului copilăriei nu lasă loc doctrinelor. Chiar dacă orele de predare de la școlari sunt pe sfârșite, în al doilea semestru al acestui an școlar urmează lecțiile susținute la „piticii” de la grădiniță, unde munca va fi cu siguranță mai grea, dar rezultatele vor fi pe măsură! Ne place ceea ce facem și iubim să lucrăm cu copiii, mai ales cu cei ce se află la vârste atât de fragede. Lumea copilului este o lume a jocului și, în același timp, este o lume misterioasă și fabuloasă. Este minunat cum copilul, „beneficiarul de artă” și omul de mâine, reușește să pună bazele fundamentale

în această artă, iar animatorii și mentorii acestei achiziții suntem chiar noi, elevele practicante. Carlos S. Weise spunea că „în desenul magnific al aripilor de fluture se ascunde matematica lui Dumnezeu”. Tot astfel putem spune și noi despre „micile comori”. Chiar dacă statura nu îi prea ajută, fiind atât de mici și plăpânzi, ei ascund o imaginație extrem de bogată și o inteligență aparte, care trebuie ajutate să se dezvolte pentru a crea lucruri minunate. Încheiem prin a spune că toate aceste ore sunt extrem de importante în formarea noastră, iar tot ceea ce învățăm și acumulăm vom transmite mai departe, cu multă pasiune, răbdare și încredere, cum și alții au făcut-o și o fac pentru noi. Mihaela Netedu și Beatrice Ciulin clasa a XI-a B

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

A IV-a ediție a Festivității bobocilor franciscani Talentul, emoția, zâmbetul și curajul au dominat scena liceului nostru, la cea de-a IV-a ediție a „Festivității bobocilor franciscani”, care a avut loc marți, 14 noiembrie 2017, în cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Prin această activitate, elevii claselor a IX-a și-au pus în valoare punctele lor forte: originalitatea, carisma, spiritul colaborator, eleganța, atitudinea, semeția, naturalețea și umorul. În cursa pentru titlul „Cea mai talentată bobociță” și „Cel mai talentat boboc” au intrat 12 concurenți, băieți și fete, atât de la profilul teologic cât și de la profilul pedagogic. Evenimentul a fost prezentat de elevii BeatriceAlice Ciulin, din clasa a XI-a B, și Mircea Alexandru Dănuț, din clasa a XI-a A. Concursul s-a deschis cu proba de autoprezentare, urmată de

cea a testului de cultură generală, unde elevii și-au putut veriﬁca cunoștințele acumulate. Cea mai interesantă și mai așteptată probă

nuanțe ideatice și emoționale, au fost Andrei Curcan și Richard Vitan, cu sceneta „Aspirina și Piramidonul”. Vlad Țuvic, cu o

a fost cea artistică, probă care a stârnit multe aplauze în rândul publicului spectator. Aceasta a fost deschisă de către Georgiana Iacobuț, care a interpretat piesa „Pleacă” a formației Vunk. Următorii elevi care ne-au impresionat prin prestația lor artistică, reușind să redea cele mai subtile

dicție foarte bună, a interpretat sceneta „Litera P”, reușind să îmbine cuvintele cu emoția și să se conecteze la public. Lavinia Vernica a cântat, cu patos și încredere în sine, „Dă, Doamne, la om noroc!”, după versurile și melodia cunoscutei interprete Zinaida Julea.

Orizonturi * nr. XLIII

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE Pasiunea pentru dansurile populare ne-a fost dezvăluită de Gabriel Misariu și Ana-Maria Tancău, prin dansul „Cireșelul”. Spectacolul a continuat cu Larisa Pavel, care ne-a surprins plăcut prin interpretarea inedită a cântecului „Constantine, Constantine”, după versurile și melodia Floarei Calotă. Atenția publicului a fost menținută apoi de Claudiu Dancă și Narcis Ghiuzan, care au interpretat sceneta „Castravetele”, o adaptare a lui Octavian Sava, după I.L. Caragiale, prin care au stârnit amuzamentul sălii. Ne-am întors apoi în zona folclorului cu Lavinia Ghiojan, care și-a arătat calitățile vocale prin interpretarea cântecului „Ciobănaș din Iaslovăt”, după textul Margaretei Clipa și muzica lui Alexandru Havriliuc. Proba artistică a fost încheiată de Ioana Drăgan, care, împreună cu Alexandru Olaru, ne-au prezentat un vals, un poem al eleganței, prin atitudine și prin trăire. „Testul îndemânării” a fost ultima probă din concurs, unde boboceii au trebuit să extragă,

septembrie-decembrie 2017

cu paiul de băut, ﬂoricelele de porumb aﬂate într-un bol și să le mute în alt recipient, ajutați, evident, de proprii plămâni. La final, formația liceului, „Never Alone”, compusă din elevii Daniel Balint – interpret vocal, Corneliu Mihoc – interpret chitară solo, Antonio Pal – interpret chitară bass, Alexandru Verde – interpret tobe, ne-a încântat auzul cu melodii inedite: Reamonn – „Tonight”, One Direction – „Night Changes”, Enrique Iglesias – „Hero”, Sam Smith – „I’m not the only one” – și Green Day – „Boulevard of broken dreams”. Juriul, format din pr. director, Cristinel Sociu, președinte,

profesor Monica Grosu, consilier educativ, profesor Ciprian Mihoc și cei mai talentați boboci ai ediției precedente, Adelina Chelariu și Roland Enciu, a acordat titlul de „CEA MAI TALENTATĂ BOBOCIȚĂ” elevei Ana-Maria Tancău, adică subsemnatei, iar titlul de „CEL MAI TALENTAT BOBOC” lui Narcis Ghiuzan. O mulțumire aparte aducem băieților de la sunet, Corneliu Mihoc, din clasa a XII-a B, și Gabriel Jicmon, din clasa a XI-a A, pentru bunăvoință și pentru sprijin. Mulțumiri speciale aducem profesorilor diriginți ai claselor a IX-a, Felicia Hopulele și Mihaela Pal, pentru efortul și munca pe care au depus-o împreună cu noi în realizarea acestei activități relaxante și distractive. Aceleași mulțumiri le aducem și profesoarei de limba și literatura română, Monica Grosu, pentru că ne-a încurajat și ne-a ajutat să ne desăvârșim jocul actoricesc. Așteptăm, „cu suﬂetul la gură”, următorii bobocei, care să pășească pe scena amﬁteatrului liceului nostru cu același curaj și cu aceeași încredere pe care am avut-o și noi. Ana-Maria Tancău clasa a IX-a B

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

Am fost, am văzut, ne-a plăcut… Iași – mândria Moldovei În săptămâna Școala altfel: „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elevi din toate clasele profilului teologic al liceului nostru am avut privilegiul de a pleca într-o excursie cu destinația Iași, însoțiți fiind de profesorii diriginți ai claselor a XII-a A și a X-a A, Monica Grosu și Angela Dămoc, și de fr. Adrian Neculai, formator în cadrul seminarului. Dis-de-dimineață am pornit spre capitala Moldovei, cu intenția de a pătrunde și a afla despre valorile și bogăția culturală și spirituală a acestui oraș. Știm cu toții că la Iași a consfințit Mihai Viteazul, în anul 1600, unirea celor trei țări românești. Iașul a dat semnalul Revoluției Române de la 1848 și tot la Iași a fost ales, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, preludiu al marelui act istoric de unire a principatelor. Iașul reprezintă în cultura României un loc de excepție, atât prin tradiție, cât și prin existența unor instituții de cultură și artă de valoare națională și internațională. Având la dispoziție doar o singură zi, nu am avut timp să le vizităm pe toate, însă am trecut pe la câteva, considerate de noi mai importante. Prima oprire am făcut-o la Catedrala Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină”. Aici am fost întâmpinați de părintele Cornel Cadar, care ne-a deschis vechea catedrală și ne-a vorbit despre restaurarea și consolidarea clădirii și despre săpăturile

arheologice din interiorul lăcașului de cult și din sacristie. Se presupune că sub catedrală ar fi ruinele unei biserici de la sfârșitul secolului al XIV-lea. În opinia arheologilor, după cum spunea părintele, în zona catedralei s-ar afla cel mai vechi nucleu al orașului Iași. La finalul întâlnirii, am vizitat și catedrala nouă, unde ne-am rugat împreună și i-am cântat sfintei Fecioare Maria, Regină. Totodată, aici ne-am întâlnim și cu un fost elev al liceului nostru, Gabriel Cojocaru, acum student la Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, care a fost ghidul nostru pe parcursul întregii zile. Întăriți de această vizită, atât spirituală cât și culturală, ne-am continuat drumul spre Palatul Culturii, o clădire emblematică, construită în perioada 1906 -1925, în perimetrul fostei curți domnești medievale moldovenești, pe locul fostului palat domnesc. Edificiul a servit inițial drept Palat Administrativ și de Justiție. În anul 1955, destinația clădirii a fost schimbată într-una culturală, devenind gazda unor instituții culturale din Iași. Astăzi, Palatul Culturii este sediul

