Ș TIINțĂ ,
ARTĂ , EDUCAțIE
Romanul și personalitățile sale Vechi oraș din inima Moldovei, cu monumente istorice care sunt o mărturie a trecutului glorios și cu povești care sunt încă vii în inimile locuitorilor săi, Romanul se remarcă prin importanța sa din punct de vedere geografic, istoric și cultural. Aici s-au născut, au studiat sau au poposit pentru un timp multe personalități cunoscute și apreciate în întreaga lume pentru contribuția pe care au avut-o la dezvoltarea culturii și științei românești și nu numai. Cu greu am reușit să mă hotărăsc pe cine să prezint în aceste puține rânduri pe care le am la dispoziție. Menționez câteva nume care au consolidat, cu inteligența și talentul lor, bazele culturii românești și care s-au născut la Roman sau a căror activitate s-a legat, la un moment dat, de străvechea cetate mușatină, cum ar fi: Miron Costin (mare cărturar moldovean care și-a găsit sfârșitul aici, la Roman), Calistrat Hogaș (prozator român, a fost pentru o perioadă profesor și director al Gimnaziului „Roman-Vodă”), Otilia Cazimir (scriitoare și poetă, născută la Cotu Vameș, județul Neamț), Cezar Petrescu (romancier, nuvelist și gazetar, a fost profesor la Școala Agricolă Trifești, lângă Roman), Garabet Ibrăileanu (critic și istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier român; își petrece întreaga copilărie și adolescență la Roman, aici urmând și studiile septembrie 2020-ianuarie 2021
liceale), Nae Roman, pe numele său real Nicolae Constantinescu (a fost actor de revistă și cântăreț de operetă; s-a născut la Roman și a urmat cursurile Liceului „Roman-Vodă”), Sergiu Celibidache (a fost dirijor și compozitor român, membru de onoare al Academiei Române, născut la Roman, în anul 1912), Mihail Jora (compozitor și dirijor român, născut la Roman), Ion Ionescu de la Brad (primul inginer agronom român; s-a născut la Roman, unde a urmat și Școala Domnească) și lista ar putea continua. Din pleiada personalităților menționate mai sus, m-am oprit asupra celui care a fost marele cărturar, diplomat și dregător moldovean, Miron Costin. Câți dintre noi nu am auzit de marele cronicar?
„Letopisețul Țării Moldovei dela Aron Vodă încoace” (Ms. 2601. Titlul)
Născut în anul 1663, într-o familie de boieri, Miron Costin a fost fiul hatmanului Iancu Costin și al Saftei, din cunoscuta familie a Movileștilor. În anul 1634, Iancu Costin, cu întreaga sa familie, a fost nevoit să părăsească țara și să se refugieze în Polonia, salvându-și viața de mânia turcilor. Miron Costin a dobândit o educație solidă în anii pe care i-a petrecut alături de familia sa în Polonia. Ajuns la maturitate, el devine un om de o aleasă cultură, un adevărat politolog, cunoscând, în aceeași măsură, limbile română, polonă, ucraineană, slavă veche și latină. Reîntors în Moldova la sfârșitul domniei lui Vasile Lupu, datorită abilităților de care dă dovadă, în scurtă vreme urcă pe scara unor înalte dregătorii boierești, fiind paharnic, pârcălab de Hotin, mare comis, mare vornic de Țara de Sus, mare vornic de Țara de Jos și mare logofăt. Îndeplinind multe funcții pe lângă domnii moldoveni, Miron Costin a fost martor și, în același timp, participant la multe
15
