Revista "Poştalionul de Braşov" -Martie 2012

După o iarnă în care am văzut multă zăpadă, aşteptăm cu toţii să apară colţul verde al ierbii.

Zăpada nu a fost doar prilej de bucurie în această iarnă, căci plapuma albă, troienită de vânturile puternice peste casele oamenilor, pe care i-a îngropat efectiv sub ea, a adus şi mari necazuri, în cazul satelor pierdute în imensitatea Bărăganului.

Omenia lucrătorilor din Poştă, alături de a altor mii de suflete miloase din ţară, a făcut ca durerea celor năpăstuiţi să fie, şi de această dată, alinată câtuşi de puţin. Ajutoarele strânse de poştaşi şi expediate către zonele afectate au venit la timp şi au făcut ca tragedia existenţei acestor oameni, în condiţii atât de vitrege, să fie mai uşor de suportat.

Dar, gata! Acum a venit primăvara cu alaiul său de flori!

Editorial

Dorim cu toţii să ne bucurăm de razele calde ale soarelui, care de abia de acum încolo îşi va intra, cu adevărat, în drepturi.

Iarna cea grea a trecut, bun venit primăvară!

Director Regional DRP Centru, Olimpiu Nicolae CONstaNtiN

Publicaţii poştale de altădată...

La sfârşitul anului 1869, pe 30 decembrie, s-a decis editarea, de către Imprimeria Statului, a Buletinului telegrapho-postale – Jurnalu officiale.

Am aflat întâmplător de existenţa acestei publicaţii în arhiva Muzeului Naţional Filatelic şi vă mărturisesc că am avut mari emoţii atunci când colegii noştri au început căutările primului număr.

Mi-am dorit foarte mult să vă prezint, dragi cititori, primul număr al acestei publicaţii care a văzut lumina tiparului la data de 1 februarie 1870. Ca de obicei,

colegii noştri de la Muzeul Naţional Filatelic m-au ajutat şi astfel am reuşit să pătrundem în lumea publicaţiilor poştale de altădată. Am călătorit în timp 142 de ani ca să vă pot prezenta şi dumnea voastră această publicaţie inedită. Începând cu acest număr al revistei noastre, prin intermediul rubricii „Publicaţii Poştale” veţi putea afla cu ce probleme se confruntau salariaţii poştali şi vă veţi putea delecta cu glumele şi sfaturile care circulau printre poştaşi la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Vă doresc o lectură plăcută!

Redactor Şef, Gabriela Botici

Interviu DumItru DanIel neagoe - DIrector general Poşta română

„Investim în tehnologie și în informatizarea Poștei pentru a-i consolida poziția pe piață” Ultimii ani au reprezentat pentru Poșta Română o perioadă de cumpănă, cu pierderi mari financiare, dar și cu măsuri în vederea redresării, în sensul că CNPR și-a diminuat pierderile considerabil.

Care au fost măsurile pe care le-ați întreprins pentru diminuarea pierderilor? În vederea diminuării pierderilor am suspendat și reziliat contractele păguboase semnate în anul 2008 în valoare totală de 441 milioane de euro. Compania a reușit să internalizeze mai ieftin acele servicii pentru care se plăteau bani nejustificaţi.

Pentru că principala cheltuială a Poștei în momentul de faţă o reprezintă bugetul de salarii, am decis, totodată, ca toţi angajaţii să stea pe rând câte două zile pe lună acasă în concediu fără plată.

Am reorganizat reţeaua poștală internali zând șapte sucursale și am împărţit Poșta pe regiuni. Am înfiinţat sucursale pe criterii teritoriale în cele 8 regiuni și am scăzut astfel numărul posturilor de conducere cu 146.

Care este în acest moment situația economico-financiară a Companiei?

Ultimii ani au reprezentat pentru Compania noastră o perioadă de cumpănă, cu pierderi financiare, dar şi cu măsuri şi decizii luate sistematic în vederea redresării economice. Drept urmare a eforturilor noastre, pentru prima dată în ultimii trei ani, mai precis din luna august, Poşta a reușit să se stabilizeze economic, reuşind să încheie semestrul al doilea al anului 2011 pe profit.

2

Astfel, ultimele luni evidenţiază o îmbună tăţire a situaţiei economico-financiare a Poştei Române. Deşi am încheiat anul 2011 cu o pierdere de circa 4 milioane euro, iar rezultatul la final de an este unul negativ, acesta trebuie pus în balanţă cu cifrele din 2010. Astfel, prin rezultatele înregistrate mai ales în semestrul al doilea al anului 2011, am reuşit să diminuăm serios pierderea, cu peste 23 de milioane euro, de la 28 de milioane la 4,3 milioane de euro, iar trendul pozitiv înregistrat începând cu luna august 2011 ne plasează pe un drum optimist pentru anul ce a venit.

Care au fost cele mai profitabile servicii ale Poștei Române în anul 2011? Se cunoaște faptul că, pe segmentul de curierat rapid, cota de piață a Poștei Române a scăzut considerabil în ultimii 10 ani. Ce măsuri ați întreprins sau veți întreprinde pentru recuperarea pieței pierdute pe acest segment?

Cele mai profitabile servicii în 2011 au fost cele de livrare scrisori, serviciul de confirmare-primire, distribuirea la domiciliu a pensiilor şi serviciile financiare pe care le punem la dispoziţia clienţilor. Pentru anul 2012 ne propunem să mergem mai departe în direcţia dezvoltării serviciilor pe care noi le oferim, pe o piaţă puternic concurenţială şi în perspectiva liberalizării totale prevăzu te pentru anul 2013, orientându-ne mai ales spre securizarea şi fidelizarea clienţilor noştri strategici, exploatarea mediului on-line şi implementarea serviciilor de tip ecommerce, servicii de livrare digitală, servicii de marketing direct integrat şi dezvoltarea serviciilor financiar-bancare şi de asigurări.

Totodată, investiţiile pe care ni le-am propus pentru anul în curs au în centrul lor

ianuarie - martie 2012

relansarea Poştei (Z+1), alături de informatizarea oficiilor de o manieră cât mai extinsă.

Se apropie momentul liberalizării pieței serviciilor poștale, când concurența se va dezvolta pe segmentul care nu va mai reprezenta dreptul exclusiv al Poștei Române. Ce măsuri ați între prins pentru preîntâmpinarea acestui moment dificil pentru Poșta Română?

Am lucrat la o strategie de pregătire a Companiei pentru anul 2013 când se va liberaliza piaţa și am folosit din experienţa ţărilor care au trecut deja prin asta.

Investim în tehnologie și în informatizarea Poștei pentru a-i consolida poziţia pe piaţă. Este important să menţinem şi chiar să creștem calitatea serviciilor pentru care trebuie să depunem eforturi materiale, financiare și umane. Fac astfel apel la fiecare dintre dumneavoastră să aveţi conștiinţa sarcinilor bine îndeplinite, pentru că doar prin seriozitate și servicii de bună calitate vom putea ţine piept concurenţilor după liberalizare. Între timp, mulţumim controalelor ANCOM finalizate cu amenzi pentru operatorii poștali care nu respectă drepturile rezervate Poștei Române. În ce stadiu se află privatizarea Poștei Române prin majorarea capitalului social și ce companii sunt interesate?

Privatizarea Poştei Române prin majorarea de capital a atras atenţia mai multor companii poştale internaţionale cum ar fi: Austria, Germania, Belgia, Italia, Marea Britanie şi Suedia, acestea solicitând mai multe informaţii despre operatorul poştal naţional. În momentul de faţă s-a ales doar compa nia de consultanţă ce va analiza viitorul investitor strategic. Doresc să precizez că, deși va avea loc o majorare de capital prin privatizare, acţionarul majoritar al CN Poşta Română SA va rămâne în continuare Statul Român. În ce mod credeți că va afecta salariații poștali această privatizare? Urmare acestei majorări de

ianuarie - martie 2012

capital numărul oficiilor poștale va scădea?

Această majorare de capital este o soluţie, în primul rând, pentru angajaţii Poştei Române. În acelaşi timp, însă, abordarea noastră în ceea ce priveşte strategia de resurse umane va fi una foarte clară: nu vom încuraja nemunca şi incompetenţa şi vom recompensa performanţa şi devotamentul faţă de Companie. Vor exista evaluări periodice ale personalului Poştei Române în care angajaţii eficienţi şi harnici se vor diferenţia de cei mai puţin performanţi.

Poşta Română are nevoie de oameni care cred în ea, dar mai ales are nevoie de oameni care vor să performeze la locul de muncă.

Toţi aceia pot fi siguri că prezenţa unui investitor strategic în acţionariatul Poştei este o soluţie la încercările noastre de a transforma operatorul naţional poştal într-o companie profitabilă, modernă şi sigură. În ceea ce priveşte restructurarea unităţilor poştale, am încheiat anul 2011 cu un total de 5.840 de subunităţi poştale, reducând astfel, prin comasare, numărul de subuni tăţi, de la 7.100.

Imaginea Poștei Române în unele subunități poștale lasă de dorit. V-ați propus o schimbare radicală a imaginii subunităților poștale în perioada următoare? În momentul de faţă elementul cel mai important pe care îl urmărim este stabilizarea economică a Companiei și menţinerea acesteia pe profit. Abia după aceea ne vom putea gândi la o astfel de investiţie majoră.

Ce proiecte importante își propune Poșta Română pentru anul 2012?

Pentru anul 2012 ne-am propus, așa cum am menţionat mai sus, să relansăm Poșta Rapidă (Z+1) și să creștem numărul subunităţilor poștale informatizate. Acestea sunt două proiecte importante pe care dorim să le îndeplinim în decursul acestui an. De asemenea, facem demersuri pentru atrage rea de noi contracte și astfel de noi surse de venituri.

Gabriela BOtiCi

3

mIoara PrIBeScu – DIrector eXecutIV cnPr

„Anul 2012 a început cu rezultate bune”

4

ianuarie - martie 2012

Dragi colegi, La fiecare început de an ar trebui să ne dorim în primul rând să fim sănătoşi, să avem un loc de muncă, să fim fericiţi şi iubiţi deoarece acestea sunt cele mai importante lucruri în viaţă.

Am încheiat un an foarte greu pentru noi toţi, un an în care am făcut foarte multe sacrificii. În 2011 conducerea Companiei a reuşit să rezilieze contractele păguboase cu UTI şi ROMPREST. De asemenea, la sfârşitul anului Agenţia de Reglementare a Achiziţiilor Publice a declarat nule 12 acte adiţionale încheiate de CNPR până în 2009 cu firma G4S, astfel că există posibilitatea ca printr-o acţiune în instanţă a Companiei datoria CNPR către G4S să nu mai fie plătită, ba chiar să recuperăm o importantă sumă de bani. Astfel, toate contractele păguboase au fost reziliate sau întrerupte prin acţiuni în instanţă, cheltuielile cu terţii scăzând foarte mult.

Anul 2012 a început cu rezultate bune.

Aceste rezultate s-au materializat prin reducerea la doar o zi liberă neplătită începând cu 01.04.2012, urmând că începând cu 01.06.2012 să se renunţe şi la cea de a doua zi liberă neplătită.

Din nefericire veniturile sunt în continuă scădere, pe primele 2 luni fiind mai mici cu 1,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, cea mai drastică scădere înregistrându-se la poşta de scrisori, aproximativ 3.672.838 bucăţi mai puţin. În condiţiile în care firmele concurente sunt din ce în ce mai agresive pe piaţă, este necesară o implicare mai susţinută din partea tuturor salariaţilor în creşterea veniturilor. Având în vedere liberalizarea totală a pieţei care este prevăzută a intra în vigoare începând cu 01 ianuarie 2013, Poşta Română va dezvolta şi aplica o strategie coerentă în scopul susţinerii serviciilor oferite clienţilor din toate categoriile şi domeniile economico-sociale.

Obiectivul strategic de bază constă în transformarea companiei într-o organizaţie profitabilă, competitivă, aliniată la standar-

ianuarie - martie 2012

dele de calitate îndeplinite de către ceilalţi operatori poştali din Uniunea Europeană şi bine poziţionată într-o piaţă de servicii poştale liberalizată.

Obiectivele specifice urmărite în dezvoltarea CNPR în perspective următorilor ani sunt: l Redresarea financiară a CNPR, astfel încât la sfârşitul anului 2014 compania să înregistreze un profit brut de minimum 50 milioane lei. l Creşterea ponderii veniturilor din segmentul de servicii financiare la cel puţin 25% din totalul veniturilor CNPR, până la sfârşitul anului 2014. l Creşterea ponderii volumului de trimiteri pe segmentul de poştăhibridă, la cel puţin 22% din totalul volumului de trimiteri procesate de CNPR, până la sfârşitul anului 2014. l Menţinerea cotei de piaţă la cel puţin 75% pe segmentul trimiterilor de corespondenţă, la nivelul anului 2014. l Creşterea cotei de piaţă la cel puţin 20% pe segmentul express intern, la nivelul anului 2014.

Dar, pe lângă obiectivele Companiei, fiecare dintre noi trebuie să profite de orice oportunitate pentru ca veniturile să crească, este singura posibilitate să avem un loc de muncă sigur şi mai bine plătit. Eu cred că împreună putem să facem acest lucru.

Dragi poştaşi, am fost, suntem şi vom rămâne o mare familie, familie de oameni harnici, de salariaţi pricepuţi şi apreciaţi de toţi aceia care beneficiază de serviciile noastre. Suntem salariaţii care se află pe unul dintre locurile fruntaşe în ceea ce priveşte încrederea oamenilor.

Este foarte uşor să facem toate aceste lucruri. Am dovedit-o atunci când am trimis colete cu ajutoare colegilor noştri din Vrancea şi Buzău atunci când iarna a fost foarte grea. Am primit de la ei o scrisoare de mulţumire. În numele lor vă mulţumesc şi eu dumneavoastră.

Deoarece ne apropiem de marea sărbătoare a Învierii Domnului, vă doresc Paşte Fericit, cu bucurii alături de toţi cei dragi.

5

Retrospectiva evenimentelor 2011 mărţişorul – simbolul soarelui şi al purităţii sufleteşti

Braşov

O.P. Târgu Mureş 7

Pentru că am dorit să aducem primăvara în sufletele clientelor noastre, cu ocazia zilei de 1 Martie 2011, în oficiile poştale din municipiile Alba Iulia, Braşov, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Târgu Mureş şi Sibiu am oferit mărţişoare tuturor doamnelor şi domnişoarelor care au apelat la serviciile poştale.

Covasna

Flori de la Poşta Română de Ziua femeii

o floare şi un zâmbet pentru pensionarele centenare

Alba

Miercurea Ciuc

Cu ocazia zilei de 8 martie, în oficiile poştale Alba Iulia 1, Braşov 1, Sfântu Gheorghe 1, Miercurea Ciuc 1, Mureş 1 şi Sibiu 1 directorii O.J.R.P.-urilor au oferit flori tuturor salariatelor şi clientelor care au trecut pragul acestor oficii.

Centrul Regional Reţea Poştală Braşov a organizat un eveniment inedit: a dăruit flori doamnelor pensionare care au împlinit 100 de ani sau care se apropie de această vârstă.

Doamnele care au primit flori au fost foarte emoţionate, unele chiar până la lacrimi,

6

ianuarie - martie 2012

mulţumind din inimă Poştei Române că nu au fost uitate într-o zi atât de specială pentru fiecare femeie din lume. Prin acest gest Poşta Română a vrut să aducă acestor femei un zâmbet pe chip şi un pic de bucurie, măcar pentru câteva clipe, drept mulţumire pentru că şi-au dăruit existenţa familiei şi societăţii, de-a lungul vieţii lor.

concursul epistolar – cea de-a 40-a ediţie – faza regională

Diana Ştefan, Ioana Ţurcanu, Anca Maria Faur

Tema acestei ediţii a fost: „Imaginaţi-vă că sunteţi un copac ce trăieşte în pădure.

Scrieţi o scrisoare către cineva explicându-i de ce este important să protejăm pădurile”.

Compania Naţională Poşta Română prin Centrul Regional Reţea Poştală Braşov a organizat la data de 07.03.2011, la sediul din strada Nicolae Iorga nr. 1 (Sala Festivă), ora 11.00, premierea copiilor câştigători la concursul epistolar faza regională.

Anca Maria Faur, elevă la Şcoala cu clasele I-VIII „Vasile Goldiş”, Alba Iulia, a ocupat locul întâi pe ţară cu lucrarea: „Plină de speranţă”.

Poştaşu’ – Iepuraşu’, prietenul tuturor copiilor C.N. Poşta Română S.A. a lansat, începând cu data de 14 martie 2011, campania naţională „Poştaşu’ – Iepuraşu’,

ianuarie - martie 2012

Şcoala generală nr. 5 Braşov

prietenul tuturor copiilor” prin care s-a urmărit colectarea de jucării, jocuri educative şi rechizite şcolare pentru copiii orfani, precum şi pentru copiii proveniţi din familii defavorizate. Proiectul iniţiat de Poşta Română s-a desfăşurat în perioada 14 martie – 15 aprilie 2011, în cadrul oficiilor poştale urbane din ţară, la nivelul tuturor Oficiilor Judeţene Reţea Poştală.

C.N. Poşta Română S.A. îşi propune, prin acest tip de proiecte, sensibilizarea şi solidarizarea cetăţenilor, precum şi încurajarea lor, în vederea realizării de donaţii pentru a aduce un zâmbet pe chipul copiilor proveniţi din familii cu venituri reduse şi aflaţi în dificultate.

Vine, vine Iepuraşul!”– Concurs naţional de desen

Luni, 18 aprilie 2011, la sediul C.N. Poşta Română S.A. din Bulevardul Dacia nr. 140, Bucureşti, a avut loc jurizarea concursului naţional de desen „Vine, vine Iepuraşul” ediţia a IV-a, concurs ce s-a adresat copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani şi s-a derulat în perioada 28 martie – 15 aprilie 2011.

7

Retrospectiva evenimentelor 2011 Primele trei ediţii ale acestui concurs s-au desfăşurat în judeţele coordonate de Centrul Regional Reţea Poştală Braşov. În anul 2011 la concurs au participat un număr de 3000 lucrări.

La data de 6 mai 2011, ora 10.00, în holul pentru public al Oficiului Poştal Braşov 1 a avut loc festivitatea de premiere a câştigătoarei Marelui Premiu al Concursului naţional de desen „Vine, vine Iepuraşul!”

Astfel, Andreea Angheluţă de la Grădiniţa cu program prelungit nr. 29 din Braşov a câştigat Concursul naţional de desen „Vine, vine Iepuraşul!” primind astfel Marele Premiu - o excursie la Disneyland Paris, în perioada 15-18 iunie 2011.

Istoria Poştei în şcoli

Cursul „Istoria Poştei în şcoli”, precum şi proiectul „O scrisoare completată corect va ajunge întotdeauna la destinaţie”, lansate de Direcţia Regională de Poştă Braşov cu ocazia Zilei Mondiale a Poştei – 9 octombrie 2009, respectiv în data de 1 iunie 2009 în cadrul evenimentului „Tărâmul minunilor” au fost extinse la nivelul întregii ţări începând cu 31 martie 2011. La fel ca şi proiectul-mamă lansat de către Direcţia Regională de Poştă Braşov în anul 2009, cursul în şcoli cuprinde prezentarea „Istoria Poştei”, pe format DVD, un program pe parcursul căruia copiii vor deprinde completarea corectă a tuturor datelor înscrise pe plic, precum şi stimularea acestora pentru comunicarea prin inter mediul corespondenţei şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea pasiunii pentru filatelie.

Astfel, în data de 15 martie 2011, salariaţii poştali din cadrul CNPR şi O.J.R.P.

8

Mureş „au dat o lecţie” de istorie poştală clasei a IV-a a Gimnaziului Şcolar „Liviu Rebreanu”.

21 martie – Ziua mondială a copiilor cu Sindrom Down

Cu ocazia Zilei mondiale a copiilor cu sindrom Down, subunităţi poştale aparţinând de Oficiul Judeţean Reţea Poştală Covasna au organizat o acţiune de informare a clienţilor ce le-au trecut pragul.

Tot cu ocazia acestei zile, în data de 28 martie, reprezentanţi ai Oficiului Judeţean Reţea Poştală Covasna au participat la sărbătoarea copiilor cu sindrom Down şi au oferit cadouri micuţilor, constând în jocuri educative, cărţi de colorat şi dulciuri, din banii strânşi de la salariaţii subunităţilor poştale.

Cupa regională la fotbal a poştaşilor

În data de 30 aprilie 2011, poştaşii din 5 judeţe ale CRRP Braşov s-au întrecut la cea de-a IV-a ediţie a Cupei regionale la fotbal, primele trei fiind organizate doar în cadrul OJRP Mureş. La această ediţie s-au înscris echipe şi din Braşov, Sibiu, Alba şi Harghita.

ianuarie - martie 2012

Plantăm pentru România

Prin intermediul campaniei „Plantăm pentru România” Poşta Română a continuat activităţile de împădurire demarate în anul 2009. Ideea acestui proiect a plecat de la dorinţa de a planta un număr de arbori echivalent cu numărul celor distruşi pentru hârtia consumată anual de Companie.

Astfel, în data de 13 mai 2011, angajaţi ai Oficiului Judeţean Reţea Poştală Covasna împreună cu salariaţii Direcţiei Silvice Covasna au reuşit să planteze un număr de 250 puieţi, în pădurea de lângă comuna Ojdula.

Poştă Braşov în anul 2009, printr-o campanie cu caracter educativ, derulată pe parcursul anului şcolar 2010-2011, prin care a susţinut în şcoli o serie de cursuri legate de istoria Poştei Române.