Complexului Muzeal Național „Moldova”, care cuprinde Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnograﬁc al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” și Centrul de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural. Cu excepția Muzeului de Istorie, care era închis la acea dată, le-am vizitat pe toate și am putut admira și stilurile arhitecturale ale construcției: neogotic, romantic și neobaroc. Pentru a aprofunda cunoștințele de istorie literară, de la Palatul Culturii ne-am îndreptat spre Casa Dosoftei, care găzduiește secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași. Aici am putut vedea exponate unicat: un Liturghier tipărit de Macarie (1508, considerat prima tipăritură de pe teritoriul românesc), Cartea românească de învățătură sau Cazanie (scrisă de mitropolitul Varlaam, în 1643, considerată prima tipăritură în limba română din Moldova), Psaltirea pre versuri tocmită (tipărită de mitropolitul Dosoftei, în 1673), o Evanghelie din 1682, ce a aparținut tot mitropolitului, Biblia de la București (tipărită de Șerban Cantacuzino, în 1688), cele mai vechi copii ale letopisețelor

Orizonturi * nr. XLIII

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

lui Grigore Ureche și Miron Costin, precum și o machetă de tiparniță din timpul mitropolitului Dosoftei, unul dintre primii care au promovat tipărirea de cărți în limba română. Schimbând traseul, am luat-o apoi spre Dealul Copou, o zonă aglomerată, frecventată în special de studenți. Aici am vizitat Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, zăbovind cel mai mult în Sala Pașilor Pierduți, în fața picturilor murale ale lui Sabin Bălașa, unul dintre cei mai cunoscuți pictori români contemporani. Am fost întâmpinați de o doamnă din cadrul secretariatului universității, de la care am aﬂat că, în atmosfera de sărbătoare a Unirii Țării Românești și a Moldovei într-un singur stat, a luat ﬁință prima instituție de învățământ superior din România, Universitatea din Iași. Inaugurată la 26 octombrie 1860, Universitatea poartă numele domnitorului căruia i se datorează acest act fundamental de

cultură românească: Alexandru Ioan Cuza. În continuare, ne-au fost prezentate facultățile din cadrul universității, printre care și Facultatea de Teologie Romano-Catolică, precum și diferite programe de studii. Un alt obiectiv vizitat de noi a fost Grădina Botanică „Anastasie Fătu”, unde, pe lângă multitudinea speciilor vegetale din diferite regiuni biogeograﬁce, am vizitat și expoziția „Flori de toamnă“. În cadrul acesteia am admirat diferite soiuri de crizanteme, tufănele, dovleci sau varză decorativă, castraveți țepoși, toate prezentate în felurite aranjamente spectaculoase. Acest obiectiv ne-a făcut să exclamăm, împreună cu psalmistul: Cât de minunate sunt lucrările Tale, Doamne, toate cu înțelepciune le-ai făcut! Nu uităm nici de Parcul Copou, mai ales de Teiul lui Eminescu, un arbore monument, probabil cel mai bătrân din Grădina Copou, unde am stat vreo câteva minute. În fața teiului se aﬂă un bust de bronz al lui Mihai Eminescu, opera sculptorului Ion Mateescu. După cum ne-a spus profesoara de română, aici este locul unde poetul își găsea inspirația. În plimbările prin Copou, Mihai Eminescu s-a îndrăgostit de tei, venind deseori să-și adune gândurile sau să discute cu

bunul său prieten, Ion Creangă, pe o bancă aflată la umbra protectoare a teiului. Alteori venea să se întâlnească și să o vadă pe Veronica Micle, locul rămânând și astăzi o mărturie a iubirii lor și un simbol al romantismului în Iași. După o zi plină, după ce ne-am hrănit sufletul cu frumusețe spirituală și culturală, ne-am îndreptat, cu pași repezi, spre Palas Mall, unde ne-am hrănit și trupul și am rămas câtva timp, schimbând impresii cu privire la obiectivele văzute. Înainte de plecarea spre casă, am vizitat și Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, construită de Vasile Lupu, boier înțelept și credincios, ajuns pe tronul Moldovei în anul 1634, dar și Catedrala Mitropolitană, unde sunt păstrate moaștele Cuvioasei Parascheva. A fost o zi minunată, o zi altfel, plină de bogății culturale și spirituale, de bucurie și voie bună! Sperăm că experiența se va mai repeta. „Sunt români care n-au fost niciodată la Iași, deși n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înțelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviință de spiritul trecutului nostru care trăiește în acest loc mai viu și mai bogat decât oriunde aiurea (...) În conștiința lui națională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut orașul care a fost și-și zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei” (Nicolae Iorga). Robert Lazarovici clasa a XII-a A și Teodor Cîrjă clasa a XI-a A

septembrie-decembrie 2017

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

Istoria familiei regale a României Puțini sunt cei care cunosc povestea familiei regale, dincolo de ce ne amintim din manualele de istorie. Așadar, e necesar să recuperăm anumite date și să descoperim adevărata poveste din trecutul monarhiei. Admirată de mulți, disprețuită tot de atâția, nimeni nu poate contesta un adevăr evident: instaurarea monarhiei în România a dat semnalul înscrierii țării noastre pe orbitele modernității și normalității. Monarhia a legat România de marile case regale ale Europei. Instalarea unui principe străin la cârma țării, într-un moment istoric diﬁcil, a fost una dintre deciziile cele mai inspirate în contextul acelor vremuri. Independentă, unirea cea mare și modernizarea statutului român au avut un numitor comun: monarhia. Când spunem monarhie, ne gândim la: regii Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I.

Carol I

Familia regală a României provine din una dintre cele mai proeminente case domnitoare din Germania Evului Mediu și din întreaga istorie a Europei: Dinastia Hohenzollern. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza din 1866, s-a decis aducerea la conducere a unui Principe dintr-o familie domnitoare străină. Alesul a fost Contele Filip de Flandra, însă acesta a refuzat tronul și astfel la conducere a ajuns Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Absolvent al școlii de artilerie de geniu din Berlin, tânărul de numai 27 de ani a ajuns în România la 8 mai 1866. Drumul către București a fost plin de peripeții, principele Carol fiind obligat să folosească un pașaport fals, deghizat fiind în om de afaceri. În contextul conflictului austriaco-german, el risca să fie arestat la Viena, fiind ofițer german. La 10 mai 1866, principele Carol a primit titlul de Domnitor și a depus jurământul în fața Adunării Parlamentare. Era începutul unei perioade de profunde schimbări în societatea românească. Căsătorit în 1869 cu Elisabeta de Wied, primul monarh al României nu a avut niciun urmaș. Fiica sa, Maria, a murit de scarlatină la numai 3 ani. Carol I l-a desemnat ca moștenitor al tronului pe Ferdinand, cel de-al doilea fiu al fratelui său mai mare. Prin aceasta se asigura continuitatea Dinastiei de Hohenzollern pe tronul României.

