Revista "Poştalionul de Braşov" - Octombrie 2011

Dragi colegi, Pentru că suntem în prag de sărbătoare aş dori să ne bucurăm cu această ocazie împreună şi să vă mul umesc pentru un parteneriat trainic şi sper cât mai îndelun‑ gat. Lucrători ca dumneavoastră fac din munca noastră o plăcere şi ne sus in performan ele, asigurându‑ne tuturor drumul către succes.

Sperăm ca şi de acum înainte să avem o colaborare fructuoasă!

Editorial

Fie ca aceste sărbători să vă aducă numai bucurii, sănătate şi căldură în suflete!

Vă doresc să ave i parte de zile minu‑ nate, de un Moş Crăciun darnic şi bun, să vă bucura i şi să aştepta i anul ce vine alături de cei dragi, să fie un an bogat în împliniri, înalt în aspira ii şi plin de succese!

Crăciun Fericit şi La Mul i ani!

Director Regional DRP Centru, Olimpiu Nicolae CONSTANTIN

A mai trecut încă un an...

Revista Poştalionul de Braşov a împlinit 2 ani de la prima apa‑ ri ie. În această perioa‑ dă ne‑am străduit să vă oferim informa ii cât mai diverse, cuprinse în rubrici care să tre‑ zească interesul unui număr cât mai mare de poştaşi.

Acum este rândul dumneavoastră, dragi cititori, să ne spune i dacă v‑am îndeplinit aşteptările. Ne dorim să aflăm acest lucru şi să vă sim im mai aproape de noi. Pentru aceasta ne propunem să inau‑ gurăm o nouă rubrică prin intermediul căreia să vă exprima i opiniile. De aceea vă

rugăm să ne scrie i care sunt rubricile dumneavoastră preferate, să ne transmite i gândurile şi părerile dumneavoastră, iar noi vom publica cele mai frumoase scrisori în noua rubrică „Scrisoare către redac ie”.

Dar, până atunci, haide i să ne lăsăm cuprinşi de magia Crăciunului, cea mai frumoasă sărbătoare din an, care ne aduce bucuria de a împărtăşi frumuse ile vie ii cu cei dragi! Crăciunul e credin ă, Crăciunul î i dă speran ă, putere de a dărui şi de a primi dragoste!

Dumnezeu să vă ocrotească şi să vă aducă un Crăciun minunat!

Sărbători fericite alături de cei dragi!

Redactor Şef, Gabriela BOTICI

Dragi salaria i ai Poștei Române, colegi şi prieteni deopotrivă, Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Iarnă și la final de an, cele mai calde și frumoase gânduri ale noastre se îndreaptă către cei dragi, iar bucuria Nașterii Domnului și emo ia începutului ne aduc mai aproape, ne fac mai buni, mai calzi și mai darnici cu cei din jur.

Cu această ocazie, doresc să vă adresez câteva cuvinte, în primul rând de mul umire fa ă de eforturile pe care le‑a i depus zilnic în cadrul Companiei, dar mai ales să vă felicit pentru profesionalismul cu care v‑a i dus la îndeplinire sarcinile zilnice în cadrul activită ii dumnea‑ voastră, la locul de muncă, astfel că, împreună am reușit să trecem cu bine peste un an dificil și să privim cu încredere spre viitor. În pragul fiecărui sfârșit de an obișnuim să facem un bilan și să stabilim repere pentru anul următor. Chiar dacă începutul de an nu era descris în culori prea luminoase, ca urmare a pierderilor pe care le înregistra Compania la acea vreme, în prima jumătate a anului am reușit să degrevez bugetul Poștei Române de acele plă i nejustificate care se făceau în baza unor contracte împovărătoare și iresponsabile, semnate, cu ani în urmă, mai mult pentru al ii decât pentru Poștă și angaja ii săi.

Astfel, am reziliat și suspendat contracte în valoare totală de 441 de milioane de euro. Firește, toate aceste eforturi ale echipei manageriale de a optimiza cheltuielile nu puteau fi realizate fără sus inere, în elegere și profesionalism din partea dumnea‑ voastră. Totodată, am reușit să implementăm strategia de restructurare a re elei poștale prin comasarea mai multor puncte de lucru, cât și să reducem numărul posturilor de conducere, toate acestea în inten ia reducerii cheltuielilor Companiei.

Cum munca își găsește de cele mai multe ori și răsplata, măsurile și deciziile luate m‑au adus în postura fericită de a anun a, la începutul lunii septembrie, intrarea pe profit a Poștei Române, după o perioadă de pierderi de mai bine de 3 ani.

Astfel, luna august a anului 2011 a reprezentat, simbolic, datorită profitului înregistrat la finele acesteia, un nou început, iar astăzi, tot eu, am onoarea să vă anun că am încredere că viitorul va aduce în via a românilor o companie poștală prosperă, care va rămâne cel mai mare operator de servicii poștale și după liberalizarea pie ei, prevăzută pentru anul 2013.

2

În ceea ce privește anul următor, vom continua să implementăm strategia de restructurare, aprobată și agreată atât de Ministerul Comuni‑ ca iilor cât și de Fondul Monetar Interna ional și vom căuta să diversificăm cât mai mult serviciile pe care noi le oferim. Vom urmări securizarea și fidelizarea clien ilor noștri strategici, exploatarea mediului on‑line și implementarea serviciilor de tip e‑commerce. Dacă în 2011 am intrat pe pia a de asigurări, sunt convins că în anul 2012 vom reuși să pătrundem pe pia a financiar‑bancară. Mai mult, anul 2012 va aduce o imagine nouă a Poștei Rapide și a serviciilor de coletărie pe care noi le oferim.

Anul 2012 va fi un an plin de speran e, un an al relansării economice, după o perioadă ceva mai austeră, resim ită nu doar la nivel na ional, ci la nivelul întregii Europe. Am toată încrederea în viitor, în echipa managerială, în dumneavoastră și mai ales în capacitatea Poștei Române de a fi o prezen ă notabilă și un competitor redutabil pe toate pie ele pe care ac ionează. În final, dragi prieteni, nu‑mi rămâne decât să vă doresc sănătate multă, fericire și putere de muncă și să ave i parte de momente cât mai calde și frumoase, petrecute în compania celor dragi.

Sărbători Fericite şi La mul i ani!

Dumitru Daniel NEAGOE, Preşedinte‑Director General C.N. Poşta Română S.A.

o ctombrie - decembrie 2011

Sărbători fericite, dragi poştaşi!

În orice companie oamenii joacă un rol deosebit de important. Rezultatele se ob in prin oameni şi deci succesul este garantat de ei! Şi în Compania Na ională Poşta Română echipa este cea care face diferen a şi care constituie garan ia succesului pe termen lung. Avem o echipă extrem de puternică, experimentată şi unită, care s‑a dezvoltat în timp şi care a demonstrat performan e sus inute.

Mul umesc acum, în prag de sărbătoare, tuturor poştaşilor pentru implicarea şi dăruirea de care au dat dovadă în fiecare zi.

o ctombrie - decembrie 2011

Şi acum, când colindele născute sub zăpezi aduc cu ele atmosfera de sărbătoare, deschide i uşa şi lăsa i spiritul Crăciunului să vă intre în casă! Deschide i‑vă inimile şi lăsa i bucuria şi împlinirea să vă intre în suflet! Deschide i larg bra ele şi îmbră işarea voastră caldă, vorba bună şi gândul curat să fie cel mai de pre cadou pentru cei dragi!

Fie ca iubirea, în elepciunea, încrederea şi generozitatea să vă călăuzească paşii în anul care va veni! La mul i ani!

Mioara PRIBESCU Director Executiv C.N.P.R.