Dincolo de prezentarea tradiţiilor şi a istoricului Poştei, cursul vizează familiarizarea copiilor cu transmiterea de mesaje prin corespondenţă, completarea şi expedierea unei scrisori. Prin acest proiect, Poşta Română şi-a propus să îi aducă pe elevi mai aproape de ceea ce înseamnă comunicarea tradiţională şi genul epistolar, încercând să sporească dorinţa acestora de a relaţiona prin intermediul corespondenţei şi de a le dezvolta pasiunea pentru filatelie.

„tărâmul minunilor” – ediţia a VI-a

cursuri de „Istoria Poştei” pentru elevii şcolilor 5 şi 15 din Braşov

Clasa a IV-a C – Şcoala Generală nr. 5 Braşov, Institutor: Dicu Mariana

Vineri, 06 mai 2011, au avut loc la Şcoala nr. 5 şi Şcoala nr. 15 din Braşov cursuri despre „Istoria Poştei”, beneficiarii acestora fiind elevii de clasa a IV-a.

C.N. Poşta Română S.A. a continuat proiectul iniţiat de Direcţia Regională de

ianuarie - martie 2012

1 şi 2 iunie 2011 au fost două zile desprinse din poveste în Piaţa Sfatului din Braşov. Cea de a VI-a ediţie a evenimentului „Tărâmul Minunilor” organizat de Poşta Română, Grupul de Presă „Transilvania Expres” şi Asociaţia „Viva la Musica” cu sprijinul Primăriei Braşov şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov, le-a oferit micuţilor distracţie, muzică şi multă voie bună. Scena din Piaţa Sfatului a fost tot timpul plină, peste 1000 de copii evoluând în spectacolul maraton. Fiecare copil a primit un cadou din partea organizatorilor şi a sponsorilor.

9

Retrospectiva evenimentelor 2011 Să fii poştaş pentru o zi

lumea prin intermediul imaginilor de pe cărţile poştale.

Dotarea celui de al doilea laborator de biologie în cadrul campaniei „Descoperă natura”

În data de 1 iunie 2011, în Cetatea Medievală a oraşului, Oficiul Judeţean de Poştă Mureş a organizat evenimentul „Să fii poştaş pentru o zi”, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului.

Pe scena amenajată în cetate au urcat un număr de aproximativ 300 de copii însoţiţi de cadre didactice, prezentându-şi fiecare programul artistic pregătit special pentru această ocazie. Astfel, 28 de copii s-au întrecut distribuind corespondenţă, ziare şi reviste spectatorilor mureşeni prezenţi în cetate. Bineînţeles geanta de poştaş a fost pe măsura lor, dar erau foarte mândri şi bucuroşi că toţi au reuşit să se întoarcă din cursă după ce au distibuit tot ce aveau în geantă.

cărţile poştale îţi arată lumea Compania Naţională Poşta Română S.A. a organizat, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportu lui, în perioada 1 iunie – 9 octombrie 2011, concursul naţional „Cărţile poştale îţi arată lumea”, concurs care s-a adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani. Acest concurs, organizat la iniţiativa DRP Centru, a presupus colecţionarea a cât mai multor cărţi poştale primite de către copii, în timpul vacanţei de vară (cu data poştei cuprinsă în perioada 1 iunie – 12 septembrie) şi a avut ca obiectiv stimularea copiilor de a utiliza, ca mijloc de comunicare, corespondenţa clasică şi de a-i ajuta pe aceştia să cunoască

10

Vineri, 10 iunie 2011, la Şcoala Generală nr. 2 din Luduş, judeţul Mureş, a avut loc dotarea celui de-al doilea laborator de biologie în cadrul campaniei „Descoperă natura” organizată de Centrul Regional Reţea Poştală Braşov.

Prin această campanie, în oficiile poştale din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu se comercializează pixuri biodegradabile, inscripţionate cu logo-ul campaniei „Descoperă natura”, la preţul de 2,5 lei din care 1 leu este destinat dotării laboratoarelor de biologie din şcolile judeţelor participante.

Marşul Factorilor Poştali – faza regională

Echipa O.J.R.P. Sibiu

ianuarie - martie 2012

Centrul Regional Reţea Poştală Braşov a organizat sâmbătă, 28 mai 2011, în localitatea Sâmbăta de Sus, faza regională a competiţiei profesional-sportive Marşul Factorilor Poştali, la care au participat angajaţi ai Poştei Române din judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

La linia de start a competiţiei s-au aliniat în total 36 poştaşi, câştigători ai etapelor judeţene, din care 18 fete, care au mărşăluit pe distanţa de 3000 metri şi 18 băieţi, care au parcurs un traseu de 7000 metri.

Marşul Factorilor Poştali – faza naţională

Oficiul Poștal Sighișoara 1 să fie deschis și în zilele de sâmbătă și duminică, asigurând practic accesul turiștilor la serviciile poștale pe toată durata de desfășurare a festivalului. În afară de serviciile poștale obișnuite, Oficiul Poștal Sighișoara 1 a oferit turiștilor și câteva surprize filatelice. Astfel, corespondenţa prezentată la oficiul poștal a fost obliterată în fiecare zi cu câte o ștampilă specială dedicată festivalului. În total au fost utilizate 5 ștampile speciale. De asemenea, Muzeul Naţional Filatelic a expus pe durata festivalului, în incinta Oficiului Poștal Sighișoara 1, două colecţii filatelice care au aparţinut unor nume cunoscute ale filateliei românești.

Expoziţie filatelică în Oficiul Poştal Braşov 1

Staţiunea Poiana Braşov a găzduit sâmbătă, 18 iunie 2011, faza naţională a concursului profesional sportiv „Marşul Factorilor Poştali” – ediţia XXXV. La linia de start a competiţiei s-au aliniat în total 54 de poştaşi: 27 femei şi 27 bărbaţi.

La deschiderea oficială au participat şi invitaţii speciali Director General - Dumitru Daniel Neagoe, Director Executiv - Mioara Pribescu, Director Sucursala Reţea Poştală Victor Şimon, Secretar de Stat MCSI - Marius Fecioru, Primarul Municipiului Braşov George Scripcaru precum şi Preşedintele FSPC - Matei Brătianu.

În perioada 5 - 13 august 2011, la Oficiul Poştal Braşov 1, în sala publicului, s-a putut admira o expoziţie filatelică organizată de Muzeul Naţional Filatelic în cadrul căreia au fost prezentate două colecţii intitulate „Personalităţi ale culturii, artei şi ştiinţei româneşti” şi „Autoportretul în pictura universală”.

Festivalul medieval Sighişoara 2011 Festivalul de datini şi obiceiuri al Văii Mureşului În perioada 27 și 31 iulie 2011, a avut loc la Sighisoara, cel mai mare festival medieval din România. Având în vedere notorietatea evenimentului, Poșta Română a hotărât ca

ianuarie - martie 2012

Deschiderea oficială a celei de-a VII-a ediţii a festivalului, organizat de către Asociaţia Comunităţilor Mureş – Călimani în colaborare cu Instituţia Prefectului judeţului Mureş şi Consiliul Judeţean Mureş a avut loc sâmbătă, 9 iulie, orele 13.00, în Răstoliţa, „La Alei”.

11

Retrospectiva evenimentelor 2011 primele locuri şi, nu în ultimul rând, premiile câştigătorilor concursului „Cărţile poştale îţi arată lumea”.

De asemenea, în cadrul festivităţii s-a lansat cea de-a 41-a ediţie a Concursului Epistolar, ce se desfăşoară sub egida Uniunii Poştale Universale (UPU), agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Poşta Română, reprezentată de OJRP Mureş, a participat la acest festival cu un stand mai deosebit amenajat şi anume cu un ghişeu mobil. Ghişeul mobil a fost atracţia copiilor la festival.

Incursiune în lumea poştei la Cugir

9 octombrie - Ziua Mondială a Poştei Oficiul Poştal Cugir a organizat, cu ocazia zilei de 9 Octombrie – Ziua Mondială a Poştei 2011, o oră de opţional cu tema „Incursiune în lumea poştei” cu elevii clasei a V a din cadrul Şcolii cu clasele I-VIII Nr. 3 din Cugir.

Compania Naţională Poşta Română S.A. a sărbătorit, în anul 2011, 9 octombrie - Ziua Mondială a Poştei, în Municipiul Braşov.

Astfel, în incinta O.P. Braşov 1, un grup de copii de clasă primară au intrat în lumea Poştei, desluşind tainele traseului pe care îl parcurge o scrisoare de la expeditor până la destinatar şi au admirat expoziţia filatelică, pusă la dispoziţie de Muzeul Naţional Filatelic din Bucureşti, intitulată „Scrisoarea de la expeditor la destinatar”.

Evenimentul a continuat cu decernarea „Premiileor anuale Ion B. Georgescu” – premii tradiţionale ale C.N. Poşta Română S.A., premiile sportivilor participanţi la Balcaniada „Marşul factorilor Poştali” – ediţia 2011, din Fyrom – Republica Macedonia, unde echipa României a ocupat

12

„Bucuriile crăciunului” – concurs destinat copiilor şi nepoţilor salariaţilor poştali Concursul intitulat „Bucuriile Crăciunului” a constat în trimiterea unei scrisori în care copiii cu vârsta de până la 10 ani să ne spună ce înseamnă pentru ei, an de an, Crăciunul. În urma tragerii la sorţi au fost acordate un număr de 70 de premii, constând în produse de papetărie şi dulciuri, în valoare de 100 lei/premiu. Acestea au fost înmânate în cadru festiv la sediul DRP Centru în data de 19 decembrie pentru copiii şi nepoţii poştaşilor din judeţul Braşov şi în datele de 20 şi 21 decembrie în restul judeţelor aparţinătoare DRP Centru.

ianuarie - martie 2012

Evenimente

COnCuRSul EPIStOlAR ediţia 41 Concursul epistolar, ajuns la cea de-a 41-a ediţie, a fost lansat în data de 9 octombrie 2011, cu ocazia Zilei Mondiale a Poştei. Concursul are tema: „Scrie o scrisoare unui atlet ori unei persoane din lumea sportului pe care o admiri, în care să-i explici ce înseamnă pentru tine Jocurile Olimpice”.

Faza judeţeană Desemnarea câştigătorilor fazei judeţene a avut loc la sfârşitul lunii februarie în toate judeţele aparţinătoare DRP Centru. În judeţul Sibiu, gazda festivităţii de premiere a fost, anul acesta, Şcoala Generală nr. 25, care a participat cu peste 30 de scrisori.

Câştigătoarele fazei judeţene sunt: 1. Denisa Frăţean – clasa a-VI-a 2. Felip Bettina- clasa a-VI-a 3. Albu Anca – clasa aV-a.

La ceremonia de desemnare a câştigătorilor au participat reprezentanţii Oficiului Judeţean de Poştă Sibiu, cadre didactice de la Şcoala Generală nr. 25 şi 23 de elevi din clasa a-II-a care s-au remarcat prin participarea la acest concurs.

Mulţumim pe această cale pentru interesul acordat acestui concurs şi felicităm profesorii şi elevii de la Şcolile nr. 21 şi 25 din Sibiu, „Hermann Oberth” din Mediaş, Colegiul naţional „Gheorghe Lazăr”, Şcoala cu cls. I-VIII Avrig care au răspuns invitaţiei noastre.

Faza regională Premierea copiilor câştigători la concursul epistolar faza regională a avut loc în data de 12.03.2012, la sediul Direcţiei Regionale de Poştă Centru din Braşov.

Câştigătorii fazei regionale au fost: Locul I: IGNAT REBECA, Colegiul Naţional “Lucian Blaga”, Sebeş

14

Locul II: PRUNACHE EDUARD, Şcoala Generală nr. 25, Braşov Locul III: TOHANEAN ROBERT, Şcoala „Mihail Sadoveanu”, Întorsura Buzăului.

La acest eveniment au participat copiii câştigători însoţiţi de directorii şcolilor la care aceştia învaţă precum şi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov.

Câştigătorul locului I se va califica la etapa naţională a Concursului epistolar.

Scrisoarea care ocupă locul întâi, însoţită de traducerea în limba franceză sau engleză, va fi transmisă Biroului Internaţional al Uniunii Poştale Universale până la 30 aprilie 2012. După centralizarea lucrărilor primite de la administraţiile poştale, acestea vor fi trimise la UNESCO - organismul care va desemna câştigătorii la nivel mondial.

Până la data de 9 octombrie 2012, cele mai bune trei lucrări vor primi din partea Biroului Internaţional al Uniunii Poştale Universale medaliile de aur, argint şi bronz, iar următoarelor cinci clasate li se vor acorda menţiuni speciale. Compoziţia care va ocupa locul I va fi publicată în revista „Union Postale”.

Redăm mai jos scrisoarea căştigătoare la concursul epistolar faza regională.

ianuarie - martie 2012

Stimate atlet, Gândindu-mă la ființa umană şi la complexitatea acesteia, am descoperit în mine însumi, ca în orice om, o minune, un miracol: creierul. Dacă cineva nu crede în miracole sau în minuni, atunci nu crede în propria lui persoană. Fiindcă în noi găzduieşte cel mai complex sistem de legături, contacte, transmisii, „pârghii şi scripeți”, care funcționează cu o viteză infinită şi fără a fi conectat la vreun alimentator. Suntem o minune prin faptul că perfecțiunea din noi este „selectată”, astfel încât să funcționeze întreaga viață, iar aceasta într-adevăr este un miracol.

Dar la fiecare dintre noi creierul prezintă un miracol diferit. Pentru unii, acest miracol este o capacitate uimitoare de a stoca informații auditive, vizuale, numită „memorie”. Şi e uimitor cum poate funcționa în acelaşi sistem complex în care la alții se remarcă un uimitor talent pentru pictură. Sau acesta poate fi înlocuit de o voce extraordinară ori de un talent uimitor pentru compoziții. Şi sportul este manifestarea unei minuni.

Mai mult, aici e vizibilă conexiunea extraordinară între „nucleul” coordonării şi a părților „executoare”. Privind un atlet, spre exemplu, putem vedea cum prin efort şi sacrificiu, de fiecare zi, el îşi „şlefuieşte” minunea ce se găseşte ascunsă în ființa lui şi putem totodată urmări acomodarea tuturor organelor, de la cele mai mari şi importante la cele mai mici, spre fugă. Şi acest lucru nu e mai mult sau mai puțin decât un miracol.

ianuarie - martie 2012

Comunicarea strâns unită a celui care dă comanda şi a organelor ce execută e aşa de evidentă aici, la sportivi, încât a determinat întreaga omenire să valorifice aceste daruri, să le aprecieze, să le stimuleze şi să le premieze, născându-se astfel Jocurile Olimpice. Dragul meu atlet, dacă nu ajungi să ai cele mai bune rezultate ce-ți sunt îngăduite de ființa ta, atunci ai făcut cea mai mare greşeală de a te apuca de sport. Fii corect! Participă la Jocurile Olimpice cu sentimentul măreț de a fi făcut una din cele mai bune realizări! Fii încrezător, dar nu încrezut! Cred că ştii sentimentul de a fi în fața unei provocări. Foloseşte miracolul din tine la cel mai înalt grad, performează! Nu există „nu pot” atâta timp cât creierul funcționează bine în complexitatea lui şi atâta timp cât ai găsit ceea ce poți face mai bine. Ţine minte că cei mai buni sunt doar aceia care au „şlefuit” mai mult şi care au descoperit cu adevărat talentul din ei. Ţine cont de asta!

Una din problemele principale ale Jocurilor Olimpice este dopajul. Eu nu am de gând să-ți vorbesc despre asta. Cred că ştii tu mai bine decât mine. Dar tot raportat la miracol, asta ar însemna să te desconsideri. Înseamnă că încrederea în tine însuți vrea să stingă miracolul ce e în tine, reducându-l la ceva normal ce nu poate depăşi neajunsurile.

A încerca să ajuți ceva ce e prin el o minune înseamnă a stinge, câte puțin minunea. E ca şi când întețeşti un foc cu paie: ard mai tare, dar sting focul mai repede. Cred că ai înțeles.

Mi-aş dori ca prin sport şi Jocurile Olimpice să scadă violența în lume. Până acum nu a fost aşa. Dacă privim în urmă

15

Evenimente observăm că în ciuda a ceea ce Coubertin a sperat, Jocurile Olimpice nu au adus pacea totală în lume. De fapt, putem afla că trei Olimpiade au fost anulate din cauza războaielor: una din cauza Primului Război Mondial şi două din cauza celui de-al Doilea Război Mondial. Dar eu cred că se poate.

Competițiile nu trebuie să fie bazate pe rivalitate, ci pe dorința perfecționării de sine.

Din idealurile lui Coubertin prezentate în jurământul Olimpiadei: „Cel mai important lucru la Jocurile Olimpice nu e să câştigi, ci să lupți bine”, putem observa că se face referirea indirectă şi la dopaj, dar putem să extindem aceste frumoase cuvinte şi pe plan mondial, dându-le puțin altă însemnătate şi descoperind că nu domnia şi suveranitatea sunt importante, ci felul în care fiecare rațiune ştie să mențină pacea, dar şi echilibrul şi statornicia internă. Națiunile nu ar trebui să fie aşa dornice de a cuceri iar şi iar, ci ar trebui să mențină bine ce e în interior, ca să creeze o națiune puternică în economia internă şi, astfel, să devină „cea mai bună” fără să se fi impus, ci datorită „calităților”. Iar acest lucru putem să-l învățăm cel mai bine de la Jocurile Olimpice.

Sportivii „domină” prin performanțele reuşite cu „interiorul”; cei ce au reuşit cel mai bine să-şi coordoneze mişcările ajung in frunte. E destul de simplu, nu?

Dacă vrem să privim altfel, să urmărim primul jurământ ce a fost spus la Jocurile Olimpice: „Vom lua parte la Jocurile Olimpice într-un spirit de cavalerism pentru onoarea țării noastre şi pentru gloria sportului”. Dacă țările ar vrea să lupte pentru supremație, ar trebui să o facă prin

ianuarie - martie 2012

performanțe, unele dintre acestea putând fi în sport. Astfel, fiecare reprezentant al țării sale se va simți obligat să fie corect, să nu trişeze şi să se pregătească foarte bine, ştiind că pe „umerii lui” stă onoarea țării. Deci, folosind miracolul, țările ar putea trăi în pace.

Participă la Jocurile Olimpice şi fii cel mai bun! Asta e ce-ți doresc. Ce-aş mai vrea pentru tine ar fi să-ți vezi numele gravat pe unul din zidurile stadionului principal unde au avut loc Jocurile, la fel ca şi campionii. Să fii unul dintre ei. Crede-mă, e greu! Dar nu imposibil, în tine e un miracol! Respectă flacăra Olimpică, dacă vei avea ocazia să o vezi că aceea e o stea pentru tine, ea reprezintă victoria. Flacăra este aprinsă la Olympia şi este purtată spre oraşul gazdă, de atleți. E o onoare. Aşa că nu o trata cu indiferență dacă o vei purta vreodată. E mai mult decât un simbol.

Acum, la final, nu ştiu ce ar mai trebui să-ți mai zic sau cum ai primit scrisoarea mea. Eu am văzut doar unul din miracolele ce le avem în noi, unul din talente. Eu l-am descris. Tu îl simți în tine. Deci consideră un miracol pus în tine. Valorifică-l! Ştii tu mai bine cum. „Citius, Altius, Fortius” (mai repede, mai sus, mai puternic)!

Cu stimă, un amator Elev: Ignat Rebeca, Clasa a VIII-a A Colegiul Naţional „Lucian Blaga”, Sebeş, str. Călugăreni, nr. 49, judeţul Alba

17

)

Oficiile Postale se prezinta ,

Oficiul Poştal Mediaş 1

Oficiul Poştal Mediaş 1 funcţionează într-o clădire aflată în apropierea Gării Mediaş, împreună cu OPRM şi OPDC Mediaş, fiind cel mai mare oficiu din municipiu. În luna decembrie 2011 Oficiul Mediaş 1 a fost renovat şi modernizat după standardele europene, pentru a putea oferi toate condiţiile necesare desfăşurării unei mai bune activităţi de poştă în relaţia cu cetăţenii municipiului Mediaş.

Tot acest efort material şi uman a fost posibil datorită domnului director DRP Centru, Olimpiu Nicolae Constantin şi dom nului director OJP Sibiu, Lucian Gaidarji, cărora întreg colectivul oficiului le aduc mulţumiri. În cadrul oficiului îşi desfăşoară activi tatea un colectiv tânăr, format din 13 persoane, pregătite pentru a îndeplini toate cerinţele populaţiei din municipiul Mediaş

ianuarie - martie 2012

în domeniul poştei.

Componenţa colectivului este următoarea: Cornelia Căpîlnean – diriginte, Eniko Man – oficiant superior, Parlea Marioara – casier, Roşca Dorina, Tudoran Adriana, Boariu Elena Mihaela, Popescu Claudia, Frietzenhengst Simina, Boiesan Elena Cornelia, Cismas Marioara, Boar Cristina, Paturan Delia, Matei Mariana – oficiante.

Din numărul total de salariate, şase au absolvit instituţii de învăţământ superior în diverse domenii: economie, finanţe-bănci, administraţie publică, drept.

Din centrul Transilvaniei, colectivul Oficiului Poştal Mediaş 1 transmite tuturor poştaşilor din ţară multă sănătate şi fericire, căldură în suflet şi putere pentru a trece cu bine peste greutăţile atât profesionale cât şi cele de zi cu zi.

Cornelia CĂpÎlNeaN Diriginte OP Mediaş 1

19

Despre noi Sistemul de management al calităţii al c.n.P.r., conform cerinţelor Sr en ISo 9001:2008 Implementarea Sistemului de Management al Calităţii în cadrul Companiei Naționale „Poșta Română” S.A., în conformitate cu SR EN ISO 9001:2008, conferă încredere utilizatorilor serviciilor în constanța calității serviciilor furnizate de către C.N.P.R., devenind un factor decisiv de creştere a competitivității şi credibilității companiei. Începând cu data de 1 februarie 2010, Compania Naţională „Poşta Română“ S.A. a obţinut certificarea pentru domeniile de activitate „Activități poştale executate sub obligativitatea serviciului universal. Alte activități poştale şi de curierat“. C.N. „Poşta Română“ S.A. a implementat şi menţine în prezent un Sistem de Management al Calităţii care îndeplineşte cerinţele Standardului SR EN ISO 9001:2008.