Stema Casei Regale

10 mai 1877 a constituit un moment extrem de important în dezvoltarea statului modern român. Independența a fost câștigată atunci pe frontul de luptă, iar Carol a avut o contribuție esențială, ﬁind comandant de oști împotriva turcilor. În 1881, Carol I primește titlul de Rege, iar Romania devine Regat. Cei 48 de ani de domnie ai săi au dus la schimbări majore în viața statului român. Regele era un om extrem de sever și disciplinat, iar Regina Elisabeta spunea despre soțul ei că „și în somn el poartă Coroana pe cap”. La începutul Primului Război Mondial, în 1914, Regele Carol I avea să închidă ochii deﬁnitiv, la vârsta de 75 de ani, lăsându-i tronul nepotului său, Ferdinand. Fiu al Principelui Leopold de Hohenzollern, fratele mai mare al Regelui Carol și al Principesei Antoneta, Ferdinand s-a născut la Sigmaringen, în 1865. Venea în România, pentru prima oară, în 1884, la numai 19 ani. Cinci ani mai târziu s-a stabilit la București, pentru a-și putea îndeplini atribuțiile de moștenitor

Orizonturi * nr. XLIII

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE al tronului României. Ferdinand s-a căsătorit, la începutul anului 1893, cu Maria de Edinburgh, din Familia Regală a Angliei. Împreună au avut 6 copii, cel mai mare, botezat Carol, ur mând să devină Regele Carol al II-lea. Ferdinand a fost încoronat rege în 1914, când avea 49 de ani. În august 1916, a luat o hotărâre dramatică, intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. Doi ani mai târziu se năștea Romania Mare, iar Ferdinand se întorcea triumfal la București, în fruntea armatei sale eroice. În 1922, la Alba Iulia, Ferdinand a fost încoronat ca primul Rege al tuturor românilor. După o domnie de 13 ani, s-a stins la numai 62 de ani, în urma unei lungi suferințe. Dincolo de Marea

Coroana de Fier

Unire, Regele Ferdinand a înfăptuit reforma agrară în 1921, împărțind pământ țăranilor, și a promulgat Constituția din 1923, fundamentală în democratizarea României. Inteligent și cultivat, dar cu o fire controversată, fiul său, Carol al II-lea, avea să zdruncine dinastia și să șubrezească democrația în România. S-a născut la 3 octombrie 1893, la Sinaia, fiind primul Rege din septembrie-decembrie 2017

dinastia de Hohenzollern născut în Romania. În timpul Primului Război Mondial, în 1918, când întreg guvernul și Casa Regală erau în refugiu la Iași, Carol a fugit la Odessa, împreună cu iubita lui, Zizi Lambrino, fiica unui maior din anturajul Curții. Acolo s-au căsătorit pe ascuns – act anulat ulterior de Tribunalul Ilfov – căsătorie din care a rezultat un fiu, Mircea. În 1921, Carol a cunoscut-o pe Elena, fiica Regelui Constantin al Greciei, cu care s-a căsătorit. La 25 octombrie 1921, se năștea Mihai, viitorul Rege al României. Însă un alt scandal avea să izbucnească în viața casei regale. Carol al II-lea a cunoscut-o pe Elena Lupescu, alături de care a fugit la Paris, renunțând la drepturile sale de moștenitor al Coroanei. S-a reîntors în țară la 6 iunie 1930 și a urcat pe tron pentru o perioadă de zece ani. Perioada 1930-1940 a fost marcată pe de-o parte de creștere economică, de o intensă dezvoltare culturală, iar pe de altă parte de o destrămare a vieții politice democratice. În 1938, Regele Carol a dizolvat partidele politice, a abolit constituția democratică din 1923 și a instaurat regimul de dictatură personală. A fost silit să abdice, în septembrie 1940, lăsând tronul fiului său, Mihai, iar puterile sale generalului Ion Antonescu. Carol al II-lea a părăsit țara împreună cu amanta sa și, după ce au locuit în mai multe țări latino-americane, s-au stabilit în Portugalia. În 1953, Carol al II-lea, suferind de cancer, s-a stins din viață. Incapabil să mai controleze dezordinea din

Regele Mihai

țară, Carol îl cheamă la putere pe generalul Ion Antonescu și îl investește cu puteri depline în stat. La 6 septembrie 1940, silit ﬁind, abdică în favoarea ﬁului său, Mihai I. Apoi, împreună cu Elena Lupescu, sub gloanțele legionarilor care îl urmăresc până la graniță, părăsește țara într-un tren special. La 3 aprilie 1953, la 59 de ani, suferind de cancer, Carol al II-lea moare, lăsând averea Elenei Lupescu, care îi supraviețuiește 25 de ani. În septembrie 1940, după renunțarea neașteptată la tron și plecarea din țară a tatălui său, Carol al II-lea, Mihai, voievod de Alba Iulia, în vârstă de doar 18 ani, este proclamat și uns rege al României, fără să jure pe Constituție, care fusese abrogată, și fără să primească girul Parlamentului, care fusese, de asemenea, dizolvat. Astfel, doar „prin grația lui Dumnezeu”, Mihai își începea cea de-a doua domnie, ca rege de drept divin,

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE dar nu și constituțional. La 23 august 1944, regele Mihai semnează armistițiul cu Aliații, care îi includea și pe comuniști, îl destituie și îl arestează pe conducătorul statului, Ion Antonescu, și-l numește pe generalul locotenent Constantin Sănătescu în fruntea guvernului. În martie 1945, obligat de ruși, Mihai I este nevoit să accepte un guvern comunist pro-sovietic, condus de Petru Groza. În luna decembrie 1947, regele Mihai este invitat urgent de Petru Groza la București pentru a discuta o „problemă de familie”. A doua zi, Mihai și mama sa se prezintă la palatul Elisabeta, fără să bănuiască faptul că garda regală fusese arestată și înlocuită cu trupe ale Ministerului Afacerilor Interne și cu soldați ai diviziei „Tudor Vladimirescu”, alcătuită în URSS, că toate legăturile telefonice fuseseră tăiate sau că întregi coloane de blindate înconjuraseră zona. La întâlnire, Groza scoate din buzunar actul de abdicare și îi acordă monarhului 10 minute spre a-l semna. Regele se retrage și studiază documentul, apoi revine și îi cere lămuriri primului ministru.

Acesta îi răspunde tăios că, dacă nu semnează abdicarea, 1.000 de studenți vor fi executați. În prima zi a Anului Nou, joi, 1 ianuarie 1947, presa publică știrea renunțării la tron a Regelui Mihai. Avea să urmeze o jumătate de secol de beznă și de singurătate. Moartea Regelui Mihai de la începutul lunii decembrie 2017 este văzută ca un mare sfârșit. Simțim, și probabil este adevărat, că el a fost și va fi ultimul rege al României. Dar, dacă ne uităm la liniștea, pacea și încrederea pe care le transmitea mereu, la acțiunile lui și ale predecesorilor săi, putem fi și optimiști. Monarhia ne-a învățat că orice moarte e prilej pentru o nouă speranță, că în orice moment tragic trebuie să privim cu încredere în viitor. Regii și monarhiile din lumea întreagă sunt asociate cu trecutul, cu istoria, cu tradițiile unei regiuni. În România, monarhia a însemnat modernitate, europenizare și viitor. Regii României au fost cei care au făcut mereu primii pași spre necunoscut; au deschis calea europeană, calea independenței și a libertății pentru România. Ultimul rege

al românilor ne-a învățat că trebuie să ne schimbăm, că trebuie să uităm trecutul și să mergem mereu înainte, drepți și cu încredere. Moartea ultimului nostru rege ne-a determinat să ne amintim trecutul. Însă este esențial să înțelegem că viitorul, schimbarea și modernizarea au fost valorile pe care Mihai I, la fel ca și predecesorii săi, le-au prețuit și promovat o viață întreagă. Încetarea din viață a Regelui Mihai I a lăsat un gol în sufletul românilor, fiindcă Majestatea Sa a reprezentat nu numai „un simbol al unității și demnității poporului român”, ci și o instituție care a avut prestigiu în România, a fost respectată și iubită de români. Astăzi este necesar, mai mult ca oricând, mai ales în conștiința și sufletul noilor generații, să fie redeșteptate și cultivate acele valori care l-au definit pe Majestatea Sa, dar și pe regii vrednici pe care România i-a avut. Printre aceste valori, cele mai importante au fost menționate de Regele Mihai în discursul istoric rostit pe 25 octombrie 2011: „Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos (…) Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea. Elita românească are aici o mare răspundere”. Mihaela Ghercă clasa a X-a B

