Picatura de viata primavara 2016 by Revista Colegiului Tehnic de Industrie Alimentara "Dumitru Motoc", Bucuresti

PICĂTURA DE VIAŢĂ - REVISTA COLEGIULUI TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ „DUMITRU MOŢOC” BUCUREŞTI, STR. SPĂTARUL PREDA NR.15, SECTOR 5 picaturadeviata@gmail.com - SERIE NOUĂ, ANUL AL IV-LEAANUL ŞCOLAR 2015-2016 , PRIMĂVARĂ

ECHIPA DE REDACŢIE: RESPONSABIL NUMĂR: DR. NATAŞA-DELIA MAIER REDACTOR-ŞEF ŞI COORDONATOR PROIECT EDITORIAL: DR. NATAŞA-DELIA MAIER REDACTORI: prof.MARIA-MIRELLA POPESCU, prof.Valeria Roșca EDITARE ŞI RESEARCH: prof. MARIA-MIRELLA POPESCU ILUSTRARE GRAFICĂ: Elevi: Georgiana Dragomir (X E), Georgiana Roman (X C), Antonio Negoi (IX D), Miruna Petrescu (XI C), Nicoleta Carmen Neagu (XI C), Roberto Bratu (absolvent) Ana Maria Cervis (XII C), Dragoș Ciobanu (XI F) / cadre didactice: Niculina Dedu, Mirela Bojoga, Iulia Rosnitche, Valeria Roșca Colaboratori: Dany-Ionuț Ionescu Muslum (XII H), Roberto Bratu (absolvent), prof.consilier Monica Pătlăgean, prof.Doina Nicoleta Nedelea, prof.Mădălina Calcan, prof.Adriana Călugăru, prof.Ramona Ghionea Colaboratori elevi: Alina Jugănaru (X D), Raluca Teodora Palangă (XII C), Andreea Pomârleanu (XII D), Cătălin Arambașa (X D), Alexandra Călin (X D), Alexandra Maria Marican (X D), Leonard Lăzureanu (X D), Luciana Voinea (XII D), Georgiana Burcea (XII D), Ana Maria Garaliu (XI B), Georgiana Tilea (XG), Adriana Stoian (X G), Carlos Constantin Răuț (XII D), Caius Alexandru Tălpuș (IX A), Marina Stoian (XII D), Cristian Minciună (X D), Alexandru Zaharia (X D), Denisa Mogoș (IX E), Ana Roșu (IX E), Ana Mihaela Stancu (X E), Radu Ionuț Lupașcu (X E) Coordonare elevi: Raluca Taviola Ciucă (IX D), Nataşa-Delia Maier (XD, XII C, XII D, XI B), Marioara Tutuluș (XIC, ), Mădălina Calcan (IX E), Doina Nicoleta Nedelea (X G, XI F), Silvia Tălpuș și Radu Morariu (IX A), Maria Mirellla Popescu (X E)

Povestea coperţii: O zână primăvară… altfel… Cu ochi înlăcrimați, cu suflet zbuciumat… O zână care a ales să vă semene, să încerce să ia pulsul adolescenței. Dincolo de frumusețe, există întotdeauna suferințe și nesiguranță și dorința de a fi pe placul celorlalți. Desenul lui Bibo (pseudonimul Georgianei Dragomir de la X E) este mai mult decât elocvent. Ultima copertă, în ton cu apropiatele sărbători pascale, aparține Nicoletei Carmen Neagu (XI C):

Cuprins Primăvară, primăvară……………………….................................................................................... Agenda reflexivului: Noi suntem Impact! …................... ...................................................... Gazeta de perete………………………………….........................................…………………………………… Cu ochii în 4: De la lume adunate sau cum a ajuns Pintea jandarm în satul lui Ion ............ Portretul unei generații: Leonard Lăzureanu, un bucătar în devenire......... .......................... Expo-Mărțișor, o tradiție cu gust.............................................. ............................................ -Un concurs inedit: Calamitățile naturale în istoria omenirii..................... …......................... -Din nou, Spring Day! .................................................. ......................................................... -În lumea proiectelor: Un proiect marca M-Impact – Ajutor pentru un viitor brutar………… Tu aduci o floare, împreună realizăm o grădină…………………………….. Apa, esența vieții........................................................................ Veni, vidi, vici! ................................................... ................................................................. Periplu vaudois: anotimpul magnoliilor…………………………………………………………………………….. Pe urmele sării, la Slănic…………………………………………………………………………………………………… Suntem de partea scriitorilor: Concursul Marin Preda……………………………………………………… Responsabil cu timpul liber................................................... .............................................. -Recenzii în oglindă................................................... .......................................................... -Invitația la joacă: Triviador……………………………..................................................... ............... Generația nouă................................................... .................................................................. In corpore sano................................................... ................................................................. Agenda medicală: Sfaturi pentru îngrijirea tenului (III)……………………................................... Trend up! Sau: Accesorii vestimentare masculine…………….................................................... Colțul PSI: De care parte a echipei suntem?................................................... ....................... Despre iubire, dincolo de vorbe mari………………………………………………………………. ”Cuget, deci exist!” ............................................... .............................................. Colțul dulce și pripit................................................... ........................................................... Despre școală cu drag................................................... ....................................................... Eminesciana – sau versiunea Conquiztador pentru ceasuri literare………………………………….. Povestea vorbei................................................... ................................................................. Picătura de cultură: Legile lui Murphy pentru domeniul … educativ.................................... Geografia: 10 minuni glaciare…………………………………………………………..................................

3 4 6 7 9 10 11 12 13 16 17 18 19 20 21 22 23 27 28 38 39 40 41 42 44 45 46 47 48 49 50

Mda, anotimpul reînvierii naturii, ziua femeii, vestitorii primăverii... Uşor de zis, greu de... scris ceva despre primăvară. Şi să mai fii şi original, să ieşi din tipare, să aibă cineva răbdare să te citească până la capăt, eventual, să-ţi dea şi vreun like ☺ Tot bătându-mi aşa capul, m-am gâdit să vă spun ce frumos vine primăvara, la noi, în Bucureşti, dar mai ales în...curtea şcolii. Ghioceii, viorelele, violetele şi steluţele alea galbene care vestesc Paştele, s-au dus de mult timp, bucurândune, însă pentru o vreme ochii obosiţi de-atâtea schimbări climatice (floricelele nu ştiau că sărbătoarea amintită vine anul ăsta mai greu!). Mâna omului ştie însă (mai exact, ştiu mânuţele harnice ale elevilor noştri sub îndrumarea înţeleaptă şi plină de iniţiativă a conducerii supreme a şcolii), că vin zile de bucurie creştinească şi, conform bunelor obiceiuri strămoşeşti, asta se vede în toată curtea şcolii. Gazonul e de un verde-îmbietor, de-ţi vine să te trânteşti pe el (aspersoarele îţi mai taie avântul!), trandafirii s-au iţit mai mândri ca anul trecut de sub cuşmele de plastic sub care au stat toată iarna (Am zis iarnă? Care iarnă? Săptămâna aia geroasă de acum câteva luni???)

Primăvară… primăvară…

Brazdele de pământ reavăn amintesc în mod neplăcut elevilor de clasa a XIIa de scena în care Ion sărută pământul, amintesc celor care le-au înfăptuit că au de ispăşit niscaiva păcate şi celorlalţi elevi nu le amintesc de nimic, fiindcă ei încă nu au citit romanul!!! În acelaşi timp, negrul lor reconfortant şi viguros stârnesc admiraţia trecătorilor faţă de hărnicia copiilor de la Colegiul “Moţoc”. Ăştia da elevi, aşa cum eram şi noi odinioară! (îşi spun probabil în timp ce trec prin faţa liceului). Curtea şcolii nostre e o pată de prospeţime în primăvara bucureşteană, primăvară care ne facem să credem că locuim într-un oraş care ar putea fi frumos. E de ajuns, pentru a te convinge, să faci o plimbare prin Cotroceni ori Domenii, să admiri paradisul magnoliilor înflorite, să priveşti grădinile proaspăt curăţite de crengi uscate şi să inspiri un strop din fumul uscăturilor arse... ori să arunci o privire în curtea şcolii noastre. Nu-i aşa că avem dreptate? Cu drag, Echipa de redacție

Ilustrație de fundal: Zbord, de Georgiana Dragomir (IX E) (creion și guașă)

De Ana Maria Garaliu (XI B) Bună! Mă numesc Ana sau Kida, dacă vreți. Am 17 ani şi învăț, ca noi toți, în Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Dumitru Moțoc. Sunt în clasa a XI-a B, unde îmi este profesoară de Limba și literatura română doamna Delia Maier, mulțumită căreia am ajuns la M-Impact. Nu am venit de la început la club Impact, pentru că nu am fost anunțată la timp. Am venit cam din a treia săptămână. Sunt foarte multe lucruri de spus; este foarte frumos aici, de-asta, de atunci, am venit mereu. De-abia aștept ședința cubului Impact. Am venit, la început, din simplă curiozitate, să văd ce se întâmplă, cum decurg evenimentele. Am venit să învăț lucruri noi, alături de ceilalți membri din club, și chiar asta se întâmplă la fiecare ședință: învăț lucruri noi despre lume, despre ei, despre mine. În afară de asta, cel mai frumos lucru este că mă simt bine, în afara problemelor de acasă; când vin la M-Impact, uit de absolut tot; îmi plac foarte mult jocurile; din ele, învățăm multe lucruri, care ne pot ajuta, de ce nu?!, și în viață. Îmi place aici, pentru că mă simt în largul meu, sunt eu însămi, nu sunt timidă (ei, bine, recunosc că, la început, am fost…, dar am început să-mi dau drumul, ușor, să vorbesc, să comunic, să dau idei). Cum ziceam, să mă simt în largul meu, pentru că este foarte important s ne simțim bine când suntem undeva, așa cum mă simt eu când sunt la clubul Impact. Eu văd acest club ca pe o cheie care deschide lacăte; mai concret, ca pe o oportunitate pentru mine, deoarece am învățat lucruri noi doar jucându-mă! Sunt atât de fericită că, în sfârșit, cineva mă ia în considerare când dau o idee sau când propun ceva! Voi ajuta să ducem orice proiect până la capăt… de ce? Pentru că o oportunitate ca asta nu îți bate la ușa sălii de clasă în fiecare zi.

Veți citi în această secțiune (a cărei ilustrație a fost creată de Antonio Negoi – IX D):

Cu ochii în 4...

Amuzament în curtea școlii…

de prof. Maria Mirella Popescu În loc să-mi pun mâinile în cap şi picioarele în ligheanul cu apă rece, m-am gândit să profit de ocazia pe care mi-o oferă la fiecare test de verificare a lecturii, elevii mei dragi (chiar îmi sunt dragi!!!) şi să ne bucurăm împreună de perlele pe care aceştia le-au ivit sub semnul inventivităţii şi cu speranţa că vor ghici câte ceva. Asta în loc să încerce să citească odiosul roman! .

Iubita lui Titu se numea... Florica!!! (normal, doar era cea mai frumoasă fată din sat şi iubirea sparge graniţele dintre clasele sociale! Parcă-l şi vedem pe Titu recitându-i Floricăi din încercările lui literare... Oare Florica ştia să... citească?)