Astfel, în perioada 25 – 26 ianuarie 2012 la Direcţia Regională de Poștă Centru, Direcţia Regională de Poștă București și Direcţia Regională de Poștă Sud Muntenia s-a derulat etapa de audit anual intern, precum şi etapa contractuală: audit extern de supraveghere anual (S2) a Organismului de Certificare „SIMTEX”.

Menţinerea „Certificării calității”, realizată prin auditul de supraveghere S2 pentru certificarea existenţei și a conformităţii Sistemului de Management al Calităţii cu cerinţele SR EN ISO 9001:2008, reprezintă pentru Compania Naţională „Poșta Română” S.A. un important moment de confirmare a nivelului calitativ al serviciilor prestate de întreg personalul Companiei.

Calitatea serviciilor, managementului care, în fapt, influenţează calitatea celorlalte servicii și procese ale Companiei, reprezintă un factor decisiv în importanţa activităţii oricărei societăţi prezente pe piaţa româ nească, a cărei dinamică este în continuă dezvoltare, în condiţiile economiei de piaţă actuale. Această calitate contribuie, direct sau

20

indirect, la mărirea cifrei de afaceri, la păstrarea poziţiei de piaţă, cucerirea a noi nișe de piaţă, îmbunătăţirea imaginii Poștei Române, creșterea încrederii clienţilor și a furnizorilor în serviciile și produsele oferite de Poșta Română. În timpul derulării procesului de audit intern și extern de calitate, atât echipele de auditori interni de calitate ai C.N.P.R., cât și auditorii externi ai firmei de certificare au constatat din discuţiile cu personalul intervievat atât din Direcţiile Regionale de Poștă, cât și personalul din cadrul Oficiilor Judeţene/Zonale de sector de Poștă și al Oficiilor Poștale că, cel puțin 2 dintre principiile care stau la baza Sistemului de Management al Calității dintre cele opt principii promovate de seria standardelor ISO 9001:2008 au fost atinse cu excelenţă, respectiv: 1. Leadership (persoane proactive, care conduc prin exemplul propriu) – Poșta Română are manageri, șefi de compartimente care „... stabilesc obiectivele și direcția de organizare. Ei crează și mențin climatul intern în care oamenii pot deveni pe deplin implicați în realizarea obiectivelor organizației”.

2. Implicarea personalului (atragerea oamenilor) - „Oamenii la toate nivelurile sunt esența organizației, iar implicarea lor deplină permite utilizarea abilităților lor în beneficiul companiei”. În concluzie, colegii noștri au trecut încă o dată cu brio acest examen, fiind conștienţi de importanţa acestui proces, de menţinerea și de îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management al Calităţii. În acest context, subliniem efectele/beneficiile certificării/implementării Sistemului de Management al Calităţii, la nivelul C.N.P.R. 1. Asigură transferul cunoștinţelor acumulate în timp și în spaţiu.

2. Dezvoltă implicarea și contribuţia

ianuarie - martie 2012

întregului personal la generarea de calitate și orientarea pe procese pentru îndeplinirea politicii şi obiectivelor calităţii.

3. Dezvoltă cultura organizaţiei, favorizând valorificarea creativităţii angajaţilor reflectată în creşterea capabilităţii acestora şi implicit a Companiei.

4. Asigură reducerea costurilor „noncalităţii”, prin limitarea risipei de resurse și prin evitarea erorilor în locul corectării lor.

5. Furnizează instrumente puternice de management (auditul intern şi analiza efectuată de management).

6. Dezvoltă la fiecare angajat mentalitatea autoevaluării, cu efecte benefice privind îmbunătăţirea continuă şi implicit prosperitatea companiei.

7. Promovează imaginea organizaţiei în raport cu clienţii săi.

8. Creează un limbaj comun compatibil cu partenerii la nivel naţional şi internaţional.

9. Asigură eligibilitatea companiei în domenii reglementate.

10. Asigură creşterea competitivităţii pe piaţă şi implicit a volumului profitului, îmbunătăţeşte relaţiile cu mediul bancar şi de asigurări.

Aplicarea standardelor fiind voluntară, perspectiva concurenţei, din ce în ce mai acerbă, cerinţele pieţei, posibilitatea creşterii încrederii clienţilor au convins managerii de azi de necesitatea implementării Sistemelor de Management şi de necesitatea obţinerii certificatelor de conformitate potrivit standarddelor internaţionale.

Astfel, în cursul acestui

ianuarie - martie 2012

an Serviciul Calitate C.N.P.R. și-a propus ca, împreună cu voi, colegii noștri, să mai obţinem două certificate: SR ISO/CEI 27001:2006, pentru Sistemul de Management al Securităţii Informaţiei și SR EN ISO 14001:2005, pentru Sistemul de Management de Mediu.

Ce ziceţi, mergem înainte împreună ca și până acum, ca o mare familie? Familia noastră de la serviciu, familia POȘTA ROMÂNĂ.

Monica CrĂCiuNel Responsabil cu Managementul Calităţii C.N.P.R.

21

Copil de postas , ,

Dansez cu inima curată

22

ianuarie - martie 2012

Dansul este cea mai frumoasă artă, pentru că el nu e tradus prin abstractizarea vieţii, el este viaţa însăşi, dacă ne gândim că prin dans ne putem exprima liberi, fără constrângeri. Nu are limite, nu are bariere, pur şi simplu se simte şi se exprimă. Şi pentru această „artă” avem copii proveniţi din rândul colegilor noştri. Este vorba de Călin Ioan, fiul lui lui Ioan Soare şi al Nicoletei Maria.

Călin s-a născut într-o zi însorită de vară, la data de 25.07.1997 în Braşov.

Pasiunea pentru dans a început de la o vârstă destul de fragedă, atunci când alţi copii nu renunţaseră la jocurile inocente ale copilăriei, adică la vârsta de 7 ani. La vremea aceea copilul nu realiza la ce muncă asiduă se va înhăma, la câte jocuri frumoase, specifice vârstei, va trebui să renunţe pentru a-şi împlini visul. Întreagul lui parcurs, de atunci şi până în prezent, a fost încununat de reuşite şi împliniri sportive, dar şi de dezamăgiri şi greutăţi. Ca orice sport de performanţă necesită foarte mult timp investit, precum şi costuri substanţiale pentru pregătire, atât cu antrenorul de la club, cât şi cu alţi antrenori străini. Încă de la primele competiţii la care a luat parte, au început să vină şi rezultatele, iar ulterior cariera lui sportivă a urmat o curbă ascendentă, ajungând prin foarte multă muncă, seriozitate, perseverenţă şi ambiţie la performanţe frumoase, obţinând numeroase locuri pe podium, la competiţii naţionale, la care a participat în perioada 2008-2012.

Dar cea mai frumoasă realizare este că, în paralel cu viaţa sportivă şi la şcoală rezultatele obţinute au fost cele mai bune, fiind an de an premiant.

Acum este în clasa a VIII a la Şcoala nr.

27 din Braşov, iar programul şcolar este foarte încărcat, pentru că trebuie să dedice mult timp pentru pregătirea examenelor,

ianuarie - martie 2012

motiv pentru care se află într-o pauză competiţională. După intrarea la liceu speră să reînceapă pregătirea pentru competiţii, să găsească aşa cum poate doar el, resursele fizice necesare, pentru un nou pas în devenirea lui ca dansator profesionist, acesta fiind ultimul an în care mai poate concura la categoria juniori. Începând cu anul 2013 va dansa la categoria tineret, unde concurenţa este mult mai mare, ceea ce determină şi mai multă pregătire şi mai multe ore petrecute în sala de antrenament. În paralel cu programele de pregătire competiţională, Călin, alături de partenera sa Iulia Ungureanu, au prezentat momente demonstrative de dans sportiv, la numeroase evenimente mondene la care au fost invitaţi. De fiecare dată au încântat asistenţa cu frumuseţea unică a acestui sport, cu îmbinarea perfectă dintre muzică, artă, mişcare, sensibilitate, rafinament, eleganţă, toate contribuind la un întreg perfect, care te lasă mut de uimire.

Ca orice copil, în afară de dans este atras şi de alte activităţi cum ar fi şahul, tenisul de masă, înotul, patinajul, dar şi de excursiile alături de colegi şi prieteni. Întrebat ce îşi doreşte să devină în viaţă a zâmbit şi ne-a răspuns citând: „Idealul este o stea călăuzitoare, care îţi luminează calea spre lucruri frumoase, fericite”, crede că această stea îl va călăuzi şi pe el să descopere tainele acestui sport, care a dat un sens frumos vieţii lui, visul de a valsa pe cele mai prestigioase scene ale lumii.

Mai mândri şi fericiţi decât Călin sunt părinţii săi, care i-au fost tot timpul alături, l-au sprijinit şi încurajat, iar el le mulţumeşte zilnic prin rezultatele obţinute.

Felicitări, Căline, drumul vieţii să-ţi fie presărat numai cu flori ale succesului, noroc atât în viaţa sportivă, cât şi în viaţa personală!

Dana puMNea

23

Hobby „nu există ceva mai frumos decât folclorul autentic”

Continuăm să vă prezentăm hooby-urile salariaţii poştali cu Andras Tibor, inspector de exploatare în cadrul O.J.P. Harghita, născut în Miercurea Ciuc în 08.11.1962, salariat al Poştei Română din mai 1985, de aproape 27 ani.

Când şi ce ți-a trezit interesul pentru muzică?

Mama avea o voce foarte frumoasă, tata ştia să cânte la acordeon, atât cât să se acompanieze singur la petrecerile de familie.

Când aveam cinci ani, părinţii m-au dus la regretatul profesor şi compozitor Gal Arpad, sub a cărui îndrumare am început să învăţ să cânt la acordeon. Când eu aveam 7 ani, în anul 1969, s-a înfiinţat în Miercurea Ciuc prima şcoală cu clase I-VIII cu profil de muzică. M-am înscris şi acolo am început să învăţ vioara. Prima satisfacţie ca violonist am avut-o pe scena Casei de cultură din Miercurea Ciuc, cu eterna „Baladă” a lui Ciprian Porumbescu, pe care am învăţat-o sub îndrumarea regretatului profesor Müller Ferencz.

Am teminat Liceul Pedagogic la Târgu Mureş, aşa cum se numea de fapt atunci Liceul de muzică şi arte plastice, deoarece pe vremea comunismului aşa se făcea uniformizarea învăţământului, pentru crearea

24

omului nou, „multilateral dezvoltat”. Singurul regret în viaţă este că n-am reuşit să-mi continui studiile la Conservator. Era foarte greu să intri acolo, erau doar patru locuri la Conservatorul Gheorghe Dima din Cluj, iar candidaţi 120!

Ce fel de muzică îți place să cânți şi la câte instrumente?

Aşa cum v-am spus am început cu acordeonul la vârsta de 5 ani, la 7 ani am început să învăţ vioara, iar din clasa a V-a a fost obligatoriu să învăţăm un al doilea instrument – pianul. Îmi place tot ce este muzică, fie ea simfonică, uşoară, folclorică, dar subliniez că toate acestea trebuie să fie muzică autentică, nu altceva...

Muzica este pentru mine un hobby, care eventual mă ajută la traiul de zi cu zi, dar acest lucru este o altă temă. Dacă muzica se transformă într-o formă de existenţă, atunci în muzică se nasc mutaţii, rezultând alte genuri, cum ar fi, de exemplu, manelele.

Folclorul ocupă un loc important în muzica ta?

Da. Cu toate că în şcoală am fost îndrumaţi mai ales către muzica simfonică, pe parcursul timpului mi-am dat seama că la originea ei se află totuşi, folclorul. Toţi marii compozitori ai lumii s-au inspirat din folclor.

Aici putem vorbi de Brahms, Liszt, Bartok, Enescu, Porumbescu, etc. Am convingerea că nu există ceva mai frumos decât folclorul autentic, dar care, din păcate, în zilele noastre se pierde într-un ritm accelerat.

Poate motivat de acest lucru am început să activez, din anul 2002, în ansamblul folcloric „Bojzas” din comuna Cozmeni, înfiinţat la îndemnul nemijlocit al prima rului din comună, domnul Bodo David. Încercăm astfel să păstrăm, împreună cu copiii, cât mai vii tradiţiile strămoşilor, învăţând dansuri şi cântece de pe tot cuprinsul Transilvaniei. Cu această formaţie am fost invitaţi în mai multe oraşe din Europa, cum ar fi: Zakopane, Pultusk şi Otmuchov din

ianuarie - martie 2012

Polonia, Isasyeg, Kozarmisleny, Harkany, Gyula şi Mehkerek din Ungaria, nemaivorbind de festivalul minorităţilor din Europa, organizat la Cluj, unde suntem prezenţi în fiecare an.

Cum îți alegi repertoriul?

Depinde pentru cine cânt. Nu poţi să cânţi muzică simfonică la nuntă... Dar eu încerc mereu să comunic ceva valoros oamenilor. „Femeia, eterna poveste...”, îți plac melodiile de dragoste din repertoriul românesc şi internațional din perioada interbelică?

Aşa cum v-am spus, îmi place tot ce este muzică bună, dar îndeosebi îmi place muzica anilor ’70-’80. Am o deosebită admiraţie pentru formaţiile Phoenix din România, Omega, Illes, LGT, EDDA, Piramis etc. din Ungaria. Totodată mi-au plăcut muzica folclorică şi romanţele cântate de Ioana Radu, cântecele de pahar ale lui Gică Petrescu şi alţii.

Ce te atrage la această muzică de odinioară? În primul rând muzica, apoi textul melodiilor. Mă consider norocos că m-am născut la confluenţa a două culturi.

Care sunt interpreții tăi preferați?

Ca dirijor îl admir pe Sergiu Celibidache, ca solist vocal l-am îndrăgit pe Luciano Pavarotti, iar ca violonist Yehudi Mehunin mi-a fost model.

Care este cel mai frumos loc din lume pentru tine?

Există locuri frumoase în această lume, pe care le-am văzut sau am de gând să le văd, dar nicăieri nu-i ca acasă, deşi câteodată temperaturile de minus 300 C şi zăpada până la brâu îţi taie elanul...

Familia ta îți este alături şi te sprijină?

Da, în cea mai mare parte a timpului.

Talent, ambiție, optimism. Sunt calități care te caracterizează. De multe ori pentru tine ziua are 25 de ore? Ştiu că munceşti cu pasiune.

Pentru efortul pe care îl faci simți că eşti răsplătit?

Este o senzaţie extraordinară să fii răsplătit pentru munca ta, dar există lucruri în viaţă pe care le faci fără să te gândeşti la

ianuarie - martie 2012

răsplată. Consider că, dacă în viaţă tot ce faci, faci doar pentru bani, ai trăit degeaba .

Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit vreodată? „Învaţă tinere, deoarece nu-i sigur că poţi supravieţui doar din muzică”!

Crezi în destin?

Destinul ţi-l faci singur, dar trebuie să ai şi noroc în viaţă, să fii la locul şi timpul potrivit. Cred că există Dumnezeu şi că acesta nu bate cu parul...

Ce proiecte ai pentru viitor?

Proiecte sunt multe, dar pentru toate îmi trebuie timp, sănătate şi înţelegerea celor din jur.

Ce este fericirea pentru tine?

Să faci ceea ce-ţi place, să avem cu toţii sănătate, iar cei de care suntem legaţi în viaţă prin legături de sânge, să te iubească şi să te înţeleagă, iar la locul de muncă să fie armonie şi mai puţin stres. Am avut norocul de a învăţa o meserie, pe lângă cea de muzician, aceea de poştaş, meserie, care mi-a adus satisfacţii deosebite de-a lungul anilor.

Atunci cînd ai un strop de timp liber, ce-ți place cel mai mult să faci?

Timp liber? Ce-i aia?

Dacă ai putea, ce moment de aur din viața ta ai închide într-o sticlă fermecată?

Asemenea momente sunt multe: clasa a V-a, scena Casei de cultură, naşterea copiilor (am doi băieţi şi o fată), decembrie '89, apogeul carierei mele şi anume anii 20082011.

Care este cea mai urâtă amintire din viața ta?

Despre asta mai bine n-aş vorbi, că s-ar putea să supăr pe cineva...

La ce visezi?

Să pot cânta la vioară şi la aniversarea de 99 de ani! Lăsând gluma la o parte mi-aş dori ca fiecare dintre copiii mei să se realizeze în viaţă şi să am nepoţi şi strănepoţi.

Ce urezi cititorilor revistei noastre?

Sănătate şi putere de muncă, deoarece cu acestea două se pot muta munţii din loc.

Marinela petriŞOr

25

)

)

^

)

Posta Romana va ofera , „moneyPoSt – tranSFer în Valută” „MoneyPost – transfer în valută” este un serviciu oferit de Compania Naţională Poşta Română S.A. la nivelul subunităţilor poştale integrate în reţeaua VPN (Virtual Private Network). Caracteristici: l este un serviciu electronic prin care se realizează transferul unor sume în valută (EURO), numai în numerar, între persoane fizice, rezidente şi nerezidente; l serviciul presupune o înţelegere prealabilă între expeditor şi destinatar, prin care expeditorul anunţă destinatarul că „MoneyPost – transfer în valută” prezentat este disponibil la plată şi că, pentru încasarea acestuia, destinatarul trebuie să cunoască în mod obligatoriu, următoarele elemente de indentificare: - numărul de prezentare al „MoneyPost – transfer în valută” (13 caractere); - numele şi prenumele expeditorului; - suma expediată; - localitatea de expediţie. l este destinat publicului numai la ghişeele subunităţilor poştale integrate în reţeaua VPN l sumele expediate prin serviciul „MoneyPost – transfer în valută” sunt limitate la valoarea de 5.000 EURO; l sumele se depun în valută (EURO), plata către destinatar efectuându-se în aceeaşi monedă; l atât la depunerea sumei care urmează sa fie transferată, cât şi la achitarea acesteia, expeditorul şi destinatarul trebuie să prezinte un act de legitimare valabil; l sumele transferate în valută se depun fără fracţiuni de monedă metalică şi trebuie să fie multiplu de 5 EURO; l sumele transferate prin „MoneyPost – transfer în valută” sunt disponibile la plată în subunităţile poştale integrate în reţeaua

26

VPN în maxim 1 oră, în funcţie de ora la care se efectuează prezentarea şi programul de lucru al subunităţilor poştale la care se adresează destinatarul; l destinatarul unui „MoneyPost – transfer în valută” se poate prezenta pentru încasarea sumei la oricare subunitate poştală integrată în reţeaua VPN, indiferent de locul în care îşi are domiciliul, cu respectarea condiţiilor de efectuare a serviciului; l serviciul este disponibil doar pe teritoriul României.

Condiţii pentru prestarea serviciului: - la prezentarea unui „MoneyPost – transfer în valută”, expeditorul trebuie să prezinte salariatului poştal, în mod obligatoriu, actul de legitimare; - actele de legitimare valabile la prezentarea, respectiv achitarea unui „MoneyPost – transfer în valută” sunt următoarele: a) pentru cetăţenii români: - carte de identitate (CI) sau buletin de identitate (BI) eliberat de autorităţile române; - carte de identitate provizorie eliberată de autorităţile române; - paşaport diplomatic, de serviciu, simplu, emis de autorităţile române; b) pentru cetăţenii străini: - paşaport eliberat de alte state; - document naţional de identitate pentru cetăţenii Uniunii Europene (carte de identitate) sau paşaport; - cartea de rezidenţă temporară/cartea de rezidenţă permanentă pentru cetăţeanul străin, membru de familie al unui cetăţean român, căruia i s-a acordat un drept de şedere temporară sau i s-a acordat dreptul de şedere permanentă.

ianuarie - martie 2012

Poliţe de asigurare prin oficiile poştale informatizate În conformitate cu strategia Companiei Naţionale Poşta Română de dezvoltare a portofoliului de servicii financiare pe segmentul de asigurări şi creşterea nivelului de venituri obţinute din acest segment, în 495 de oficii poştale informatizate de pe întreg teritoriul ţării se pot încheia următoarele tipuri de poliţe de asigurare:

asigurarea de răspundere civilă auto pentru daune produse terţilor.

Această asigurare este obligatorie şi permite posesorilor de autovehicule înmatriculate în România să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse terţilor în urma accidentelor. Se pot încheia poliţe de asigurare emise de următoarele societăţi de asigurare: Astra, Asirom, Omniasig şi Carpatica.

RCA

asigurarea facultativă a locuinţei pentru riscurile de incendiu, alte calamităţi naturale (furtună, vijelie, grindină, ninsori abundente, greutatea stratului de zăpadă), cădere de corpuri străine, inundaţie din orice cauză, vandalism, furt. Se pot încheia poliţe de asigurare emise de următoarele societăţi de asigurare: Astra, Carpatica, BCR Asig.

Dacă există poliţa de asigurare facultativă a locuinţei care prevede şi riscurile prevăzute de PAD, asigurarea PAD nu mai trebuie încheiată.

AFL

asigurarea medicală de călătorie în străinătate acoperă cheltuielile ocazionate de costurile intervenţiilor medicale în caz de accident sau îmbolnăvire pe teritoriul altor state. Se pot încheia poliţe de asigurare emise de următoarele societăţi de asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig şi Carpatica.

TRAVEL

Emiterea poliţelor de asigurare se face electronic la ghişeele din cadrul oficiilor poştale desemnate pentru această activitate. Achitarea poliţelor de asigurare se realizează cu numerar. Detalii pe www.posta-romana.ro.

ianuarie - martie 2012

27

Muzeul National Filatelic , „Implicările artei în conturarea istoriei poştale” „Să fii cinstit față de ține însuți, cinstit față de semenii tăi, cinstit față de muncă şi mai ales cinstit față de artă. Pentru că onestitatea artistică este cel mai prețios bun în artă”.