Orizonturi * nr. XLIII

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

Lumea toată e o scenă și noi toți actori în ea! În tomna acestui an, în liceul nostru a înflorit o admirabilă inițiativă: constituirea unei trupe de teatru. Ideea a venit din partea conducerii școlii, care a contactat un regizor-coordonator, domnul Marius Cornenco, specializat în artă dramatică. Au urmat înscrierile din partea elevilor, iar apoi câteva etape de preselecție, în care fiecare iubitor al Thaliei trebuia să recite o poezie, să rostească un monolog sau să declame un text ales de el. Astfel s-a structurat o trupă de teatru în care noi, cei înscriși, eram și suntem conduși de pasiunea seducătoare a unor viitoare apariții scenice. Apoi, sub îndrumarea domnului profesor, am început să învățăm o parte din tehnicile artei actorului și să asimilăm valorile și atitudinile pe care trebuie să le dețină un actor, fie el și amator: încrederea în propriile posibilități de exprimare în public, cu scopul de a transmite gânduri și emoții, disponibilitatea pentru conștientizarea propriului potențial (fizic,

septembrie-decembrie 2017

cognitiv, emoțional) necesare exprimării artistice. Din păcate, timpul a fost destul de scurt și credem că mai avem multe de acumulat. Totul a început să se contureze abia în luna noiembrie, dar pentru că realizările acestei lumi sunt opera oamenilor ambițioși, ne-am propus să realizăm o piesă de teatru până la Crăciun. După o muncă grea și obositoare, după repetiții dure, făcute după orele de școală, am reușit să punem în scenă piesa de teatru intitulată „Renașterea speranței”. Având ca subiect întâmplările biblice ale nașterii Mântuitorului, cu tot dramatismul lor imens, piesa a fost prezentată în ziua de 20 decembrie 2017, cu ocazia serbării de sfârșit de an din liceul nostru. Succesul la public a fost indiscutabil, iar bucuria pe care am trăit-o noi, cei care am evoluat pe scenă, a fost imensă, făcându-ne sărbătorile de Crăciun mai frumoase. Credem că toți cei 15 interpreți de pe scenă și-au făcut datoria,

interpretările au fost reușite, iar satisfacția aplauzelor venite din sală ne-a încurajat să continuăm cursurile de artă dramatică. Dramaturgul englez William Shakespeare spunea: Lumea toată e o scenă și toți oamenii-s actorii. Aceste cursuri de teatru ne ajută să avem mai mult curaj în viață și să ne jucăm mai coerent rolul pe care îl avem pe marea scenă a lumii. Cu aceeași tenacitate, ne propunem ca pe viitor să realizăm un nou spectacol. Cu acesta vrem să participăm, în anul 2018, la festivalurile-concurs pentru elevi din țară. Îi mulțumim din suﬂet părintelui Cristinel Sociu, directorul liceului nostru, pentru sprijinul acordat. De asemenea, reamintim cititorilor elevi ai revistei noastre că trupa de teatru primește în continuare noi membri (fete și băieți). Înscrierile se fac la conducerea școlii sau la profesoara de română, Monica Grosu. Să ne ajute Dumnezeu să realizăm tot ce ne-am propus și să reușim să participăm la Festivalul Național de Teatru pentru elevi. Alin Bogliș clasa a X-a A

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

Serbarea de Crăciun Bucuria, emoția și liniștea Crăciunului au cuprins elevii, elevele, părinții acestora, profesorii și formatorii liceului nostru, încă din ziua de 20 decembrie, când a avut loc mult-așteptata serbare de Crăciun, în cadrul căreia au fost prezentate mai multe momente artistice, toate exprimând bucuria Nașterii Domnului și toate având nevoie de un timp de pregătire minuțioasă, ca totul să iasă bine. Spectacolul a debutat cu câteva piese corale, interpretate de grupul vocal al liceului nostru, dirijat de profesorul de muzică, Ovidiu Trifan. Putem afirma că genul colindului însumează o semnificație trinitară, prin cele trei ipostaze ale sale: Epifanie – fiind o manifestare a spiritului divin și, prin extrapolare, și a celui uman; Hierofanie – fiind nu numai un act prin care se manifestă sacrul, ci și revelarea unei entități sacre în tradiția spirituală populară; Teofanie – întrucât este și o manifestare a divinității față de spiritul și simțurile noastre, fiindcă aici Dumnezeu ne vorbește direct, prin aceste capodopere ale geniului popular. După prestația elevilor școlii noastre, au intrat în scenă copiii de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, din Roman, cu un colaj de colinde prin care ne-au înălțat sufletul și l-au făcut mai nobil și mai frumos. A urmat apoi debutul trupei de teatru a liceului nostru, care a pus în scenă

piesa „Renașterea speranței”. Din distribuție au făcut parte elevii: Alexandra Neculai (clasa a XI-a B), în rolul Mariei; Damian Beța (clasa a XI-a A), în rolul lui Iosif; Georgiana Iacobuț (clasa a IX-a B), îngerul; Alin Bogliș, Daniel Blaj (clasa a X-a A) și Liviu Anton (clasa a XI-a A), în rolul magilor; Rita Hazi (clasa a X-a B), hangița; Alexandru Olaru (clasa a IX-a A), marele sfetnic; David Bălan (clasa a X-a A), soldat; Cosmin Dulcele (clasa a XI-a A), al doilea soldat; Simona Gherghel (clasa a IX-a B), femeia milostivă; Iulia Albert (clasa a XI-a B), femeia săracă; Lucia Ștefan (clasa a IX-a B), femeia bună. Regia i-a aparținut domnului Marius Cornenco, care a putut ﬁ recunoscut într-unul dintre

personaje, mai exact în rolul lui Irod. Luminile și sunetul au fost asigurate de Corneliu Mihoc (clasa a XII-a B) și Marius Ciocoiu (clasa a IX-a B). Piesa a început cu condamnarea la moarte a unui țăran amărât, din cauza unui furt de „surcele uscate”, și a continuat cu văitările lui Irod în legătură cu obsedanta putere fără de care nu ar reuși să trăiască. În același timp, trei magi veniți din Răsărit l-au vizitat pe Irod, aducându-i la cunoștință că au venit să i se închine „noului Rege ce se va naște aici”. Înainte de a-i lăsa să plece, Irod i-a rugat pe aceștia ca, după ce îl vor găsi pe copilul nou-născut, să-l informeze de îndată, ca și el să îi ofere „ofranda lui Irod”. Iritat de această veste, le-a poruncit mai-marilor cărturari să-i spună

Orizonturi * nr. XLIII

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE unde trebuie să se nască acest copilaș, iar locul indicat de aceștia este Betleemul. Iosif și Maria ajung la un han și speră să ﬁe primiți, dar sunt alungați de o hangiță hapsână, care recunoaște că singurul zeu valabil pentru ea este banul. Venindu-i Mariei timpul ca să nască, trei

femei sărmane, aﬂate în apropierea hanului, au dus-o într-un grajd, nu departe de han. Au apărut apoi și cei trei magi, pe care hangița i-a luat în râs, la auzul că au fost călăuziți de o stea. Maria l-a născut pe Isus, iar apoi s-au înfățișat și cei doi soldați care au amenințat viața copilului, dar nu au reușit să-i facă nimic, pentru că s-a împotrivit unul dintre magi. Irod a ajuns și el la Betleem și a încercat să-și stăvilească neliniștea prin amenințarea pruncului nou-născut: „Pentru ca eu să-mi păstrez puterea, el trebuie să moară, pentru că el este uzurpatorul tronului meu și mi-e frică să nu-mi pierd puterea. De aceea trebuie omorât”. Plângând, Maria a spus: „Dacă puterea trebuie hrănită cu sânge,

septembrie-decembrie 2017

luați-mi mie viața în locul lui”, dar magul care l-a apărat pe copil i-a răspuns: „Maria, tu ai o inimă prea plină pentru lumea aceasta goală. Se va împlini profeția cea de veac și nu va muri nimeni”. Piesa s-a încheiat cu o considerație a lui Iosif: „Eripitur persona, manet res” – persoana piere, lucrul rămâne (opera supraviețuiește întotdeauna creatorului ei).