Copilul Anei se numeşte...Alexandru. Normal, cum altfel să se numească? Ce-aţi zice de... Petrişor, că doar se născuse de Sf. Petru!

Familia învăţătorului Herdelea este compusă din: Herdelea , Vasilica şi... Baciu. Şi tot neamul lor!

Preotul i-a chemat pe Ion şi pe Vasile Baciu la el pentru o ... spovedanie. Asta, părerea mea, e... bomboana de pe colivă în economia romanului!

Familia Herdelea era o familie liniştită, cu pământuri... Vorba aia: are, că nu bea!

Iubita lui Titu e... Ana . Neserios Titu ăsta... când cu Ana, când cu Florica. Iar romanul, de-a dreptul...imoral!

Zenobia e ...soţia lui Ion. Din păcate, e maică-sa! De nu l-ar mai fi avut făcut aşa crud şi primitiv! 7

Simion Lungu e... fiul cârciumarului. Obscurul personaj, care trebuia să aibă şi el un fiu, că prea era stingher în DITAMAI romanul!

9. .

Ana naşte pe câmp cu ajutorul Zenobiei, un băieţel care seamănă cu Ion!!! Cine seamănă? Cine e băieţelul? Care Zenobia?Nu era mă-sa? Ori era iubita lui, că nu mai ştiu! Doamne, ce ţi-e şi cu topica asta!!!!

10. Zenobia ... era o fată care îl plăcea pe Ion. Fată... era, ori fusese odată... de plăcut îl plăcea sigur, că doar era maică-sa! Îl plăcea, deşi, v-am mai spus, era tare ticălos! 11. Ion era la închisoare deoarece ... era sărac şi văduv. Şi era corupt... şi i se înfundase... şi condusese fără permis...şi cu viteză mare...şi pe contrasens... 12. Familia învăţătorului Herdelea era ... bogată, frumoasă, avea ce pune la copii pe masă şi sunt cei mai bogaţi din sat. Păi da, de aia Titu îşi permitea să umble când cu Ana, când cu Florica. Şi, în general (şi în civil, de ce să n-o spunem!) învăţătorii şi profesorii sunt o clasă socială a cărei prosperitate a tot crescut, ajungând aşa de sus, de nu se mai vede în zilele noastre, puteţi nega asta? 13. Ion face închisoare deoarece...îşi omorâse nevasta!!! Fugiiiiiiiiiiiiiiiţi că vine Ion! Şi, după ce vă ia pământul, vă şi omoară!!! Cum? Cu nojiţele de la opinci...sau vă spânzură... nu mai ştiu. Ori intervine Pintea... Cum care Pintea? Jandarmul!!! Nu e jandarm? E iubitul Laurei? Păi aia nu era iubita unui italian, Petrarca? Ori parcă îl chema Shakespeare?

Portretul unei generații: Dacă ai participat măcar o dată la vreun proiect de-al Moţocului care să presupună vreo masă rotundă, sigur ai făcut cunoștință deja cu Leo. Poate nu cu el personal, dar sigur cu prăjiturile care ies din mâna lui și cu care ține să răsfețe invitații speciali ai școlii noastre când avem diseminări și conferințe și ateliere. Tiramisu, tortul cu ciocolată și vanilie, prăjitura cu banane și biscuiți, amandinele cu cafea, tortul cu frișcă și ciocolată sunt doar câteva din prăjiturile pe care i le-am gustat în ultimii doi ani, în CDI, unde se fac întâlnirile de proiect. Anul trecut, când a venit cu primul tort, era clasa a IX-a. Acum a mai crescut și i-au crescut și visele din ochii lui cuminți, albaștri: ar vrea să facă un curs de bucătari, să devină chef, ca aceia pe care îi urmărește la TV. A consemnat: Carols Constantin Răuț (XII D) Ilustrații: din arhiva lui Leonard Lăzureanu (X D)

Î: Cum caracterizezi un Bucătar-Chef? Cum te caracterizezi pe tine însuți, ca bucătar? R: Un bucătar-chef se caracterizează prin experiența sa vastă în domeniul gastronomiei; prin impunerea ordinii și a disciplinei în bucătărie. Pe mine însumi, ca viitor bucătar, mă caracterizez ca fiind o persoană răbdătoare, sinceră, amuzantă și de încredere. I: Când a început pasiunea pentru gastronomie? Ai făcut cursuri speciale pentru bucătari? R: Pasiunea pentru gastronomie a început la vârsta de 11 ani, primul fel de mâncare preparat fiind un minitort. Nu, nu am urmat vreun curs de bucătari .I: Au românii cultură gastronomică? R: Românii au o cultură diversificată în ceea ce privește gastronomia. I: Ai un business de familie în acest domeniu sau,poate, ți-ai dori să îți creezi unul? Ce fel de restaurant ți-ai dori să ai (specific), de ce? R: Nu am un business de familie, dar, în viitor, îmi propun să îmi deschid propriul restaurant. Restaurantul mi-aș dori să aibă specific arăbesc, deoarece mă atrage și mă inspiră istoria acestei culturi. I: Ai putea să-mi spui o întâmplare hazlie din bucătărie? R: O întâmplare hazlie din bucătărie – este acum, că atunci când s-a întâmplat nu am fost așa vesel! – am făcut un tort de aproximativ 7 kilograme; în momentul în care l-am terminat și a trebuit să îl bag în frigider, mi-a căzut din mâini și s-a rupt pe din două asemenea vasului Titanic, ce s-a lovit de aisberg. I: Ce părere ai despre bucătaria romanească? Este complicată?

R: Părerea mea despre bucătăria românească este că aceasta pare unică în Europa, complexitatea preparatelor fiind ridicată. I: Dacă un grup de 5 persoane, să presupunem, ar veni la tine acasă sau în viitorul tău restaurant, ce le-ai propune, ce le-ai găti? R: Dacă acest grup ar veni la mine, în viitorul restaurant, le-aș propune: o salată Tabouleh; sambusek; humus cu lipii; cotlete de berbecuț cu garnitură de cartofi cu mentă și usturoi, iar la desert Um Ali – un desert bazat pe lapte și pe semințe oleaginoase. I: Ai un preparat preferat? Poți să-mi spui ce îți place la acest preparat? R: Am un preparat preferat, acesta fiind cheesecake cu fructe de pădure, la acesta îmi place că este o prăjitură fină și răcoroasă. I: Crezi că meseria de bucătar este grea? R: Meseria de bucătar cred că este foarte grea, deoarece, lucrând sub presiune și cu oameni, te expui unor riscuri fizice și psihice. I: Ai un bucătar favorit? Ce îți place la el? R: Sigur că am un bucătar favorit, acesta fiind Gordon Ramsay, la care îmi plac pasiunea cu care gătește și experiența sa vastă în acest domeniu. P.S: Cheese cake, rețeta preferată a lui Leo, îl găsești în rubrica noastră de experiențe culinare Colțul dulce și pripit. (trebuia să avem unul, nu-i așa? Măcar pentru că suntem liceu de industrie alimentară)

Expo-Mărțișor, o tradiție cu… gust De dr.Nataşa-Delia Maier Ilustrare grafică: ing.Mirela Bojoga și ing.Niculina Dedu

Regele Ferdinand afirmase Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa. Subscriem frumoasei afirmații, căci, pe la noi, pe la Moțoc, spiritul locului (sau saeculum, cum i-ar fi zis Lovinescu) se naște din bucuria cu care ne întâmpinăm zilele festive și din gestul, uneori mare, alteori mărunt, de a respecta niște tradiții neaoșe. Una dintre cele mai așteptate, cu siguranță, Expo-Mărțișorul a avut, în acest an, misiunea de a ne înveseli în cap de primăvară. Fix la 1 Martie, căci nu se putea altfel decât de mărțișor, ne-am reunit în Centrul de Documentare și Informare spre a admira și, bineînțeles, degusta creațiile care, anul acesta, au urmărit un principiu cromatic. Dictat ”de sus”, via e-mail, preparatul propus prezentării în public trebuia să împletească neapărat roșul și albul, simbolicele culori ale firului aducător de noroc și de sănătate. S-a discutat, s-a dezbătut, s-a tot negociat noțiunea de mărțișor (căci, deh, cel culinar este cel puțin inedit. Dar la fel de apreciat precum cel purtat la rever sau la încheietura mâinii!) Am admirat, degustat, brevetat ineditele soluții ale expozanților… am ascultat cu răbdare și cu priviri furișe spre platouri referate de motivare a alegerii și de prezentare a bunătăților și, cum era de așteptat, ne-am propus ca, la anul, să găsim o soluție și mai tare de a marca 1 Martie, cap de primăvară.

Georgiana Tilea (X-a G) Ilustrare foto: Dragoş Ciobanu (XI-a F) Pe data de 18 martie 2016 am participat la concursul „Calamităţile naturale în istoria universală”. Au participat elevi din clasele IX-XI, activitatea putând fi considerată interdisciplinară întrucât „calamităţile” au fost privite din perspectivă geografică, istorică şi literară. Ca să vă conving că aşa a fost, vă pot spune câteva din titlurile lucrărilor pe care le-am văzut prezentate de colegii mei şi faptul că ei au fost ajutaţi de doamna prof. de limba şi literatura română Mirella Popescu, domnul prof. de istorie Corneliu Şenchea şi doamna prof. de geografie Nicoleta Nedelea. Dintre lucrările care mi-au atras atenţia au fost: Mihai Gabriel „Cutremurul din 1977”; Desculţu Cristian, Marcu Ionuţ - „Uraganele”; Aftene Mihai, Ciobanu Dragoş, Mihalache Andrei - „Cutremurul din China, din anul 1976”; Radu Constantin Florin – „Tsunami din Oceanul Indian”; Tilea Georgiana – „Ciuma lui Caragea”; Bratu Alexandra Nicoleta – „Ultimele zile ale oraşului Pompei”. Concursul a urmărit să ne educe atitudinea faţă de calamităţile naturale, dar şi stimularea unei gândiri creative. Lucrările participante la concurs au fost expuse la CDI, unde a avut loc activitatea, pentru a putea fi apreciate şi de elevii prezenţi. Au fost acordate note pentru originalitate, aspectul lucrării, mesajul transmis, limbajul utilizat, claritatea expunerii şi a argumentării. După acordarea notelor şi calcularea punctajelor au fost premiaţi câştigătorii şi s-a realizat o expoziţie cu lucrările participante la concurs în clasa cu cei mai mulţi participanţi, clasa a XI-a F.

De dr.Natașa-Delia Maier Ilustrare fotografică: prof.Valeria Roșca, prof.Iulia Rosnitche Iată că a sosit și ediția aniversară, cea de-a zecea, a lui Spring Day. Când?! Păi, cum când?! În prima zi de Școală altfel. Și chiar am fost mai buni, am știut mai multe. Tema acestui an a fost Desert european de primăvar. Of, Doamne, ce dezmăț! Să te fi ținut, neamule, să asculți povești ale țărilor europene și descrieri ale unor preparate cu nume care mai de care mai sofisticate și mai frumoase. Mi-au atras atenția, din simpatie cu evidente arome francofile, croissantele și un autentic portughez Bolo de ananas. (Pentru cei care nu știu, Bolo, în toate versiunile lui colorate și aromate este tortul tradițional portughez al cărui nume se trage de la felul de a fi montat: într-un bol sau într-o sită, astfel încât să semene a semisferă sau a bol). Sub supravegherea atentă (și la fel de pofticioasă ca noi) a direcțiunii s-au citit frumos-frumușel informațiile, s-au prezentat referatele în power-point și, evident, s-a trecut la… marea degustare. Restul?! He,he… e poveste… Așa că preferăm imaginile să vorbească despre gustoasa masă. Iar la anul, fie-vă milă, nu tot desert… căci presimt că am să plâng de poftă până atunci.