3

Evenimente

POŞTA, UN SERVICIU PUBLIC MONDIAL DE VALOARE INESTIMABILĂ Re eaua poştală mondială este o struc‑ tură complexă care se întinde în toate col urile globului. Astăzi ea constituie încă cea mai mare re ea de distribu ie fizică din lume. În fiecare zi, mai mult de 600.000 de oficii poştale deservesc miliarde de oameni, şi în fiecare an, prelucrează mai mult de 438 de miliarde de scrisori şi 2 miliarde de co‑ lete, oferind în acelaşi timp o largă varietate de servicii electronice, financiare şi logistice. În această Zi Mondială a Poştei, trebuie să ne reamintim de valorile fundamentale ale Poştei şi de numeroasele servicii publice pe care aceasta le oferă oamenilor de pretutindeni, ceea ce contribuie la dezvol‑ tarea economică a ărilor.

Astăzi, din miliardele de scrisori proce‑ sate şi livrate de operatorii poştali din toată lumea în fiecare an, se estimează că mai mult de 80% din ele provin de la companii private, asocia ii sau entită i guvernamen‑ tale. Scrisorile individuale contribuie şi ele cu un procent între 5 – 11% din volumul total de poştă de scrisori. În acelaşi timp, numărul de colete are tendin a să crească, sistemul poştal profi‑ tând de popularitatea comer ului electronic, devenind astfel distribuitorul favorit al adep ilor vânzărilor şi cumpărărilor prin intermediul Internetului.

Serviciile financiare poştale reprezintă deasemenea un produs poştal popular, fiind foarte bine apreciate, din ce în ce mai mul i operatori poştali din lume concentrându‑se asupra acestui sector de activitate de afaceri.

Institu iile financiare poştale de in mai mult de 1 miliard din cele 5,18 miliarde de conturi curente sau de economii, estimate, la nivelul pie ei bancare de retail. Mai mult decât atât, ele oferă produse de economisire, împru‑ muturi, ca şi alte servicii care, pentru acei

4

oameni lipsi i de facilită i bancare sau cu venituri reduse, le este dificil de accesat prin intermediul institu iilor financiare tradi io‑ nale.

Ca şi alte sectoare de activitate, operatorii poştali se confruntă cu criza economică şi concuren a crescândă, dar în această eră, a dezvoltării rapide a tehnologiei informa iei, aceştia reuşesc încă să facă fa ă. Ei continuă să asigure o legătură de comunicare vitală pentru locuitorii, întreprinderile şi afacerile din toată lumea, atât în via a de zi cu zi, dar şi în caz de dezastre naturale.

După ce Japonia a fost lovită anul acesta de un cutremur masiv, au ieşit la iveală un mare număr de întâmplări emo ionante cu privire la japonezii care au apelat la serviciile Poştei pentru a expedia alimente prietenilor sau rudelor care erau în pericol, sau retrăgeau bani din conturile lor de economii din birourile de poştă mobile care deserveau zonele sinistrate. Poşta a jucat un rol major în întărirea solidarită ii dintre oameni, în ridicarea moralului, redând speran a victi‑ melor cutremurului, oriunde ar fi fost acestea refugiate. Toate acestea reprezintă valoarea umană a serviciilor poştale. Dincolo de furni‑ zarea acestor servicii, func ionarii poştali, în număr de peste 5 milioane ‑ în special poştaşii, operatorii de la ghişeu, mesagerii şi al ii ‑ reprezintă partea vizibilă a unui imens serviciu public cu dimensiuni sociale şi economice atât de mari, încât lumea întreagă nu‑şi permite să se lipsească de acesta. În această Zi Mondială a Poştei, vă invit pe to i să ne gândim la toate aceste servicii oferite de lucrătorii poştali din toată lumea.

Edouard DAYAN, Director General al Biroului Interna ional UPU

o ctombrie - decembrie 2011

9 octombrie - Ziua Mondială a Poştei Compania Na ională Poşta Română S.A. a sărbătorit, în acest an, 9 octombrie ‑ Ziua Mondială a Poştei, în Braşov.

Anul acesta, datorită implicării active şi pline de dăruire a doamnei Director Executiv Mioara Pribescu, evenimentele dedicate acestei zile s‑au desfăşurat în Municipiul Braşov.

Astfel, în incinta O.P. Braşov 1, un grup de copii de clasă primară au intrat în lumea Poştei, desluşind tainele traseului pe care îl parcurge o scrisoare de la expeditor până la destinatar şi au admirat expozi ia filatelică, pusă la dispozi ie de Muzeul Na ional Filatelic din Bucureşti, intitulată „Scrisoarea de la expeditor la destinatar”.

9 octombrie s‑a sărbătorit şi în Pia a Sfatului, unde copiii au învă at să comple‑ teze corect un plic pe care să‑l trimită prietenilor sau rudelor dragi, prin interme‑ diul Ghişeului Poştal Mobil. De asemenea to i trecătorii prin Pia a Sfatului au primit din partea factorilor poştali câte o carte

o ctombrie - decembrie 2011

poştală şi un plic, special create pentru această ocazie.

Evenimentul a continuat în Oficiul Poştal Braşov 1, unde s‑au decernat „Premiile anuale Ion B. Georgescu” – premii tradi‑ ionale ale C.N. Poşta Română S.A., premiile sportivilor participan i la Balcaniada „Marşul factorilor Poştali” – edi ia 2011, din Fyrom – Republica Macedonia, unde echipa României a ocupat primele locuri şi, nu în ultimul rând, premiile câştigătorilor concursului „Căr ile poştale î i arată lumea”.

De asemenea, în cadrul festivită ii s‑a lansat cea de‑a 41‑a edi ie a Concursului Epistolar, ce se desfăşoară sub egida Uniunii Poştale Universale (UPU), agen ie a Organiza iei Na iunilor Unite (ONU).

La acest eveniment au participat Directorul General al C.N. Poşta Română S.A. – Dumitru Daniel Neagoe, Director Executiv – Mioara Pribescu, alături de

5

Evenimente directorii celor opt Direc ii Regionale de Poştă, precum şi angaja i ai oficiilor jude ene de poştă. Invita i speciali la eveniment au fost Ministrul Comunica iilor şi Societă ii Informa ionale – Valerian Vreme, Ministrul Finan elor – Gheorghe Ialomi ianu, secre‑ tarul de stat MCSI – Marius Fecioru şi primarul Braşovului – George Scripcaru.

La organizarea acestui eveniment, pe lângă salaria ii poştali ai Direc iei Regionale de Poştă Centru, a participat un grup de salaria i din cadrul Serviciului Rela ii Publice al C.N.P.R., condus de doamna Nicoleta Nicolicea, care s‑au implicat, trup şi suflet, timp de 7 zile, pentru ca eveni‑ mentul să se desfăşoare la cele mai înalte standarde.

Echipa formată din Elena Barbu, Gabriel Burlacu, Ninel Pîrvu, Ion Martin, Cătălin Stănoiu, Dan Moldovan, Andrei Tătaru şi Lioara Mareş au muncit alături de noi de diminea a până seara târziu pentru a pune la punct fiecare detaliu.

Nu a fost deloc uşor, dar satisfac ia organizării unui eveniment fără cusur î i dă putere să treci peste toate greută ile.

Braşov, au avut, cu această ocazie, prilejul să asiste şi la o demonstra ie de francat plicuri la maşina de francat. To i copiii au primit titlul de „Micul poştaş”.

Surprizele dedicate celor mici nu au lipsit din programul evenimentului. S‑au bucurat de momentul în care sute de baloane cu heliu au invadat holul Oficiului Poştal Braşov 1.

Copiii au admirat şi expozi ia filatelică pusă la dispozi ie de Muzeul Na ional Filatelic din Bucureşti, intitulată „Scrisoarea de la expeditor la destinatar”.