Nicolae Mantu Pe 24 aprilie se împlinesc 140 de ani de la naşterea pictorului gălăţean Nicolae Mantu, ale cărui opere pot fi admirate în colecţiile Muzeului de Arte Vizuale din Galaţi. Născut într-o familie ce cultiva arta, era al doilea fiu al lui Stavrus şi al Evanthiei Mantu.

Talentul său, descoperit la o vârstă fragedă, a fost cizelat în cadrul Şcolii de Belle-Arte din Bucureşti (1890-1894), unde a beneficiat de îndrumarea profesorului şi

pictorului George Demetrescu Mirea.

Debutează cu desenele sale satirice cu orientare socială, sub semnătura Nini sau Mat, în paginile unor ziare ale vremii precum „Adevărul“, „Adevărul literar”, „Dimineaţa” (editate de Constantin Mille), „Belgia Orientului” „Moftul român“ (editat de I.L. Caragiale), „Moş Teacă“ (editat de Anton Bacalbaşa), „Zeflemeaua“ şi „Furnica“ (editate de George Ranetti) şi în

Fig 1. „Poştalion”, Nicolae Mantu, secolul al XX-lea 1

Corneliu Stoica, Revista de Grafica Satirica, http://caricaturi-dum-dum.blogspot.com/search/label/N.%20Mantu

28

ianuarie - martie 2012

paginile multor alte ziare din perioada anilor 1894-1900.1 Studiile din ţară le-a desăvârşit peste hotare, la München, unde a urmat cursurile Academiei de Arte Frumoase şi s-a specializat în pictură animalieră alături de profesorul Heinrich von Zügel, obţinând numeroase distincţii şi diplome printre care se numără „Marea Medalie de Argint“ şi „Diploma pentru atelierul de compoziţie“. Începând cu 1911, a participat la expoziţiile organizate de Societatea „Tinerimea artistică“, iar în 1913 s-a stabilit definitiv la Galaţi. În timpul Primului Război Mondial a fost prezent pe front, desenele sale, reprezentând scene de luptă, ilustrau ziarul „România, organ al apărării naţionale“.

Nicolae Mantu are o activitate profesională intensă: participă la „Expoziţia retrospectivă a artiştilor români, pictori şi sculptori din ultimii 50 de ani” (1927), colaborează cu ilustraţii la „Revista ştiinţelor veterinare”, revista „Carpaţii”, „Revista vânătorilor” (1929), expune la Salonul Ateneului Român (Bucureşti, 1935), iniţiază prima expoziţie colectivă la Galaţi (1948), participă la expoziţia anuală de stat a artelor plastice de la Bucureşti (1954) şi organizează o expoziţie personală retrospectivă la Muzeul de Artă din Galaţi (1956).2 Urmând linia revistelor şi în ton cu materialele publicate, Mantu, înzestrat cu un excepţional simţ al observaţiei, satirizează monarhia, „loveşte” cu incisivă ironie demagogia patriotardă, cosmopolitismul în lucrările sale de grafică publicistică. În acelaşi timp el îşi manifestă compasiunea pentru oamenii simpli, este atent la suferinţele ostaşilor din armată, evidenţiază sărăcia şi lipsurile în care se zbăteau truditorii ogoarelor.3

Lucrările artistului aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Filatelic, „Poştalionul” şi „Poştaşul”, sunt definitorii pentru stilul acestuia dar şi pentru atmosfera specifică perioadei interbelice. Păstrează o anumită tentă academistă, sunt o creaţie unitară, cu dominante specifice artei moderne româneşti. Tema celor două picturi decupează momente din activitatea poştei la începutul secolului al XX-lea. Coloristica folosită este sumbră, rece, şi transmite privitorului sentimente de tristeţe, deprimare. Deşi predomină tonurile de gri, apar şi contraste de culoare (alb-negru) pentru a focaliza atenţia asupra imaginii centrale a tablourilor. Acestea au dimensiunile de 64,5X56,5 cm şi respectiv 67,5X51 cm, sunt semnate de artist şi au fost donate muzeului de către Direcţia Regională de Poştă Galaţi.

Prima compoziţie, „Poştalion”, prezintă un poştaş, îmbrăcat în uniformă, într-o trăsură de poştă trasă de un cal. Sunt redate în detaliu calul, roata cu spiţe şi zăbrele poştalionului, iar fizionomia omului este uşor schiţată, fiind greu de descifrat. În realizarea lucrării pictorul foloseşte tonurile de gri pentru a reda cerul, griuri colorate (combinaţii de culori precum galben, verde, albastru, brun deschis) pentru redarea peisajului, brun închis pentru trăsură, gri închis pentru a scoate în evidenţă uniforma personajului, albul în executarea calului şi două pete de negru în colţul stâng al tabloului pentru schiţarea celor două păsări.

Pare un peisaj dezolant, „populat” doar de poştaş, cal şi cele două păsări. La prima vedere, lucrarea „Poştalion” pare o com poziţie statică, dar este sugerată mişcarea prin redarea calului în galop şi a păsărilor în zbor. Toate aceste elemente enumerate în tonuri de gri ne duc cu gândul la iarnă.

2 http://www.moftulroman.ro/mofturi-vechi/pictorul-nicolae-mantu-a-facut-grafica-satirica-pentru-qmoftulromanq 3 http://bvau.ro/manifestari/2011/0400/mantu_nicolae.pdf

ianuarie - martie 2012

29

Muzeul National Filatelic ,

Fig 2. „Poştaşul”, Nicolae Mantu, secolul al XX-lea În cel de-al doilea tablou Nicolae Mantu conturează în prim-plan un poştaş în uniformă care duce corespondenţa, în fundal sunt redate geamuri şi case. Tonurile de gri, zăpada de la geamuri, fulgii de nea şi mantaua poştaşului ridicată de vânt subliniază ideea de viscol. Aici artistul foloseşte tuşe groase pentru executarea ansamblului, iar tuşele subţiri sunt aplicate pentru redarea detaliilor de arhitectură şi

conturarea personajului.

Aceste creaţii plastice sunt susţinute de o compoziţie şi un desen bine structurate, de o tehnică picturală sedimentată, toate acestea justificând interesul trezit de arta sa şi în zilele noastre, în rândul celor care-i cunosc opera.

Cristina GruesCu Muzeograf Muzeul Naţional Filatelic

BiBliOGraFie: 1. Stoica, Corneliu, Pictorul Nicolae Mantu, Editura Alma Print, Galaţi, 2005 2. http://www.moftulroman.ro/mofturi-vechi/pictorul-nicolae-mantu-a-facut-grafica-satirica-pentruqmoftul-romanq 3. http://bvau.ro/manifestari/2011/0400/mantu_nicolae.pdf

30

ianuarie - martie 2012

Noi emisiuni filatelice

2012 – anul caragiale în românia

Anul 2012 are o importanţă deosebită pentru România şi pentru teatrul românesc, fiind desemnat anul Caragiale, datorită dublei aniversări: 160 de la naşterea şi 100 de ani de la moartea marelui dramaturg român, de al cărui nume se leagă comedii româneşti ce nu şi-au pierdut din actualitate, nici măcar la peste un secol de la apariţia lor. Înscriindu-se în cadrul unui amplu proiect dedicat comemorării marelui drama turg, nuvelist, pamfletar şi ziarist, Romfi latelia se alătură, prin specificul activităţii sale, manifestărilor menite să ne amintească de însemnătatea lui Ion Luca Caragiale pentru literatura românească.

Astfel, emisiunea de mărci poştale „2012 – Anul caragiale”, alcătuită dintr-un singur timbru, cu valoarea nominală de 5 lei, prezintă portretul foto al dramaturgului, la

ianuarie - martie 2012

care se adaugă o coliţă dantelată, ilustrând fragmente ale ansamblului „Caragialiana”.

Alături de timbru şi coliţă, emisiunea mai cuprinde un plic prima zi şi o carte maximă.

La toate acestea se adaugă şi albumul filatelic realizat într-un tiraj de 600 de exemplare (numerotat cu roşu de la 001 la 600), echipat cu minicoala specială de 8 timbre (2 timbre tête-bêche) cu o vinietă şi manşetă ilustrată tematic, însoţită de plicul prima zi, echipat cu timbrul din coliţă şi obliterat cu ştampila prima zi, care este aplicată şi în clar, cu folio aur. Începând cu ziua de luni, 30 ianuarie 2012, emisiunea de mărci poştale „2012 – Anul caragiale”, poate fi achiziţionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ţară.

31

(

(

Scrisori de altadata... unirea Principatelor - alexandru Ioan cuza și Braşovul psaltul bisericii Sf. Nicolae, George Ucenescu, pe versurile întocmite cu această Drumurile Unirii românilor au trecut ocazie de poetul Andrei Mureşianu. În întotdeauna prin Braşov, pe aceleaşi artere aceeași lună, Cuza este martor şi colaborator pe care le cunoştea Mihai Viteazul, unindu-i la editarea, tot la Brașov, a celor două pe români după „pohta ce-a pohtit” sau le documente, devenite platforme revoluţionacunoşteau luptătorii unionişti care adunau re: „În numele Moldovei, a omenirii şi a lui la un loc doar Principatele Moldova şi Mun- Dumnezeu” şi „Prințipurile noastre pentru tenia până la realizarea Unirii celei Mari, reformarea patriei”, ambele formulate și Braşovul situându-se la întâlnirea drumu- redactate de Vasile Alecsandri împreună cu rilor care duceau spre Moldova şi Muntenia, revoluţionarii moldoveni și munteni preiar personalităţile care se aflau în vâltoarea zenţi la Brașov. În această efervescenţă, acestor evenimente au devenit simboluri poetul muntean Eliade Rădulescu editează la Braşov „Expatriatul”, un cotidian de populare.

Sărbătorind la 24 ianuarie Unirea Princi- puternică trăire unionistă.

Cuza cunoaște atunci şi eforturile braşopatelor, găsim prilej de popas sufletesc pentru a răsfoi în Şcheii Braşovului, în venilor şi toate demersurile făcute de aceştia bogata arhivă a Bisericii Sf. Nicolae, paginile către autorităţi pentru înfiinţarea Gimnadocumentelor acoperite de colbul istoriei, ziului. Ca urmare, după urcarea pe tron, în deslușind simboluri brașovene generate de urma memoriului făcut de braşoveni (protopopul Ion Popazu, ziaristul și profesorul aceste evenimente.

Prezenţa lui Al.I. Cuza la Brașov este una George Bariţiu ş.a.), Cuza încuviinţează din multiplele mărturii care au oferit în timp anual dania de 18.500 lei din partea spectacolul bucuriei unioniste. Un prim Moldovei şi 15.750 din partea Munteniei popas al viitorului domn al Principatelor îl (total 500 galbeni), în baza cărora Gimnaziul aflăm în condiţiile revoluţiei pașoptiste, îşi completează cursurile la 8 clase, devenind când împreună cu „mai mulţi domni” veniţi „Gimnaziu superior” recunoscut de autoride pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, sunt tăţi în 13 octombrie 1860. Prezentând găzduiţi de braşoveni. O placă comemora - Domnitorului memoriul brașovenilor, Ion tivă de pe str. Poarta Şchei nr. 3, imortalizea- Maiorescu (căsătorit la Braşov în 1837 cu ză acest eveniment consemnând că „aici a sora protopopului Ioan Popazu) ţinea să fost sediul Casinei Române, unde cu ocazia adauge: „Recomandându-vă cu toată căldura evenimentului revoluţiei din 1848 au această petițiune, subscrisul își ia libertatea de a poposit personalităţi de frunte ale vieţii vă ruga ca să nu perdeți din vedere că Braşovul, culturale şi sociale din Ţara Românească şi după poziția sa geografică și prin comerciul Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, levantin susținut de secoli prin negustorii Ion Eliade Rădulescu, Cristian Tell, Gheor- români de acolo, a fost totdeauna punctul prin ghe Magheru... ş.a., între ei şi Alexandru care s-a menținut oarecari raporturi de unire Ioan Cuza, care, împreună cu ceilalţi invitaţi între românii din Transilvania și între Principate participa la „un prânz de cereașe” de mai, în şi că literatura română și-a luat anceputul său în grădina protopopului Bonifatie Pitiş din Braşov, de unde cam pe la anul 1560 încoace din Şchei, unde se năștea imnul „Deşteaptă-te tipografia diaconului Coresie s-au răspândit prin Române” prin prelucrarea cântecului „Din Principate cele dintâi cărți tipărite în limba sânul maicii mele” de către dascălul și română”. Se mai păstrează şi azi în Şchei de Prof. dr. Vasile Oltean

32

ianuarie - martie 2012

Cuza şi Liceul Şaguna stampa reprezentând imaginea gimnaziului, realizată de Ion Maoiescu la Viena doar în 500 de exemplare şi prezentată Principelui Cuza, alături de memoriul amintit. Sute de documente aflate tot aici redau implicaţiile pe care le-a avut această subvenţie în viaţa spirituală a Brașovului. Gestul lui Cuza continua o tradiţie familiară şcheienilor, care fuseseră sprijiniţi de domnii de peste munţi prin impresioante privilegii, mărturie fiind cele peste 80 de hrisoave domneşti aflate în arhiva bisericii din Şcheii Braşovului. În memoria evenimentelor de atunci, anul acesta, în 24 ianuarie în Piaţa Unirii din Șcheii Brașovului a avut loc un ceremonial religios, urmat de festivităţi dedicate Unirii Principatelor, la care au participat autorităţile locale, precum și Junii Brașoveni, care alătură Horei unirii și Hora Junilor, costumaţi cu tradiţionalele lor haine sărbătorești, iar în cadrul muzeului Primei Şcoli Româneşti există o sală dedicată evenimen tului: „Cartea – factor de unitate naţională”, unde anual se desfășoară un simpozion dedicat evenimentului. x Aducem în atenţia dumneavoastră o scrisoare inedită a obștei românilor din Șchei, emisă și predată de Ion Maiorescu domnitorului Al. Ioan Cuza, în urma căreia domnul Moldovei oferă anual pentru Gimnaziul ,,Andrei Șaguna” din Brașov suma de 500 galbeni.

ianuarie - martie 2012

Prea Onorate Doamne, Plecatu subscrișii Epitropi ai Bisericii ortodoxe cu hramulu Sf. Nicolae și Efori ai școalelor românești din Brasiovu, credincioși fii ai Religiei apărată cu atâtea jertfe în cursulu seculiloru de toată românimea știindu pe de o parte că școala condusă ca o fiică a Bisericei, e scutulu celu mai apărătoriu, nu numai alu Religiei strămoșești, ci și alu tuturor așezăminteloru și obiceiuriloru naționale, eară pe de alta, văzându cu durere că între neamurile conlocuitoare, între care s(pre) e(xemplu) neamulu sasilor, în număru de abia 180.000 are patru gimnazii mari cu câte 8 clase și unulu micu cu 4 clase, numai noi românii de legea ortodoxă, în număru de 2 milioane, nici în Ardealu, nici în toată Monarhia n-avemu nici un gimnasiu măcaru de 4 clase, amu cugetatu că nu avemu lucra în contra intențiuniloru celoru pietoase ale fundatoriloru și înzestrătorilor acestei Biserici, dacă cu banii ce au prisositu de la cheltuelele curente ale bisericei vomu conribui la întemeerea și susținerea unui gimnaziu micu și așia cu ajutorulu lui D-zeu și sprijinitu de mai mulți negustori coreligionari brașioveni, amu deschisu la 1850 aici în Brasiovu unu gimnasiu românescu cu 4 clase și 6 profesori, asecurându leafa profesoriloru pe terminu de 10 anni și cheltuindu pentru clădirea edificiului gimnasialu 180.000 sfanți.

33

34

(

(

Scrisori de altadata...

ianuarie - martie 2012

Cu sfârșitulu anului scolasticu 1860 termenul se împlinește, negoțiatorii binefăcători, zguduiți în stările loru prin cea din urmă crisă comercială, nu mai potu contribui, izvoarele bisericei suntu desecate astfelu, dacă D-zeu, care n-a părăsitu niciodată până în sfârșitu pe biserica și poporulu său, nu ne va tramite de aiurea ajutorulu, acestu gimnasiu va căta se se inchidă spre cea mai mare daună sufletească și trupească a românimei de aici. În această strâmtorare, plecații subsciși, aducându-și aminte că biserica ortodoxă de aici, de câte ori în cursul timpurilor celor grele se cerca de necazuri, afla totdeauna ocrotire și mângăere la libertatea ce plină de evlavie a Domnilor Ţieriloru Românești, glorioși antecesori ai Măriei Tale, s-apropie în toată smerenia cu aceasta de Tronul Măriei Tale și Te roagă să nu lași să cadă acestu gimnaziu, unicu pentru românii ortodocși în toată Austria și să-lu sprijiniți cu dorincia tradițională a Domniloru români, orânduindu unu ajutoriu anualu pe temeiulu daniei făcute la 1595 de către întru fericire pomenitulu Aaronu V(oevo)d, Domnulu Moldoviei, ctitorulu peste biserici, cumu mai chiaru se poate vedea din alăturatulu chrisovu,

ianuarie - martie 2012

cu atâta mai vârtosu, că slujitorii bisericei Sf. Nicolae au implinitu fără precurmare, împlinescu și voru implini și în viitoriu cu sfințenie datoriile ce le impune legatulu, făcându pomenirile și serbându ctitorii cu mari cheltuieli în toți anii, după toată cuviinția cerută de orânduelile legei noastre, fără ca biserica în cursulu de 78 ani, adecă de la 1781 îmcoace, pentru împrejurări grele, se mai fi încasatu măcaru o para din legatele fundatoriului ei.

Prea Înalte Doamne! cei 400 de școlari români înscriși pe totu anulu în cataloagele acestei școli, care altumintrelea caută, sau să părăsească școala risipindu-se pe acasă, ori să meargă la alta, unde să asculte învățătura într-o limbă ce nu o înțelegu, de la niște învățători, care suntu străini de dânșii și cu legea și cu nația și de multe ori persecutori deliberați ai românului, acei 400 școlari români, o repetămu, voru binecuvânta numele Alessandru Cuza I pentru ajutoriulu ce Vă veți milostivi alu face la singurulu izvoru alu luminării loru.

Ai Măriei Tale Brasiovu 25 Dechemvrie 859 Prea plecatu servi. (urmează semnăturile)

35

Muzeul National Filatelic ,

Statutul P.t.t. din anul 1945 În timpul celui de al Doilea Război Mondial atât viaţa de zi cu zi cât și activitatea profesională a poștașilor din România erau supuse unei duble presiuni.

Pe de o parte, alături de întreaga populaţie a ţării, poștașii aveau de îndurat diverse privaţiuni, specifice rigorilor unei perioade de război, salariile devenind din ce în ce mai mici iar lipsurile din ce în ce mai mari. Pe de altă parte, pe plan profesional, activitatea telegrafică, poștală și telefonică era de o importanţă majoră pentru un stat aflat în război. În acest sens administraţia centrală P.T.T. a luat măsuri speciale, impunând salariaţilor un Statut al personalului P.T.T. cu multe prevederi restrictive ce urmărea instaurarea unei discipline corespunzătoare necesităţilor momentului. Conform acestui Statut, personalul P.T.T. putea fi concentrat la locul de muncă, intrând astfel sub incidenţa legislaţiei militare pe timp de război. Se cunosc cazuri când unii angajaţi ai Poștei, nemulţumiţi de condiţiile de trai și de cele de la serviciu, au ameninţat cu întreruperea lucrului. Diriginţii oficiilor poștale au semnalat cazurile comenduirii militare locale, care i-a mobilizat pe loc pe poștașii nemulţumiţi, schimbându-le uniforma de poștaș cu cea de militar. În mod clandestin, printre angajaţii Poștei circulau fluturași

36

care aveau scopul de a mobiliza salariaţii contra Statutului P.T.T. Astfel de fluturași, depistaţi de agenţii Serviciului Special de Informaţii (S.S.I.), condus de faimosul Eugen Cristescu, se găsesc astăzi în Arhivele Naţionale ale Românei, în fondul de documente al Președinţiei Consiliului de Miniștri – S.S.I. (vezi foto).

După 23 august 1944 s-au schimbat multe lucruri în România, dar situaţia materială a funcţionarilor P.T.T. nu s-a îmbunătăţit. În Arhiva S.S.I. se găsește un memoriu al poștașilor brașoveni din care rezultă iminenţa declanșării unei greve generată de condiţiile grele de viaţă și muncă. Redăm alăturat documentul integral.