De dr.Natașa-Delia Maier Suntem mici, dar promitem să creștem. Mari. Cam cât sigla noastră. Și cam cât numele, ce e drept, ambițios, de Moțoc-Mega-Impact. Ne știți mai degrabă în varianta scurtă: M-Impact. Ăia, care vă animă pauzele, atunci când vor să facă o faptă bună. Ăia, după care strigați Bomba! (cine l-a jucat măcar o dată știe clar despre ce e vorba…). Suntem noi, tot ăia mici și… mai mari, de la IX B,C,D și E și de la XI B și E, care încearcă, atât cât pot, să pună la cale de-un proiect.

Târg de hand-made

Sub numele de Ajutor pentru un viitor brutar, neam reunit între 1 martie și 20 aprilie eforturile să vedem dacă putem să facem ceva, cât de mic, care să îi arate unui coleg de-al nostru (nu spui cine, persoană importantă – vorba lui Caragiale!) că nu l-am uitat, chiar dacă a avut mult timp de petrecut pe un pat de spital și că încercăm, așa cum știm și noi, să îi arătăm că ne pasă.

O provocare: afișe pentru conștientizare

Un proiect de solidaritate și strângere de fonduri se scrie întotdeauna ușor. De ce? Pentru că se pune mult suflet. Și atunci, ideile curg gârlă. Așa de multe, încât ne-am gândit să alegem dintre ele trei, pe care să le transformăm în activități. Și cărora au ales să le poarte vorba în lume, cu ajutorul unor afișe inspirate, Denisa Mogoș și Daniel Stoian. A fost vorba, înainte de toate, de Târgul de hand-

made, de la început de martie, exact în perioada cu ziua de naștere pe care colegul nostru a trebuit să o sărbătorească în spital. Soarta i-a făcut un dar frumos, totuși: vestea că boala lui e în remisie și că, în curând, după multe alte analize, terapii, proceduri, își va relua în bancă locul pe care l-a lăsat liber înainte de vacanța de iarnă.

Prăjituriada pe culoare Am reușit să dăm mare parte din bijuteriile înșirate cu hărnicie de Ana Roșu, Ana Rădean, Andreea Dragomir, Florentina Apetrei, Iulia Rosnitche și subsemnata. Ne-a bucurat enorm să auzim că al nostru coleg e mai bine și că familia ne poate primi în vizită. Am avut colegi grijulii, atenți, care s-au întrebat cum e să fii pe un pat de spital și care au decis: e plicticos! Drept care, i-au trimis cărți amuzante. A urmat, o lună mai târziu, Prăjituriada sau Donația dulce (cu mottoul Donezi? Dulce primești!). Har Domnului pentru sufletele și gurile pofticioase ale moțocilor care s-au înfruptat din ce am copt și eu, și Iulia, și Tina, și Anele, respectiv Denisa (căreia colegii îi cer și rețeta prăjiturii!). Har Domnului pentru ochii atenți ai Roxanei și ai lui Ionuț, la tejghea și ai lui Daniel Stoian la urna cu donații. Dani s-a oferit deja să fie casier la vizionarea de film cu scop caritabil, care este și ultima dintre activitățile proiectului. Apoi, voi trage linie, vom recapitula ce am învățat, ne vom gândi la următoarea provocare pentru noi. Și da! Nu vom uita să îți mulțumim nici ție, Moțocule, pentru incredibilul sprijin pe care ni l-ai oferit. Ne-ai ajutat să arătăm că da, putem avea Impact! Mulțumim, mulțumim, de trei ori mulțumim!

Expoziția… de bijuterii

de serviciu la vânzare…

Donația dulce mult aduce ☺

O echipă gânditoare…

Made by Tina – cele mai iubite coliere

Animația pe culoare – cea mai tare promovare

Donația dulce mult aduce ☺

Cofetarii M-Impact

Prăjituri de succes Telefon fără fir cu Iulia: ”colegul tău se face bine!”

O vizită de suflet 14

Ce pot face șase mâini dibace

Te fac afiș?!

O echipă primitoare…

Aici se fac biletele! ☺

Casier de zile mari, Andreea

Lideri Impact: Iulia, Tina, Delia

În așteptarea filmului ☺

Mai avem locuri, oare?!

Vă mulțumim că ne-ați ajutat să ajutăm! Iată, pe scurt, rezultatele: am început la 15 februarie, am terminat pe 18 aprilie. Estimativ, totalul donațiilor a fost de circa 2000 de lei. Peste 150 dintre noi, cei de la Moțoc, sub o formă sau alta, ne-am implicat. Plecăciune, liceu cu spirit mare!

De prof.Mihaela Croitoru Ilustrare foto: prof.Valeria RoČ&#x2122;ca, prof.Iulia Rosnitche

De Adriana Stoian (X G)

m participat cu plăcere la un concurs de postere, organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Mondiale a Apei, pentru că tema a pătruns în sufletul meu de la primul anunţ făcut de doamna dirigintă: „Apa-esenţa vieţii!”. oncursul a fost organizat cu participarea claselor a IX-a F şi a X-a F şi G, probabil pentru că am învăţat în clasa a IX-a că apa este foarte importantă pentru omenire, iar noi ar trebui să promovăm comportamentele pozitive privind resursele de apă dulce, asta şi pentru că ele sunt destul de reduse. Am observat că posterele colegilor au evidenţiat efectele negative pe care le are poluarea apelor asupra mediului şi au încercat reprezentarea unor modalităţi de păstrare şi conservare a apei. a şi alte concursuri organizate de doamna dirigintă, prof. Nicoleta Nedelea, şi acesta a încercat să ne stimuleze comportamentul creativ şi să promoveze spiritul de competiţie.

Știați că…?! Ziua Mondială a Apei se sărbătorește, pretutindeni pe glob, la 22 martie.

Vei citi în aceasta secțiune (a cărei copertă este ilustrată de Nicoleta Carmen Gheorghe – XI C): - Periplu vaudois: anotimpul magnoliilor - Pe urmele sării, la Slănic… - Suntem de partea scriitorilor: Concursul Marin Preda

De dr.Natașa-Delia Maier

Vaud: cel mai frumos canton din Romandie, sfertul vorbitor de franceză al Elveției. Întâlnirea cu spațiul francofon vaudois este o experiență lingvistică amuzantă pe alocuri: dincolo de asemănări, atâtea diferențe, mici, dar semnificative. Dacă ești de-al locului și numeri peste șaptezeci de flori de magnolie (of, și ai cum, căci au înflorit nebunește pe străzile orașului și prin Parcul Milan, care adăpostește și grădina botanică a orașului!) nu vei spune soixante-dix, cum ar face-o orice francez de treabă, ci septante… Am petrecut huitante minutes admirând la nesfârșit rigole și jardiniere... Bogăția culorilor, a tufelor de camelie, verdeața nesfârșită sunt atât de liniștitoare, iar cerul e de un albastru nesfârșit… Pe fundal, se înalță, într-o limpezime uimitoare, Alpii Savoiarzi ai dulcii Franțe, iar la poalele lor, apele de cristal, sinilii, ale Lacului Geneva (dacă ești de prin partea locului, îi vei spune, desigur, Lac Leman). Iole îi brăzdează suprafața într-o seninătate desăvârșită, alături de cursele regulate care leagă Lausanne de orășelelestațiuni ale Franței, Evian și Thonon les Bains. Pescăruși zgomotoși însoțesc alunecarea vaporașelor de navetă spre Montreux, Chillon, Nyon sau Geneva. Montreux, unde narcisele nu sunt jonquilles, ci narcisses… mică, dar semnificativă diferență pe care, la rându-mi, am descoperit-o cu ocazia festivalului dedicat acestora. Ochiul revine din zbaterea-i panoramică și, înseninat de atâta frumusețe, se oprește asupra acoperișurilor mansardate ale orașului, care râd în soare. Undeva, spre stânga, se înalță turnul uneia dintre cele mai vechi și mai frumoase catedrale ale creștinătății, sfințite la 1275 şi transformate, odată cu Reforma, la 1576, în templu evanghelic. În zare, din nou, obsedant, magnolii… Uriașe globuri albe și roz, care își scutură, deloc discret, într-un parfum suav dulceag, petalele… L-am numit parfumul bunei dispoziții. Îți este imposibil să nu te simți lipsit de griji în veselul, vechiul, însoritul Lausanne, capitală olimpică.

Pe urmele sării… la Slănic De Denia Mogoș și Ana Roșu (IX E) Ilustrare grafică: prof. Mădălina Calcan

Popas la Brănești, la Liceul Tehnologic

Colegiul Moţoc&friends

Dacă e Săptămâna Să știi mai multe, să fii mai bun, e musai ca al nostru liceu să încerce să găsească idei de activități cu moț… Că.. Doar suntem de la Moțoc, nu-i așa?! Așa că ne-am gândit să mergem pe urmele sării, nelipsita Sare din bucate, dacă tot suntem la un liceu de industrie alimentară. De aceea, cu mic cu mare, la 19 aprilie 2016, neam îmbarcat în vreo trei autocare și am plecat la Slănic Prahova, împreună cu diferite clase din liceul nostru (bineînțeles, atent supravegheați de diriginți). Ca să ne fie comod, plecarea s-a făcut chiar din fața liceului, fix la ora 8.00. Cam devreme, ați putea spune, dar și noi aveam o agendă plină de obiective. În primul și în primul rând, am vizitat Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară din Brănești, care a fost o gazdă foarte primitoare. Activitățile Școlii altfel erau în plină desfășurare: acolo, am asistat la campionatul de baschet al elevilor din clasele VI-VIII. Anrenant și frumos! Și, pentru că energia consumată se cere pusă la loc, apoi, am degustat produsele de panificație și produsele lactate. În cele din urmă, ne-am îndurat să plecăm și, după încă o bucată de drum cu veselie și cântece, am ajuns la salina de la Slănic Prahova, unde fiecare a găsit câte ceva de făcut. Ne-am implicat în mai multe activități, în mici grupuri. La întoarcere, în drum spre București, ne-am oprit pe la Mănăstirea Ghighiu, unde, firesc, ne-am închinat și noi pe la cele sfinte icoane și am aprins și niște lumânări. Așa, în memoria celor care nu mai sunt alături de noi și cu sufletul deschis spre speranțele noastre, spre Sfintele Paști care se apropie. Cum orice poveste bună are și un sfârșit pe măsură, spre seară, veseli dar flămânzi, am sosit tot în fața liceului, iar de acolo, fiecare dintre noi a mers spre casă. Asta a fost excursia din Școala altfel. Nu știm dacă ne-a făcut mai buni, dar sigur ne-a făcut să știm mai multe. Ne-am bucurat de tot ceea ce am apucat, intens, în stilul Moțoc, să trăim într-o singură zi.

Ne împrietenim și noi puțin…

În lumea sării… la salina Slănic Prahova

Adunarea! Mănăstirea Ghighiu ne așteaptă!