Incursiune în Lumea Poştei În diminea a zilei de 9 octombrie, un grup de copii de clasă primară au intrat în lumea Poştei, desluşind tainele traseului pe care îl parcurge o scrisoare de la expeditor până la destinatar şi au învă at de la poştaşi cum să completeze corect un plic sau o carte poştală. De asemenea, micii invita i ai Poştei Române, înso i i de doamna învă ător Mariana Dicu de la Şcoala Generală nr. 5 din

Premiile Ion B. Georgescu Evenimentul a continuat cu acordarea distinc iilor Ion B. Georgescu, moment pre‑ zentat de colegul nostru Ninel Pîrvu din cadrul Serviciului Rela ii Publice din Bucureşti.

Distinc ia „Postaşul Erou Ion B. Geor‑ gescu” a fost primită de George Teleoacă, angajat al DRP Bucureşti, factor poştal al Oficiului Poştal Bucureşti 12.

6

o ctombrie - decembrie 2011

Au fost acordate şi două premii speciale pentru depăşirea unor situa ii cu grad ridicat de periclitare a siguran ei personale.

Acestea au fost primite de către Marinela Dudău (factor poştal la OPDC Craiova) şi Georgeta Panait (factor poştal la OP Puchenii Mari – OJP Prahova).

Cu un altfel de agresor se confruntă, an de an, laureatul celui de‑al treilea premiu special „Ion B. Georgescu”: Vasile Mircea Chirciu, factor poştal la OP Moeciul de Jos (OJP Brasov), care se luptă iarnă de iarnă cu un traseu montan de peste 40 de kilometri.

zare şi Ovidiu Călin – Director Executiv CNPR. La Balcaniada Marşul Factorilor Poştali ce a avut loc în Macedonia, la începutul lunii octombrie, românii au câştigat două medalii de aur şi una de bronz. La startul competi iei au fost prezen i 50 de poştaşi din şase ări: Albania, Turcia, Kosovo, Serbia, Macedonia şi România. În proba individuală a fetelor, Andreea Arsine (Oficiul Jude ean de Poştă

Premiile sportivilor participanţi la Balcaniada „Marşul factorilor Poştali” – ediţia 2011 Momentul a început cu prezentarea echipei participante condusă de Camelia Bîtea ‑ Şef Departament Programare Optimi‑

Povestea unui poştaş erou: ION B. GEORGESCU O placă memorială aflată în prezent printre exponatele Muzeului Na ional Filatelic din Bucureşti şi datată 1922 povesteşte succint o istorie neobişnuită: în noaptea de 1 spre 2 august a anului 1906, conductorul poştal Ion B. Georgescu a fost victima unei tentative de jaf în vagonul trenului Bucureşti‑Gala i, destinat transportului trimiterilor poştale, documentelor bancare şi banilor. Mul i bani. Deşi cu câteva gloan e în corp, poştaşul a luptat până la epuizare cu agresorul, reuşind să‑l facă pe acesta să se arunce din vagon şi să salveze astfel pre ioasa încărcătură. Imediat după oprirea trenului în gara Buzău, prima de după derularea atacului, Ion B. Georgescu şi‑a dat sufletul, nu înainte de a le şopti celor care au venit după banii şi trimiterile de poştă: „Nu lipseşte nimic”.

Presa anului 1906 a prezentat pe larg acest caz prin articole şi reportaje de prima pagină, vreme de mai multe zile. Fapta poştaşului erou a emo ionat la acea dată întreaga ară. În editoriale înflăcărate, el a fost comparat cu solda ii care luptaseră în Războiul de Indepen‑ den ă şi eroii din legendele antice. Un ziar a propus scrierea unei piese de teatru, „Poştaşul Georgescu”, care să fie jucată pe scena Teatrului

o ctombrie - decembrie 2011

Na ional, oferind în acest sens un premiu în bani dramaturgului care ar fi câştigat concursul.

Au fost deschise liste de subscrip ii publice pentru ajutorarea văduvei şi a celor trei copii mici ai poştaşului, numărul cetă enilor (printre care ministrul de Externe şi generali ai Armatei Române), institu iilor şi societă ilor comerciale care au donat bani fiind impresionant.

Fapta lui Ion B. Georgescu a atras simpatia na ională fa ă de întreaga breaslă a poştaşilor.

Ziarele au cerut mărirea salariilor angaja ilor poştali şi condi ii mai bune de via ă pentru aceştia, numindu‑i „corp de func ionari nepătat, exemplu pentru ceilal i func ionari publici”.

După al II‑lea Război Mondial, clădirii de pe Calea Victoriei destinate ini ial să fie sediul central al Poştei Române i s‑a dat o altă întrebuin are, devenind Muzeul Na ional de Istorie. Placa memorială a rămas în subsol vreme de decenii, până la înfiin area, în 2004, a Muzeului Na ional Filatelic. De atunci, ea este expusă într‑una din sălile acestei institu ii, care oferă vizitatorilor piese de valoare ale filateliei româneşti, precum şi obiecte sau documente care ilustrează istoria serviciilor poştale pe teritoriul ării noastre.

7

Evenimente Botoşani) a reuşit să câştige cel de‑al patrulea titlu balcanic la rând, din tot atâtea participări, performan ă unică în istoria întrecerii, ajunsă între timp la edi ia cu numărul 40. De asemenea, echipa feminină, care le‑a mai avut în componen ă pe Alexandra Suciu (OJP Alba) – locul 5 la individual şi Claudia Dragomir (OJP Gorj) – locul 6, a câştigat medalia de aur, luând fa a Turciei şi Albaniei. În proba masculină pe echipe, reprezentan ii Poştei Române au ocupat locul 3, după Albania şi Turcia.

Componen a echipei a fost următoarea: Claudiu Costescu (OJP Vâlcea) – locul 6 la individual, Constantin Brânză (OJP Bacău) – locul 7, Constantin Văcăraşu (OJP Iaşi) – locul 10, Tiberiu Crăciun (OJP Sibiu) – locul 12 şi Victor Romaşcan (OJP Suceava) – locul 19. Tiberiu Crăciun a primit premiul destinat „Celui mai tehnic concurent”.

Expoziţia filatelică „Scrisoarea de la expeditor la destinatar” Tot cu ocazia zilei de 9 octombrie, Muzeul Na ional Filatelic, prin amabilitatea domnului Director adjunct Cristian Scăiceanu, ne‑a pus la dispozi ie colec ia „Scrisoarea de la expeditor la destinatar”.

Aceasta cuprinde un număr de 66 de foi de expunere şi 2 foi de prezentare în care colec ionarul Cornel Telecan, cel care a donat această colec ie Muzeului Na ional Filatelic, ilustrează cu mărci poştale şi alte piese filatelice circuitul unei scrisori de la expeditor către destinatar.

8

O parte dintre aceste produse sunt circulate şi ştampilate cu ştampile ocazio‑ nale, iar plicurile „prima zi”, şi căr ile poştale maxime poartă ştampila „prima zi” a emisiunii.

Acestea sunt piese de o mare valoare filatelică şi poştală, cele mai vechi fiind datate în anul 1936.

Cărţile poştale îţi arată lumea Acest concurs s‑a adresat tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani, a presupus colec ionarea cât mai multor căr i poştale primite de către copii în timpul vacan ei de vară (cu data poştei cuprinsă în perioada 1 iunie – 12 septembrie) şi a avut ca obiectiv stimularea copiilor de a utiliza, ca mijloc de comunicare, coresponden a clasică şi de a‑i ajuta pe aceştia să cunoască lumea prin intermediul imaginilor de pe căr ile poştale.

A fost o onoare pentru mine să prezint premiile concursului „Căr ile poştale î i arată lumea” şi a fost o imensă bucurie vestea că premiile acestui concurs se vor acorda la Braşov, locul în care a fost ini iat acest proiect.

Un alt lucru minunat a fost vestea că marele premiu va merge în regiunea noastră, la participanta din Târgu Mureş care a reuşit să primească, din toate col urile lumii, peste 9000 de căr i poştale.

Din dorin a de a împărtăşi din frumu‑ se ea căr ilor poştale sosite am decis să organizăm o expozi ie, în cadrul Oficiului Poştal Braşov 1, formată din 1300 de căr i poştale din colec ia câştigătoarei Marelui Premiu.