Tensiunea dramatică a fost susținută gradat de frământările și preocupările lui Irod, care își simțea tronul amenințat de un prunc. Serbarea a continuat cu Ana Maria Tancău, din clasa a IX-a B, care a recitat poezia „E Crăciun, e zi de bucurie”, și cu Loredana Nastase, din clasa a XI-a B, care ne-a încântat auzul cu melodia „De Crăciun”, a artistei Elena Gheorghe. A doua parte a spectacolului a cuprins obiceiurile și tradițiile de Anul Nou. Elevii clasei a XII-a B au prezentat Jocul Caprei, considerat una din formele elementare ale teatrului popular. Costumația

bogată, agilitatea jucătorilor, ritmul alert, versurile și strigăturile au trimis la energia renașterii, la ideea fertilizării, ca transformare cosmică. Pe durata jocului, capra a dansat, consumând energii vitale, a murit și a renăscut, simbolizând regenerarea ritualică și continuitatea vieții. Spectacolul s-a încheiat cu Plugușorul, un obicei general practicat de români cu prilejul Anului Nou, care a fost rostit de elevii clasei a XII-a A. Anul Nou marchează trecerea de la moartea simbolică a anului îmbătrânit către renașterea celui nou. Urările, pline de umor și haz, adresate profesorilor și formatorilor, au evidențiat efortul și munca depusă pentru formarea noastră, a elevilor, având în vedere și prosperitatea pentru anul care urmează. Prezentatorii serbării, Mihaela Ghercă, din clasa a X-a B, și Narcis Miclăuș, din clasa a XII-a A, au fost la înălțime prin calitatea expresiei verbo-vocale. Sărbători frumoase tuturor, pline de pacea și iubirea Pruncului Isus! David-Marius Bălan clasa a X-a A

Ș TIINȚĂ . A RTĂ . E DUCAȚIE

El Niño Este un fenomen complex de interacțiune între apele Oceanului Planetar și atmosferă, care se produce în zona tropicală a Oceanului Paciﬁc, la un interval cuprins între 3 și 7 ani. Există înregistrări descoperite în Peru, ce atestă că, din anul 1525, există acest fenomen, însă geologii au demonstrat că manifestarea lui e de peste 13.000 ani. Pe măsură ce soarele încălzește la suprafață apele din vest, adică din apropierea Indoneziei și a Australiei, aerul umed și cald se ridică în atmosferă, ceea ce generează aproape de suprafața apei o zonă de presiune scăzută. Masa de aer ascendentă se răcește și formează vapori de apă, dând naștere la ploi în această regiune. Aerul uscat este împins spre est de vânturile din straturile superioare ale atmosferei. În timp ce se deplasează spre est, masa de aer se răcește și devine mai grea, iar când ajunge deasupra statelor Peru și Ecuador începe să coboare. Acest lucru determină deasupra apelor oceanului apariția unei zone de presiune ridicată. La altitudini mici, curenții de aer, cunoscuți sub numele de alizee, se deplasează înapoi spre vest, mai precis spre Indonezia, încheind astfel circuitul. Deși a început în Peru, efectele lui El Niño asupra principalelor componente ale climei au schimbat vremea în întregul Paciﬁc ecuatorial și apoi în toată

lumea. Timp de opt luni, între anii 1997-1998, marele El Niño a dat peste cap toate caracteristicile climatice din toată lumea, ucigând aproximativ 2.100 de persoane și producând pagube materiale de cel puțin 33 miliarde de dolari. Ploile torențiale au transformat temporar o porțiune din Deșertul Sechura, din Peru, într-un lac lung de 144 km, lat de 32 km și cu o adâncime medie de 3,5 m. Indonezia a suferit luni întregi de secetă, focurile de pădure au făcut ravagii în Sumatra, Borneo și Malaezia. Fumul a călătorit până la 1600 km spre vest, limitând vizibilitatea până la 600 m. Ținând cont de avertismente, fermierii și pescarii peruani au învățat să folosească efectele pozitive ale lui El Niño. În nordul statului, pe pământurile care de obicei erau deșertice a crescut iarbă, permițând creșterea bovinelor și cultivarea unor plante în condiții de umiditate ridicată. Orezul și fasolea au putut ﬁ cultivate în zone prea aride pentru ele. Unii pescari au renunțat să prindă pește și s-au apucat de adunat creveți. Aceștia apar în cantități mai

mari, odată cu venirea apelor mai calde din timpul El Niño. Efectele previziunilor pot fi foarte importante. De exemplu, când seceta distruge recoltele din Brazilia și Indonezia, cultivatorii de cafea din Kenya au o cerere mai mare pentru cafeaua lor. Producția de ulei de palmier din Filipine scade în timpul lui El Nińo. Țările care prevăd aceste evoluții pot prospera. Indiferent de ce se va întâmpla în viitor, omenirea nu va mai fi niciodată luată prin surprindere de El Niño. Datorită previziunilor incredibil de exacte pe care climatologia le-a făcut posibile, comportamentul temperaturii Oceanului Planetar nu mai pare atât de ciudat și de diabolic, ci mai degrabă o parte obișnuită a evoluției vieții de pe această planetă. Un lucru foarte interesant este că fenomenul apare în preajma Crăciunului, iar locuitorii l-au numit El Niño, deoarece în limba spaniolă înseamnă „Copilul Domnului”, prefigurând sărbătorile ce urmează să se apropie, odată cu venirea acestui fenomen. Daniel Mîrț clasa a XI-a A

Orizonturi * nr. XLIII

L ECȚIA

DE DIRIGENȚIE

Libertate versus disciplină Actualmente ne confruntăm cu situația în care, din ce în ce mai clar, sesizăm provocările vieții și această situație se resimte pe viu și în școlile noastre. Apar tot mai multe situații diﬁcile care necesită o atitudine nouă, o abordare originală din partea cadrului didactic. În lista provocărilor pentru cei care se ocupă de educație se înscrie și problema rezistenței la educație, problema libertății și autorității, a disciplinei în educație. Cel puțin la absolvenții de liceu și cei de gimnaziu, școala trebuie să ajungă, și nu numai prin diriginți, la clariﬁcarea noțiunilor de libertate și disciplină și să procedeze în așa fel încât ele să pătrundă în comportamentul zilnic al elevilor.

Ce trebuie să știm despre libertate? În primul rând, este necesar să se înțeleagă că ești liber atunci când poți acționa după propria voință și conștiință, dar în așa fel încât să nu împiedici să se manifeste libertatea altuia. Libertatea presupune autoritate. septembrie-decembrie 2017

Luate separat, ele nu pot ﬁ înțelese decât parțial, limitat. Autoritatea este un sprijin pentru rezolvarea unei situații noi sau pentru ieșirea dintr-o situație nouă, pe care elevul consideră că nu o poate depăși singur în mod adecvat; este un sprijin pe care îl cere și pe care îl recunoaște. Pe de altă parte, disciplina este o formă de libertate. Este eliberarea de lene și letargie, eliberarea de așteptările și cererile celorlalți, eliberarea de slăbiciune, frică și îndoială. Disciplina dă posibilitatea unei persoane să își descopere individualitatea, puterea interioară și talentul înnăscut. Și, din acel moment, ﬁecare devine stăpânul propriilor gânduri și emoții. Eu sunt una dintre persoanele care iubesc disciplina, deși mărturisesc că nu a fost așa de la început. La prima vedere, de ce ar iubi cineva disciplina? Pare că este o limitare, o condiționare autoimpusă. Și totuși, dacă privim mai atent, oamenii disciplinați sunt cei cu adevărat liberi, iar cei care caută cu orice

preț libertatea sunt cei condiționați și constrânși. Disciplina este abilitatea de a te mobiliza să treci la acțiune, indiferent de starea emoțională în care ești. Iar a trece la acțiune este o caracteristică fundamentală a oamenilor remarcabili. Există persoane care afirmă că viața bazată pe ordine și disciplină ar uniformiza oamenii și le-ar știrbi din personalitatea lor. Fără îndoială că omul are nevoie de libertate pentru a se realiza deplin. Dumnezeu însuși i-a dat-o. A fost creat liber și în libertate trebuie să se dezvolte. Însă, în calitate de component social, el trebuie să se încadreze într-o ordine care să dea tărie și să armonizeze colectivitatea în sânul căreia se mișcă. S-ar părea că aceste afirmații sunt contradictorii. Cum se poate împăca libertatea cu ordinea și disciplina? Aceste două atribute ale omului, în aparență antagonice, cum sunt libertatea, pe de-o parte, și disciplina, pe de alta, coexistă perfect în el, fără conflicte, fără mutilarea niciuneia dintre ele, dacă sunt armonizate de o a treia

L ECȚIA

componentă, situată în sufletul omului și mai importantă decât toate, iubirea. Numai când lipsește aceasta, celelalte două eșuează, acționând fiecare din ele independent și anarhic. Disciplina mai înseamnă să acționezi în timp ce gândești pe termen lung și nu doar să simți pe termen scurt, adică să sacrifici plăcerea temporară în favoarea beneficiului semnificativ pe termen lung. Concret, această modificare de perspectivă îți schimbă comportamentul neproductiv astfel: continui să lucrezi la un proiect și, după ce entuziasmul de început a trecut, mergi la sală, când tot ceea ce