După cum se poate vedea din cuprinsul memoriului protestul salariaţilor P.T.T. era condus de sindicate, care aderaseră la Confederaţia Generală a Muncii din România, organ central al mișcării sindicale din România, înfiinţat în ianuarie 1945 și controlat de comuniști. Partidele de stânga, care formau Frontul Naţional Democratic, încercau să se impună în rândul funcţionarilor P.T.T. fie prin intermediul sindicatelor, așa cum făceau comuniștii, fie direct cum era cazul social-democraţilor. Astfel, dintr-un alt document din arhiva S.S.I. aflăm că printr-o stranie coincidenţă, tot la 17 septembrie 1945 a avut loc în sala Libertatea din strada Academiei adunarea membrilor partidului social-democrat din P.T.T., la București. Au participat peste 100 de oameni. În cuvântarea sa, un oarecare Damian, de la Atelierele P.T.T., a arătat că cel mai presant dezide -

ianuarie - martie 2012

MeMOriu Salariații P.T.T. din orașul și Județul Brașov, urmare a hotărârilor luate în Adunarea Generală din 17 Sept. 1945: Având în vedere că absolut toți funcționarii P.T.T. sunt într-o stare materială imposibilă pentru a face față cu salariile lor scumpetei care pe zi ce trece devine mai excesivă, din care cauză majoritatea lor prezintă semne distincte de subalimentare, în urma serviciului greu ce au de executat atât ziua cât și noaptea, fapt ce se poate constata prin procesele-verbale adresate de medici oficiali, Ţinând seama că lupta pentru elaborarea legii reparatorii și pentru rezolvarea situației lor din toate punctele de vedere, a pornit încă din luna Octombrie 1944, când s-a constituit Comisia de studii în scopul realizării acestei legi, adică a Statutului Personalului P.T.T., Ţinând seamă de faptul că după trecerea unui an de așteptare în care timp s-au întocmit pe rând circa 9 proiecte ale acestui statut, care pe rând au fost sistematic modificate și întârziate în dauna întregului corp P.T.T., adevărat muncitor, iar după trecerea acestui an legea care este gata încă nu apare, din care cauză absolut toți funcționarii P.T.T. au ajuns într-o stare de necomparat cu față de toate celelalte categorii de funcționari și muncitori, Exprimând doleanțele generale ale funcționarilor și muncitorilor P.T.T. afirmate de toți delegații Sindicatelor P.T.T. din țară cu ocazia Congresului Uniunii Sindicatelor P.T.T. ținut la București, hotărăște: 1. Dacă la termenul de 27 Septembrie 1945 nu se aplică tabelele de salarizare prevăzute de noul Statut P.T.T. vor trece la o acțiune de protest care să poată merge până la eventuala declarare a unei greve pasive cu următoarele excepții: a) Pe timpul eventualei greve pasive vor asigura pe deplin orice comunicație telegrafică, telefonică și poștală a Casei Majestății Sale Regelui; b) Vor asigura pe deplin orice fel de comunicație telegrafică, telefonică și poștală care cade în cadrul prevederilor Convenției de Armistițiu; c) Vor asigura pe deplin comunicațiile telegrafice, telefonice și poștale ale Armatei Române; d) Idem ale Corpurilor Diplomatice și ale Misiunilor Străine din țară; e) Idem ale autorităților civile care au de executat ordine telegrafice, telefonice și poștale în cadrul Convenției de Armistițiu.

2. Nu se va executa nici un fel de serviciu telegrafic, telefonice și poștal pentru particulari și pentru instituția P.T.T., cu excepția celor prevăzute la aliniatul 1 punctul e).

3. Dacă rezultatele acestei greve pasive vor întârzia, peste 3 zile întregul corp P.T.T. este hotărât să declare grevă activă.

Toate hotărârile noastre vor fi în prealabil supuse Confederației Generale a Muncii din România, cu contactul Comisiei locale a Sindicatelor P.T.T. Urmează 123 de semnături.

rat al celor de la Poștă este obţinerea Statutului P.T.T. Responsabilul politic de la Oficiul București II, I. Roman, a explicat modul de organizare și funcţionare a Biroului Politic în cadrul Oficiului Poștal București II. Treptat, influenţa social-democrată în

ianuarie - martie 2012

rândurile poștașilor a fost înlocuită cu cea comunistă și odată cu penetrarea acestora în P.T.T. problemele sindicatelor din Poștă s-au topit în uriașul creuzet comunist, cu rezul tatele binecunoscute de după 1948.

Cristian andrei sCĂiCeaNu

37

Publicatii postale , ,

BuletInul telegraPho – PoStale nr. 1 - 1 Februarie 1870 Începând cu acest număr vom prezenta publicaţiile din trecut ce au avut titlul de organe de presă oficiale ale Poştei Române.

Cu ajutorul acestei călătorii în timp vom observa şi vom retrăi emoţiile, bucuriile dar şi problemele prin care au trecut colegii noştri de demult. Veţi putea afla astfel că multe din problemele cu care ei se confruntau sunt şi problemele de care noi, peste ani, ne lovim astăzi. Acest lucru se datorează specificului activităţii poştale şi necesităţii sale de a fi într-o permanentă adaptare la o societate aflată în permanentă schimbare.

Vom începe călătoria noastră alături de primul număr din „Buletinul telegrapho – Postale” tipărit la „Imprimeria Statului” începând cu 1 februarie 1870. Sediul acestui jurnal oficial era situat în Bucureşti, pe strada Doamnei la nr. 17. Publicaţia era destinată să apară în zilele de 1 şi 15 ale fiecărei luni şi era coordonată de redactorul Th. N. Augustin. Deşi era vorba de presă specifică serviciului poştal, ea putea fi achiziţionată şi de către particulari (un abonament anual costa 20 lei). Iniţial tirajul a fost fixat la 600 de exemplare şi se prevedea distribuirea în mod gratuit oficiilor poştale din ţară, ministerelor, autorităţilor judecătoreşti precum şi altor publicaţii din ţară sau din străinătate, în schimbul publicaţiilor editate de acestea.

Din sumarul acestui prim număr tipărit în doar 16 pagini spicuim: Scopul înființării acestui organ, Decrete domneşti, Rapoarte ale Ministrului de Interne, Ordine de serviciu, Deschiderea oficiului Kilia, Personal, etc.

Tabloul epocii este util cercetării trecutului prin secţiunile dedicate înaintărilor în grad, transferurilor, confirmărilor în funcţie, a demisiilor sau a oricăror mişcări de per sonal din corpul telegrafo-poştal precum şi a admiterilor, a sancţiunilor şi a altor măsuri aplicate corpului elevilor acestui serviciu.

38

Astfel facem cunoştinţă cu mai vechii noştri colegi dar şi cu „parfumul lingvistic” specific epocii: „În urma esamenului depusŭ, şi însuşindŭ qualitățile cerute prin publicațiunea înserată în Monitorul Official No. 256 din 1869.

DD. Radeşiu Dionissie, Constantinescu George.

Cutzarida I. Achil şi Constantinescu Alecsandru, cu ordinul No. 13.144 s’aŭ admisŭ în corpŭ ca elevi supranumerarĭ, pe diua de 1 Decembre stil vechiŭ, şi s’aŭ ataşat pentru a studia serviciul la officiulŭ Telegrafic Bucurescĭ”, „În urma raportuluĭ Officiuluĭ Chilia cu No. 15, cu ordinul No. 291 D. Bouroşu Alecsandru este numitŭ şefŭ de cantonierĭ, pentru îngrijirea liniilorŭ acelui officiu. Acésta cu începere de la 1 Ianuariŭ stil vechiŭ 1870” sau „În urma raportuluĭ Officiuluĭ Ismail cu No. 10, cu ordinul No. 546, s’a aprobat angajarea luĭ Vasilie Condru şi Ioan Neculau, în qualitate de cantonierĭ a 40 leĭ pe lună. Iar vechiuluĭ cantonierŭ Neculai Radu, I s’a aprobatŭ totŭ acest salariŭ. Acesta cu începere de la 1 Ianuariŭ stil vechiŭ 1870”.

Greutăţile logistice ale serviciului pot fi întrevăzute şi din următorul citat: „Pentru serviciulu postal, fiind necesitate a se aprovisiona 90 sacĭ de pele cu etiquetele lor şi 150 sacĭ de pînză, s’a decis a se ține licitațiune prin oferte sigilate, în dioa de 5 Februariu viitor s.v. în camera directoruluĭ general, cere va fi deschisă de la orele 11 diminéța pêně la 3 după amédă, şi în care timp se pot depune ofertele.

Saciĭ sunt a se face după diferitele modeluri ce vor fi presintate la licitație. Termenul pentru confecționarea lor va fi de uă lună de la data contractuluĭ, etc.”

Momentul reapariţiei acestei publicaţii telegrafo-poştale nu este unul întâmplător.

Deşi trecuseră puţini ani de când poştele din Moldova şi din Ţara Românească fuseseră unite (1862), alăturarea serviciului telegrafic în 1864, importanţa economică, socială şi strategică a serviciului crescuse foarte mult,

ianuarie - martie 2012

fapt recunoscut de numeroşi oameni politici şi de cultură ai vremii. Nu trebuiesc uitate eforturile perseverente ale autorităţilor române întreprinse în vederea înlăturării serviciilor poştale străine de pe teritoriul românesc – moment de cotitură în istoria României.

Vom continua în numărul următor călă-

ianuarie - martie 2012

toria noastră în trecutul corpului telegrafopoştal analizând buletinele păstrate ca prin minune în oficiile poştale din ţară şi conservate în prezent la Muzeul Naţional Filatelic. sorian uYY Muzeograf Muzeul Naţional Filatelic

39

Destine care au schimbat lumea

AROn PuMnul (1818-1866) „Te plânge Bucovina, te plânge-n voce tare Te plânge-n tânguire şi locul tău natal...”

Mihai Eminescu – „La mormântul lui Aron Pumnul”

Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818 ca fiu de ţărani iobagi, din satul Cuciulata. În acea perioadă satul era sub exploatarea feudală a grofului Mikes, a domnului Boier şi a fiscului. Adevăratul lui nume a fost Aron Pumnea, dar el s-a semnat: Pumne, Pumnu, iar la final Arune Pumnul.

La vârsta de 14 ani începe şcoala la Odorheiul Secuiesc; se presupune că groful Mikes, observând inteligenţa lui, îl trimite la o şcoală ungurească deşi existau şi şcoli în limba română la Ohaba, lângă Făgăraş şi la Blaj. După patru ani de şcoală la Odorhei îşi continuă studiile mai întâi la Blaj (1836), apoi la Cluj. Făcând parte dintr-o familie de oameni liberi, la şcoală era susţinut pe socoteala părinţilor (P.V. Hanes, Ştiri despre A.Pumnul, Convorbiri Literare, aprilie 1933). În 1843 este numit profesor de filosofie la Blaj şi în acelaşi an este trimis ca bursier la Viena spre a-şi desăvârşi studiile de filosofie şi teologie. Cei trei ani petrecuţi la Viena au fost hotărâtori pentru formarea intelectuală a marelui cărturar. În 1846 revine la Blaj unde îşi reia activitatea ca profesor, devenind colaborator apropiat lui Cipariu, alături de care va redacta ziarul „Organul luminării, gazetă bisericească, politică şi literară” în 1847, iar în 1848 „Învăţătorul poporului”.

40

La 1848 se află în vârtejul luptelor, jucând un rol important alături de capii revoluţiei: Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu şi A.T. Laurean. La 1 aprilie s-au întâlnit la Blaj cu cei de la Târgu-Mureş: Avram Iancu, Al. Papiu Ilarian, Samoil Poruţ şi Fl. Micus. La această întâlnire s-a impus ideea unei adunări a poporului. După plecarea celor de la Tg. Mureş, A. Pumnul va redacta o proclamaţie prin care cheamă poporul român din Transilvania să se adune la Blaj, prin delegaţii din toate satele, în duminica Tomii din 18/30 aprilie. Din păcate această proclamaţie nu s-a tipărit, iar adunarea nu s-a ţinut fiind neautorizată de Dieta ţării sau de împărat. S-au păstrat doar copii scrise de elevi şi studenţi din Blaj sub îndrumarea lui A. Pumnul, care apoi au fost răspândite în multe sate din Transilvania. Datorită acestui fapt, A. Pumnul va fi dat în urmărire pentru a fi arestat pe motivul că a instigat ţăranii la revoltă, de aceea nu va participa nici la Marea Adunare de la Blaj din 3/15 mai. La această adunare a fost ales în comitetul permanent de la Sibiu, alcătuit din 25 de membri, încredinţându-i-se funcţia de „concepist”. Comitetul îl avea ca preşedinte pe mitropolitul Andrei Şaguna, iar ca vicepreşedinte pe Simion Bărnuţiu.

ianuarie - martie 2012

Conflictele dintre revoluţionarii români şi autorităţile maghiare capătă amploare; locuinţa lui A. Pumnul din Blaj este devastată, iar biblioteca cu toate manuscrisele, cărţile şi documentele au fost arse sau distruse.

Aron Pumnul se refugiază mai întâi în satul natal, Cuciulata, unde este arestat, dar în drum spre Făgăraş reuşeşte să scape.

Preotul din localitatea Copăcel, P. Bănuţ, tatăl lui A.P. Bănuţ, îl ajută să treacă munţii în Muntenia — ţara mântuirii tuturor răzvrătiţilor din Ardeal. Ajunge pe jos la Bucureşti unde este numit de guvernul provizoriu: „spiritul costituţiunii şi principiilor de libertate”. Aici este arestat de ruşi, dar reuşeşte să scape iarăşi. Urmărit şi îndurând primejdii ajunge să treacă Prutul în Bucovina la sfârşitul lui noiembrie stabilindu-se la Cernăuţi — locul de odihnă al pribegiei şi al vieţii veşnice.

G. Sion în lucrarea „Proză” ni-l descrie pe Aron Pumnul ajuns la Cernăuţi: „un om îmbrăcat în zdrenţe, negru la faţă, pletos, cu opinci în picioare şi cu o pălărie mare mocănească în cap...” (pag. 289). Pentru cei din Cernăuţi, venirea lui Aron Pumnul a fost un eveniment important care a lăsat urme în istorie. În curând el a ajuns popular şi iubit de toţi în urma conferinţelor literare despre limba şi originile naţiunii române. Societatea românească l-a răsplătit cu daruri şi aju toare, iar la 22 februarie 1849 este numit profesor de limba şi literatura română la cea

dintâi catedră de acest fel înfiinţată în Bucovina, în cadrul liceului german din Cernăuţi.

Cu toate că în anul 1860 Aron Pumnul a fost chemat în ţară oferindu-i-se catedra la Universitatea din Iaşi, acesta refuză din iubire şi ataşament faţă de elevii săi. Dintre aceştia este demn de amintit marele poet MIHAI EMINESCU, cel care i-a fost bibliotecar şi a plâns aşa de duios moartea dascălului însufleţit, amintind şi de locul lui de naştere.

Aron Pumnul n-a rămas numai dascălul de catedră, el a colaborat la gazeta „Bucovina”, împărtăşind din sufletul său cald mândrie românească în acest colţ de pământ, aşa de ameninţat şi atunci ca şi azi cu deznaţionalizarea.

De la profesorul Aron Pumnul ne-au rămas şi câteva cărţi: „Lepturariul, Neatârnarea limbii româneşti” (1850) şi „Formarea cuvintelor româneşti” (1859).

Boala care a pus stăpânire pe trupul neputincios şi slăbit în anii grei ai pribegiei a făcut ca în ziua de 24 ianuarie 1866 să se stingă din viaţă la numai 48 de ani cel care s-a dovedit a fi un bun luptător pentru drepturile românilor.

Pentru satul Cuciulata şi locuitorii lui Aron Pumnul rămâne o personalitate marcantă şi poate cea mai importantă, iar Colecţia muzeografică şi Şcoala generală îi poartă numele cu cinste şi mândrie. preot Mircea COMŞa

BiBliOGraFie G. Bariţiu, Istoria Transilvaniei pre două sute de ani în urmă, vol.I, Inspectoratul pentru cultură, Braşov, 1993.

S. Dragomir, Studii şi documente privitoare la revoluția românilor din Transilvania în anii 1848-1849, vol.V, 1940 D. Macrea, Aron Pumnul – la 150 de ani de la naştere, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti, 1968 G. Sion, Suvenire contemporane, Casa tipografică, Bucureşti, 1888

ianuarie - martie 2012

41

Traditii si obiceiuri , ,

42

ianuarie - martie 2012

)

Chopin îndragostit Institutul Polonez din Bucureşti, Muzeul Naţional de Etnografie din Varşovia şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român vă invită să vizitaţi expoziţia Chopin îndrăgostit.

Expoziţia prezintă legăturile dintre muzica tradiţională şi muzica lui Fryderyk Chopin şi conţine lucrări ale artiştilor din diferite părţi ale lumii – tradiţii care par să-l fi inspirat pe compozitorul polonez. Adam Czyżewski, cel care a creat conceptul acestei expoziţii, a colaborat cu specialişti de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă, printre care Ewa DahligTurek sau Maria Pomianowska (care conduce ansamblul „Zespół Polski”), ea însăşi compozitor şi multiinstrumentist care popularizează în străinătate muzica lui Chopin. Printre obiectele prezentate în expoziţie se află instrumentele folosite în epocă, în zona rurală din regiunea Mazovia.

Unele dintre ele, precum ţambalul, basul şi cimpoiul sunt încă folosite în muzica populară poloneză. Altele, precum suka din Biłgoraj şi Mielec sau vioara din Płock nu au supravieţuit până astăzi, dar au fost reconstituite după surse iconografice sau în baza descoperirilor arheologice, fiind pre zente în cadrul expoziţiei.

O parte importantă a expoziţiei este dedicată fonogramelor care înfăţişează portretul muzical al artiştilor din Mazovia, care au învăţat să cânte ascultându-şi maeştrii, interpretând repertoriul ani la rând. Înregistrările de arhivă, care sunt prezentate în cadrul expoziţiei, provin de la Institutul de Artă din cadrul Academiei Poloneze de Ştiinţă. Culegerea şi colectarea materialelor sonore ale muzicii tradiţionale

ianuarie - martie 2012

poloneze a debutat încă din perioada interbelică, cele mai multe dintre înregistrări fiind distruse în timpul celui de-al doilea război mondial. Datorită eforturilor depuse de Jadwiga şi Marian Sobieski, arhivele au fost reconstituite. Între 1950 şi 1954, în timpul unei acţiuni privind culegerea de folclor muzical (Akcja Zbierania Folkloru Muzycznego), au fost înregistrate 46.000 de fonograme, multe dintre ele fiind şi astăzi folosite de către companiile de înregistrări, pentru producerea de noi discuri. Mulţu mită înregistrării muzicienilor născuţi în a doua parte a secolului al XIX-lea şi în prima parte a secolului XX, avem posibilitatea de a explora sunetul epocii lui Fryderyk Chopin.

Chopin nu a fost influenţat doar de muzica mazoviană sau poloneză în general.

De aceea, instrumente mult mai exotice, precum santor, kemancze şi saranga pot fi văzute în expoziţie.

Janusz Prusinowski Trio înseamnă, de fapt, patru discipoli şi continuatori ai muzicienilor de la sat, în acelaşi timp o formaţie avangardistă cu un „sound” şi un limbaj al improvizaţiei caracteristice. Îmbină muzica cu dansul, arhaicul cu modernul. Stilul uşor recognoscibil al Trio-ului încearcă să facă cunoscute cele mai importante elemente ale muzicii rurale din centrul Poloniei. Demonstrează că muzica tradiţională a satului polonez poate fi un punct de referinţă pentru multe genuri: prin melodicitatea şi tempo-ul rubato se apropie de Chopin, improvizaţiile o fac să semene cu blues-ul şi jazz-ul, prin coloristică duce cu gândul la muzica contemporană, prin expresivitate aduce cu rock-ul.

Intrarea este liberă.

43

Traditii si obiceiuri , ,

Ţoale, ţoluri, ţolica de nuntă... Ţesături cu destinaţie practică, ţolurile, au cunoscut o mare răspândire în sudul Transilvaniei, mai ales în zonele în care păstoritul a reprezentat principala ocupaţie a locuitorilor. Ţesătură specifică pentru zonele reci, de deal şi de munte, ţolul, era folosit ca piesă de îmbrăcăminte, fiind caracteristică portului pastoral din Mărginimea Sibiului, pentru acoperit patul sau pentru învelit. Ţolurile fac parte din categoria ţesăturilor încadrilate, decorul în carouri fiind obţinut prin încrucişarea firelor de urzeală şi băteală diferit colorate. Acest mod de ornamentare, caracteristic pentru ţoluri, prin care se creează un decor uniform pe toată suprafaţa ţesăturii, le oferă un aspect discret şi sobru, plin de eleganţă. Culoarea este de obicei culoarea naturală a lânii, alb şi negru sau maro, uneori fiind adăugate şi fire din lână de culoare roşie.

Ţesătura din lână era lucrată de femei, în gospodărie, tehnica de lucru fiind simplă, cea a ţesutului în patru iţe, în război orizontal, folosită mai ales pentru piesele groase, care apoi erau date la piuă sau la vâltoare. Ţolurile folosite pentru acoperit patul şi pentru învelit, de dimensiuni mai mari, erau confecţionate din trei-patru foi cusute între ele, iar cele utilizate ca îmbrăcăminte pe timp de ploaie doar din două foi. Ţesătura destinată confecţionării ţolurilor era dată la piuă pentru a deveni rezistentă, elastică şi impermeabilă. În timp ce în alte zone, foile de ţol erau date mai întâi la piuă şi abia apoi erau cusute între ele, în Mărginimea Sibiului ele erau date la piuă gata cusute. Timp de 24 de ore ţesăturile erau bătute cu ciocane mari de lemn, peste ele turnându-se apă; erau scoase şi împăturite din nou, la anumite intervale de timp.

Ţol, Mărginimea Sibiului, sec.XX Colecția Muzeului Național al Ţăranului Român

44

ianuarie - martie 2012

Ţolică pentru calul mirelui, Mărginimea Sibiului, sec.XX Colecția Muzeului Național al Ţăranului Român

După ce erau prelucrate astfel, se întindeau la soare să se usuce (fie pe acoperişul pivei, fie în curte). Datul la piuă asigura ţesăturilor din lână o mai mare durabilitate dar şi un aspect deosebit, ţesătura devenind deasă, impermeabilă, uniformă ca aspect şi lucioasă. Ţolurile se ţeseau odată la doi-trei ani şi erau folosite o perioadă îndelungată de timp. Atunci când se uzau şi nu mai puteau fi folosite în casă erau utilizate pentru acoperit caii, mai ales pe vreme rea.