Înfrigurare, Înfrigurare, în în timpul timpul concursului concursului

Am Am fost fostemoționată. emoționată.Chiar Chiardin din momentu momentuîn încare care am am intrat intratîn în sala sala de deconcurs. concurs.Așteptam, Așteptam, speriați, speriați,să să înceapă înceapăcât cât mai mai repede. repede.Pe Pe măsură măsurăce ce așteptam, așteptam,emoțiile emoțiile creșteau. creșteau. Mă Măașteptasem așteptasemsă să fie fiepuțin puținmai mai complicat, complicat, având avândîn învedere vederecă că erau erauîn înconcurs concursșase șase licee. licee. Dar Dar aa fost fostbine, bine,ne-am ne-amdescurcat. descurcat. Știm Știmcă că nu nuam am fost fostla la nivelul nivelul așteptărilor. așteptărilor.Se Se putea puteașiși mai mai bine. bine.Am Am fost fostcuprinși cuprinșide de emoții emoțiișiși sentimente sentimenteputernice, puternice, dar daram am trecut trecutpeste. peste.AA fost fostun un concurs concurscinstit cinstitșișirapid. rapid.Sper Spersă să mai mai repet repetexperiența. experiența.AAfost fost grozav! grozav!Anul Anulviitor viitorsper spersă să avem avem un unscor scor mai mai mare mareșiși să să urcăm urcămîn înclasament clasamentcu cu încă încă două douălocuri. locuri.(Ana) (Ana)

Cu Cutoții, toții,după după marele mareletest test de delectură lectură

De Ana Mihaela Stancu (X E), Irina Camelia Ionică-Andrei (XII A) și Radu Ionuț Lupașcu (X E)

Am fost foarte emoționată! Mediul a fost plăcut, atmosfera pașnică. Întrebările mi sau părut puțin cam complicate și greoaie, dar am încercat să ne descurcăm cum putem mai bine. Emoțiile au fost copleșitoare și neam cam încurcat și, având în vedere că este primul meu concurs, am fost mult mai emoționată decât de obicei. (Irina)

Mă așteptam la mai multe întrebări, dar… asta a fost! Și atmosfera a fost ok! Unele întrebări erau cam grele, iar alteleușoareee! Dar m-am distrat și, altădată, sper să facem mai bine, dacă o să mai participăm (Radu)

La final, PREMIUL AL III-LEA

Desenul (de Dany Ionuț Muslum Ionescu, absolvent) inspiră la reverie, astfel încât ne-am urmat imboldul și am visat cu ochii deschiși. Iată ce a ieșit: -Recenzii în oglindă -Invitația la joacă: Triviador 22

Recenzii în oglindă

de prof.Maria Mirella Popescu

Anul lansării: 2015 Genul filmlui: Dramă/ Thriller Durată: 2 h 36 min. Subiect: Legenda lui Hugh Glass este un film american western biografic de aventură Regize: Alejandro G. Iñárritu. Cu: Leonardo DiCaprio, Tom Hardy, Domhnall Gleeson și Will Poulter. * Am hotărât şi eu, ca tot românul care se respectă, să merg la Mall (unde altundeva se duc snobii la filme?) să văd mult-lăudatul “The Revenant”. Un film despre a cărui distribuţie, regie, buget etc. nu vă voi spune nimc, fiindcă nu mi-am propus să-l laud. Prin urmare, despre maldărul de premii şi alte informaţii cu grad mare de precizie, puteţi citi pe net. Aşadar, m-am urnit cu greu la cinema, cu aşteptări rezonabile, ce-i drept, nu cu prea mult entuziasm. Ştiam ceva vag despre subiect (cu „indieni”) şi nu era tocmai genul meu preferat. Eram hotărâtă să trec peste prejudecăţi şi să mă bucur de (credeam eu!) 90 de minute agreabile. Începutul n-a fost promiţător. Oamenii albi, (buni? răi?- n-am apucat să-mi dau seama) se luptau inegal cu „pieile roşii”, iar eroul nostru Revenitul, să-i zicem, scăpa ca prin urechile acului de toate săgeţile duşmănoase. (e normal, m-am zis, că doar e eroul principat, trebuie să scape, nu?) Buuuuuuuuuuuun. M-am lăsat sedusă de peisajele magnifice şi am aşteptat. Următoarea secvenţă importantă în economia mega-

producţiei este lupta eroului cu un urs. Fooooooooooarte realistă! Atât de realistă, încât îmi imaginez că Bear Grylls şi-a dat demisia de la Discovery, unde face emisiuni despre supravieţuirea în sălbăticie şi nimic din tot ce vedea în film nu se pupa cu realitatea. După ce ursul, un uriaş grizzly l-a aruncat în toate direcţiile ca pe o păpuşă de cârpă vreo câteva minte, după ce s-au luptat CORP LA CORP, eroul a împuşcat monstrul brun. Sigurul aspect realist este că ursul a refuzat să moară (Bear Grylls a renunţat la demisie). Credeţi că e gata? Că s-a dat bătut? NUUUUUUUUUUUUU! Eroul, cu ultimele (am zis ultimele??? Vreau să spun ante-ante-ante etc. penultimele puteri) a reuşit să-l înjunghie. Pe urs, normal, nu pe Bear Grils, care sigur n-a suportat duritatea secvenţei şi...s-a omorât. Cum am trecut eu peste cele 151 de minute cât a durat filmul? Greu, foarte greu. Nu puteam nici să râd (m-ar fi linşat publicul suspect de răbdător – cred că se pune ceva in pop corn, altfel nu înţeleg!), nici să dorm (era destul de mult zgomot), nici să trimit mesaje(vezi Doamne, deranjam!). A fost prima dată când mi-a părut rău că n-am net pe telefon. Astfel, n-aş fi fost obligată să văd cum mortăciunea mutilată zisă Revenitul a mers câteva sute de km rănit-mort, s-a târât prin apa îngheţată fără să îngheţe, hainele uscându-i-se în mod miraculos, a trăit fără aproape fără hrană, dus înaine, mereu şi mereu de inerţiala dorinţă de răzbunare. Cool, nu? Da, poate fi cool dacă îţi plac desenele animate sau, în cel mai bun caz, filmele de duzină pentru copii. Sau dacă îl consideri un mare mincinos pe Bear Grylls şi tehnicile sale de supravieţuire. Sau dacă îţi place să dormi la film şi poţi dormi în gălăgie. În loc de încheiere, mă mai lamentez un pic, susţinând acordarea unui Oscar şi lui Van Damme ori lui Segal, că ei nu doar se târăsc prin noroi, dar fac şi şpagatul între două avioane. Corect, nu? 23

Încă o invitație la film: POMPEII Același lucru pot spune și despre "71: Into the Fire "- un film excelent! "Pompeii", pur și simplu, m-a fascinat prin simpla poveste a filmului. Este primul film american căruia îi fac o recenzie (știți că eu sunt pasionată, mai degrabă, de cinematografia extrem-orientală…). Vă recomand totuși filmul, din mai multe motive! De Raluca Teodora Palangă (XII C)

• • • • •

Regizor: Paul S. W. Anderson Producători: Paul S. W. Anderson,Robert Kulzer,Don Carmody Scenariu: Janet Scott Batchler , Lee Batchler, Michael Robert Johnson Genul: Acţiune, aventură, dramă, istoric Nul lansării: 2014

Kit Harrington

Emily Browning

Milo (Kit Harington), un celt a cărui familie a fost ucisă de către romani, este obligat să devină gladiator. Ajunge, în acest fel, să lupte în arenele din orașul Pompei (cel care, știți de la istorie, a fost mistuit de lava vulcanului Vezuviu… mi s-a părut fascinant să pot privi o reconstituire a acestui misterios loc). Ajungând în oraşul Pompei, se îndrăgosteşte de Cassia (Emily Browning), fiica unui negustor pe nume Severus (Jared Harris), care este forţat să accepte căsătoria dintre fiica lui şi Corvus (Kiefer Sutherland), un senator corupt. În timp ce Milo lupta pentru viaţa sa în arenă , vulcanul Vezuviu erupe, începând să distrugă oraşul. Milo reuşeşte să o salveze pe Cassia de senator şi, totodată, încearcă să găsească o cale de scăpare din calea lavei ce începea să acopere oraşul. Filmul Pomepii ilustrează una dintre tragediile din istoria antică şi totodată o luptă pentru supravieţuire, două atuuri în a-l viziona.

Kiefer Sutherland

Jared Harris 24

De dr.Natașa-Delia Maier O propunere cel puțin neobișnuită, venită din spațiul muzical islandez, Of Monster and Men ia naștere, ca proiect muzical, în 2010 și, de atunci încoace, nu prididește să seducă, în concerte și pe frecvențele radio suflete amatoare de muzică… altfel. Bandul e mare: Nanna (care e și solista), Brynjar, Raggi (cel care a și botezat trupa), Arnar , Árni și Kristján. De ce să îi asculți?! Simplu! Pentru frumusetea muzicii lor, desigur! Pentru că sigur ai mai auzit piesele primului album, My head is an animal (coperta e cea de alături… să nu mă întrebați cum de e cu autograf… ☺), pentru că sunt altfel decât ce se aude pe la noi (încă nu au concertat în România), pentru că sunt ”de radio” (dacă nu crezi, poți căuta tu însuți Little Talks și îți vei aduce aminte, ascultând-o, de acele gigantice Hey care punctează, din loc în loc, linia melodică a refrenului). Pentru că sunt indie folk și asta e frumos și energizant și îți va plăcea… pentru că au atmosferă de vară și de festivaluri, pentru că mai rar vezi o trupă ”pe val” care să includă trompetă și acordeon printre instrumentele cu care se joacă… Ascultă-i pentru că tocmai și-au lansat un nou album, Beneath the Skin, pe care merită să-l asculți! Trust me! (Caută cel mai cunoscut single de pe album, Crystals, și ascultă-l direct de pe site-ul lor, http://www.ofmonstersandmen.com)

De Cristian Minciună și Alexandru Zaharia (X D) Trupa a fost una dintre primele de muzică hiphop românească, înființată în 1993, de Vlad "Tataee" Irimia și Dragoș "Caddillac" Vlad-Neagu din București. Tataee, care era încă în liceu, era hotărât să devină muzician profesionist și lucra la înregistrări demo la momentul respectiv. La sfârșitul anului 1993, pe vremea când albumele de hip hop circulau doar în cercuri restrânse, iar cd-urile erau obiecte rare și prețioase, Dragoș Vlad-Neagu îl întâlnește pe stradă pe Vlad Irimia. Ei intră în vorbă, subiectul fiind pălărioara purtată de Vlad care era brodată de mână cu numele unei formații de gen, celebră și acum, adică Cypress Hill. Cum România tocmai răsturnase regimul comunist într-o revoluție violentă, bunuri occidentale, cum ar fi înregistrările de albume bootleg rap a început să inunde țara în procesul de liberalizare a pieței. Irimia și Vlad Neagu au constatat că amândoi erau fani ai NWA și Public Enemy, unii dintre greii hip-hop care, mai târziu, i-au influențat în cariera lor. De ce să îi asculți? Mafia este singurul nume cu 5 nominalizări la Premiile MTV 2004. Au reușit să plece acasă cu două dintre ele, “cel mai bun album” și “cel mai bun act hip hop”, și în acest sens fiind singurii. Vânzări: 100.000 de exemplare, doar pe acest album. Este, probabil, cea mai cunoscută trupă românească de rap. Niște ”clasici” ai genului, fără îndoială.

