Romanul și personalitățile sale – Ioana-Andrada Mantale

Romanul și personalitățile sale

Vechi oraș din inima Moldovei, cu monumente istorice care sunt o mărturie a trecutului glorios și cu povești care sunt încă vii în inimile locuitorilor săi, Romanul se remarcă prin importanța sa din punct de vedere geografic, istoric și cultural. Aici s-au născut, au studiat sau au poposit pentru un timp multe personalități cunoscute și apreciate în întreaga lume pentru contribuția pe care au avut-o la dezvoltarea culturii și științei românești și nu numai. Cu greu am reușit să mă hotărăsc pe cine să prezint în aceste puține rânduri pe care le am la dispoziție. Menționez câteva nume care au consolidat, cu inteligența și talentul lor, bazele culturii românești și care s-au născut la Roman sau a căror activitate s-a legat, la un moment dat, de străvechea cetate mușatină, cum ar fi: Miron Costin (mare cărturar moldovean care și-a găsit sfârșitul aici, la Roman), Calistrat Hogaș (prozator român, a fost pentru o perioadă profesor și director al Gimnaziului „Roman-Vodă”), Otilia Cazimir (scriitoare și poetă, născută la Cotu Vameș, județul Neamț), Cezar Petrescu (romancier, nuvelist și gazetar, a fost profesor la Școala Agricolă Trifești, lângă Roman), Garabet Ibrăileanu (critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier român; își petrece întreaga copilărie și adolescență la Roman, aici urmând și studiile liceale), Nae Roman, pe numele său real Nicolae Constantinescu (a fost actor de revistă și cântăreț de operetă; s-a născut la Roman și a urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă”), Sergiu Celibidache (a fost dirijor și compozitor român, mem bru de onoare al Academiei Române, născut la Roman, în anul 1912), Mihail Jora (compozitor și dirijor român, născut la Roman), Ion Ionescu de la Brad (primul inginer agronom român; s-a născut la Roman, unde a urmat și Școala Domnească) și lista ar putea continua.

Din pleiada personalităților menționate mai sus, m-am oprit asupra celui care a fost marele cărturar, diplomat și dregător moldovean, Miron Costin. Câți dintre noi nu am auzit de marele cronicar?

Născut în anul 1663, într-o familie de boieri, Miron Costin a fost fiul hatmanului Iancu Costin și al Saftei, din cunoscuta familie a Movileștilor. În anul 1634, Iancu Costin, cu întreaga sa familie, a fost nevoit să părăsească țara și să se refugieze în Polonia, salvându-și viața de mânia turcilor.

Miron Costin a dobândit o educație solidă în anii pe care i-a petrecut alături de familia sa în Polonia. Ajuns la maturitate, el devine un om de o aleasă cultură, un adevărat politolog, cunoscând, în aceeași măsură, limbile română, polonă, ucraineană, slavă veche și latină.

Reîntors în Moldova la sfârșitul domniei lui Vasile Lupu, datorită abilităților de care dă dovadă, în scurtă vreme urcă pe scara unor înalte dregătorii boierești, fiind paharnic, pârcălab de Hotin, mare comis, mare vornic de Țara de Sus, mare vornic de Țara de Jos și mare logofăt.

Îndeplinind multe funcții pe lângă domnii moldoveni, Miron Costin a fost martor și, în același timp, participant la multe

„Letopisețul Țării Moldovei dela Aron Vodă încoace” (Ms. 2601. Titlul)

evenimente din istoria Țării Moldovei, pe care, în mare parte, le-a reflectat în cronicile sale. Astfel, noul domn, Gheorghe Ștefan, îl va trimite într-o misiune în Țara Românească pentru a negocia un tratat antiotoman cu domnul Constantin Șerban. Remarcându-se ca un abil diplomat, în anul 1661, domnul Istratie Dabija îl trimite în solie la regele Poloniei, Ioan Cazimirdar.

Marele cărturar a lăsat poporului român o largă moștenire spirituală. Prin scrierile sale, acesta ajută la susținerea latinității române. În anul 1672, compune poemul filosofic „Viața lumii” și începe traducerea scrierii „Origines et occasus Transsylvanorum” .

Lucrarea sa fundamentală este „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace” (1675), în care descrie istoria Moldovei între anii 1595-1661, evenimentele istorice fiind prezentate din multiple puncte de vedere: so cial, economic și politic. Înzestrat cu o înaltă măiestrie de povestitor, Miron Costin a rămas, în primul rând, istoric, căutând să-și întemeieze opera sa pe o largă bază documentară, în elaborarea cronicii apelând la un șir de lucrări ale istoricilor transilvăneni și polonezi, iar începând cu evenimentele din 1633 el apelează frecvent la amintirile și impresiile proprii, letopisețul căpătând, într-o oarecare măsură, un aspect de memorii, mai cu seamă când este vorba de domniile lui Vasile Lupu și Gheorghe Ștefan.

În ultimii ani de viață, Miron Costin a lucrat la o altă operă de largă rezonanță și înaltă ținută științifică intitulată „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor”. Scopul urmărit de autor consta în a arăta originea romană a moldovenilor și identitatea lor etno-ling vistică cu românii ardeleni și munteni.

Drept argumente, Miron Costin aduce nu numai izvoare scrise, ci și dovezi arheo logice, epigrafice, etnografice.

În anul 1683, se refugiază în Polonia. Revenit în țară, este prins în mreaja jocurilor politice și rivalităților dintre marile familii boierești. Pe măsură ce relațiile cu domnitorul Constantin Cantemir se deteriorează, marele

Sculptura de interior a lui Miron Costin de la Muzeul Național de Artă al României cărturar cade victimă, în iarna lui 1691, intrigilor celor care-l manevrau pe vodă și sfârșește, fără a se putea dezvinovăți, sub securea călăului, în Piața Gâdelui din Roman: „Ce ca un tiran au triimăs pe Macrei, vătavul de păhărnicei, cu slujitori din Roman de l-au luat de-acolo, de la casa lui de la Bărboși, de l-au dus păn-în Roman, și i-au tăiat capul” (Ion Neculce).

Prin întreaga sa operă, Miron Costin a adus o mare contribuție la dezvoltarea culturii, istoriografiei, limbii și literaturii ro mânești.

Sper că prin acest articol am reușit să vă trezesc interesul față de personalitățile care au marcat istoria orașului nostru, că v-am făcut mândri că sunteți romașcani și, cu voia dumneavoastră, poate vom continua să trecem în revistă alte nume remarcabile ale urbei noastre mușatine.

Ioana-Andrada Mantale

clasa a X-a B Orizonturi * nr. XLVIII