O ţolică specială, ţolica cusută, era folosită în ritualul nunţii în satele din Mărginimea Sibiului. Asemănătoare ca textură cu ţolul, ţolica avea rolul de a găti caii chemătorilor la nuntă precum şi calul mirelui. Alteori mai putea fi folosită şi

ianuarie - martie 2012

pentru acoperirea căru ţei sau a saniei. Ţesută în carouri, alb şi negru, se deosebea de ţolurile simple printr-o broderie policromă, realizată cu motive vegetale mărunte, fie pe toată suprafaţa, fie doar la unul din capete, decorul fiind completat de un rând de ciucuri lungi, coloraţi în roşu şi albastru. La Tilişca, ţolica de nuntă având tot câmpul brodat cu flori şi ciucuri multicolori la capete, nu putea să lipsească din zestrea fetelor. Ţolica era lucrată special de mireasă şi dăruită mirelui, în ziua nunţii, fiind folosită pentru acoperirea ca lului, iar apoi păstrată ca obiect de preţ, mai ales că unele piese poartă semnătura şi data la care au fost lucrate.

Detaliu de cusătură adriana ispas Muzeograf Muzeul Naţional al Ţăranului Român

45

La plimbare prin...

Muzeul Etnografic „Pamfil Albu” i sto r ia v i e a v ie ţii m o ţ i lo r Comuna Lupşa se află în judeţul Alba, pe DN 75, la 9 km de Baia de Arieş şi la 95 km de Alba Iulia. În centrul acestei comune, turistul interesat de tradiţiile şi folclorul locurilor poate vizita Muzeul Etnografic „Pamfil Albu”, unul dintre cele mai mari şi interesante muzee de acest gen din România.

Etnografie şi istorie Înfiinţat în anul 1952 prin eforturile învăţătorului Pamfil Albu, muzeul este găzduit într-o clădire construită în 1872, cu parterul din piatră şi etajul din lemn.

Muzeul din Lupşa are ca bază de pornire o singură colecţie de obiecte de artă populară şi de unelte folosite în gospodăriile localnicilor, pe care a creat-o pe lângă şcoală, imediat după Marea Unire, Sebastian Ciapa – socrul lui Pamfil Albu. Sebastian Ciapa a fost un intelectual cu o vastă cultură şi un mare patriot.

Preluând colecţia socrului său, tânărul învăţător Pamfil Albu a amenajat, în anul 1937, într-o încăpere de lângă clasa unde

preda, la şcoala „din deal”, un mic muzeu şcolar.

După demersuri insistente la organele de stat locale şi centrale, în anul 1950 învăţătorul şcolii elementare de şapte ani Lupşa a primit, pentru înfiinţarea unui adevărat muzeu, localul vechi al şcolii primare din centrul comunei, cu 11 încăperi, clădire datând din anul 1870, edificată de biserica ortodoxă pentru şcoală, la etaj, şi casa parohială, la parter, unde mai târziu a funcţionat şi postul de jandarmi. Acest local are o valoare arhitecturală deosebită, fiind obiect de patrimoniu.

Astfel, în anul 1952, cu ajutorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, se înfiinţează Muzeul Etnografic din Lupşa. Profesorul Pamfil Albu îşi continuă activitatea de îmbogăţire a patrimoniului muzeal, reuşind să strângă aproximativ 8.107 piese, multe dintre ele având importanţă naţională, toate fiind mărturii despre viaţa moţilor.

Colecţii rare în muzeul etnografic „Pamfil Albu“ Între obiectele de o valoare deosebită, unele fiind chiar unicat, amintim de gujbe sau gândile (lanţuri de lemn), colecţia de spegmnarite (mosoare pentru firul de fuior), piepteni din piele de arici, fereastră cu obloc şi cu burduf sau camnită. Muzeul deţine o importantă colecţie de haine, cărţi rare din secolele XVIIXVIII, icoane pe lemn şi pe sticlă din secolele XVIII-XIX, minereuri, numismatică şi o bogată colecţie de obiecte şi

46

ianuarie - martie 2012

judetul Alba , piese istorice locale, care urmăresc evoluţia moţilor de-a lungul timpului, începând cu Comuna Primitivă. Se pot admira aici un topor-ciocan din gresie şlefuită din Neolitic şi două greutăţi pentru fus sau pentru război din piatră şlefuită, din perioada de început a Epocii Bronzului. Tot din această epocă provine şi un topor-lance cu toartă din bronz cu câteva nervuri longitudinale.

Ca orice muzeu etnografic, Muzeul de la Lupşa oglindeşte istoria moţilor şi modul de viaţă al locuitorilor din această zonă, surprinzând obiceiurile şi ocupaţiile tradiţionale precum creşterea animalelor, agricultura şi prelucrarea lemnului, industria casnică textilă, extragerea şi prelucrarea aurului.

Trecut şi prezent Învăţătorul Pamfil Albu a avut şapte copii, însă cea care urma să preţuiască şi să pună în valoare moştenirea primită este fiica sa Monica Rotaru.

Aceasta le arată cu mândrie celor care vin în vizită obiectele strânse de tatăl său, insistând asupra unora care îi sunt mai dragi. De exemplu, nişte vârfuri de săgeţi care ar putea trece neobservate, dar care sunt dintre cele cu care locuitorii din Lupşa au aprovizionat oastea lui Horea.

Are, totuşi, un regret. Renumitul steag cu care localnicii au fost la Alba Iulia, la Marea Unire şi care era una dintre mândriile muzeului a fost luat la Muzeul Naţional din Bucureşti. Steagul i-a aparţinut bunicului său, tatăl lui Pamfil Albu, care a făcut parte din delegaţia de la 1918.

Trece, însă, mai departe şi se opreşte asupra acelui mic penar din lemn sculptat cu multă fineţe, cu modele tradiţionale, de un meşter local, obiectul care a dus la naşterea celui mai complex şi mai frumos muzeu etnografic din Apuseni. lioara MareŞ Bibliografie: Lupşa – aur şi oameni, Antologie monografică, Editura Pastel, Braşov, 2006

ianuarie - martie 2012

47

Armonie

Grădina Feng Shui Spaţiul verde este un loc de relaxare şi petrecere a timpului liber, iar dacă sunteţi un adept al filozofiei Feng Shui, veţi găsi câteva metode de a vă adapta şi grădina la aceste principii.

Grădina ar trebui să fie în armonie cu întreaga casă, deci dacă în casă ai un Feng Shui bun, trebuie să-l ai şi în grădină şi invers. În primul rând trebuie să ştim că potenţialul de energie este redat cu ajutorul celor 5 elemente care ne influnţează viaţa în mod pozitiv: l metalul este cea mai des întâlnită soluţie, pentru că el se găseşte în toate formele. Cupru, argint, aur şi bronz sunt câteva variaţii ale elementului metal. Folosirea metalului încurajează tot felul de idei creative; l apa simbolizează averea, abundenţa şi prosperitatea. Ea trebuie să se afle în faţa casei şi nu în spatele acesteia, deoarece sprijinul şi stabilitatea voastră vor avea de suferit, iar oportunităţile financiare nu vor putea fi fructificate într-un mod adecvat. Atunci când este folosită în gradină, apa trebuie să fie clară şi, dacă se poate, curgătoare. De asemenea, trebuie şi să fie în permanenţă curată; l focul este simbolul bucuriei şi poate fi reprezentat prin lămpi şi surse de lumină, culorile de bază fiind roşu, violet şi purpuriu; l lemnul este simbolul curajului, al puterii şi al încrederii. În grădină poate fi regăsit în mobilierul specific acesteia; l pământul aduce linişte, siguranţă şi statornicie, iar culorile acestuia - galben, porto caliu şi maro - pot fi admirate sub forma accesoriilor dreptunghiulare sau plate.

Prezentăm mai jos câteva elemente de care trebuie să ţineţi cont atunci când vă hotărâţi să amenajaţi o grădină: ü pentru protecţie, intimitate şi sprijin, în partea din spate a grădinii plantaţi copaci mai înalţi şi arbuşti care au o creştere rapidă; ü trebuie avut grijă ca pomii să nu fie plantaţi prea aproape de casă, deoarece ei conţin foarte multă energie yin şi pot opri energia yang care ar trebui să intre în casă; ü copacii ale căror frunze rămân înverzite tot timpul anului sunt consideraţi mai buni din punct de vedere Feng Shui decât ceilalţi, deoarece frunzele verzi simbolizează prosperitate şi abundenţa, iar pe de altă parte, crengile desfrun zite pot genera Shar;

48

ü pentru îmbunătăţirea semnificativă a relaţiilor cu iubitul sau iubita, în zona de sud-vest a grădinii trebuie asigurată lumina; aceasta presupune că în această zonă plantele vor fi mai rare pentru ca lumina soarelui să ajungă uşor.

Amplasarea unor felinare este benefică; ü deoarece statuetele de mici dimensiuni reprezintă un simbol al grădinii Feng Shui, ele trebuie plasate în extremităţile grădinii. Ele pot fi din piatră, teracotă sau metal; ü plantele şi florile trebuie alese în mod înţelept, în funcţie de tipul de sol, lumina şi condiţiile climatice ale grădinii; ü plasaţi pietre ornamentale şi ghivece din teracotă pentru energia Pământului în sud-vest şi nord-est. Plantaţiile de viţă de vie sunt foarte Yang şi pot marca ariile de şedere şi frontierele din grădină; ü curţile mici şi terasele pot beneficia de un Chi suplimentar benefic, adus de plantele agăţătoare, iar rocile pot echilibra balanţa dintre energiile Yin şi Yang; ü o regulă esenţială care se aplică tuturor plantelor şi florilor este ca acestea să fie perfect sănătoase. La cel mai mic semn de îmbolnăvire trebuie tratate sau înlocuite pe loc; ü culorile puternice sunt un atu important, mai ales în cazul plantelor armonizate celor 5 elemente Feng Shui: plante în armonie cu lemnul (anthurium), plante în armonie cu focul (floareasoarelui, margareta), plante în armonie cu pământul (clematitele), plante în armonie cu metalul (iarba grasă), plante în armonie cu apa (ochiul-boului).

Multe flori, respectiv plante, simbolizează fericirea şi pot fi folosite cu succes pentru a atrage un Feng Shui bun. Vă prezentăm câteva exemple: Crizantemele galbene sunt foarte apreciate şi respectate în cultura chineză şi în cea niponă, galbenul fiind o culoare bună, asociată toamnei şi liniştii, păcii, relaxării. Pentru a atrage energiile pozitive, crizantemele trebuie aşezate în grădină sau în jardiniera din faţa ferestrei pe perioada verii.

Bujorul este văzut de chinezi ca regele florilor, o floare a bogăţiei şi a onoarei, o floare Yang şi esenţa primăverii. Toate culorile sunt considerate norocoase, dar culoarea roşie este cea mai norocoasă pentru familiile cu fete care îşi caută partener. Pentru a atrage relaţiile, căsătoriile sau

ianuarie - martie 2012

romantismul în casă, bujorul trebuie plantat în colţul de sud-vest al grădinii.

Magnolia, în special magnolia albă, este un simbol al purităţii. O singură magnolie plantată în partea din faţă a grădinii aduce fericire şi prosperitate casei. Cei care aleg să planteze o magnolie în partea din spate a grădinii vor avea parte de o creştere rapidă şi sigură a averii.

Narcisa reprezintă dragostea ascunsă şi modestă şi este considerată un simbol al sensibilităţii. Chiar dacă este o floare delicată, se pretează foarte bine pe soluri sărăcăcioase.

Philodendron scandens (planta-bogăţiei) se dezvoltă cel mai bine în zonele din grădină bogate în apă, dar poate fi utilizată şi ca plantă de interior. Iubeşte umbra şi nu-i prieşte lumina puternică. În mod normal, frunzele sale sunt mici; dacă şi-au mărit diametrul foarte mult, planta a devenit parazită şi nu vă mai aduce un Feng Shui bun.

Floarea de prun semnifică puritatea, iar prunul este apreciat pentru parfumul său şi reprezintă un important simbol al longevităţii, datorită faptului că, cjiar şi atunci când copacul a îmbătrânit, el mai înfloreşte încă. Dacă vă doriţi un prun în grădină, plantaţi-l undeva în spatele casei, ideal în sectorul nordic.

Ce plante trebuie evitate, deoarece au conotaţii negative şi aduc un Feng Shui prost: • plante cu ţepi, spini şi/sau cu frunze subţiri şi ascuţite, cum ar fi cactuşii ţepoşi, arbuştii de trandafir şi yucca;

ianuarie - martie 2012

• plantele a căror creştere a fost împiedicată în mod artificial, cum sunt bonsaii. Bonsaiul este cel mai nefavorabil în ceea ce priveşte norocul de avere; • plantele cu crengile plecate în jos şi care dau o impresie de tristeţe, cum ar fi salcia-plângătoare.

Aceste plante nu au ce căuta într-o locuinţă sau grădină Feng Shui, dar, dacă totuşi vă plac foarte mult, trebuie să ţineţi cont de următoarele: Cactuşii țepoşi trebuie poziţionaţi în aşa fel încât să pară mai curând că păzesc casa, decât că reprezintă o ameninţare pentru ea (ţepii lor reprezintă tot atâtea săgeţi ce emană energie ostilă).

Tufele de trandafiri trebuie plantate puţin mai departe de casă, astfel încât să dea senzaţia că o protejează. În acest fel, semnificaţia lor se poate transforma într-una favorabilă, mai ales că petalele de trandafir au de obicei culori Yang.

Bonsaii ar trebui ţinuţi în afara casei, eventual într-o seră separată, aşa încât să nu fie asociaţi cu corpul principal al locuinţei. Ei nu trebuie dispuşi în niciun caz la intrarea în casă sau pe lângă poartă, pentru că sugerează stagnarea, o energie ciuntită şi împiedicată să se dezvolte.

Ca o concluzie, grădina Feng Shui este acel spațiu verde în care cele cinci elemente – foc, apă, lemn, pământ şi metal – formează un echilibru armonios. De aceea ne simțim foarte bine în acest loc şi simțim liniştea şi relaxarea de care avem nevoie.

Dorina CaNJa

49

Coltul verde ,

Cycas Descriere Speciile din genul Cycas se disting prin eleganţa frunzelor asemănătoare celor de palmier, cu care planta este deseori confundată. Sunt plante primitive neschimbate, păstrându-şi aspectul încă din vremuri preistorice, din perioada Mezozoică, acum mai mult de 150 de milioane de ani. Astăzi există în jur de 10 specii de cycade. Forma şi textura sa unică o fac o plantă foarte cautată atât pentru arta peisageră (acolo unde condiţiile de climă o permit), cât mai ales ca plantă de interior.

Cycas sunt plante dioice, adică au florile de sex masculin şi feminin pe plante diferite.

Planta femelă poartă un fel de ciucurei, iar cea barbatească nişte conuri solzoase. Planta adultă prezintă un trunchi cilindric, gros,cu cicatrici cu resturi ale frunzelor îmbătrânite şi uscate. Frunzele colorate strălucitor, foarte lungi şi frumos arcuite, sunt compuse din numeroase foliole, la randul lor alungite şi ascuţite, cu aşezare penată. Durata de viaţă a unei frunze este de mai mulţi ani.

Îngrijire şi cultivare Faptul că are o rată a creşterii foarte scăzută (de mai puţin de 3 cm pe an) face ca specimenele de interior să rămână în acelaşi ghiveci pe termen mai lung. Replantaţi Cycas numai o dată la 3-4 ani, când rădăcinile vor umple complet ghiveciul. Efectuaţi replantarea primăvara şi folosiţi un compost bine drenat deoarece apa nu trebuie să stagneze între rădăcini.

Frunzele tinere apar toate odată, într-un model circular şi sunt foarte fragile timp de câteva săptămâni. Nu le deranjaţi şi nu transplantaţi planta când are frunze noi, ci

50

Familia: Cycadaceae Înălţime: 1.2 m Diametru: 70-90cm Expunere: lumină indirectă Udare: medie

oferiţi-i condiţii bune de lumină; lumina redusă va face ca frunzele să crească foarte lungi, iar lumina puternică le face să ramână mici.

Vara planta poate suporta temperaturi chiar până la 42oC. Temperatura optimă este între 24-30oC. Udaţi planta frecvent, dar moderat, iar pentru a oferi plantei elementele nutritive necesare, la fiecare 6-8 săptămâni administraţi-i un îngrăşământ lichid în apă. Din iunie până în septembrie menţineţio la loc deschis, dar la adăpost de soarele puternic.

Toamna şi iarna udaţi-o atât cât să menţineţi substratul umed şi asiguraţi o temperatură cuprinsă între 15-18oC. Dacă temperatura scade sub 15oC udaţi-o mai puţin. Temperaturile foarte scăzute pot îngheţa frunzele, care devin gălbui sau maro. În acest caz, înlăturaţi frunzele afectate şi încurajaţi apariţia altor frunze primăvara. Dacă temperaturile scad sub -11oC planta poate muri, dar dacă trunchiul şi coroana de frunze rămân tari, lemnoase, atunci sunt şanse ca planta să îşi revină.

Dacă trunchiul a devenit moale, atunci nu se mai poate face nimic. lumina. În mediul natural, Cycas creşte în plin soare, dar se adaptează foarte bine la zone umbrite, locuri cu lumină puternică sau în care primesc câteva ore de soare direct dimineaţa şi seara.

Substratul trebuie să fie bine drenat şi bogat în humus, deşi aceste plante cresc bine în orice tip de sol. Fie că îl plantaţi în grădină, fie în ghiveci, aveţi grijă să fie puţin deasupra nivelului pământului şi nu faceţi un şant în jurul lui, pentru că nu îi place apa care se adună la baza trunchiului. Preferă să stea în pământ mai uscat decât ud.

ianuarie - martie 2012

apa. Această componentă depinde de cantitatea de lumină disponibilă. Dacă planta este în ghiveci, nu o udaţi decât atunci când pământul este aproape uscat.

Dacă primeşte soare direct dimineaţa şi/sau după-amiaza sau dacă temperaturile sunt crescute, trebuie udată cel puţin o dată pe săptămână. Plantele crescute în condiţii de lumină redusă şi temperaturi scăzute trebuie udate numai la câteva săptămâni. Dacă este afară, se udă numai când pământul este uscat, dar nu trebuie menţinut mereu ud.

Planta bine înrădăcinată supravieţuieşte cu uşurinţă secetei. Înmulţirea. Se face prin seminţe sau prin butaşi. Se recomandă înmulţirea prin butaşi deoarece cea prin seminţe este mai anevo ioasă datorită timpului îndelungat necesar germinării.

Butaşii care cresc la baza truchiului sunt excelenţi pentru a o înmulţi. Planta poate fi multiplicată pe toată durata anului. Plantaţi lăstarii într-un compost fertil şi menţineţi-l la 24-27oC. Se plantează în pământ uşor drenabil sau un amestec nisipos în aşa fel încât jumătate din trunchi să fie deasupra nivelului solului şi se udă bine. Până la următoarea udare lăsaţi pământul să devină aproape uscat. Cel mai bine e să plasaţi ghivecele întro zonă umbrită (a fară) sau bine luminată (în casă). Încetîncet, rădăcinile vor începe să se formeze şi primele frunze vor apărea câteva luni mai târziu. Când apar frunzele aplicaţi şi o doză potrivită de fertilizator şi udaţi când pământul e aproape uscat. Lasaţi rădăcinile să se dez-

ianuarie - martie 2012

volte complet în ghiveci înainte de a transplanta planta. specii. Cycas revoluta originară din Indonezia şi Japonia; Cycas circinalis seamănă cu Cycas Revoluta dar are frunzele mai netede şi mai graţioase şi este originară din India şi Madagascar; Dion edule – originară din Mexic; Encephalartos şi Macrozamia originare din Africa de Sud şi respectiv Australia.

Boli şi dăunători Pete brune: Nu aţi udat suficient planta în timpul verii sau aţi ţinut-o la frig în timpul iernii Îngălbenirea frunzelor bătrâne: Aţi udat sau fertilizat excesiv planta. Îngălbenirea frunzelor tinere: fertilizare excesivă sau pământ de slabă calitate. Odată ce frunzele au devenit gălbui sau maronii ele trebuie rupte de pe plantă.

Afidele şi coşenilele: Folosiţi un produs din comerţ pentru a le îndepărta, pe care să îl aplicaţi conform instrucţiunilor de pe ambalaj.

Gabriela BOtiCi

51

(

(

Sanatate Profilaxia, ameliorarea sau vindecarea scoliozei la copii prin Terapia YUMEIHO Acum câţiva ani m-am aşezat pe scaun şi nu m-am mai putut ridica. Aşa a început. De când eram copil am observat că un şold era un pic mai teşit, lungimea la cracii pantalonilor nu era egală, pantofii nu se toceau la fel, iar mai târziu mă durea în punct fix la unul dintre şolduri după ce conduceam maşina. Am apelat la un practicant Ymeiho şi am simţit pe propria piele beneficiile metodei. Aşa am hotărât să învăţ şi eu ca să pot veni în ajutorul celor interesaţi. Deci aşa început. Între timp am câştigat experienţă, am lucrat cu copii şi adolescenţi, rezultatele fiind remarcabile. Am devenit din ce în ce mai entuziasmată de metodă şi de beneficiile ei. Platfus, scolioze incipiente, picioare în X, mers defectuos sunt simptome care se ameliorează considerabil sau chiar se revine la normalitate. YUMEIHO® este o metodă terapeutică bazată pe acţiuni manuale efectuate asupra întregului corp uman în vederea păstrării sau ameliorării stării de sănătate; cuprinde circa 100 de manevre care se efectuează asupra întregului corp.

Este cunoscută şi sub denumirea de „Metoda de îndreptare a coxalelor, masaj şi presopunctură” sau „Masaj special Oriental Saionji”, însă denumirea originală este TERAPIA YUMEIHO®.