Ideea a fost frumoasă şi simplă la prima vedere, dar realizarea propriu‑zisă a expozi iei a necesitat o muncă titanică. Să înfoliezi 1300 de căr i poştale şi apoi să le lipeşti pe panouri, crede i‑mă, nu a fost deloc uşor! S‑a muncit 6 zile de diminea a până seara, dar rezultatul a fost absolut impresionant. Să vezi un perete întreg al oficiului plin cu căr i poştale din întreaga lume este ceva ce nu poate fi descris în cuvinte. Fiecare carte poştală î i transmite

o ctombrie - decembrie 2011

ceva dintr‑un col al lumii, clădiri, obiceiuri, sentimente, dar cel mai important este că î i transmite un mesaj. Să ştii că 9000 de oameni de pe întreaga planetă i‑au trimis câte un mesaj pe o carte poştală este incredibil.

Concursul a avut 4 sec iuni iar premiile au fost acordate conform sec iunilor din concurs.

Astfel, Locul III, premiu constând într‑un clasor cu timbre, a fost câştigat la sec iunea „România” de IORDACHE CRISTINA din Istria care a primit căr i poştale din 14 localită i, la sec iunea „Europa” de BRATU ADRIANA din Poeni Teleorman care a primit căr i poştale din 13 ări şi ANDREI BORIS din Braşov, mezinul concursului, care a câştigat la sec iunea „Întreaga lume” acumulând căr i poştale din 7 ări.

Locul II, premiu constând într‑un sejur la munte în spa iile de cazare ale CNPR, a fost câştigat de: BRATU ADRIANA din Poeni Teleorman la sec iunea „România” care a primit căr i poştale din 39 localită i, PAPANDREOU IRINI din Bucureşti la sec iunea „Europa” care a primit căr i poştale din 19 ări şi PAPANDREOU IRINI

o ctombrie - decembrie 2011

din Bucureşti la sec iunea „Întreaga lume” care a reuşit să primească căr i poştale din 26 ări.

Locul I, premiu care a constat într‑un sejur la mare în spa iile de cazare ale CNPR, a fost câştigat, la toate sec iunile, de către BONI ZSUZSANNA din Târgu Mureş, care a primit căr i poştale din 77 localită i, 48 ări din Europa şi căr i poştale din 78 ări din întreaga lume.

MARELE PREMIU care a constat într‑o EXCURSIE ÎN EUROPA ‑ 7 zile cu autocarul a fost câştigat de BONI ZSUZSANNA de la Şcoala Generală nr. 7 Târgu Mureş cu un număr total de 9144 căr i poştale primite.

Acest concurs a fost mai mult decât speram! Nici o clipă nu am crezut că un copil poate să primească într‑un timp atât de scurt un număr atât de mare de căr i poştale. Şi acesta este doar începutul! Să nu uităm că ne aflăm doar la prima edi ie... Şi aşa s‑a sărbătorit Ziua Mondială a Poştei la Braşov, după părerea mea, cel mai frumos 9 octombrie de până acum!

Gabriela BOTICI

9

Evenimente

Incursiune în lumea poştei la Cugir

Oficiul Poştal Cugir, în colaborare cu conducerea Şcolii cu clasele I‑VIII Nr. 3 din localitate, director Horia Rotche, a organizat cu ocazia zilei de 9 Octombrie – Ziua Mondială a Poştei – cu elevii clasei a V a B, dirigintă d‑ra profesoară Cristina Cîmpean, o oră de op ional cu tema „Incursiune în lumea poştei”.

Domnul Ionel Stanciu, dirigintele Oficiului Poştal Cugir, le‑a povestit elevilor despre constituirea Uniunii Poştale Univer‑ sale, România fiind una dintre ările fondatoare, precum şi despre însemnătatea Zilei Mondiale a Poştei. Cu această ocazie au fost prezentate unele informa ii generale despre istoricul poştei în fostele provincii româneşti, apari ia şi dezvoltarea serviciilor poştale pe melegurile localită ii Cugir. Celor prezen i le‑au fost înmânate numere din revistele Poştaşul şi Poştalionul de Braşov

10

pentru a fi păstrate la biblioteca din clasă şi şcoală, precum şi pliante ce promovează serviciile poştale.

Domnul Ionel Stanciu a răspuns între‑ bărilor puse de elevi privind activitatea ce se desfăşoară în cadrul oficiului poştal, impor‑ tan a serviciilor oferite şi locul acestora în economia ării şi a comunită ii locale.

La finalul întâlnirii cei prezen i s‑au deplasat la oficiul poştal unde au vizitat încăperile din cadrul unită ii, familiarizân‑ du‑se cu unele dintre activita ile poştale, oficiantele explicând elevilor modul de expediere a coresponden ei, mandatelor şi coletelor.

Activitatea desfăşurată a trezit elevilor interesul de a fi beneficiari ai serviciilor poştale şi, poate, viitori poştaşi.

Ionel STANCIU Diriginte Oficiul Poştal Cugir

o ctombrie - decembrie 2011

Evenimente

Concursul epistolar – ediţia 41 Compania Na ională Poşta Română S.A. a lansat duminică, 9 octombrie a.c., cu ocazia Zilei Mondiale a Poştei, cea de‑a 41‑a edi ie a Concursului Epistolar. Întrecerea se desfăşoară sub egida Uniunii Poştale Universale (UPU), agen ie a Organiza iei Na iunilor Unite (ONU).

Concursul se adresează copiilor cu vârsta de maxim 15 ani şi se desfăşoară în perioada 9 octombrie 2011 – 16 martie 2012. Prin acest demers, UPU urmăreşte crearea unei lumi mai bune prin intermediul sportului, pro‑ movând în acelaşi timp prietenia şi respectul. Tema lucrărilor din acest an este următoarea: „Scrie o scrisoare către un atlet ori unei persoane din lumea sportului pe care o admiri, în care să‑i explici ce înseamnă pentru tine Jocurile Olimpice”. Subiectul a fost ales pentru că în perioada 27 iulie ‑ 12 august 2012, Jocurile Olimpice de Vară, orga‑ nizate o dată la 4 ani, vor avea loc la Londra.

Lucrările din con‑ curs vor fi analizate şi selec ionate de comisii constituite din repre‑ zentan i ai Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – profesori de spe‑ cialitate – şi repre‑ zentan i ai C.N. Poşta Română S.A. Autorii compozi‑ iilor clasate pe primele trei locuri la faza na‑ ională vor fi premia i în cadrul unei festivită i organizate de C.N.

12

Poşta Română S.A. Lucrarea desemnată câştigătoare la nivel na ional, înso ită de traducerea în limba franceză, engleză sau spaniolă, va fi transmisă Biroului Interna‑ ional al Uniunii Poştale Universale până la 30 aprilie 2012. După centralizarea lucrărilor primite de la cele 190 de administra ii poştale membre UPU, Biroul Interna ional va desemna câştigătorii la nivel mondial.

Până la data de 9 octombrie 2012, cele mai bune trei lucrări vor primi din partea Biroului Interna ional al Uniunii Poştale Universale medaliile de aur, argint şi bronz.

Lucrarea care va ocupa locul I va fi publicată în revista „Union Postale”.

o ctombrie - decembrie 2011

Evenimente 1 DECEMBRIE 2011 – ALBA IULIA Cu ocazia zilei de „1 Decembrie”, Ziua Na ională a României, la Alba Iulia s‑a desfăşurat o ac iune organizată de OJP Alba în colaborare cu DRP Centru şi CN Poşta Română S.A. prin care s‑a dorit marcarea acestui eveniment într‑un mod deosebit.