DE DIRIGENȚIE

vrei este să stai tolănit la TV toată ziua, te trezești mai repede dimineața și lucrezi cu tine și pentru tine, spui „nu” atunci când ești tentat să renunți la dietă, îți veriﬁci emailurile de mai puține ori pe zi și nu non-stop. Cu siguranță că ar ﬁ mai plăcut să stai întins în patul tău comod și călduros, însă trebuie luată decizia că această „plăcere” e necesar să se subordoneze uneia mai mari, care are legătură cu scopul tău în viață. În procesul realizării educației, cadrul didactic este actorul principal. De el depinde cum și în ce măsură elevul se va dezvolta, va progresa, în esență, în

ce măsură va fi liber. Dar cel mai important model este cel al părinților. Ei reprezintă factorul major care va influența modul în care își vor trăi viața copiii lor și apoi, aceștia, la rândul lor, își vor educa (conștient sau inconștient) proprii copii și așa mai departe, din generație în generație. Prin urmare, trebuie să decidem acum dacă vrem să lăsăm în urma noastră, în familia noastră, un model de om disciplinat și liber, sau, din contra, un model „sufocat” de toane, schimbări de stare, frică și indecizie în acțiune. Trebuie să devenim persoane disciplinate și să îi inspirăm și pe alții. Să observăm cu sinceritate, de-a lungul vieții, ce ne-a adus disciplina și ce ne-a adus libertatea sub forma „fac ce vreau, când vreau”. Să tragem concluziile și să acționăm în consecință. Întrebarea e, în cele din urmă, ce-o fi mai bun pentru copiii noștri – o disciplină strictă, în care n-au voie să încerce nimic decât cu acordul profesorilor care au mai multă experiență de viață decât ei, sau un regim mai relaxat, în care elevii sunt lăsați să se mai și dea cu capul de pragul de sus? Pe termen lung, ce e mai eficient în formarea unui tânăr: disciplina strictă sau libertatea de acțiune? Pentru toate motivele mai sus enumerate, e esențial să studiezi și să practici disciplina. E probabil cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru tine. „Ordinea fără libertate și libertatea fără ordine sunt la fel de dăunătoare” (Theodore Roosevelt). Prof. Maria Cîrjan

Orizonturi * nr. XLIII

C RONICA

LICEULUI

Deschiderea anului școlar 2017-2018 Luni, 11 septembrie 2017, a avut loc deschiderea anului școlar 2017-2018. Ceremonia solemnă a început la ora 10.30, în Capela Mare a Seminarului, cu sfânta Liturghie prezidată de pr. Virgil Blaj, secretar provincial, împreună cu pr. Cristinel Sociu, directorul liceului, pr. Marius Bîlha, rector de formare în cadrul Institutului Teologic Franciscan, și alți părinți formatori din cadrul seminarului. La începutul Sfintei Liturghii, pr. Cristinel Sociu a salutat prezența părintelui Virgil Blaj, a celorlalți preoți, a profesorilor, a elevilor de la profilul teologic și de la profilul pedagogic, a părinților și a autorităților locale, iar la sfârșitul acesteia a adus un cuvânt de mulțumire și recunoștință, pentru prezență și pentru susținere, Provinciei Franciscane, Primăriei Municipiului Roman, reprezentată de doamna Doina Păvăloaei, Inspectoratului Școlar Județean Neamț, reprezentat de doamna inspector Maria Ghiniță. Totodată, a prezentat directorul adjunct al liceului nostru, în persoana profesorului Nicușor Pop, menționând faptul că, începând cu acest an școlar, liceului nostru i-a fost arondată Școala Gimnazială „Costache Negri”, din Roman. După încheierea sfintei Liturghii, am avut onoarea să fim vizitați de primarul orașului nostru, Lucian-Ovidiu Micu, care, împreună cu părintele director, a trecut pe la fiecare clasă și a urat elevilor și profesorilor succes și multe realizări. „Let’s Do it, Romania” Sâmbătă, 23 septembrie 2017, în cadrul programului „Let’s do it, Romania”, voluntari ai diferitelor licee din Roman s-au adunat pe malul stâng al râului Moldova, cu scopul de a colecta deșeurile, care, mai apoi, vor fi reciclate. De la liceul nostru au participat elevii claselor a IX-a A și a X-a A, care au adunat 20 de saci plini cu deșeuri reciclabile. Prin această acțiune, tinerii participanți au reușit „să lase lumea puțin mai bună decât au găsit-o” (Baden Powell). La eveniment a participat și conducerea Primăriei municipiului Roman, primarul Lucian Micu, felicitându-i pe tineri pentru implicare. Elevii liceului nostru au fost însoțiți de prof. Felicia Hopulele și pr. Sebastian Cochior. septembrie-decembrie 2017

C RONICA

LICEULUI

Noaptea Cercetătorilor Europeni Vineri, 29 septembrie 2017, Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău a fost, pentru a cincea oară consecutiv, gazda unui eveniment deosebit de apreciat în rândul tinerilor. Este vorba despre Noaptea Cercetătorilor Europeni, un proiect național ce se adresează minților curioase și care își propune să arate publicului interesat ce înseamnă să fii cercetător și cât este de interesantă munca de cercetare. Un grup de nouă elevi ai liceului nostru, însoțiți de prof. Simona Ajudeanu și prof. Nadia Chelaru-Vizir, precum și de preoții Mihai Dâscă și Alin Burlacu, au luat parte la câteva dintre activitățile propuse de către organizatori. Într-o atmosferă fascinantă, tinerii au avut șansa de a descoperi universul captivant al științei, precum și pe oamenii din spatele experimentelor. Olimpiada locală a sportului la cros Sâmbătă, 30 septembrie 2017, s-a desfășurat olimpiada locală de cros, organizată de Primăria municipiului Roman, în cadrul căreia elevi, de la gimnaziu și de la liceu, s-au întrecut pentru a obține cele mai bune rezultate. Printre concurenți s-au numărat și reprezentanții liceului nostru, Cătălin Horvat, din clasa a X-a A, și Andrei Anton, din clasa a XI-a A, fiind îndrumați și coordonați de prof. Irinel Severin. Colegul nostru, Andrei Anton, s-a afirmat prin rezultatul său deosebit, obținând locul I, calificându-se astfel la etapa județeană, care se va desfășura la Piatra Neamț. Simpozion internațional „Tineri, conexiune, discernământ” Luni, 2 octombrie 2017, Institutul Teologic Franciscan, Academia „Petru Tocănel” și liceul nostru au organizat un simpozion internațional cu tema: „Tineri, conexiune, discernământ”. La acest eveniment au fost prezenți elevii claselor a XII-a A și B și ai clasei a XI-a A. În cadrul acestui simpozion s-a făcut o analiză a orizontului social al tinerilor și s-au dat posibile răspunsuri la o preocupare fundamentală a acestora: „Ce vreau să fac cu viața mea?”. O prezență deosebită la acest eveniment a fost Mons. Patrik Kelly, arhiepiscop emerit de Liverpool, care ne-a oferit o frumoasă lecție de viață, ajutându-ne să înțelegem mai bine gravitatea utilizării în exces a tehnologiei prezente astăzi pe piață. 24