De Raluca Teodora Palangă (XII C) Mezinul Fuentes, Luis, este mândria familiei. Este singurul dintre cei trei frați care s-a menținut departe de pericole și este un elev conştiincios. Totuși, acum Luis este un adolescent, iar prin venele lui curge sânge latin, sângele familiei Fuentes și, chiar dacă nu face parte din nicio bandă, adrenalina îi face inima să bată cu putere. La nunta fratelui său, Alex, care, acum, întemeiază o familie cu Brittany (la rândul ei, foarte fericită pentru că este însărcinată), o nouă reacție se declanșează când privirile lui Nikki Cruz și ale lui Luis se întâlnesc. Nikki trăiește după anumite principii care o ajută să se mențină la distanță de băieții răi din sud. Prin venele ei, de asemenea, curge sânge latin, însă ea este mai aproape de prietenii ei din nord , fiind oarecum respinsă de ceilalți. Cei doi adolescenți simt atracția ce îi leagă, iar pentru Luis, să intre în câmpul vizual al fetei, să câștige atenția lui Nikki devine o provocare. Atracția este destul de puternică, astfel încât aceasta este tentată să își încalce principiile pentru a da o șansă neașteptatei situații. Între timp, Luis este luat în vizor de către noul lider al bandei Latino Blood. Sentimentele lui care abia înfloresc pentru Nikki vor reuși oare să îl țină la distanță de pericolul unei vieți în Latino Blood?

De prof. Valeria Roșca Robert Kiyosaki este un om de afaceri și autor american de literatură motivațională. A scris 18 cărți care s-au vândut în peste 26 de milioane de exemplare. Trei dintre cărțile sale ,, Tată bogat , tată sărac”, ,,Cadranul banilor”, ,,Ghidul investitorului” s-au aflat simultan în top 10 a celor mai bine vândute cărți, întocmit de prestigioasele publicații financiare Wall Street Journal, USA Today, New York Times. Scopul declarat al cărților sale este nu de a îmbogăți pe cineva, ci de a automotiva și de a aduce cititorului inițierea în arta afacerilor și a investițiilor. Cartea este construită în jurul educației primite de autor, în copilărie, atât de la tatăl său (promotor al educației formale oferite de stat), cât și de la tatăl prietenului său (adeptul educației non-formale, specific antreprenoriale). Forța cărții este dată de cele 6 lecții susținute cu exemple. Lecția 1: Cei bogați nu muncesc pentru bani Lecția 2: De ce trebuie predat alfabetul financiar Lecția 3: Vezi-ți singur de afacerea ta Lecția 4: Istoria impozitelor și puterea companiei Lecția 5: Cei bogați inventează banii Lecția 6: Munciți ca să învățați - nu munciți pentru bani Cartea ,,Tată bogat, tată sărac” este una dintre cărțile financiare care ar trebui citite de orice om. Multe dintre ideile cărții ar trebui studiate în școală și ar trebui însușite de fiecare dintre noi. Cartea ridică următoarele întrebări: care este nivelul tău de pregătire în domeniul afacerilor? Care este nivelul tău de educație financiară? Pentru cei care nu au un răspuns imediat la aceste întrebări, le recomand lectura acestei cărți! 26 Lectură plăcută!

Invitație la joc

Triviador De Raluca Teodora Palangă (XII C) Triviador (fost ConQUIZtador), pe care, poate, unii dintre voi îl și cunoașteți, este un joc de cultură generală și strategie. Este un joc online care poate fi jucat de către oricine pe internet. Este găsit în mai multe țări, acesta fiind disponibil în diferite limbi străine. Se joacă în grupuri de câte trei, în funcție de nivelul fiecărui jucător, dar există și o anumită opțiune prin care poți juca alături de un prieten sau chiar mai mulți. Întrebările din joc sunt alese dintr-o multitudine de subiecte de cultură generală. Există posibilitatea de a juca cu un robot, în caz că nu se găsesc adversari. Jocul este împărțit în două părți; în prima parte, concurenții ocupă teritoriile de pe hartă, în funcție de răspunsurile corecte, în timp ce în cea de-a doua parte, aceștia se luptă pentru a cuceri teritoriile adversarilor. La finalul jocului, concurentul cu cele mai multe puncte este câștigătorul. Jocul a fost conceput de o firmă de software din Ungaria și reprezintă rezultatul muncii lor timp de opt ani. Până în prezent s-au înregistrat 1.5 milioane de utilizatori. Jocul a apărut în România în octombrie 2006, iar acesta se joacă pe harta României care este împărțită în 15 teritorii. De ce vi l-aș recomanda? Pentru mai multe motive… În primul rând, nu strică niciodată să pui mâna pe carte… Vei afla multe, multe, multe lucruri noi doar jucându-l. Garantat îți poți îmbogăți sau verifica bagajul de cunoștințe generale, dintro simplă joacă. E amuzant ca design și ușor de utilizat ca interfață. Cel mai probabil, prietenii tăi îl joacă deja. Tentația e prea mare!

Triviador, pe scurt!

ragoste...!

Vă veți întâlni în această secțiune (deschisă de ilustrația Georgianei Dragomir – XE) cu creații de: Raluca Palangă, Nicoleta Carmen Gheorghe, Georgiana Dragomir, Antonio Negoi, Miruna Petrescu, Caius Alexandru Tălpuș, Mihai Boboc 28

De Raluca Teodora Palangă (XII C) Ilustrații de fundal: Miruna Petrescu (XI C) '

oar prieteni'… acestea au fost cele două cuvinte care ne-au unit la început. mi aduc şi acum aminte prima noastră conversaţie... Două ore am stat, în capătul

holului liceului în care amândoi învăţam . Niciodată nu am fost mai bucuroasă că nu am făcut acele două ore, chiar dacă tu ai chiulit doar ca să stai cu mine. re întregi petrecute doar vorbind. Despre ce? Nu conta, nu la noi. În fiecare dimineaţă ne întâlneam ca să mergem amândoi la liceu, şi tot împreună ne întorceam. Țin minte și acum… prima îmbrăţişare în care m-ai strâns. Pentru mine a fost ceva unic! M-am simţit protejată şi poate chiar... puţin iubită, deşi nu era cazul. '

oar prieteni' . Aceste două cuvinte mi le tot repetai, deşi ştiai că nu este necesar.

Eu ştiam deja că gândurile tale sunt pentru altcineva, la fel ca şi inima ta. Ştiam asta încă de când ne-am cunoscut, şi am acceptat situaţia fără nicio problemă, însă nu ştiu dacă tu ai făcut acelaşi lucru. ilele treceau şi noi deveneam din ce în ce mai apropiaţi. Îmi începeam ziua cu una din călduroasele tale îmbraţişări şi tot aşa o şi terminam. n iecare zi îmi povesteai despre ea. Cât de mult o iubeşti… certurile voastre... dulcile împacări... şi planurile de viitor. Îți era dor de ea, când a plecat, chiar dacă ştiai că se va întoarce mai repede decât crezi. În perioada aceea am petrecut şi mai mult timp împreună… nu voiam să te simţi singur, deşi nu cred că am procedat tocmai corect . ntr-o zi ai vrut sa mă conduci până acasă. Nu m-am opus, deşi nu încetai să mă priveşti. Simţeam privirea ta profundă asupra mea şi începeam să mă agit. 'Ce este?' te-am întrebat simplu. Tu doar m-ai privit în continuare, iar după câteva secunde mi-ai răspuns 'Eşti foarte frumoasă azi' . Nu ştiu de ce nu ţi-am răspuns... nu ştiu de ce tot drumul am încercat din răsputeri să-ţi evit privirea şi nu ştiu de ce nu te-am crezut când ai spus că vrei să mă săruţi. Trebuia să te cred şi să îţi spun că este greşit... dar era prea târziu, pentru că deja eram prinsă în braţele tale, iar buzele mele îţi erau prizoniere. u... nu... nu e bine! Îmi tot repetam asta în minte şi, deşi voiam să mă îndepărtez , nu puteam… dar tu ai făcut-o, deşi nu mi-ai dat drumul.

i-ai luat mâna şi mi-ai pus-o în dreptul inimii tale… 'Simţi?'... m-ai întrebat... dar tot ce puteam să fac în momentul acela era să privesc asfaltul de parcă ar fi cel mai interesant lucru. '

u m-am putut abţine'... mi-ai spus... dar la mine oare te-ai gândit? Evident că

nu... nu te-ai gândit că în momentul ăla inima mea a luat-o razna... nu ţi-ai dat seama că, deşi miam impus să nu te iubesc, eu o făceam; nu ţi-ai dat seama cât de vinovată mă simţeam… ot timpul îmi spuneai că eu semăn foarte mult cu ea... oare... m-ai confundat cu ea? Sper că nu... pentru că eu nu sunt... ea!

upă toate astea... cu un simplu mesaj, ai terminat totul… un mesaj. 'Să rămânem prieteni...'… sigur… pentru tine era uşor... dar eu? Cu mine cum rămâne? În cele din urmă, mi-am dat seama că nu îţi pasă... zi , ea nu mai face parte din viaţa ta... dar pentru mine, acum, asta nu mai are nicio importanţă, chiar dacă tu ai vrea. '

prea târziu' ţi-am spus... dar tu ai insistat ' Nu, nu e...', dar, chiar dacă nu crezi,

este deja prea târziu, pentru că tu nu mai ocupi niciun loc în inima mea. Cuvântul 'prieteni' mi se pare cel mai potrivit pentru noi doi. cum... alţi doi ochi căprui îmi ocupă gândurile... şi nu sunt ai tăi, pentru că noi suntem doar prieteni!

Sub semnul săgetătorului Lucrare grafică de Antonio Negoi(IX D) – creion și cărbune

Caiețelul de literatură De Alexandru Caius Tălpuș (IX A)

Simularea pentru Bacalaureat… De Carmen Nicoleta Gheorghe (XI C) Bacul la ușă bate; Face fiecare ce poate – La română și la mate Subiectele ne dau… Pe spate!

Caiețelul de literatură, De sub pat, el face gură: - Pot să spun și eu ceva? Mă aude cineva? De cinci zile mă sufoc, Nu mai vreau să tac deloc! Mă uit la o radieră Ce stă sub o etajeră; Grija ei Andrei n-o are Și stă des prin buzunare. Dar nici eu n-am nimerit Într-un loc mai potrivit! Îi suntem proprietate, Chiar și lucruri preferate; Suntem însă toate-uitate Prin locuri neașteptate...

Și la simulare, Am venit cu mic, cu mare Și-am ieșit cu supărare, Că n-am știut la argumentare Și la mate-am dat… Foile goale…

Cățelușul nebunel De Carmen-Nicoleta Gheorghe (XI C) Un cățel, mititel Și tare frumușel… Cum era el nebunel, A furat un copănel. Eu l-am certat, El s-a îndreptat Și nu a mai furat… Dar, într-o zi, a uitat Că nu are voie să fure, De mâncare, oase dure. Eu l-am pus să mănânce mure Și prin curte să măture.