Astfel a fost deschis pentru publicul prezent la acest eveniment un Oficiu Poştal Mobil, pus la dispozi ie de DRP Centru, prin intermediul căruia s‑au putut procura vederi omagiale cu Cetatea Alba ‑ Carolina, cea mai mare de acest tip din Europa, plicuri şi efecte poştale, felicitări de iarnă şi, de asemenea, a fost asigurată pentru publicul prezent şi o cutie poştală pentru colectarea trimiterilor poştale prezentate în această zi.

De men ionat faptul că toate trimiterile

o ctombrie - decembrie 2011

de coresponden ă prezentate în data de 01.12.2011 au fost ştampilate cu o ştampilă omagială special concepută pentru acest eveniment, acesta fiind un aspect remarcat şi apreciat de public.

Au fost prezen i la eveniment din partea CN Poşta Română S.A. doamna Mioara Pribescu, Director Executiv, din partea DRP Centru domnul Olimpiu Nicolae Constan‑ tin, Director Regional, iar din partea OJP Alba domnul Nicolae Albu, Director Opera ional.

La reuşita acestei zile şi‑au dat concursul salaria ii din cadrul OJP Alba precum şi din Sindicatul Poşta Română Alba.

13

Interviu NICOLAE ALBU – Director O.J.P. Alba

„Avem nevoie de oameni serioşi şi conştiincioşi pe care să ne putem baza” Continuăm seria interviurilor stând de vorbă cu domnul Nicolae Albu – Directorul Oficiului Jude ean de Poştă Alba.

De când lucra i în sistemul poştal? În mai 1990 m‑am angajat la Poşta Română pe func ia de factor poştal, o func ie pe care eu o consider reprezentativă în sistemul poştal alături de cea de oficiant de ghişeu pentru că aceste două func ii asigură interfa a cu clien ii.

A i trecut prin multe etape, ce v‑a motivat să rămâne i în sistemul poştal?

Am început acum 21 de ani ca factor poştal, apoi mânuitor de valori, oficiant, diriginte casier la OP Alba Iulia 5, diriginte OPDC Alba Iulia, Inspector exploatare, Şef Adjunct OJP şi acum Director Opera ional.

Cred că este suficient acest parcurs pentru a sim i că fac parte din marea familie a Poştei şi trebuie să recunosc că m‑am sim it întot‑ deauna bine alături de colegii mei, indiferent ce func ie am ocupat.

Se spune că în via ă, când vrei să atingi un el este bine să i‑l doreşti cu adevărat. V‑a i dorit func ia de Director Jude ean sau a fost un cadou al vie ii?

Nu mi‑am dorit acest lucru în mod deosebit, dar având în vedere traseul meu profesional cred că această numire a venit ca o împlinire a carierei mele poştale, iar etapele pe care le‑am parcurs în Poştă cred că acum îmi sunt de mare folos.

Care au fost dificultă ile pe care le‑a i întâmpinat?

Trebuie să recunosc că o etapă grea pentru mine a fost aplicarea reorganizării re elei poştale pentru că deşi sunt conştient că o re ea mai eficientă va duce la creşterea veniturilor, nu a fost uşor să le explicăm colegilor de la subunită ile desfiin ate sau

14

reorganizate faptul că strategia de reorgani‑ zare este o necesitate fără de care este foarte greu să supravie uim în condi iile unei pie e concuren iale tot mai acerbe, o pia ă în care fiecare prestator de servicii poştale încearcă să‑şi eficientizeze la maxim serviciile prin flexibilitate şi orientare către client.

Un sprijin substan ial în aplicarea acestei strategii l‑am avut din partea colectivului OJP Alba şi din partea Sindicatului Poşta Română Alba care au în eles aceste aspecte şi, printr‑o colaborare foarte bună, am reuşit să limităm efectele acestor măsuri asupra sa‑ laria ilor, reducerile de personal bazându‑se în principal pe reduceri prin pensionarea salaria ilor care îndeplineau aceste condi ii şi redistribuirea altora acolo unde era nevoie de personal.

Ce stil de conducere agrea i cel mai mult?

Cum vă raporta i la angaja ii dumneavoastră?

Cred în primul rând într‑o rela ie de cola‑ borare şi conlucrare în rezolvarea tuturor problemelor care pot apărea într‑un anumit moment. Prin natura func iei este necesar să‑ i cunoşti foarte bine salaria ii, să te po i baza pe aceştia în momentele mai dificile şi să ai

octombrie - decembrie 2011

încredere în faptul că lucrezi cu nişte profe‑ sionişti, iar acolo unde apar disfunc ionalită i să le po i remedia prompt, astfel încât fiecare să‑şi poată derula activitatea în condi ii cât mai bune. De asemenea, salaria ii cunosc faptul că au o conducere pe care se pot baza şi care încearcă, în limita posibilită ilor, să le rezolve problemele cu în elegere şi onestitate.

Mă consider un conducător comunicativ, abordabil şi adaptabil, nu sunt adeptul sanc i‑ unilor, însă acolo unde se constată rea voin ă şi inten ie clară de a nu respecta atribu iunile de serviciu sunt intransigent, mergând până la aplicarea celor mai aspre sanc iuni.

Se ştie că în cadrul Poştei Române nu există posibilită i de motivare financiară a salaria ilor. În aceste condi ii, cum vă motiva i angaja ii?

Este cunoscut faptul că în aceste condi ii economice la nivel na ional şi mondial nu numai în cadrul Poştei Române motiva ia financiară este dificil de aplicat, ci chiar şi în cazul altor societă i comerciale particulare.

Condi iile economice actuale impun limita‑ rea cheltuielilor financiare în general şi în special a celor cu personalul. Este o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi salaria ii din Poştă au în eles acum poate mai mult ca oricând faptul că fiecare dintre noi trebuie să muncim mai mult, la un nivel calitativ superior şi astfel să putem ob ine rezultate cât mai bune, toate acestea exprimate în creşterea veniturilor, atragerea clien ilor şi recâştigarea celor care au renun at la servi‑ ciile noastre. Lipsa resurselor financiare am compensat‑o prin crearea unui climat propice desfăşurării activită ii salaria ilor, din punctul meu de vedere randamentul cel mai bun al unui salariat îl po i ob ine atunci când vine cu drag la serviciu şi poate lucra în linişte într‑un mediu propice, oportun aşteptărilor acestuia, chiar dacă motiva ia financiară nu este la un nivel foarte ridicat.

Se apropie momentul liberalizării pie ei serviciilor poştale, când concuren a se va dezvolta pe segmentul care nu va mai reprezenta dreptul exclusiv al Poştei Române. Ce măsuri a i luat în cadrul jude ului Alba pentru preîntâmpi‑ narea acestui moment crucial?

Logistica de care dispunem în momentul

octombrie - decembrie 2011

de fa ă şi profesionalismul salaria ilor cred că vor fi un factor determinant în men inerea acestui segment de pia ă în portofoliul Companiei noastre. Numai prin asigurarea unui nivel calitativ corespunzător acestui segment vom putea vorbi despre rezultate mul umitoare, iar salaria ii noştri sunt în permanen ă instrui i şi monitoriza i pentru executarea la nivel superior a tuturor serviciilor, nu numai a celor pentru care în acest moment avem exclusivitate.

A i primit oferte de func ii care cu greu se pot refuza şi totuşi le‑a i refuzat în favoarea Poştei Române. Ce v‑a determinat să rămâne i?

Nu a fost o decizie greu de luat, în primul rând a contat familia, pentru că am o familie frumoasă şi doi copii minuna i, Tudor şi Nicol, care au 11 şi 9 ani şi care au nevoie de mine la Alba Iulia, iar în al doilea rând m‑aş despăr i cu greu de Poştă.

Toată lumea vorbeşte despre succese, însă din greşeli învă ăm cel mai mult. Care a fost cel mai mare eşec din cariera dumneavoastră?

Nu cred că putem vorbi despre un eşec propriu‑zis, însă cu siguran ă că au existat momente dificile peste care se trece cu ceva mai mare greutate. În loc de încheiere, le pute i oferi un sfat celor care sunt la început de drum în Poşta Română?