Orizonturi * nr. XLIII

C RONICA

LICEULUI

Sărbătoarea sfântului Francisc de Assisi Miercuri, 4 octombrie 2017, s-a celebrat solemnitatea sfântului Francisc de Assisi, patronul spiritual al Institutului Teologic Franciscan și al liceului nostru. În cadrul sfintei Liturghii de la ora 10.30, prezidată de PS Aurel Percă, episcop auxiliar al Diecezei de Iași, a fost hirotonit diacon un fost elev al liceului nostru, fr. Cristinel Gal. Alături de episcopul diecezei noastre au concelebrat alți doi episcopi, PS Patrick Kelly și PS Christopher Budd, Ministrul Provincial, pr. Teofil Petrișor, și un număr impresionant de preoți. La sărbătoare au fost prezenți elevii și profesorii școlii noastre, reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean Neamț, primarul municipiului Roman și numeroși credincioși din Roman și din împrejurimi. Ziua Mondială a Educației Joi, 5 octombrie 2017, toți elevii liceului nostru s-au adunat în amfiteatru pentru a sărbători ,,Ziua Internațională a Educației”, aducându-și aminte cu mare bucurie de persoanele care au avut și au o contribuție semnificativă în formarea lor intelectuală, umană și spirituală. Activitatea a început prin prezentarea unui material power point, cu istoricul acestei zile, după care a urmat un moment artistic dedicat dascălilor, în semn de apreciere, respect și prețuire pentru munca desfășurată. La sfârșitul programului artistic, prof. Monica Grosu, care a coordonat întreaga activitate, a organizat un concurs de cultură generală, la care au participat elevi reprezentanți de la toate clasele. Premiul I a fost obținut de clasa a XI-a A, premiul II i-a revenit clasei a XII a A, iar premiul III, clasei a XII-a B. A fost acordată și o mențiune, pe care a obținut-o clasa a XI-a B. În încheiere, părintele Cristinel Sociu, directorul liceului, a amintit de importanța dascălilor în viața fiecărui elev, mulțumindu-le la toți profesorii pentru activitatea pe care o desfășoară în cadrul liceului nostru. Alegerea Consiliului Școlar al Elevilor Marți, 10 octombrie 2017, a avut loc alegerea pentru ocuparea funcțiilor de președinte, vicepreședinte și secretar în cadrul Consiliului Școlar al Elevilor. Pentru funcția de președinte au candidat elevii Mircea Dănuț și Teodor Cîrjă, din clasa a XI-a A, pentru funcția de vicepreședinte, Beatrice Ciulin, Roxana Bulai, din clasa a XI-a B, și Ana Maria Tancău, din clasa a IX-a B, iar pentru funcția de secretar au candidat Mihaela Ghercă, din clasa a X-a B, și David Bălan, din clasa a X-a A. septembrie-decembrie 2017

C RONICA

LICEULUI

În urma votului exprimat de ﬁecare elev al școlii, Mircea Dănuț a fost ales în funcția de președinte, Beatrice Ciulin, vicepreședinte, iar Mihaela Ghercă, în funcția de secretar. Activitatea a fost organizată de membrii Biroului Executiv al Consiliului Școlar al Elevilor din anul școlar trecut și coordonată de consilierul educativ, prof. Monica Grosu.

Vizita PS Christopher Budd, episcop emerit de Plymouth Miercuri, 11 octombrie 2017, liceul nostru a fost vizitat de PS Christopher Budd, episcop emerit de Plymouth, fiind însoțit de pr. Robert Searle din Australia. În scurta vizită efectuată la Seminarul nostru, au avut prilejul de a trece prin sălile de clasă și de a dialoga cu seminariștii, pe care i-a încurajat și binecuvântat în drumul lor educațional și formativ. Simulare de cutremur Vineri, 13 octombrie 2017, fiind Ziua Internațională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale, în municipiul Roman s-a desfășurat un exercițiu de alarmare publică pentru simularea situației producerii unui cutremur. Conform unui comunicat de presă al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei municipiului Roman, pe timpul exercițiului s-au acționat mijloacele de alarmare, astfel: la ora 9.45, cu sirenele electrice, s-a introdus semnalul „Alarmă la dezastre“, care a fost compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele; în jurul orei 10.00, cu sirenele electrice, s-a introdus semnalul „Încetarea alarmei“, care a constat dintr-un sunet continuu cu durata de 2 minute. La recepționarea semnalului, elevii și-au reluat activitățile curente. Olimpiada Județeană de Cros Sâmbătă, 14 octombrie 2017, s-a desfășurat Olimpiada Județeană de Cros a elevilor din învățământul preuniversitar. Elevul Andrei Anton, de la clasa a XI-a A, care obținuse locul I la etapa locală, s-a calificat acum la etapa națională. După antrenamente epuizante și o pregătire intensivă, a reușit să țină piept concurenților din întregul județ, obținând o performanță deosebită, locul I. Îl felicităm pentru această nouă reușită și îi urăm mult succes la etapa națională! 26

Orizonturi * nr. XLIII

C RONICA

LICEULUI

Inițiativa globală pentru tineret Marți, 17 octombrie 2017, la Colegiul Național „Roman-Vodă” s-a desfășurat o conferință cu titlul „Succesul este în tine”, în cadrul săptămânii „Inițiativa Globală pentru Tineret”. Conferința a fost susținută de prof. dr. Adriana Maria Robu și de notarul Andreea Neculai, traineri dezvoltare personală. Elevi din cadrul școlii noastre, de la clasele a XII-a, împreună cu prof. Anca Lungu, au participat la această sesiune de comunicare interpersonală. Scopul participării a fost acela de a trezi în rândul adolescenților interesul pentru formarea și dezvoltarea personală, în acord cu societatea concurențială. Ziua Armatei Miercuri, 25 octombrie 2017, reprezentanți ai armatei, ai autorităților publice locale, profesori, elevi și zeci de civili au fost prezenți în Cimitirul Eternitatea din Roman pentru a sărbători împreună Ziua Armatei, printr-un ceremonial militar-religios. După discursurile oficialilor, au urmat depunerile de coroane și defilarea Gărzii de Onoare. Elevii clasei a XI-a A, din cadrul liceului nostru, însoțiți de pr. Mihai Dâscă, au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor. Vizita PS Nicolas Brouwet, episcop de Lourdes și Tarbes Vineri, 27 octombrie 2017, am avut bucuria de a avea în mijlocul nostru pe PS Nicolas Brouwet, episcop de Lourdes și Tarbes, fiind însoțit de pr. Petru Andrieș și pr. Mihai Percă. Au vizitat spațiile și laboratoarele din cadrul Seminarului nostru, unde își desfășoară seminariștii activitățile zilnice, și au purtat un dialog cu elevii, profesorii și preoții formatori, fiind încântați de munca depusă pentru educația și formarea tinerilor. Pelerinaj la Cacica-Suceava Sâmbătă, 28 octombrie 2017, elevii claselor a XII-a, însoțiți de pr. Cristinel Sociu și de fr. Adrian Neculai, au participat la pelerinajul anual al absolvenților, la sanctuarul marian de la Cacica, organizat de Oficiul pentru Pastorația Școlară și Predarea Religiei în Școli din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Scopul pelerinajului a fost invocarea binecuvântării lui Dumnezeu, prin mijlocirea Fecioarei Maria, pentru examenele ce vor urma și pentru călăuzire pe calea menită fiecăruia. Elevii s-au bucurat și de prezența PS Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași și responsabil cu învățământul în Conferința Episcopilor din România. septembrie-decembrie 2017

C RONICA

LICEULUI

„Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!” În perioada 13-17 noiembrie 2017 a avut loc săptămâna „Școala altfel”, în care s-au desfășurat diverse activități, propuse, în prealabil, de elevi, părinți și profesori, care au avut menirea să ne îmbogățească cunoștințele, să ne dezvolte stima de sine, comunicarea interpersonală, creativitatea, nivelul cooperării, competențele sociale, abilitățile practice, dar și să întărească relația elev-profesor. Printre activitățile desfășurate s-au numărat vizitele făcute la Arcelor Mittal, Complexul Arhiepiscopal Roman, Casa „Calistrat Hogaș”, Fabrica de zahăr – Danubiana, redacții de presă și televiziune locale, muzee din oraș, Departamentul de pompieri, Judecătoria Roman, Sinagoga din Roman. O zi din această săptămână a fost dedicată excursiilor organizate la Iași și Bacău, iar în celelalte zile au avut loc dezbateri pe diverse teme (siguranța pe internet, prevenirea traficului de persoane, prevenirea delicvenței juvenile cu infracțiuni săvârșite de minori, pericolul drogurilor, codul bunelor maniere), realizate de specialiști în domeniu. Totodată, s-au desfășurat diverse întreceri sportive, activități culinare și de voluntariat, concursuri de artă fotografică și pictură. Aceste activități au fost coordonate de toți profesorii școlii, în funcție de orar. Festivitatea bobocilor franciscani Marți, 14 noiembrie 2017, în amfiteatrul liceului nostru a avut loc a IV-a ediție a Festivității bobocilor franciscani, desfășurată în cadrul programului „Școala altfel”. Elevii din clasele a IX-a A și B și-au etalat talentele, în speranța de a câștiga titlurile de „Cea mai talentată bobociță” și „Cel mai talentat boboc”. În urma reprezentației fiecărui concurent, juriul i-a desemnat pe eleva Ana-Maria Tancău, din clasa a IX-a B, și elevul Narcis Ghiuzan, din clasa a IX-a A, ca fiind cei mai talentați boboci ai acestei ediții. Activitatea a fost coordonată de profesorii diriginți ai claselor a IX-a, Felicia Hopulele și Mihaela Pal. Concursul Best Flashmob 2017 – Suntem tânăra generație! Luni, 20 noiembrie 2017, echipa liceului nostru, constituită din peste 10 elevi, a obținut locul I, la nivel de oraș, la Concursul Best Flashmob 2017– Suntem tânăra generație! Concursul a constat în realizarea și trimiterea unui filmuleț de 2-3 minute, cu o coregrafie realizată de 28

Orizonturi * nr. XLIII

C RONICA

LICEULUI

elevi din liceu, pe un remix dat de organizatori. Obținerea acestui loc de onoare a fost posibilă datorită promovării și obținerii de like-uri pe Facebook. Felicitări echipei și coordonatoarei acesteia, eleva Roxana Bulai, din clasa a XI-a B.