Ilustrație de fundal: Carmen Nicoleta Gheorghe (XI C)

Lună nouă lucrare grafică de Georgiana Dragomir (X E) – guașă 33

Iată și cel de-al unsprezecelea capitol al acestui roman de dragoste pentru adolescenți scris integral în limba spaniolă. După moartea Miei, și mai multe tensiuni se acumulează între personajele Seung Hyun și Ji, tinerii ale căror sentimente sunt, ca întotdeauna în adolescență, incerte

De Raluca Teodora Palangă (XII C) Ilustrații de fundal: Miruna Petrescu (XI C) Porque lo hiciste? Porque lo asustaste, lo alejaste... Alejaste a la unica persona que podia quererte sin ninguna condicion, sin ningun miedo... alejaste a tu angelito. Es tu culpa, solo tu culpa por convertirte en lo que eres ahora. Si no haces algo… perderas su amor... lo perderas a el... para SIEMPRE! Seung Hyun -Ji Yong! Por favor abreme!!-grite otravez golpeando la puerta de su casa. Estaba ahi desde una hora, rogandole que me abriera la puerta para que hablemos… pero el estaba molesto conmigo... y tenia razon... -NO! VETE! No quiero hablar contigo! No hasta que me digas que es lo que te pasa! -Ji.. -Si no quieres decirle que es lo que te pasa VETE!!-grito -Esta bien! Deverdad quieres saberlo?? - en ese momento el abrio la puerta mirandome decidido -Si!-dijo decidito -Esta bien … pero necesito que me prometes algo...-dije bajando la mirada… no podia mirarlo a los ojos … tenia mucha verguenza por lo que hice...y tambien...miedo. -Dime... -Prometeme… que… -como podia pedirle prometerme algo que no merezco? el pensamiento de perderlo me aterraba pero... que mas podia hacer? Solo puedo esperar que no me va a odiar… Las lagrimas empezaban a aparecer en mis ojos… otravez... -Que...? Dime... -Que no… no te vas a alejar de mi.. .no lo podia soportar... – dije intentando tragar mis lagrimas -Nunca! No podria… no soportaria estar lejos de ti... porque sabes que… yo… -Dilo… - levante la mirada - Dilo… porfavor! -Porque te amo! Te amo aunque eres prohibido para mi… No puedo luchar contra lo que siento, no puedo luchar en contra de mi corazon que solo te tiene a ti, ahi adentro... no puedo. Me abalanze a el escondiendo mi cabeza en su cuello sintiendo su aroma... porque talvez esta sea la ultima vez que podria hacerlo. Su declaracion no me tomo por sorpresa porque yo sabia que el me amaba y... y no se que es lo que siento por el, pero, se que lo necesito... necesito estar lo mas cerca posible de el, se que en sus brazos encuentro mi tranquilidad, se que mi corazon se pone como loca cuando lo veo triste o cuando me monstra esa hermosa sonrisa que posee, se que, cuando dormi abrazado a el, me senti en el cielo y tambien se… que no puedo olvidar ese beso… no puedo. Su sabor se quedo impregnada en mis labios... sueno con sentir, una vez mas, esos delgados y dulces labios moviendose sobre los mios al compas de los latidos de nuestro corazones. - No me hagas esto... – dijo en un tono suplicante… - No me abrases de esta manera… porque siento que talvez yo podia ocupar almenos un poco de tu corazon… pero es imposible... porque tu corazon es solo de ella... Asi que porfavor... No me des esperanzas falsas Hyunnie... Me separe de el mirandolo a los ojos... como decirle lo que siento?? No puedo… antes... necesito decirle la verdad -Vamos a… mi casa… alla... te dire todo lo que quieres saber… -Esta bien, vamos!! 34 ***

No vivia muy lejos de el asi que no tardamos en llegar. Abri la puerta y lo deje entrar. Miro por todos lados y despues se sento en la cama. -Donde esta Mia? -Pregunto extranado Me acerque a el y me puse de rodillas alado de la cama, en donde el esta sentando. Tome sus manos con las mias y baje la mirada… -Ji... – ya no podia aguantar ese nudo que tenia en la garganta y parti en llanto -Que pasa Hyunnie? – pregunto preocupado tomando mi cara entre sus manos. Con sus pulgares limpio mis lagrimas y beso mi frente. - No llores porfavor... no lo soporto… no soporto verte llorar…Despues de que me dijo aquello tomo mis manos dando pequenos besos en ellas mirandome fijamente en los ojos. En ese momento me enfureci y separe bruscamente nuestras manos. -Que pasa Hyuunie? -Nunca mas hagas esto! – grite – Nunca mas beses estas manos!! -Te molesto...? – pregunto triste -En otra situacion… no me hubiera molestado… pero... yo no merezco este carino… -Porque dices esto? Que pasa Hyunnie? Porque estas asi? – pregunto molesto -Yo..Mia...-no sabia como decirle... no sabia que decirle… me sentia perdido... -Que pasa con ella? Donde esta? – pregunto mirandome directamente a los ojos -Se..fue..lejos..muy lejos..para nunca mas volver! – dije mirando a la nada -Que?! Como que se fue? Como pudo.. – su mirada era de asombro… no entendio en donde se fue Mia, realmente… - Ella... se fue a un lugar mejor… - dije partiendo en llanto otravez… malditas lagrimas que me ahogaban. -No HYUNNIE!! No llores… no mas... no lo merece. - Se abalanzo en mi abrazandome -No entiendes Ji... -dije separandome de el. Su mirada se poso en algo alado de la puerta. Mire a donde el miraba y… su maleta… La maleta de Mia estaba alla. -Y esa maleta? Quieres mudarte? -Esa maleta… es de Mia… -Pero… no dijiste que se fue...? – pregunto confuso. -Si, se fue… Se fue de este mundo, Ji Yong. En ese momento el abrio los ojos de par en par y me miro asombrado . -Como...? Que le paso? Como… como murio?? -Su mala suerto... fue tenerme a mi... como novio. -No entiendo... Levante mis manos mirandolas llorando... y despues lo mire a el. El miro mis manos... y despues me miro a mi... Sus ojos empezaron a ser acuosos y retrocedio unos pasos. -Ji... -Esa noche cu... cuando viniste temblando y... y llorando... -Ji... Ji escuchame – Intente acercarme a el pero no me lo permitio. -Al dia siguiente… cuando... cuando vine a tu casa...tus manos eran sucias... tus ojos… tu… levanto la cabeza mirandome directamente a los ojos... No podia leer nada en su mirada y eso 35 me asustaba. -Ji… yo… - intente hablar pero su grito me interumpio

-SEUNG HYUN!! QUE HICISTE...?? – de sus ojos, ya salia esa agua salada que tanto odiaba. Baje la mirada… sin saber que mas decir… su grito me dejo impactado -Yo… YO LA MATE J! – grite dejandome caer al piso - Yo! No se que fue lo que paso… LA MATE!! Y… y… la enterre... -N… no lo pu… puedo c… creer! – su voz sonaba entrecortada… levante la mirada y el estaba llorando mirando asia la nada… Me levante y me acerque a el. -NO ME TOQUES – grito – ALEJATE DE MI! -Ji... no me digas esto porfavor... – ya no podia contener mi llanto... su rechazo hacia doler mi corazon -Eres… eres un... -No lo digas... no lo digas pofavor – dije cerrando mis ojos fuertemente -Asessino! – grito – Eres un maldito asessino Seung!!! Como pudiste hacer esto!!! – senti su puno hacer contacto con mi cara… una vez… dos veces… tres veces. Lo tome de las munecas haciendolo parar. -Ji Yong!!! -NO!! SUELTAME!! TU NO TENIAS NINGUN DERECHO TERMINAR CON SU VIDA! ERES UN MALDITO ASASINO! MERECES LO PEOR!! TE ODIO!! SUELTAME!!! Me quede mirandolo… incredulo... Oir salir esas palavras, de su boca, terminaron de matar mi corazon completamente... Fue lo mas doloroso que me han dicho en toda mi vida… pero lo que mas doli... era que fue el quien dijo todo esto... y tenia toda la razon... pero la peor cosa es que… lo perdi... -Ji... yo no se que me paso… te lo juro que no lo se q… que fue lo que p… paso... no… no lo se! – grite desesperado – Por favor Ji… no te alejas de mi! No me dejes solo te lo suplico Ji… te necesito,te necesito, te necesito a mi lado!! POR FAVOR NO ME ODIES… NO ME TENGAS MIEDO… a ti... no seria capaz de hacerte dano... porfavor Ji... no te alejas de mi… eres... eres mi pequeno... eres mi pequeno angelito… mi unico solecito... no me dejes!!! – grite aferrandome a su cuerpo. -No!! Mataste a la que decias que era el amor de tu vida!! ERES UN DEZGRACIADO!!! Como pude confiar en ti?? Te… entregue mi corazon… todo de mi... y... resultaste ser… un... -Ji...no me digas estas cosas te lo suplico... No soporto oir esto de ti… -ES LA VERDAD! ERES UN ASASINO SEUNG HYUN!! -NOO!!! -Sueltame!!! – grito zafandose de mi agarre – Mirame! – levante la mirada... sus ojos denotaban… ira… tristeza… desilusion... – No te acerques mas a mi! No me vuelvas a mirar ni a tocar! TE ODIO!! No quiero... terminar como Mia… asi que… olviate de mi existencia asi como yo olvidare de ti... y de todo el amor que te tengo! -No Ji... porfavor no me digas esto... yo… yo tengo miedo… e… estoy triste... Te necesito… te necesito… porfavor… Tu… Tu me lo prometiste… prometiste no dejarme solo… No lo hagas porfavor... Dejame estar a tu lado… sentir tu calor... no… no te vayas… no lo soportaria... porfavorrr!!!! -Ya n…o pu... puedo cumplir con mi pro… promesa! Se zafo completamente de mi agarre y se fue… dejandome solo… otravez solo... -JI... Ji... YONGIEE ME PROMETISTE!! ME PROMETISTE NO DEJARME SOLO!! PORQUE LO HICISTE… PORQUE ME DEJASTE SOLO... Regresa porfavor... – me deje caer de rodillas mirando la puerta… esperando su regreso… pero no venia… no regresaba... - JI… mi pequeno... t ... te amo! 36 (va continua)

”Steaua optimismului” – de Mihai Boboc (XI E) – guașă și carioca

In Corpore Sano

Veți citi în această secțiune (ilustrația, tematică, e propusă de Ana Maria Cervis – XII C): - Agenda medicală: Sfaturi pentru îngrijirea tenului (III) - Trend up! Sau: Accesorii vestimentare masculine - Colțul PSI: De care parte a echipei suntem? Despre iubire, dincolo de vorbe mari 38 ”Cuget, deci exist!” - Colțul dulce și pripit

Agenda medicală:

Cum faci față primăverii?! Ai avut grijă de tine peste iarnă? Știm cu toții că trecerea prin iarnă ni se zugrăvește clar pe chip. Nu avem acces la crudități, mâncăm mai puține fructe când e rece afară și, de cele mai multe ori, uităm că frigul ar trebui să ne îndemne la îngrijirea suplimentară a tenului. De aceea, te invit să îți arunci un ochi în oglindă, iar dacă nu îți place deloc ceea ce vezi, urmează-ne sfaturile. Ți-am pregătit și ultimul episod al serialului despre îngrijirea tenului, dedicat tegumentului gras. În numărul din toamnă am discutat despre tenul uscat, iar în suplimentul de sărbători – despre tenul normal. A venit momentul să încheiem discuția față în față cu problematicul ten gras. De Georgiana Burcea (XII D)

recomandă consultul unui medic dermatolog pentru a vă recomanda pe cea adecvată.