Cu siguran ă prima impresie contează în orice domeniu. Dacă vor avea lângă ei un colectiv care să‑i ajute şi să‑i înve e pas cu pas fiecare activitate care se desfăşoară în cadrul Poştei, atunci cu siguran ă se vor adapta uşor şi vor rămâne alături de noi. Sfatul meu este să nu renun e la primul obstacol pe care îl vor întâlni în lungul parcurs al carierei care sperăm să fie încununată de succes, pentru că şi noi, ca orice companie din această lume, avem nevoie de oameni serioşi şi conştiin‑ cioşi pe care să ne putem baza.

Nu în ultimul rând doresc să adresez tuturor salaria ilor din cadrul Poştei Române şi în mod special salaria ilor din jude ul Alba, dat fiind faptul că se apropie sărbăto‑ rile de iarnă, un călduros „LA MULŢI ANI!”, multă sănătate şi putere de muncă, lor şi familiilor lor.

Gabriela BOTICI

15

Copil de postas , ,

Un sportiv pe podium Iată că, după debutul acestei rubrici din numărul trecut, când am prezentat per‑ forman a unei eleve în domeniul informa‑ ticii, în acest număr vom vorbi despre un alt copil deosebit, un sportiv care a uitat de frumuse ea şi inocen a copilăriei, sacrificând timpul liber pentru antrenamente, cantona‑ mente, deplasări. Dar aceste sacrificii au fost răsplătite de‑a lungul timpului prin rezul‑ tatele deosebite ob inute, prin mândria şi emo ia încercate de el la festivită ile de premiere, prin medaliile şi trofeele care au fost şi sunt o altă bine‑meritată compensa ie a muncii sale.

Acest copil minunat se numeşte Ovidiu, fiul Simonei şi al lui Ion Stochici, care sunt colegii noştri din Poştă.

Ovidiu s‑a născut la 20 iunie 1995 în Braşov, într‑o vară frumoasă şi luminoasă, ca un suflet nevinovat de copil.

16

A început să facă sport încă din clasa a III‑a, la început doar jucând fotbal, dar în Braşov cluburile de fotbal nu primeau copii atât de mici. În momentul când clubul sportiv CSU Braşov a înfiin at o grupă pentru copii, au venit şi în şcoala lor ca să întrebe dacă sunt copii doritori să vină la baschet. Ovidiu a fost unul dintre cei care au răspuns DA din toată inima şi de atunci nu a mai lipsit de la nici un antrenament.

Prima medalie a ob inut‑o la un cam‑ pionat jude ean, pe când era în clasa a IV‑a, ziua ob inerii medaliei fiind considerată, la acea dată, cea mai fericită zi din via a lui. În lumea baschetului, copiii mai înal i au un mare avantaj, dar echipa nou constituită la CSU Braşov era formată şi din câ iva pitici, aşa că Ovidiu a trebuit să muncească mai mult decât majoritatea celorlal i copii, care erau mai înal i şi mai robuşti decât el,

o ctombrie - decembrie 2011

pentru a putea ine pasul cu ei.

Au mai pierdut, au mai câştigat me‑ ciuri şi s‑au hotărât să racoleze jucători mai înal i dintre prietenii lor de joacă, astfel încât la sfârşitul clasei a VII‑a, când au participat la turneul de baschet ‑ juniori, au câştigat locul III pe ară. „În acest turneu, ne povesteşte Ovidiu, am făcut o entorsă în timpul unui meci foarte important, dar am jucat aşa până la sfârşitul partidei, pentru că mi‑am dorit foarte mult o medalie. În următorul an am participat la campionatul de juniori U16, am ob inut din nou locul III, dar pe lângă această medalie am ob inut două trofee, unul pentru cel mai bun pasator şi unul pentru cel mai bun recuperator.” În urma acestor rezultate a fost selec‑ ionat în echipa na ională de baschet a României, la categoria lui de vârstă, iar în vacan a de vară a participat la Campionatul European de Baschet, care a avut loc în Macedonia, la Strumika, unde echipa din care face parte a ob inut locul 8 din 24 de ări participante.

Ovidiu în clipa de fa ă este elev în clasa a X‑a la „Colegiul Emil Racovi ă” şi, ca orice adolescent la această vârstă, iubeşte internetul, muzica şi filmul, dar cel mai mult sportul, mai ales... bas‑ chetul. Iubeşte atât de mult acest sport, încât nu se vede în viitor altceva, decât un jucător profesionist al unei echipe din ara sa sau oriunde în lume. În tot acest timp părin ii i‑au fost alături, l‑au sprijinit şi încurajat, iar Ovidiu le‑a mul umit prin trofeele şi medaliile ob inute, făcându‑i ferici i şi mândri de performan ele lui.

Nouă nu ne rămâne decât să‑i urăm mult succes în via ă, să auzim numai lucruri bune despre el şi să fim mândri, că şi în acest domeniu, copiii colegilor noştri fac parte din elita sportului. Î i dorim cu to ii multă ba ă, Ovidiu Stochici!

Daniela PUMNEA

o ctombrie - decembrie 2011

17

)

Oficiile Postale se prezinta ,

Oficiul Poştal Alba Iulia 1 Oficiul Poştal Alba Iulia 1, func ionează împreună cu Oficiul Jude ean de Poştă Alba, într‑o clădire nouă, modernă, care oferă toate condi iile necesare desfăşurării activi‑ tă i de poştă în rela ia cu cetă enii munici‑ piului, este proprietatea Companiei Na io‑ nale Poşta Română şi este situată în centrul municipiului Alba Iulia, capitala de suflet a românilor.

Colectivul Oficiului Poştal Alba Iulia 1 este compus din 20 de salaria i, din care 2 casieri, 2 ofician i superiori, 16 ofician i şi are în subordine un ghişeu exterior format din 2 ofician i. Începând cu luna august 2011, activitatea Oficiului Poştal Alba Iulia 1 este coordonată de doamna Popa Cosmina Doria, de profesie economist, care de ine func ia de diriginte cu delega ie. În cadrul oficiului îşi desfăşoară activi‑ tatea un colectiv tânăr, pregătit pentru a satisface toate cerin ele publicului albaiulian şi, mai mult decât atât, să atragă publicul pentru a apela la serviciile diversificate ale Companiei Poşta Română.

Din punct de vedere al realizărilor economice, oficiul poştal se află pe prima treaptă a ierarhiei în rândul oficiilor din cadrul OJP Alba, principalele venituri fiind realizate din derularea contractelor na io‑ nale şi locale unde am putea exemplifica colaborarea cu: Casa de Pensii Alba, Direc ia Generală a Finan elor Publice Alba, Direc ia pentru Presta ii Sociale Alba, Tribunal,

Judecătorie şi Curtea de Apel Alba. Venituri substan iale sunt realizate din vânzarea de mărfuri comerciale, timbre şi efecte poştale, încasarea de facturi, emiterea de rovigniete, presta ii noi gen încasări rate, emitere poli e asigurări, etc. precum şi prin executarea serviciilor tradi ionale de coresponden ă, mesagerie, curierat rapid şi expres, mandate.

O preocupare permanentă se desfăşoară în direc ia atragerii clien ilor spre serviciile poştale, stabilirea unor rela ii cât mai bune de colaborare cu clien ii existen i, astfel încât fiecare dintre salaria ii Poştei să contribuie la creşterea veniturilor şi a portofoliului de clien i, altfel spus dezvoltarea capacită ilor de comunicare şi atingerea unui prag cât mai înalt de profesionalism al tuturor salaria ilor.