Tehnicile şi procedeele speciale de masaj precum şi celelalte aplicaţii terapeutice manuale incluse în practica Yumeiho derivă din elemente ale medicinei tradiţionale chineze şi japoneze, cum ar fi practica ancestrală Zheng Ti Fa (aplicaţii terapeutice manuale practicate în cadrul cunoscutei mănăstiri SHAOLIN). Parte din aceste metode terapeutice au fost aduse în Japonia în anul 1948 de către maestrul japonez SHUICHI OHNO HIDEGATSU. Domnul doctor MASAYUKI SAIONJI, elev al maestrului OHNO, a studiat peste 20 de ani diverse practici terapeutice tradiţio nale extrem orientale. Aşa s-a născut

52

TERAPIA YUMEIHO®, maestrul Masayuki fiind considerat fondatorul acesteia.

TERAPIA YUMEIHO® este răspândită la nivel mondial prin intermediul Institutului Internaţional de Medicină Preventivă Practică din Tokyo – Japonia.

La ora actuală terapia YUMEIHO® se practică în peste 30 de ţări, în cadrul a diverse centre medicale, cabinete private, clinici, centre de recuperare medicală sau instituţii de cercetare medicală în care experienţa clinică şi investigaţiile efectuate prin metode ştiinţifice au dovedit complexitatea şi multitudinea efectelor benefice ale terapiei.

Aceasta constă în aplicarea metodică a unui ansamblu complex de procedee manuale şi exerciţii fizice în scopul restabilirii echilibrului funcţional al organismului uman, astfel fiind eliminate sau ameliorate o gamă variată de tulburări care pot genera atât îmbolnăviri acute, cât şi suferinţe cronice.

Deşi este o metodă concepută pentru a fi aplicată preponderent în scop preventiv se numeşte totuşi terapie Yumeiho deoarece ţelul principal al acesteia este tratarea sau diminuarea cauzelor tulburărilor funcţionale care, în timp, pot genera suferinţe cronice.

De asemenea, Terapia Yumeiho poate fi aplicată şi în scopul prevenirii sau încetinirii evoluţiei suferinţelor deja prezente.

Principiile teoretice care stau la baza acestei terapii sunt următoarele: • Există o strânsă interdependenţă între starea de sănătate a coloanei vertebrale şi cea a întregului corp uman.

• Poziţia dominantă a centrului de greutate al corpului poate influenţa starea de sănătate în mod direct prin solicitări anor male ale articulaţiilor, muşchilor etc., şi indi rect prin tulburările induse la nivelul coloanei vertebrale – cifoze, scolioze, hiper/hipo lordoze, artroză vertebrală, discopatii, etc.

• Starea articulaţiilor centurii pelviene (sacro-iliacă, coxo-femurală) afectează

ianuarie - martie 2012

coloana vertebrală şi poziţionarea dominantă a centrului de greutate al corpului. Astfel, pe lângă suferinţa prezentă la nivelul centurii pelviene se vor induce şi tulburări funcţionale la nivelul întregului organism.

Aceste tulburări funcţionale generează, în timp, suferinţe cronice ale aparatului locomotor, inclusiv îmbolnăviri grave ale organelor interne, sistemului nervos şi aparatului circulator.

• Asimetriile oaselor coxale (ale bazinului) respectiv anomaliile de poziţie ale centrului de greutate pot induce modificări vizibile la nivelul întregului organism: faţa asimetrică, membrele inferioare şi superioa re asimetrice, torace asimetric, suferinţe care apar dominant pe o parte a corpului, etc.

A întocmi un grupaj de indicaţii medicale adresate masajului, manipulărilor osteoarticulare, punctoterapiei, gimnasticii, respectiv a tuturor tehnicilor şi procedeelor incluse în terapia Yumeiho® (şi a metodelor terapeutice similare) – cum se obişnuieşte în alte dome nii ale fizioterapiei – este o tentativă şi o misiune aparent facilă, dar totodată dificilă şi, paradoxal, inutilă şi absurdă. De ce?

Pentru că indicaţiile acestor aplicaţii terapeutice sunt nenumărate. Chiar dacă dorim să încercăm o clasificare a acestora, riscăm

să ne expunem criticii, datorită hazardului şi omisiunilor. Prezentăm o expunere aproximativă a acestor indicaţii, cu scopul de a reduce la minimum ignorarea sau necunoaşterea lor.

Tulburari de statică şi dinamică ale aparatului locomotor cum ar fi: asimetrii de bazin, cifoze, scolioze, hiperlordoze şi combinaţii şi complicaţii ale acestora (cifoscolioze, etc.); distribuţia necorespunzătoare a greutăţii corpului la nivelul bazinului, respectiv la nivelul membrelor inferioare (prevenirea patologiei induse de aceste tulburări sau ameliorarea patologiei prezente); rigiditate musculo-articulară, laxitate ligamentară; tulburări de mers, echilibru, statică, datorate cauzelor mai sus menţionate şi a complicaţiilor induse, etc. Acestea sunt doar o parte a acestor indicaţii cu referire în mod special la copii şi tineri.

Abordarea se va face preponderent în plan profilactic. Adică se vor corecta acele tulburări (anomalii) funcţionale care crează disconfort sau care, pe termen lung, pot induce stări patologice.

Cristina COVali coaching&yumeiho, consiliere&psihoterapie, aromoterapie&gemoterapie

ianuarie - martie 2012

după

înainte

Note preluate după Sorin Iga – Preşedinte SRY (Societatea Română de Yumeiho)

53

Farmacia naturii

Primăvara sălciilor Ritualuri străvechi Puţini arbori sunt atât de iubiţi de români, precum salcia. Este primul copac vestitor de primăvară, prin mugurii săi pufoşi, apoi primul care înfrunzeşte şi, în fine, printre ultimii care îşi pierd veşmântul verde, toamna târziu. Etnologii au descoperit zeci de ritualuri şi credinţe străvechi legate primăvara de sălcii. Ritualuri de fertilitate, de protecţie a vitelor şi a semănăturilor. Dar mai ales ritualuri de dragoste: fetelor de măritat le lăsau flăcăii la poartă mâţisori de salcie, ca să le mângâie şi să le îmblânzească sufletul. Chiar şi icoanele împodobite cu ramuri de salcie, purtate de credincioşi la slujba de Florii, ca să aducă noroc şi belşug în casă. Cât despre aplicaţiile medicinale ale salciei, mai ales cele de primăvară, s-ar putea scrie biblioteci. În toate zonele ţării, fiertura era administrată contra năduşelii (astmului) şi a frigurilor (malariei). În Banat şi în Ţara Năsăudului, se dădea contra rastului (inflamaţia splinei). În Nordul Moldovei, la mănăstiri, cu fierturi de ramuri tinere de salcie erau alinate sufe rinţele celor cu oftică (tuberculoză pulmonară) sau cu aprindere la plămâni (pneumonie). Scoarţa de salcie măcinată le era dată copiilor ca să nu facă pântecăraie (toxiinfecţie alimentară). Băile cu salcie se făceau când era vremea umedă sau cu vânt, pentru a preveni şi trata durerile articulare.

Toate bolile care se agravau la vânt erau considerate ca fiind o specialitate a salciei, ale cărei ramuri flexibile, mereu trium fătoare în lupta cu vântul, i-au inspirat pe vindecătorii populari.

pe ramuri, se usucă la umbră, imediat după recoltare, în strat subţire, depozitându-se apoi în pungi de hârtie. În luna aprilie, când seva începe să circule, se recoltează şi scoarţa de salcie. În acest scop, se taie doar crengile tinere, care se vor regenera uluitor de rapid, salcia fiind campioană absolută în acest sens.

Se taie, aşadar, lujerii tineri, de 1-2 ani, de pe care se curăţă scoarţa cu ajutorul unui briceag, punându-se apoi la uscat, în strat de 3-4 centimetri grosime. Când scoarţa îşi pierde complet elasticitatea şi devine casantă, procesul de uscare s-a încheiat şi se pune la păstrare, în săculeţi de pânză.

Preparate din salcie Fiertura de scoarţă de salcie. Se pun două linguriţe de pulbere de scoarţa de salcie într-un pahar de apă şi se lasă la macerat vreme de 6-8 ore, la temperatura camerei, după care se strecoară. Extractul obţinut se

Recoltarea Primăvara, devreme, se culeg florile de salcie, adică acei mâţişori complet deschişi, de culoare verde-alburie, cu un miros fin, abia simţit. Florile de salcie se desprind de

ianuarie - martie 2012

55

Farmacia naturii pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe vreme de cinci minute, cu 250 ml de apă, după care se lasă să se răcească. În final, se combină cele două extracte, iar preparatul obţinut se va administra pe parcursul unei zile.

Infuzia combinată de mâţişori de salcie.

Cum arată şi numele, se combină extracţia la rece cu cea la cald, conservându-se astfel principiile active. Mod de preparare: 2-3 linguriţe de flori de salcie mărunţite se lasă la înmuiat într-o jumătate de cana de apă, de seara până dimineaţa, când se filtrează; maceratul se pune deoparte, iar pulberea rămasă se opăreşte cu încă o jumătate de cană de apă fierbinte, 20 minute, după care se lasă la răcit şi se filtrează; se combină cele două extracte. Doza - 3 căni pe zi, băute înainte de masă cu un sfert de oră.

Pulberea de scoarţa de salcie. Scoarţa de salcie se macină fin, cu râşniţă de cafea, sau se mărunţeşte în piua, după care se cerne prin sită pentru făină albă. Pulberea rezultată se păstrează într-un borcan de sticlă închis ermetic. În general, pulberea de scoarţa de salcie nu se ţine mai mult de 30 zile, deoarece prin oxidare tinde să-şi piardă proprietăţile terapeutice. Se administrează o jumătate de linguriţă rasă de pulbere (cca. 2 grame), de 3-6 ori pe zi, pe nemâncate.

Praful se ţine sub limbă vreme de câteva minute, după care se înghite cu apă.

Extractul de scoarţă de salcie. Este genul de remediu pe care este bine să îl aveţi în orice moment la îndemână, fiind de o eficienţă rară, contra febrei, inflamaţiei şi a durerii. Extractul se obţine industrial la rece, prin dizolvarea principiilor active ale salciei, într-o soluţie alcoolică, care apoi se concentrează prin uşcare. Se obţine un produs ca un praf fin, cenuşiu, extrem de concentrat. De regulă, se iau 3-6 capsule a 400-500 mg de extract de salcie pe zi, în cure de 30 de zile, urmate de 15 zile de pauză.

56

Tratamente interne * Meteosensibilitate - se bea dimineaţa şi seara câte o cană cu infuzie combinată de mâţişori de salcie, pe stomacul gol. * Răcelile şi gripa - remediul sigur în cazul acestor afecţiuni este extractul de salcie, administrat sub formă de capsule, câte 3-6 pe zi. Salcia scade sau elimină durerile de cap şi musculare, măreşte imunitatea şi ajută organismul să lupte contra infecţiei şi, nu în ultimul rând, elimină stările de confuzie mentală şi de somnolenţă, care adesea însoţesc răcelile severe. Pe timpul tratamentului cu salcie, se recomandă, în mod special, consumul masiv de lichide, câte 2,5 litri pe zi. * Febra - extractul de salcie are efecte febrifuge mai uşoare decât aspirina de sinteză, în schimb, nu are acţiunile adverse (în special asupra stomacului şi a vaselor de sânge) ale medicamentului de sinteză. Se iau câte 200 mg de extract de salcie, o dată la 12 ore, pentru scăderea febrei, dar doar atunci când aceasta depăşeşte 38,5 grade Celsius. * Durerile de cap - salicilaţii din scoarţă de salcie sunt un remediu anti-durere mai bun decat aspirina de sinteză. Pentru calmarea durerii de cap produsă de curenţii de aer rece, de viroze, de oboseală etc., se recomandă administrarea fierturii de scoarţă de salcie, câte 500 ml pe zi, dar nu mai mult de 1800 mg zilnic. * Durerile menstruale - intern, se ia extract de salcie (600-800 mg zilnic), iar pe abdomenul inferior se pun comprese calde cu fiertură de scoarţă de salcie. Luată intern, salcia reduce durerile din zona bazinului şi din cea lombară, reduce starea de iritabilitate psihică şi elimină durerile de cap specifice menstrelor. Aplicată extern, sub forma compreselor calde, fiertura de salcie elimină spasmele uterine şi favorizează oprirea hemoragiei (prin conţinutul de taninuri). * Guta, valori ridicate ale ureei în sânge se face o cură cu fiertură de salcie, din care se beau 500-750 ml zilnic, între mese, pe o

ianuarie - martie 2012

perioadă de trei săptămâni. Salcia are un intens efect depurativ, determinând mobilizarea ureei si a altor substanţe în exces din ţesuturi şi eliminarea lor prin urină şi prin transpiraţie. * Diaree, toxiinfecţie alimentară - se administrează pulberea de scoarţă de salcie, câte 3-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol.

Scoarţa de salcie este un puternic antiseptic, taninurile sale precipitând în intestin cu bacteriile şi inactivându-le. De asemenea, scoarţa de salcie are efect absorbant, ajutând la refacerea consistenţei normale a scaunelor. * Tendinite, bursite - inflamaţiile tendoanelor şi ale bursei sinoviale sunt tratate cu succes cu extract de scoarţă de salcie. Se ţin cure, cu o durată de 2-4 săptămâni, timp în care se iau câte 800 mg de extract de salcie zilnic, pe stomacul gol.

Acelaşi tratament este valabil şi pentru tratarea durerilor musculare, inclusiv a

ianuarie - martie 2012

durerilor musculare produse de supraefort (febră musculară). * Adjuvant in hipertensiune - se administrează 800 mg de extract de salcie zilnic, în cure de câte 6 săptămani, urmate de alte două săptămâni de pauză. Scoarţa de salcie are efect vaso-dilatator, scăzând presiunea sanguină, iar în acelaşi timp protejează, prin acţiunea sa antioxidantă, vasele de sânge împotriva formării de depuneri de grăsime şi de colesterol (care apar frecvent la hipertensivi).

Precauţii şi contraindicaţii Tratamentul cu salcie este contraindicat persoanelor sensibile la aspirină, precum şi femeilor însărcinate sau care alaptează.

Extractul de salcie se va administra cu prudenţă în cazul tulburărilor de coagulare a sângelui, afecţiunilor renale şi hepatice severe, ulcerului gastro-duodenal. www.formula-as.ro

57

Psihologie PSIHOlOGul şi nEOnAtOlOGIA Ne putem întreba pe bună dreptate de la ce vârstă este util să consultăm psihologul specializat în dezvoltarea infantilă timpurie.

Este ştiut că, dacă intervenţia sa se sprijină pe instrumente elaborate pentru psihodiagnoza dezvoltării infantile, acestea sunt din ce în ce mai precise odată cu înaintarea în vârstă astfel că, începând cu 5 ½ - 6 ani, diagnosticul funcţiilor cognitive majore – inteligenţa şi memoria – este foarte precis, prezentând o mare stabilitate în timp. Vârstele din ce în ce mai mici sunt din ce în ce mai greu abordabile psihometric, cu rezultate care prezintă o mare variabilitate temporală, am zice invers proporţională cu factorul vârstă. Şi totuşi, se ştie că şansa de recuperare a deficitelor de dezvoltare este cu atât mai mare cu cât măsurile sunt instituite mai de timpuriu, dată fiind plasticitatea funcţională ridicată a sistemului nervos a acestor vârste. Deci, deşi imprecisă, instabilă şi sincretică, diagnoza psihologică timpurie are un rol major în recuperarea deficitelor de dezvoltare, aşa că ea ar trebui instituită cât mai timpuriu posibil. Dar cât de timpuriu, totuşi?

Am putea spune că încă de la naştere, iar dacă am fi extrem de scrupuloşi şi în acord cu ceea ce se petrece actualmente în lumea civilizată, chiar dinainte de naştere.

Aşadar, ce caută psihologul în zona maternologiei şi a neonatologiei (fenomenologia medico-psihologică din jurul perioadei de naştere)? Nu este mai de dorit ca prezenţa lui să fie una consistentă în zonele dinamice ale dezvoltării infantile timpurii, unde el să acorde o asistenţă calificată în problemele de normalitate/anormalitate, ale tulburărilor specifice şi nespecifice privitoare la evoluţia infantilă? Nu ar trebui lăsată maternologia în grija exclusivă a specialiştilor care sunt cu adevărat vioara întâi în acest domeniu, adică obstetricienii, ginecologii şi, bineînţeles, moaşele? Eu însumi îmi datorez viaţa unei moaşe bune, şi nu unui psiholog bun! Şi totuşi, cele mai mari două construcţii psihologice din toate timpurile, teoria psihogenetică a elveţianului Piaget şi psihanaliza austriacului Freud îşi duc premi-

58

sele teoriilor până la punctul zero al vieţii individuale care este momentul naşterii.

Pentru Freud, mama este primul Eu al copilului, dar, în măsura în care ea opune rezistenţă unora dintre trebuinţele elementare ale fătului, ea este şi primul său Altul. Oliţa cu treaba mare este primul „cadou” pe care copilul îl face adultului, deoarece este prima constrângere la care el se supune benevol de dragul altcuiva. Sub raport afectiv întreaga dezvoltare afectivă a copilului este condiţionată de securitatea emoţional-afectivă pe care fătul o resimte în relaţia sa cu adultul, în special cu mama. Actul hrănirii produce în mod secundar fenomenul de introiecţie şi de identificare cu adultul semnificativ, produce deschiderea către dezvoltarea ulterioară a Eului propriu.

De unde şi rolul special pe care îl are situaţia de hrănire şi importanţa deosebită a alăptatului pentru crearea comuniunii afective a mamei cu puiuţul ei. Împreună cu mai toţi psihanaliştii Freud vorbeşte despre nevroza de separaţie, generată de înţărcare (în fapt primul sevraj din viaţă, care devine astfel un prototip al abţinerilor de tot felul la care suntem constrânşi ulterior), eveniment care contrazice dorinţa inconştientă a copilului de a fuziona cu mama sa. La început am fost doar unul, zicea şi poetul Nichita Stănescu...

Există câteva experienţe naturale care demonstrează că, la vârste mici, dezvoltarea afectivă o precede pe cea cognitivă şi o face posibilă. Astfel, fenomenul de hospitalism şi de avitaminoză afectivă, frecvent întâlnite în locurile unde sunt instituţionalizaţi copii (orfelinate sau leagăne de copii) indică un fapt incontestabil: unde iubire nu este, nici dezvoltare cognitivă normală nu este...

Poate cel mai tulburător fenomen de la scara unei întregi vieţi umane este chiar naşterea care, după acelaşi Sigmund Freud, reprezintă ieşirea din paradisul intrauterin şi asumarea unei vieţi în nume propriu. La Freud anxietatea de intensitate maximă este numită angoasă, etimonul său nefiind germanicul angst, ci latinescul angustie (strâmtoare). A te

ianuarie - martie 2012

naşte înseamnă a traversa o strâmtoare, cu toate riscurile de rigoare, căci există o probabilitate însemnată să nu o faci la termen sau să nu o faci bine, adică să nu vii încă de la naştere cum trebuie pe această lume. De aceea datorăm atât de mult celor care stau de veghe la capătul dinspre început al vieţii noastre, ginecologi, obstetricieni sau moaşe. Dar poate şi psihologi, deghizaţi parţial în fiecare dintre categoriile anterior menţionate, sau chiar psihologi-psihologi care se specializează pe această zonă a dezvoltării umane, luând în sarcină tot ce s-ar putea petrece rău pentru a compromite o naştere normală: fata/femeia poate duce sarcina greu, poate să nu fie pregătită să devină mamă sau să nu o dorească prea mult, sau chiar deloc. În consecinţă copilul poate veni pe lume – şi faptul este mai frecvent decât ne putem imagina – într-un moment nepotrivit, când nu este nici aşteptat şi nici dorit. Din bucuria şi împlinirea unui destin, copilul poate fi incidentul supărător care tulbură echilibrul uneia sau mai multor vieţi. Ne putem imagina, odată cu poeta Ana Blandiana, o cruciadă a copiilor nenăscuţi sau care au fost născuţi împotriva voinţei mamelor lor, printr-un decret care transforma maternitatea într-o obligaţie strict demografică şi atât. În rezumat, psihologul calificat poate asista viitoarea naştere încă dinainte ca ea să se producă, pregătind cu atenţie mama pentru ceea ce ar putea fi evenimentul suprem şi distinctiv al vieţii ei, prin care condiţia sa de femeie este răscumpărată de toate relele pe care destinul i le-a impus. Căci doar ea singură, femeia, poate da viaţă, fiind elementul de legătură care asigură continuitatea umană pe pământ. Psihologul ar putea ajuta la o implicare mai activă şi mai profundă a tatălui în acest proces, printr-o resuscitare mai activă a atât de atrofiatului său sentiment patern, care are mai puţin o bază instinctuală, cât mai mult una narcisică. Psihologul ar putea milita pentru un mediu spitalicesc mai bogat afectiv şi senzorial, pentru ca el să devină mai direct comparabil cu cel din familie. Amnezia infantilă nu acoperă integral mica copilărie, iar traumele neonatale par să ne urmărească pe tot parcursul vieţii, după cum dovedeşte hipnoza

ianuarie - martie 2012

regresivă. Psihologul ar putea să ajute categoriile mai speciale de mame, şi anume pe cele cu riscuri şi vulnerabilităţi crescute sau pe cele complet nepregătite să intre în rolul de mamă, să accepte cu bucurie acest rol şi implicit misterul creaţiei. „Cică să mai naşti părinţi!” spunea un adolescent hâtru despre propiii săi părinţi. „Te chinui, îi naşti, îi creşti, şi când ajung mari îţi fac numai necazuri!” Avea foarte multă dreptate căci ei, copiii, sunt cei care ne fac pe noi părinţi. Psihologul din zona dezvoltării infantile timpurii ar putea să ajute semnificativ la accelerarea şi normalizarea acestui proces, ca şi la reducerea panicilor şi a perspectivei catastrofice care chinuie mai ales cuplurile tinere, aflate la primul lor copil. I-ar putea deci ajuta pe genitori să depăşească spaimele şi perfecţionismul obsesiv al începutului pentru a intra rapid şi normal în rolul de părinţi.