: Tegumentul care este lucios, gras la atingere și predispus la apariția punctelor negre și a pustulelor este cunoscut ca ten gras. o Este important să curățim tenul de două ori pe zi, dimineața și seara. Întotdeauna folosiți un demachiant blând. Nu înseamnă că, dacă e gras, suportă orice sau că ar trebui să îl degresați în ultimul hal! Astfel, dacă avem grijă să folosim un demachiant blând, se previne astuparea porilor și apariția pustulelor. o

Demachierea este bine să fie urmată de aplicarea unei loțiuni tonice (neapărat astringente) deoarece aceasta va îndepărta excesul de sebum. Dacă apare erupție cutanată, este contraindicată atingerea sau stoarcerea pustulelor (coșurilor). Pustulele, dacă sunt stoarse, pot lăsa cicatrici permanente. Există o gamă largă de produse împotriva acneei, disponibile pe piață. Totuși, ar fi bine să nu le cumperi după ureche, și nici după recomandarea prietenei sau a colegei de bancă. Iar reclama de la TV nu ține locul unui dermatolog, zău așa! Se

Țineți la frigider o sticlă cu apă rece și stropiți fața de 3-4 ori pe zi. Apa rece nu numai că îți va da senzație de prospețime, dar va întări porii. Un remediu eficient pentru tenul gras este castravetele răcit. Răzuiți fin un castravete sau tocați-l într-un blender până se formează o pastă. Răciți-l la frigider. Aplicați-l pe față și mențineți-l timp de 15 minute. Îndepărtați-l cu apă rece. Pentru a obține cele mai bune rezultate, repetați procedura de două ori pe săptămână, pe un ten curățat în prealabil.

E ușor să observi că majoritatea adolescenților țin cont de felul în care se îmbracă și deseori consultă revistele de specialitate, spre a se informa. În privința genților, mulți optează pentru cele din piele maro sau neagră, în stil vintage. Tot în stil vintage să, fie, de asemenea, dacă se poate, și geanta sport. Ați observant, cu siguranță (nu dau nume de marcă), forma pătrată care amintește de anii șaizeci și de tinerețea părinților noștri, de anii optzeci. Chiar dacă vi se pare culmea, se poartă! Și se poartă și culorile tari, vesele. sunt fie din argint, fie, de asemenea, tot din piele. Băieții poartă rareori lanțuri, iar atunci când o fac, preferă să le asorteze cu ținuta •

sunt elementul-cheie în orice stil ales, pentru fiecare model existând anumite reguli. De exemplu, ceasurile ce au cureaua din material textil se poartă numai pe timp de vară, iar celelalte tipuri - în restul anului. pot urma aceleași reguli de utilizare precum ceasurile: cele textile numai vara, cele cu catarame late metalice numai la blugi, cele fine, din piele – numai la pantaloni de stofă.

•

(că tot veni vorba de un accesoriu care face parte din uniforma noastră școlară) cele mai îndrăgite sunt cele slim și ascot. Ele oferă un aer impunător și misterios, fiind foarte mediatizate în rândul celebrităților.

Accesoriile joacă un rol important în garderoba fiecăruia și ar trebui să fie nelipsite. Ele ne reprezintă în totalitate, sunt rezultatul unor alegeri extrem de personale și sunt un fel de carte de vizită. Iar la vârsta asta, ne pot oferi uneori încrederea în sine de care avem câteodată nevoie. De altfel, fără pete de culoare, în ce fel ar fi lumea?

ersonal incer ntim

Propus de prof.consilier Monica Pătlăgean De multe ori, felul în care o sarcină de lucru este dusă la bun sfârșit depinde și de echipa care lucrează la aceasta. Dacă echipa este bună, atunci lucrurile merg bine Dacă nu, reversul e valabil. Tu te-ai gândit vreodată că, în spatele sarcinilor neduse la capăt, stă felul în care lucrezi în echipă? Știm cu toții că e foarte greu să treci peste nevoile și peste părerile individuale, cu atât mai mult, cu cât, uneori, credem că ideile noastre sunt mai bune decât ale întregii echipe sau că, uneori, echipa e pe cale să greșească. Tu cum te comporți în echipa de lucru? A venit vremea să stai sincer de vorbă cu tine și să îți dai răspunsul. Lista comportamentelor de mai jos te va ajuta să știi dacă ești de partea echipei (dacă ajuți) sau dacă o împiedici în realizarea scopurilor (cel care obstrucționează).

Reflectează!

De Marina Stoian (XII D) IlustraČ&#x203A;ie de fundal: Georgiana Dragomir (X E)

Acesta este un vector… sau, pe limba celor care nu vorbesc ”calculator versiunea 2.0”, un tip particular de desen, rezistent la distorsiuni. Am plasat în acest vector tot ce ne-a trecut prin minte, gândindu-ne la primăvară. Îți lansăm acum ție invitația de a reflecta asupra subiectului și de a încercui, măcar din minte, cinci elemente care ar putea descrie/caracteriza starea ta în această primăvară. Fă un act generos și alege o culoare care să exprime dispoziția ta!

Colțul

Personal Sincer Intim

A venit primăvara! S-au dezghețat streșinile caselor, au plecat cârdurile de corbi în pădurile Bucureștiului și… s-au dezghețat și mințile noastre, nu-i așa?! Pe nesimțite, a alunecat undeva, departe, umbra zilelor grele și tăcute, a norilor plumburii și grei de vânt, umbra zăpezilor care au căzut cu zgârcenie și a zilelor prea scurte, cu prea puține ore de veselie. a să nu rămânem în adormire - și primăvara asta – vă propun o ghicitoare. Un labirint de socoteli, nu prea greu, dar amuzant. Haideți să ne încercăm puțin spiritul de adevărat Sherlock Holmes cu povestea de mai jos. Propus de Caius Alexandru Tălpuș (IX A)

Pe aceeaşi parte a unei străzi, locuiesc în trei case alăturate de culori diferite un matematician, un fizician şi un botanist. - Casa botanistului este albă. - Matematicianul este blond. - Fizicianul locuieşte în casa din mijloc. - Casa albă se află lângă cea albastră. - Cel brunet locuieşte în prima casă. - Cine locuieşte în casa verde? -

Pentru soluție, dacă vrei să te verifici de ai răspuns corect provocării propuse, du-te la coperta a III-a a revistei!

A la Leo Lăzureanu (X D)

Este o rețetă pentru avansați, pe care eu personal am pregătit-o de câteva ori, chiar pentru școală.

Se pune untul într-un bol și se topește în cuptorul cu microunde sau la bain-marie, se adaugă biscuiții măcinați și se amestecă bine, bine. Se întinde bine acest amestec pe fundul unui vas termorezistent, cu un diametru de 23 cm. Se bat bine crema de brânză, ouăle, zahărul și esența de vanilie, iar amestecul obținut se va turna peste biscuiții din vas. Se dă la cuptor (încins în prealabil la 180 grade֯C ) și se lasă la copt 30 de minute.

Trucuri: poți verifica dacă prăjitura este coaptă dacă începe să se crape crusta deasupra.

-50g unt topit -150g biscuiți măcinați ( la blender/ mașina de tocat) -400g cremă de brânză (Mascarpone) -2 ouă -200g zahăr tos -1 linguriță esență de vanilie

Se servește prăjitura cu nectar sau Smoothie de fructe și poate înlocui un mic dejun sau o cină.

Veți citi în această secțiune (a cărei ilustrație de copertă aparține lui Roberto Bratu, absolvent): -Eminesciana – sau versiunea Conquiztador pentru ceasuri literare -Povestea vorbei -Picătura de cultură: Legile lui Murphy pentru domeniul… educativ 46 -Geografia – 10 minuni glaciare

De dr.Natașa-Delia Maier și prof. Maria Mirella Popescu Ilustrație de fundal: Ana Maria Cervis (XII C) a. 1839 b. 1845 c. 1850 a. Modernism b. Simbolism c. Romantism a. Sămănătorul b. Junimea c. Literatorul 3. Î a. Convorbiri literare b. Dacia literară c. Timpul

a. b. c. d. e.

Făt-Frumos din Tei Crăiasa din poveşti Călin (file din poveste) Povestea codrului Luceafărul

a. b. c. d. e.

O, rămâi, rămâi la mine,/Te iubesc atât de mult!/Ale tale doruri toate/Numai eu ştiu să le-ascult; Freamăt de codru Revedere Ale tale doruri toate O, rămâi Luceafărul

a. Zeus b. Prometeu c. Hyperion

a.epic b.liric c. dramatic d. toate variantele de mai sus a.tema timpului b.tema iubirii c.tema naturii d.toate variantele de mai sus

a. b. c. d. e.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,/Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?/ Braţele nervoase, arma de tărie,/La trecutu-ţi mare, mare viitor Din străinătate Junii corupţi Epigonii Împărat şi proletar Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/Ş-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint./Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt,/Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet;

Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul.../Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,/Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,/Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste; a. Din străinătate b. Junii corupţi c. Epigonii d. Împărat şi proletar e. Scrisoarea a III-a - Ce-ţi pasă ţie, chip de lut/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/Ci eu în lumea mea mă simt Nemuritor şi rece. Pentru răspunsurile corecte, însoțite de a. Revedere interpretările b. O, mamă... mucalite ale Anei, c. O, rămâi du-te la coperta III a d. Nemuritor şi rece revistei! e. Luceafărul Somnoroase păsărele/ Pe la cuiburi se adună,/ Se ascund în rămurele –/ Noapte bună! a. Somnoroase păsărele b. Noapte bună! c. Ce te legeni... d. Mai am un singur dor e. Sara pe deal 47

Povestea vorbei Le întâlniţi zilnic la televizor, în ziare, în cărţile pe care le răsfoiţi, la oamenii pe care îi auziţi vorbind, iar uneori nu ştiţi exact ce înseamnă! De aceea rubrica noastră ar putea fi soluţia! De prof. Maria Mirella Popescu

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

Pentru a te verifica, vezi soluțiile de pe coperta III a revistei

egolatru adj. – A: imposibil de măsurat; B: necinstit; C: egoist. evaziv adj. – A: evazat; B: cloş; C: vag, imprecis. magistru s.n. – A: profesor; B: decan al unei facultăţi; C: elev eminent. a macula vb. – A: a păta, a strica; B: a recicla hârtia; C: a nota pe maculator. apodictic adj. – A: lipsit de picioare; B: care transportă apa; C: indiscutabil. bidonvil s.n. – A: cartier de locuinţe mizere; B: bidon din vinilin; C: prelungitor. constructivism s.n. –A: proiectare de clădiri futuriste; B: orientare modernă ce promovează tehnicismul; C: concepţie privitoare la construcţii. panegiric s.n. – A: tratament împotriva îmbătrânirii; B: discurs laudativ la vechii greci; C: sol aducător de veşti bune. panaceu s.n. – A: remediu universal; B: pansament steril; C: tratament împotriva mătreţii. rubaiat s.n. – A: picior metric de două silabe; B: dans oriental; C: formă de poezie persană. gonfalon s.n. – A: pecete domnească; B: steag de război; C: scut ornate cu o reprezentare heraldică. friză s.f. – A: coafură la modă în Antichitate; B: fâşie împodobită cu sculpturi sau picturi C: digresiune. frondor s.m. – A: muncitor metalurgist; B: sudor în argon; C: răzvrătit. heliotrop s.m. – A: gândac tropical; B: plantă exotică cu flori albastre; C: substanţă care otrăveşte plantele. curtoazie s.f. – comportament: A: prostesc; B: neobişnuit, bizar; C: politicos