Având în vedere faptul că de curând în municipiul Alba Iulia s‑a sărbătorit împlini‑ rea a 93 de ani de la Marea Unire a Românilor din 1 Decembrie 1918, salaria ii oficiului nu au putut să rămână insensibili la un astfel de eveniment, iar sub îndru‑ marea directorului opera ional au lansat ştampila omagială a Poştei Române şi, mai mult decât atât, a promovat publicului venit la Alba Iulia un oficiu poştal mobil cu inscrip iile Poştei Române, prin care au oferit cetă enilor prezen i la acest eveniment, plicuri, felicitări, rechizite şi au promovat brandul oraşului prin vederile realizate cu principalele atrac ii turistice şi vestigii istorice, în special Cetatea Alba – Carolina.

Din inima Transilvaniei şi centrul României, transmitem tuturor poşta‑ şilor români multă sănătate şi căldură în suflet cu ocazia sărbătorilor de iarnă şi, nu în ultimul rând, puterea de a trece cu brio peste toate greută ile, atât profesio‑ nale cât şi cele de zi cu zi!

Diriginte POPA Cosmina

18

o ctombrie - decembrie 2011

Popa Cosmina – Diriginte

Oficiant - Crisan Adriana

Oficiant - Florea Aurica

Oficiant - Moldovan Victoria

Oficiant - Mihu Carmen

Oficiant - Varga Ioana

Of. Superior - Cadar Ana Maria

Of. Superior - Arion Irina

Oficiant - Lascu Ileana

Casier - Cosma Ana

Casier - Comaniciu Iulia

Oficiant - Crisan Elena

Oficiant - Irimie Aureliana

Oficiant - Buiga Maria

Oficiant - Toma Cornelia

Oficiant - Tecsa Emilia

Oficiant - Stanca Camelia

Oficiant - Baba Raluca

Oficiant - Barlutiu Silvia

o ctombrie - decembrie 2011

19

Hobby

Icoanele sunt vii „Icoanele sunt asemenea unor ferestre către cer ale Bisericii, mărturii spirituale care âşnesc din adâncurile ortodoxiei, semnifica ii inalterabile ale revela iei creştine, ne vorbesc despre armonia şi frumuse ea spirituală a împără iei iubirii.”

O defini ie a icoanei pe sticlă spune că aceasta se lucrează după model (izvod, izvor). Izvodul era scos periodic de vechi meşteşugari români pentru a se executa câteva lucrări şi după aceea era iar pus la păstrare.

Fără propor ii anatomice, dar echilibrate cromatic, modelele în circula ie după care se lucrează au o vechime de 200‑300 ani.

Pe icoanele de sticlă nu se semnează pentru că nu sunt originale. Scrisul este chirilic, dar fiind pictate la vremea respec‑ tivă de oameni analfabe i (nu to i ucenicii meşterilor ştiau să scrie) s‑a denaturat în timp şi nu întotdeauna se în elege numele sfântului sau al scenei reprezentate.

Un preot de la Sibiel a adunat în timp multe icoane pe sticlă: „Te apasă când le vezi.

Parcă prind via ă.”

20

Icoanele pe sticlă au apărut pentru prima dată în Ardeal (regiune mai înstărită, cu păduri ca sursă de combustibil pentru fabri‑ cile de sticlă).

Primele icoane au fost găsite la Nicula, lângă Cluj, leagănul picturii pe sticlă a românilor, apoi la Sibiel şi Făgăraş.

Există câteva elemente tipice unei icoane pe sticlă: se desenează un personaj sau mai multe, restul spa iului se umple cu chenare de flori, chenare de sfoară răsucită (Nicula), stelu a de Făgăraş (Ţara Oltului), Braşov (Şcheii Braşovului). În Moldova icoanele sunt împodobite cu flori mai mari decât oamenii. În icoanele lucrate după tipic nu se foloseşte Rotring, ci se desenează cu pensule foarte sub iri sau peni ă. Astfel, liniile trasate de pensulă ies de diferite grosimi. Înainte pensulele se făceau din păr de coadă de pisică neagră culese la ora 12 noaptea. S‑a încercat şi cu păr din coadă de cal sau de veveri ă. Pentru luminarea anumitor por i‑ uni se foloseşte o dungă albă ce dublează dunga neagră.

Culorile se folosesc aproape necombina‑ te, poate doar mai stinse sau mai luminate.

Se cumpărau pulberi (oxizi, cristale) ce se sfărâmau în mojar şi apoi se amestecau cu ulei, gălbenuş de ou şi altele, după re ete ştiute doar de călugări.

Icoanele pe sticlă sunt în general caracte‑ rizate de numărul mare de personaje (dovadă lucrările complexe, unele chiar cu mai mult de 10 scene).

Poate fi un personaj central cum ar fi Maica Domnului, ce apare în trei ipostaze: la Naşterea Domnului, veselă cu Sfântul Prunc, îndurerată cu Iisus pe cruce.

Rama se freacă cu lumânare şi cu peria pentru a se ob ine un luciu de icoană veche.

Un detaliu interesant este faptul că

o ctombrie - decembrie 2011

icoanele pe sticlă au un chenar pentru a se şti până unde se întinde icoana (pentru a nu se crede că a fost acoperită de ramă). Che‑ narul poate ocoli toată lucrarea sau numai o parte, sub fomă de buclă sau cupolă.

Pe Iulia Papuc toată lumea din Braşov o cunoaşte ca pe diriginta de la oficiul cu vamă, care de o via ă întreagă îşi înde‑ plineşte „misiunea” de a aduce pu ină bucu‑ rie în casele oamenilor, atât în prezent, dar a făcut‑o mai ales în trecut, când un pachet venit de „dincolo” aducea cu el o rază de speran ă în sufletele oamenilor chinui i de opresiunea unui regim nedrept. Şi dacă ea aducea, atât cât putea, bucurie unora, soarta nu a vrut ca aceeaşi bucurie să se reverse şi asupra familiei ei. Încercată peste puterile omeneşti de via ă, nu a abandonat lupta şi şi‑a găsit alinarea în pictura de icoane pe sticlă. Cu timpul acest hobby a devenit un mod de via ă, i‑a readus în suflet o pasiune mai veche din copilărie, pictura. Flacăra s‑a reaprins atunci când o doamnă, Ana Câmpeanu, cea care avea să‑i devină profesoară, a invitat‑o să‑i viziteze atelierul şi i‑a purtat mâna, cu pensula înmuiată în vopsea, pe sticlă.

Iulia nu pictează cu tempera, în ulei sau acril, ci cu emulsie de ou şi in fiert, iar anumite elemente din desen (coroane sau aureole ale sfin i‑ lor) sunt acope‑ rite, par ial, cu foi ă de aur. Este o tehnică veche de 200 de ani, care i‑a adus multă re‑ cunoaştere din partea cunoscăto‑ rilor, care au vă‑ zut în lucrările ei multă pasiune şi frumuse e în re‑ darea chipurilor din icoane.

Iulia a expus icoane pe sticlă până acum, în

o ctombrie - decembrie 2011

două expozi ii, ambele în incinta Centrului Cultural Muschashino, condus de doamna directoare Georgiana Baraboi şi japonezul Okubo. În plus, icoanele sale au mai fost expuse şi în cadrul expozi iei realizată împreună cu domnul Cristian Pompei, redactorul şef al ziarului „Lumea mistere‑ lor”, expozi ie care a avut loc la Centrul Cultural „Reduta”.

Tot la Centrul Cultural „Reduta” va avea loc şi expozi ia din perioada 6 decembrie – 20 decembrie 2011, dedicată sărbătorilor de Crăciun, când chiar şi corul Facultă ii de Muzică din Braşov, dirijat de profesorul Valentin Munteanu şi naista Georgiana Gulea vor întregi atmosfera de sărbătoare, dată de icoanele pe sticlă ale Iuliei.