Comemorarea sfintei Cecilia – patroana muzicienilor Miercuri, 22 noiembrie 2017, elevii și profesorii liceului au comemorat-o pe sfânta Cecilia, patroana muzicii sacre și a cântăreților bisericești. După o prezentare a câtorva aspecte din viața sfintei Cecilia, realizată de elevii Mircea Dănuț, din clasa a XI-a A, și Maria Drăghia, din clasa a X-a B, elevi talentați, cântăreți la instrument sau la voce, au pregătit un scurt moment literar-muzical-religios. Aceștia sunt: Ionuț Ciceu, Daniel Ciobanu, Lucian Munteanu, Daniel Balint, din clasa a XII-a B, și Iulian Sărățanu, din clasa a X-a A. Programul s-a încheiat cu melodia „Noi suntem speranța lumii”, cântată de toți elevii prezenți în sală. Activitatea a fost coordonată de prof. Monica Grosu. Ședința semestrială cu părinții Duminică, 26 noiembrie 2017, s-a desfășurat întâlnirea semestrială cu părinții elevilor seminariști. Activitatea a început în amfiteatrul liceului, cu o informare referitoare la situația de ansamblu a seminarului nostru, realizată de pr. Sociu Cristinel, directorul școlii. După aceasta, părinții, profesorii diriginți și elevii s-au deplasat în sălile de clasă, unde diriginții au prezentat situația școlară și comportamentală a fiecărui elev. La final, cu toții au participat la sfânta Liturghie celebrată în Capela Mare a Seminarului. Ziua Națională a României Vineri, 1 decembrie 2017, mai mulți elevi ai liceului nostru, împreună cu directorul școlii, pr. Cristinel Sociu, pr. Alin Burlacu și fr. Adrian Neculai, au participat la manifestările organizate de Primăria Municipiului Roman, cu prilejul Zilei Naționale a României. În cadrul liceului nostru, acest eveniment s-a desfășurat la 4 decembrie, în amfiteatrul liceului, prin intonarea imnului național, după care a urmat prezentarea însemnătății acestei zile, făcută de prof. Gabriel Ștefănucă-Avram, și o prezentare power point, care a avut menirea de a ne aduce aminte succesiunea evenimentelor petrecute la 1 decembrie 1918. septembrie-decembrie 2017

C RONICA

LICEULUI

Sărbătoarea Școlii Nemțene Marți, 12 decembrie 2017, în ediția a V-a a Sărbătorii Școlii Nemțene, desfășurată la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, doi dintre elevii liceului nostru, Mircea Dănuț Alexandru și Daniel Ciobanu, au fost premiați de către Inspectoratul Școlar Județean Neamț pentru rezultatele obținute la Olimpiada Națională de Religie Catolică, desfășurată între 19 și 22 aprilie 2017, la Liceul Teologic Romano-Catolic „Gerhardinum” din Timișoara. Elevii au fost pregătiți de prof. Mariana Sofronie. „Dăruind, vei dobândi!” Luni, 18 decembrie 2017, elevii liceului nostru au făcut o vizită la Școala Gimnazială „Costache Negri” și au oferit daruri elevilor. Emoția a fost mare în momentul împărțirii cadourilor, mai ales că micuții, cei mai mulți provenind din familii cu o situație materială precară, abia așteptau să vadă ce se ascunde în sacoșele și în cutiile împachetate frumos și oferite cu multă dragoste de către elevii noștri, care au făcut mici donații pentru ca această frumoasă inițiativă să poată fi realizată. Copiii au cântat colinde, au spus poezii și au pregătit o scenetă cu Nașterea Domnului. Bucuria, care este un semn al sănătății și al împlinirii sufletești, a putut fi citită pe chipurile tuturor. Concertul corului de copii „Vox infantiae” Luni, 18 decembrie 2017, în amfiteatrul liceului nostru, corul de copii „Vox infantiae” al Școlii de Artă „Sergiu Celibidache”, din Roman, a susținut un concert de colinde și cântece de Crăciun. Corul a fost pregătit și dirijat de profesorul de muzică, Ovidiu Trifan, care lucrează și în școala noastră. Din program au făcut parte prelucrări corale din creația compozitorilor clasici români, precum și colinde populare din diferite zone folclorice ale țării. Două dintre piesele corale au fost cântate de Antonia Bilboc, elevă în clasa a VII-a, care a impresionat publicul spectator prin abilitățile vocale. Concursul „Calendarul emoțiilor” Marți, 19 decembrie 2017, la Colegiul Național de Informatică din Piatra Neamț a avut loc cea de-a VI-a ediție a concursului județean „Calendarul emoțiilor”, cu tema „Descoperă generozitatea!”. Elevele liceului nostru, Ana Maria Tancău, din clasa a IX-a B, Crina Roșu Ciucheș, din clasa a X-a B, și Beatrice Ciulin, din clasa a XI-a B, coordonate de prof. Anca Lungu, au participat la această ediție, obținând premiul II. Echipa școlii noastre a concurat cu 7 echipaje din județ. În afara calendarului în format electronic, elevele noastre au prezentat un calendar original, confecționat manual, sub forma unui copac. 30

Orizonturi * nr. XLIII

C RONICA

LICEULUI

Serbarea de Crăciun Miercuri, 20 decembrie 2017, în amfiteatrul liceului a avut loc tradiționalul spectacol de Crăciun. Startul a fost dat de grupul vocal al seminarului nostru, cu un recital de colinde, dirijat de profesorul Ovidiu Trifan. Au urmat copiii de la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, care ne-au încântat prin colinde ritmate. Un moment impresionant a fost piesa de teatru „Renașterea speranței”, prezentată de elevii din trupa de teatru a liceului nostru, sub îndrumarea și coordonarea prof. Marius Cornenco. Spectacolul s-a încheiat cu obiceiurile și tradițiile specifice Anului Nou, Jocul Caprei și Plugușorul, pregătite de elevii claselor a XII-a, sub coordonarea profesorilor diriginți, Monica Grosu și Aurelia Balașcă. Concurs de presepii Miercuri, 20 decembrie 2017, după serbarea de Crăciun, preoții formatori și profesorii liceului au vizitat fiecare clasă de la profilul teologic, pentru a vedea presepiile realizate de elevi, în timpul Adventului, cu imaginea Betleemului și scena Nașterii Domnului. Un reprezentant al fiecărei clase a prezentat simbolistica presepiului și mesajul Crăciunului. Juriul a acordat premiul I clasei a XI-a A, premiul II, clasei a X-a A, premiul III, clasei a IX a A, iar mențiune claselor a XII-a. Expoziția „Dialog plastic între laic și religios” În perioada 5-22 decembrie, în sala de expoziții temporare a liceului nostru a putut fi vizionată expoziția colectivă „Dialog plastic între laic și religios” a elevilor de la cele două profiluri, teologic și pedagogic, coordonați de prof. Dumitrița Ionela Ursache. Expoziția va rămâne prezentă pe simeze

până la sfârșitul lunii februarie a anului 2018. Este o expoziție plină de sensibilitate și creativitate, construită atât din lucrări graﬁce (creion și tuș pe hârtie), cât și din lucrări plastice (pictură), ce acoperă un ansamblu de genuri, viziuni și tehnici artistice. Cronica a fost realizată de elevul Daniel Mîrț, clasa a XI-a A septembrie-decembrie 2017