Ca şi concluzie aş menţiona faptul că, dacă la vremea lui Socrate vroia să facă filosofie cu aceeaşi pricepere ca şi mama sa, care era moaşă (de unde şi numele de maieutică = moşire dat metodei sale), psihologul de azi trebuie să transforme actul naşterii şi al dezvoltării infantile după canoanele unei filosofii a bucuriei şi implicării responsabile. Obiectivele sale timpurii vor fi potenţarea sentimentelor maternale şi paternale încă dinainte de naştere, pregătirea psihologică complexă pentru intrarea rapidă în rolul de părinţi maturi şi neanxioşi, responsabilizarea mai profundă a taţilor, umanizarea maternităţilor, care ar trebui să fie şi altceva decât „unităţi de producţie”. Şi chiar completarea dimensiunii de formare psiho logică a primilor chemaţi la acest proces, ginecologii şi mamoşii. Încheiem reproducând câteva fragmente semnificative din dialogul cu adolescentul hâtru invocat anterior. „– De eşti trist? l-am întrebat odată.

– Cum să nu fiu trist, mi-a răspuns el. Eu nu am mamă!

– Cum aşa, ţi-a murit mama? am întrebat profund mişcat.

– Nu, mi-a răspuns el. Nu mi-a murit, dar ştii, pe mine m-a născut o bunică!” psiholog aurel ion CliNCiu

59

Hapuri ardelene

Amintiri înzăpezite Decorul hibernal, cotropit de albul imaculat a lui Gerar, mă predispune la visare. Şi această reverie, trează, de la fereastră îmi răscoleşte mirifica lume a îndepărtatelor amintiri, care nicicum nu vor să moară. Caut să le evoc, trunchiat, ca un bătrân care trăieşte din amintiri...

Cu ani mulţi în urmă, când jumătate din coamă încă nu o aveam ninsă, am dat tiparului o povestioară banală, botezată prozaic „Zăpada, văzută în roz sau în negru.” Morala istorioarei de demult a rămas aceeaşi şi în înzăpezitele zile de azi: „Ninge, ninge, ninge/ Unul râde altul plânge.” Bănuiţi, fireşte, cine-i cu veselia şi chicoteala, în toiul iernii, la căldurica din viluţa dintre brazii carpatini şi cine-i cu dârdâitul şi bocitul, lângă caloriferul îngheţat de la bloc...

Aflându-mă, cândva, la gerul Bobotezii, pe drumeagul dintre Mănăstirea Sâmbăta şi şoseaua naţională Braşov-Sibiu, m-am întâlnit cu o căruţă... rustico-urbană, de care nu mai sper să zăresc vreodată în viaţă. Bivoliţele unui ţăran din Sâmbăta de Sus, înjugate la un atelaj-minune, târau după ele, remorcată de căruţă, o mândreţe de „Mercedes” alb. Boierul de la volanul limuzinei invalide sărise de pe carosabilul înzăpezit, dimpreună cu vehiculul, într-un şanţ, semn evident

– zicea ţăranul – că bunul Dumnezeu, cu toate rugăciunile barosanului bucureştean, de la mănăstire, nu îi iertase toate păcatele. Trudnicele bubaline au scos „Mercedesul” pe carosabil şi – cum ziceam – o târau, cu motorul amuţit, spre şosea, în râsetele drumeţilor. Şi după caznele de două ceasuri ale ţăranului şi ale bietelor drigane, boier dumnealui, în marea-i generozitate dâmboviţeană, a vrut să răsplătească pe bădiţa, cu o cutiuţă de „Monte Carlo”. Ţăranul a refuzat „darul”, pe motiv că – deşi îl chema Ion Tabacu – nu pusese în gură otrăvitul tabac niciodată în viaţă...

Ei, dar v-aduceţi aminte de... „hapul” de demult, cu: „Ion Golaşu – traistă goală” dintr-o iarnă îndepărtată? Vestiţii noştri schiori de performanţă s-au dus atunci la Olimpiada de iarnă de la nordicul Lillehamer norvegian, ca să facă acolo „marţ” din toată crema schiorilor de pe mapamond. Numai că la întoarcerea spre ţară, vameşul de pe aeroportul îndepărtat, puricândul pe Ion Golaşul – purtătorul de trofee româneşti – n-a dat cu ochii în trăistuţa lui de nicio medalie, nici din metale nobile, nici din bronz. Cotrobăind însă, cu insistenţă, în trăistuţa românească, a descoperit, vameşul, într-o tivitură, un amărât de purice mioritic, care s-a lăsat capturat şi ucis, pe

meleaguri străine. Şi aşa se face că Ion Golaşu al nostru a purtat cu el traista goală şi la dus şi la întors, ajutat de o numeroasă delegaţie de nesportivi, care s-au „olimpiat” pe spezele generoase ale vistieriei româneşti...

Din noianul amintirilor înzăpezite nu putea lipsi o altă istorioară, în două reprize, cu guiţatul, între blocurile cartierului braşovean „Astra”, unei scroafe, de obârşie săceleană, achiziţionată de un negustor prosper cu domiciliul la bloc. În timp de casapul împungea namila porcină, însângerând zăpada din jur, domnul Popârlan (aşa-l chema pe negustor) a alergat la subsolul blocului, a scos uşa de la boxa dumnealui şi gonea cu ea în spinare, ca măcelarul să aibă pe ce să tranşeze pe defuncta grăsană.

Numai că în timp ce scroafa era descompusă în părţile-i componente locatarii blocului, de parte bărbătească, au dat cu... nasurile de un damf de rachiu de căldare, care ieşea din boxa fără uşă. Şi cum locatarii ştiau că domnul Popârlan se ocupă cu distilatul alcoolului în baia dumisale şi cu negoţul cu rachiu, au dat atacul, pe beznă, la sticle şi damigene. Şi toate s-ar fi soldat cu bucurie obştească, dacă pe întunericime nu s-ar fi produs evenimente de mare primejdie.

Unul dintre setoşi s-a pomenit că una din sticle a... explodat şi l-a umplut cu... bulion în fierbere.

Altul s-a adăpat zdravăn dintr-o uiagă cu...

antigel... Aşa se întâmplă, de când lumea! Beau toţi şi plătesc numai doi...

Doamne, şi câte întâmplări primejdioase, dar hazoase, am mai închenărat în Gazetă... Am dialogat, la Spitalul judeţean, odinioară, cu doi pacienţi, cu tichiuţe de tifon pe capete, dobândite de la brazii năpârliţi, postsărbătoreşti, zvârliţi în capul nefericiţilor, între Revelion şi Sfântu Ion...

Am scris apoi rânduri de revoltă despre un pâlc de ţigănci care, în timp ce se îndulceau, la căldurica din magazinul „Star”, cu „Coca Cola” şi-au trimis bieţii puradei la cerşit pe „Republicii”, desculţi, pe gheţuş. N-am să uit viaţa toată cum o mare bidiganie din Capitală a venit la Braşov, însoţit de distinsa dumisale consoartă, ca să-l sărbătorească pe Ionel, fratele dumisale. Şi-n timp ce se petreceau, doi amărâţi de cerşetori, ca să scape de vremuiala cu viscol, s-au tras la căldurica din „Alfa-Romeo” bucureştean şi au dormit şi ei odată, boiereşte.

Nu-i exclus ca distinsa cocie să fie şi acum la... deparazitare dâmboviţeană...

Dar las celelalte amintiri înzăpezite pentru alte ianuarii şi februarii, dacă, bine-înţeles, le voi mai apuca. Dacă nu... nu să rămână. Vă las zece volumaşe cu „hapuri”, aşa încât puteţi să găsiţi acele amintiri, risipite în cărţi, cu condiţia să le achiziţionaţi. atila sOCaCiu

(

^ Doua maini dibace

Sfaturile bunicii în bucătărie Vă prezentăm o serie de noi secrete pe care le puteţi folosi cu încredere în bucătărie: ü Peștele prăjit nu se mai lipește de tigaie, dacă pe lângă ulei punem în tigaie puţin unt sau câteva rondele de lămâie. ü Fructele uscate își recapătă forma dacă înainte de a le folosi sunt puse în apă caldă în care se pune o lingură de drojdie. ü Dacă pregătiţi orez cu lapte adăugaţi zahărul după ce orezul a fiert; adăugat mai devreme îl va întări. ü Înainte de a pune stafidele sau nucile în prăjituri daţi-le mai întâi prin făină, astfel se vor încorpora uniform în aluat. ü Sosurile cu făină stingeţi-le întotdeauna cu puţină apă rece, altfel vor face cocoloașe. ü Oul este mai uşor de curăţat dacă în apa în care fierbe se adaugă câteva picături de oţet. ü Dacă în timpul fierberii supei lichidul scade foarte mult, completaţi cu apă caldă, nu cu apă rece. Apa rece tulbură supa şi încetineşte procesul de fierbere. ü Supa va avea o culoare plăcută dacă adăugaţi puţin morcov ras pe răzătoarea mică şi călit în puţin ulei. ü Dacă doriţi să obţineţi un gust deosebit pentru friptura de porc folosiţi muștarul.

Luaţi 2-3 linguri de muștar și ungeţi carnea chiar înainte de a o băga la cuptor, adăugaţi și alte condimente precum piper, cimbru sau foi de dafin. Combinaţia este savuroasă! ü Orezul rămâne întreg şi alb dacă se adaugă în apa de fiert o felie de lămâie. ü Dacă doriţi să obţineţi o supă clară şi aţi uitat să îi luaţi spuma folosiţi următorul truc: adăugaţi un albuş de ou nebătut, acesta va coagula resturile de spumă şi o va limpezi. ü Cremele de ciocolată vor fi mai fine şi mai aromate dacă veţi topi ciocolata într-o jumătate de ceaşcă de cafea şi nu în apă caldă, aşa cum se procedează de obicei.

64

ü Folosiţi: l Anasonul - la mâncărurile pe bază de ciuperci şi peşte; l Coriandrul - fripturi şi vânat; l Cuişoarele - sosuri şi prăjituri; l Ghimbirul - frăgezeşte carnea; l Nucşoara - salate şi în mâncăruri cu carne; l Scorțişoara - sosuri şi prăjituri; l Şofranul - în orez şi la cozonac pentru o culoare galben-aurie. ü Luaţi o frunză de spanac şi striviţi-o între degete. Dacă apare must proaspăt spanacul poate fi cumpărat. Alegeţi spanacul cu frunzele mai mici, cel cu frunze mari fierbe mai greu şi este amar. ü E bine ca în primele 15 minute după ce băgaţi o prăjitură la cuptor să nu-i deschideţi uşa. ü Cei mai buni mici ies cei care se frig pe grătarul încins bine, presărat cu sare, iar ei să fie stropiţi cu puţină apă. ü Pentru a nu încolţi peste iarnă cartofii se păstrează în loc răcoros şi cu câteva mere lângă ei. ü Pentru o varză murată de calitate, gustoasă şi hrănitoare, aveţi în vedere următoarele sfaturi din bătrâni: l puneţi varza la murat în zilele cu lună plină; l la 10 kg de varză se pun 1 kg de morcov şi 250-350 gr de sare; l nu folosiţi vase de aluminiu sau tablă zincată - varza se pune la murat în straturi căpăţâni întregi şi jumătaţi, aşa se păstrează mult mai bine vitaminele; l se acoperă cu frunze şi o cârpă de bumbac, iar deasupra se aşează un platou de ceramică cu o greutate deasupra; l platoul trebuie să fie acoperit de lichid (moare = soluţia salină); l se ţine la început la o temperatură de 18-22 de grade; l zilnic se înlătură spuma şi se introduce

ianuarie - martie 2012

în câteva locuri un beţişor curat pentru eliminarea gazelor; l procesul de fermentaţie se termină atunci când moarea este limpede, moment în care varza se transferă la rece. ü Icrele păstrate în sare se desăreză astfel: se pun într-un tifon şi se ţin în lapte sau în apă rece cam 1 oră. Se storc şi se prepară. ü Dulceaţa pusă în borcane cu filet se păstrează pe raft cu gura în jos pentru a fi siguri că nu mucegăieşte. ü Mirosul lăsat de ceapă pe mâini sau pe cuţit se scoate frecând cuţitul cu un morcov crud, iar mâinile cu cartofi fierţi. ü Foile de clătite se pot păstra mai multe zile proaspete dacă le împăturiţi în patru şi le băgaţi la frigider în pungi de plastic. ü Cumpărătorul trebuie să ştie măcar atât: mierile false nu zaharisesc, în timp ce toate mierile veritabile cristalizează (în afară de mierea de mană!). În unele cazuri,

ianuarie - martie 2012

cumpărătorul este îmbiat cu miere de fenicul ori de zmeur când cere miere de salcâm (culorile lor sunt apropiate), iar mierea de floarea-soarelui poate „trece” drept miere polifloră. ü Dacă aţi adăugat prea multă sare în ciorbă nu disperaţi. Adăugaţi 3-4 cartofi cruzi tăiaţi în două şi daţi ciorba în clocot.

Sarea va dispărea, iar cartofii îi puteţi utiliza la un alt preparat. ü Carnea pe care doriţi să o pregătiţi la cuptor devine mai fragedă dacă turnaţi peste ea puţin coniac. Carnea care a fost congelată nu se mai poate recongela, trebuie consumată imediat. ü Dacă se întâmplă să cumpăraţi fructe care nu sunt coapte foarte bine puteţi apela la următorul truc: puneţi-le într-o pungă de plastic perforată, astfel încât aerul să circule, şi se vor coace foarte repede.

Marinela petriŞOr

65

Cumpără Č™i citeČ™te revistele 2,49 lei NUMAI

LWÆ ĆL DL FLW &HD P

FXP

WÆ G UHYLV SÆUDWÆ

6,99 lei

Ă‚QLD

6 99

2,49 lei

O revi

stă p en

lei

tru oam eni h

arnic

i!

Nr. 8

/201

pentru tine și familia ta

49

2

LQ 5RP

lei

1U tor Direc

106

UHĉHWH

integrame

august – din 11 ăesc na Br

u

Maria dator:

fon

Nr. 2/2011 # 6,99 2/2011 # 6,99 , lei

VH

JXVWRD

PÂQHĆ

'LQ ĉLQ

XWXULOH

p. 10

3ÆVWÆ

2U H] FX

FXSWRU

&LRUEÆ G

SHUH ODSWH ĆL

H SXL À O

PreČ›: 2.99

I APAR

TAME N

T

Meșteru

l casei

Animale

Plante

PYZa

D JUHF

Ă›]T ƒ

-]TNZ

t Bulld og komon , borzoi sau dor – Îng rijirea lor

WLUP ƒ

4OPT

OP LQ

LNP]T

t Două pla ĂŽndrăgit nte de vară e de cit itori

ƒ ,YTX

LWP ƒ

OHL

2]ÛO

TYT

1U

integrame

3,99 lei

3UHĉ

/(,

tema lunii:

lei

ReČ›etele copilăriei 73

i de a-ți 16 ¹ 5 modur pul p. modela cor p. 28 de sezon ¹ 7 fructe ale bunei e ret sec ¹8 p. 64 dispoziții uli pentru p. 72 reg 10 ¹ liniștit un somn

2011

INÄ‚ Č˜

i

A MEA

t Deco ra cu migaČ›iuni făcute lă de tin eri =

2,99 lei

sănătate / VARĂ (2) SPECIAL

scu

1 PreČ› : 2.49 le

ĂŽngriji o grădm cu mult d ină ĂŽm e belČ™ug votament ată

p. 57

ROH OD L GH IDV

Brăe

GRÄ‚D

p. 22

2,99 lei

REMEDII NATURA LE t Deco ct saschiuul de ritmul reglează cardiac RENOVÄ‚ RI t ModiďŹ ca balconu rea lui

pentru tine și familia ta

p. 62

CASÄ‚,

or: Ma riana

GRÄ‚DIN

LD +ÆUQLF XQHL FDVH WD HWLFKH

ENTRU

or fo ndat

WL

UR VF DUGHOHQH Ğ ŠQLĉHO VROH YHUGH FX ID QWÆ Ğ &RWOHW H VDX SLFD Æ GXOF QHVF Ğ 7RFDQ H SXL PROGRYH W G Ğ 3LHS

UHĴ HD Ğ 'XOF DSWH GH SDVÆ HU]L Ğ 7RUW ġ/ ĉÆ GH SUXQH Y HD Ğ 'XOF

DM

Direct

CuriozitÄƒČ›i # Teste de cultură generală # Umor # Integrame # Rebusuri # Jocuri # Teste psihologice # Timp liber

DFWLF $% & 3U ĉÆ GH FHDSÆ URĆLH

5HSRUW

IDEI P

rețete

ĂŽngheČ›ată cu trei straturi

Sc ri so ri

vară lăceri de p. 62 Âą Mici nep ii au zile critice baČ› Âą Č˜i băr esivă p. 68 iraČ›ie exc ca să-l eviČ›i Âą Transp : strategii tul arc Âą Inf p. 6

p. 78

üQ EX FÆ WÆU

p. 56 p. 32

Despre into

xicația alim

entară

riilo Arderea calo

r – trucuri

Remediu:

coada șor

FH UF ÆU L la ma ma

Frigărui de peČ™te Č™i creveČ›i

VI OR IC A SU SA NU de sp re Înc ep utu ril üQ EX FÆ WÆU e LH

INTEGRAME SUDOKU REBUS 38 rețete!

G u stoa s aducer e i a m int e l ia ec sp

PreČ›: 7,99 lei

1MBDJOUF

1,99 lei

Nr. 8 / 201

1

ai N um RO

N 9 9 1,

G &8 'RA OHL 3UHĉ '( &,TIT *867 REVISTi 15 $8

LH

de ne ui ta a bu ca tel t or de

icelului

7,99 lei

LIE ‡1 )AMI

UL J ÆW LWH

XF ÆWD UL

Sa vo ar ea

F t TJIPMPHJ FSBQJJ t 1 *** B t 5 ÉSTUB B PQJJ t 7 UBćJF t $ FO MJN t "

2,49 lei

0 ÂQ FÆ UX

GH P LFL L E

3U LP HO H ĂĽQ

ante i in t e retsaČ›ie r ă b e r t ĂŽn li m e n d e s p re a p. 18

de sp re far YD FD QĉH L ODme cu l EX QLF L

Salată cu sos de maioneză

2,99 lei

ĎGH OD VÆUDW OD GXOFH

87 careuri S ud

u a Brăesc or: Marian fondat Director

Nr. 2/2 011

WÆ HD XUÂ

D F 5ÆĉXĆF

6H YLQGH

GRDU ĂĽP

SUHXQÆ FX

'UDJD PH

D GH FROR

UDW

i

FL

4 7 1 5 6 2 9 8 3 3 2 8 7 4 9 6 1 5 6 9 5 8 1 3 4 7 2 5 8 3 1 NO8ecUar9 e3 5 6 9 4 7 2 1 2 4 2 ĂŽn ďŹ 6 9 4 6 2 7 1 lună! 5 7 3 4 6 8 6 7 5 8 3 7 9 4 9 Ia-Č›1 1 2 i porČ› 2 1 7 3 9 3 3 8 ia 6 2 8 6 5 4ĂŽndeaccareuri 5 5 7 1 7 8 4 5 9eastă 7 3 9 4 5 1 2 6 vacanČ›Äƒ! 2 1 4 86 4 3 1 9 8 2 9 5 8 8 5 2 6 6 4 7 6 2 1 3 7 1 9 3 5 9 7 5 8 3 4 1 6 4 9 1 3 7 8 6 3 8 2 8 3 5 9 2 9 4 4 7 2

171

Un joc in CARE teligent UR pentru to P LU ată fa S ! 8! K A I milia KU

coperta sudok

u_08_11

.indd 1

Reviste editate de

La găseČ™ti la orice oficiu poČ™tal!

7 5 1 6

SUD RO t 8 OKU K IL LE R

i

D E VA R

9 le

QWUX SLWL

ULĉD Ğ *ÆUJÆ KLR Ğ 3LQRFF

oku

t 4 Killer e

ma

3RH]LL SH

4 Kakuro

Nu

PLUS:

WDUH G $GDS HDQJÆ IRQ &U

2,9

VWHD 3RYH XOXL SRUF XSÆ

Ä‚

Cartea de bucate (

(

Prajitura cu

si,

20 bucăți | Timp de preparare: 1 oră

Ai nevoie de:

Cum procedezi:

150 g nuci, 275 g margarină, 250 g zahăr, 2 plicuri zahăr vanilat, 1 vârf de cuţit sare, 1 lămâie, 4 ouă, 75 g amidon, 250 g făină, 2 linguri praf de copt, 1 kg pere, 50 g ciocolată de menaj, câte 1 lingură unt și făină pentru tavă

Tai nucile mare, cu un cuţit. Freci spumă 250 g margarină cu 200 g zahăr, 1 plic de zahăr vanilat, sarea și coaja de lămâie rasă. Adaugi treptat ouăle, apoi amidonul cernut. Încorporezi câte puţină făină cernută împreună cu praful de copt, iar la sfârșit pui 100 g nuci tăiate și omogenizezi. Speli perele, le tai în jumătate și le îndepărtezi caseta cu seminţe. Ungi cu unt și tapetezi cu făină o tavă cu dimensiunile de aproximativ 30x40 cm. Torni compoziţia în tavă, iar deasupra așezi felii de pere și presari nucile, zahărul și zahărul vanilat rămase. Razi margarina rămasă sau o tai în felii subţiri, pe care le repartizezi peste pere. Coci prăjitura în cuptorul preîncălzit, la foc mic spre mijlociu, timp de 30-35 de minute. O scoţi din cuptor, iar după ce s-a răcit o decorezi cu ciocolata topită la bain-marie.

Rețetă trimisă de revista „Practic în bucătărie”