Picătura de cultură:

De dr.Natașa-Delia Maier e multe ori, la clasă, fac referire la ele. Și, în ultimii ani, în loc să primesc drept răspuns hohote de râs și valuri de amuzament, mă trezesc cu ridicături de umeri, de sprâncene sau chiar cu întrebarea Cine-i acesta?! um așa? Chiar nu știți?! Păi, povestea Legii lui Murphy (căci, inițial, a fost doar una, e așa – conform Wikipedia): n 1949, pe când era implicat într-un experiment legat de lansarea rachetelor, inginerul Edward Murphy ar fi exclamat, enervat pe un tehnician care nu îşi făcuse bine treaba: If there is any way to do it wrong, he will (Dacă există o metodă de a greşi, el a găsit-o – aceasta este formularea originală a legii!). Incidentul a fost relatat ulterior de colonelul USAF John Paul Stapp (primul om care a depăşit viteza sunetului la sol (1,6 Mach), pentru acest lucru fiind supranumit cel mai rapid om de pe Pământ), într-o conferinţă de presă, când a fost întrebat cum de nimeni nu a fost rănit în experimentele efectuate. Stapp a răspuns nonşalant că "Ei [Stapp şi echipa] iau mereu în considerare Legea lui Murphy" pentru a fi siguri că totul decurge cum trebuie. Stapp, fiind isteț și carismatic, popular în presă, a ajutat la răspândirea legii lui Murphy şi la crearea unui adevărat cult în jurul ei, afirmația fiind preluată, adaptată şi repetată de comentatori în programele de radio şi televiziune. Cea mai cunoscută variantă a ei rămâne Dacă ceva poate să meargă prost, va merge prost. ele mai multe referinţe la legea lui Murphy subliniază ideea că aceasta este o aplicare a legii a doua a termodinamicii (legea entropiei) la societatea umană: toate sistemele, fie termodinamice, fie sociale, au tendinţa să evolueze de la o formă organizată la una dezorganizată. Cu alte cuvinte, Unde dai, și unde crapă!

1992 Stapp şi-a publicat propria colecţie de legi strânse din îndelungata lui experienţă ca inginer în proiecte aeronautice. Iar un site românesc, legileluimurphy.ro a căutat să le reproducă și, mai mult, să adauge variațiuni pe temă dată, adaptări ale acestei legi care să se potrivească situațiilor celor mai diverse ale existenței noastre. ată cum ar fi sunat legea lui Murphy dacă ar fi spus-o câteva dintre personalitățile al căror nume vă sună cunoscut de pe la diverse materii școlare:

Teorema lui Kurt Vonnegut (scriitorul care a primit Nobelul pentru literatură mai ales datorită romanului Abatorul cinci, dedicat bombardării Dresdei în al doilea război mondial): Indiferent cu ce se ocupă oamenii de ştiinţă, ei obţin întotdeauna o armă.

Legea lui Paul Valery (scriitorul expresionist francez) Istoria este ştiinţa acelor lucruri care nu se întâmplă de două ori

Definiția lui Niels Bohr (autorul modelului atomic): Un expert este o persoană care a făcut toate greşelile posibile în domeniul lui de activitate. Constanta lui Skinner (specialistul în teoriile învățării, de pe la psihologie) E acea cantitate care când e înmulţită cu, împărţită la, adunată cu, scăzută din răspunsul pe care îl ai, îţi dă răspunsul pe care ar trebui să îl ai. (bună idee, mai ales când e să interpretezi ce a vrut să îți spună prietenul/prietena ☺)

În regiunile polare sau în cele acoperite de multă gheață și zăpadă apar deseori formațiuni neobișnuite, unice prin dimensiune, formă sau proprietăți. Din păcate, acestea nu sunt ușor accesibile marelui public, putând fi văzute și studiate doar de către specialiști, în anumite condiții și perioade.

De prof.Adriana Călugăru și Ramona Ghionea

Birthday Canyon, din Groenlanda, a fost sculptat de topirea ghețarilor, gheața stratificată formând un peisaj de vis. Canionul are o adâncime de 45 de metri.

Ghețarul cu o formă ceva mai neobișnuită se află într-o regiune uimitoare, pe coasta de nord-est a Groenlandei.

Aflat în Norvegia, în cadrul Parcului Național Jostedalsbreen, ghețarul Briksdal este unul dintre cei mai accesibili ghețari din lume. Cu echipament corespunzător și ghid specializat, vizitatorii pot face o excursie de-a lungul formațiunilor de gheață, vechi de mii de ani.

Aisbergurile în dungi reprezintă un fenomen des întâlnit în Antarctica. Acestea apar atunci când aisbergul cade în mare, căci un strat de apă îngheață imediat sub el, sau atunci când o parte a ghețarului se topește și reîngheață foarte repede.

În apropierea orașului Vail, Colorado, se află o cascadă care se transformă într-o coloană imensă de gheață. Fenomenul are loc doar în iernile extrem de geroase, iar formațiunea de gheață ajunge până la 50 de metri înălțime. 50

Piscurile de gheață numite Penitentes s-au format în urma rafalelor puternice de vânt, fiind localizate pe câmpiile de la altitudini mari, la 4.000 de metri deasupra nivelului mării. Înălțimea țepilor de gheață variază între câțiva centimetri și 5 metri, dând impresia unei păduri de gheață.

”Valul înghețat" se află în Antarctica, fiind o formațiune de gheață descoperită în 2007, de către un cercetător american. Culoarea albastru intens sugerează faptul că această formațiune nu reprezintă înghețarea instantanee a unui val de apă, ci formarea lui în timp. Topirea și reînghețarea periodică i-au dat aspectul de val înghețat. Peștera de Cristal reprezintă o adevarată minune, accesibilă vizitatorilor mai ales în lunile de iarnă. Formată din calote de gheață, peștera nu este foarte sigură atunci când temperaturile sunt mai ridicate. În interior, se aud constant diverse zgomote, semn că peștera se deplasează odată cu ghețarul Svinafellsjokull.

Svalbard reprezintă un arhipeleag din Oceanul Arctic, la mijlocul distanței dintre Norvegia și Polul Nord. Insulele Svalbard acoperă o suprafață de 60.050 km pătrați, aproximativ 60% fiind cu ghețari. Brasvellbreen este un ghețar gigantic, a cărui margine se intersectează cu sute de cascade ce se topesc. Aceste cascade pot fi văzute doar în lunile mai calde.

Apa râului aflat în Groenlanda este de un albastru uimitor, de unde și numele. Culoarea aprinsă vine de la nămolul glaciar, râul trecând prin modificări ale formei datorită schimbărilor fluxului de apă topită. 51

Să numărăm, convenţional, casele de la stânga la dreapta, după cum scriem. Ştim că fizicianul locuieşte în casa din mijloc, care nu este albă, fiindcă în aceea locuieşte botanistul. Cum casa albă este vecină cu cea albastră, rezultă că locuinţa din mijloc, a fizicianului, este albastră. Brunetul locuieşte în prima casă, iar acesta nu poate fi decât botanistul, fiindcă matematicianul este blond. Aşadar prima casă e albă, iar în ultima casă, cea verde, nu poate locui decât matematicianul blond. 1A, 2C, 3B, 4A, 5C, 6D, 7E, 8C, 9D, 10E, 11E, 12A Interpretare: 10-12 puncte: ce-i al tău, e al tău! Se pare că stai pe la ore.. NU! Stai așa, să mă corectez! Se pare că ești prieten cu româna. Bravo ție! 7-10 puncte: noroc cu poeziile din clasele mici, nu-i așa? Știi destule despre marele poet, dar ai putea să înveți totuși mai mult. 4-6 puncte: faci orele de română în curtea școlii? Sau acasă, dormind în timp ce noi încercăm să dăm de cap Luceafărului?! 0-4 puncte: de când nu ai mai dat pe la ora de română?

egolatru (C) – stăpânit de egolatrie, egoist, egotist. evaziv (C) – vag, imprecise, în doi peri. magistru (A) – profesor (în raport cu elevii lui); dascăl; (livresc) maestru, persoană care se distinge în mod deosebit în artă şi ştiinţe. a macula (A) – 1. a păta; 2. a strica o coală de tipar îmbâcsind-o cu prea multă cerneală. Din familia acestui cuvânt, mai folosit este IMACULAT, pe care poetul Ion Minulescu îl foloseşte într-o inedită comparaţie: “părul negru ca greşeala imaculatelor fecioare…”. apodictic (C) – care exprimă raporturi şi legături necesare între lucruri sau fenomene şi însuşirile lor; care nu permite posibilitatea unei opoziţii; indiscutabil. bidonvil (A) – cartier de locuinţe mizere, de barăci construite din deşeuri industriale, din tabla bidoanelor uzate etc., unde locuieşte populaţia săracă. constructivism (B) – 1. orientare estetică apărută după Primul Război Mondial în artele plastice, literatură si muzică, care tinde să coboare creaţia artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conţinutul ei emoţional. 2. current în arhitectură care susţine că forma trebuie să fie expresia exclusivă a structurii constructive a clădirii. 3. concepţie filosofică ce recunoaşte rolul active, creator al gândirii în procesul cunoaşterii. panegiric (B) –1. discurs la vechii greci şi la romani în care se elogiau faptele de vitejie ale înaintaşilor sau se aduceau laude unui oraş, unei personae însemnate. 2. elogiu, laudă; (fig.) tămâiere, laudă exagerată şi nemeritată, linguşitoare. panaceu (A) – nume dat odinioară unor medicamente despre care se credea că ar putea să vindece orice boală; leac, remediu universal. rubaiat (C) – formă de poezie persană alcătuită din patru versuri, din care primul, al doilea şi al patrulea rimează între ele. Marele poet şi filosof Omar Kayam le-a făcut celebre:Venirea mea n-aduse nici un adaos lumii,Plecarea n-o sa-i scadă rotundul şi splendoarea… gonfalon (B) – steag de război cu partea liberă despicată , care reproducea stema posesorului având însă de obicei axul longitudinal al reprezentărilor heraldice perpendicular pe lance; însemn al vechilor comune italiene sau al unor magistraturi din Italia medievală. friză (B) – fâşie orizontală continuă, împodobită cu sculpturi sau picturi , aşezată în partea superioară a unui edificiu, deasupra tapetului unui perete etc. frondor (C) 1. răzvrătit, partizan al frondei (mişcare de revoltă a nobilimii împotriva puterii regale despotice); 2.(fig.) cel care contrazice, critică, răzvrătit. heliotrop (B) – 1. plantă exotică cu flori mici, albăstrui, cu miros plăcut, întrebuinţată în industria parfumului; ulei eteric obţinut din florile acestei plante. 2. colorant solubil în apă , care se foloseşte la vopsitul bumbacului. 52 curtoazie (C) - politeţe, amabilitate, complezenţă, etichetă.