Chiar dacă nu este, din punctul de vedere al unora, foarte originală în tot ceea ce face pentru liniştea sa sufletească, icoa‑ nele pe sticlă au devenit, pentru Iulia Papuc, cel mai la îndemână mijloc de exprimare al vie ii sale spirituale, cu toate credin ele, bucuriile şi mai ales nedreptă ile şi neca‑ zurile prin care aceasta a trecut. Icoanele pe sticlă au devenit pentru ea nişte „comori” de care se desparte foarte greu şi pe care le va lăsa familiei şi celor care au avut, au şi vor avea ochi şi suflet să le aprecieze.

Marinela PETRIŞOR

21

)

)

)

^

Posta Romana va ofera , „MONEYPOST – TRANSFER ÎN VALUTĂ” Datorită cererii clien ilor, începând cu data de 17 octombrie a.c., la nivelul subuni‑ tă ilor poştale integrate în re eaua VPN (Virtual Private Network), Compania Na ională Poşta Română S.A. a lansat serviciul „MoneyPost – transfer în valută”. este un serviciu electronic prin care se realizează transferul unor sume în valută (EURO), numai în numerar, între persoane fizice, rezidente şi nerezidente;

serviciul presupune o în elegere prealabilă între expeditor şi destinatar, prin care expeditorul anun ă destinatarul că „MoneyPost – transfer în valută” prezentat este disponibil la plată şi că, pentru încasarea acestuia, destinatarul trebuie să cunoască în mod obligatoriu, următoarele elemente de indentificare: ‑ numărul de prezentare al „MoneyPost – transfer în valută” (13 caractere); ‑ numele şi prenumele expeditorului; ‑ suma expediată; ‑ localitatea de expedi ie. este destinat publicului numai la ghişeele subunită ilor poştale integrate în re eaua VPN

sumele expediate prin serviciul „MoneyPost – transfer în valută” sunt limitate la valoarea de 5.000 EURO; sumele se depun în valută (EURO), plata către destinatar efectuându‑se în aceeaşi monedă; atât la depunerea sumei care urmează sa fie transferată, cât şi la achitarea acesteia, expeditorul şi destinatarul trebuie să prezinte un act de legitimare valabil; sumele transferate în valută se depun fără frac iuni de monedă metalică şi trebuie să fie multiplu de 5 EURO; sumele transferate prin „MoneyPost – transfer în valută” sunt disponibile la plată

22

în subunită ile poştale integrate în re eaua VPN în maxim 1 oră, în func ie de ora la care se efectuează prezentarea şi programul de lucru al subunită ilor poştale la care se adresează destinatarul;

destinatarul unui „MoneyPost – transfer în valută” se poate prezenta pentru încasarea sumei la oricare subunitate poştală integrată în re eaua VPN, indiferent de locul în care îşi are domiciliul, cu respectarea condi iilor de efectuare a serviciului; serviciul este disponibil doar pe teritoriul României.

Condi ii pentru prestarea serviciului: ‑ la prezentarea unui „MoneyPost – transfer în valută”, expeditorul trebuie să prezinte salariatului poştal, în mod obligatoriu, actul de legitimare; ‑ actele de legitimare valabile la prezentarea, respectiv achitarea unui „MoneyPost – transfer în valută” sunt următoarele: a) pentru cetă enii români: ‑ carte de identitate (CI) sau buletin de identitate (BI) eliberat de autorită ile române; ‑ carte de identitate provizorie eliberată de autorită ile române; ‑ paşaport diplomatic, de serviciu, simplu, emis de autorită ile române; b) pentru cetă enii străini: ‑ paşaport eliberat de alte state; ‑ document na ional de identitate pentru cetă enii Uniunii Europene (carte de identitate) sau paşaport; ‑ cartea de reziden ă temporară/cartea de reziden ă permanentă pentru cetă eanul străin, membru de familie al unui cetă ean român, căruia i s‑a acordat un drept de şedere temporară sau i s‑a acordat dreptul de şedere permanentă.

o ctombrie - decembrie 2011

Poliţe de asigurare prin oficiile poştale informatizate În conformitate cu strategia Companiei Na ionale Poşta Română de dezvoltare a portofoliului de servicii financiare pe segmentul de asigurări şi creşterea nivelului de venituri ob inute din acest segment, în 495 de oficii poştale informatizate de pe întreg teritoriul ării se pot încheia următoarele tipuri de poli e de asigurare:

RCA

asigurarea de răspundere civilă auto pentru daune produse ter ilor. Această asigurare este obligatorie şi permite posesorilor de autovehicule înmatriculate în România să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a pagubelor produse ter ilor în urma accidentelor. Se pot încheia poli e de asigurare emise de următoarele societă i de asigurare: Astra, Asirom, Omniasig.

PAD

asigurarea obligatorie a locuin ei pentru riscurile de cutremur, alu‑ necări de teren şi inunda ii ‑ reglementată de Legea nr. 260/2008. Se pot încheia poli e de asigurare emise de societă ile de asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig.

AFL

asigurarea facultativă a locuin ei pentru riscurile de incendiu, alte

calamită i naturale (furtună, vijelie, grin‑ dină, ninsori abundente, greutatea stra‑ tului de zăpadă), cădere de corpuri străine, inunda ie din orice cauză, van‑ dalism, furt. Se pot încheia poli e de asigurare emise de următoarele societă i de asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig.

Dacă există poli a de asigurare facul‑ tativă a locuin ei care prevede şi riscurile prevăzute de PAD, asigurarea PAD nu mai trebuie încheiată.

TRAVEL

asigurarea medicală de călătorie în străinătate acoperă cheltuielile ocazionate de costu‑ rile interven iilor medicale în caz de accident sau îmbolnăvire pe teritoriul altor state. Se pot încheia poli e de asigurare emise de următoarele societă i de asigurare: Astra, Omniasig, BCR Asig.

Emiterea poli elor de asigurare se face electronic la ghişeele din cadrul oficiilor poştale desemnate pentru această activitate. Achitarea poli elor de asigurare se realizează cu numerar. Detalii pe www.posta‑romana.ro.

o ctombrie - decembrie 2011

23

Muzeul National Filatelic ,

Dimitrie C. Butculescu – „Românul cel mai popular, apostolul patriotismului!” „Românul cel mai popular, apostolul patriotismului!” sunt cuvintele elogioase pe care Majestatea Sa Regele Carol i le‑a adresat lui Dimitrie C. Butculescu.

Dimitrie C. Butculescu s‑a născut la Bucureşti în 25 octombrie 1845, într‑o familie de oameni înstări i. Este fiul cel mare al lui Constantin Butculescu, descen‑ dent al familiei căpitanului Mihai Roşioru, cel care în 1557, după reîntoarcerea lui Mihai Viteazu de la Vidin, a fost îm‑ proprietărit cu pământ în Roşiorii de Vede. Studiile le‑a efectuat la pensionul Schevitz din Bucureşti şi a urmat toate studiile scolastice până în filozofie la Colegiul Saint Barbe din Paris unde a ob inut premii de onoare, specializân‑ du‑se în economie şi arheologie.

A revenit în ară în anul 1866. Din anul 1867 datează şi primele baze ale activită ii sale arheologice. Activitatea sa însă s‑a

24

desfăşurat pe mai multe planuri: a organizat ac iuni de cinstire a înaintaşilor, ac iuni de caritate, a creat obşti săteşti, a editat trei publica ii: „Cooperatorul Român”, „Expozantul” şi „Monitorul Filatelic” cu bani proprii, a făcut studii filologice studiind, printre altele, limbile: getă, dacă, sanscrită, celtă, greaca veche, a întocmit dic ionare de cuvinte pentru limbile: arabă, persană, turcă, slavonă, mongolă, a efectuat studii privind geogra‑ fia Daciei, a început un dic ionar mitologic‑religios mistic, a efectuat studii de paleografie şi sigilografie, a întocmit un repertoar istoric al României, a compus lucrări pentru pian, a compus muzica pentru câteva foiletoane, a vorbit fluent limbile franceză, italiană, germană, engleză şi greacă şi a de inut o colec ie filatelică impresionantă, cu mărci poştale din majoritatea ărilor lumii.

A fost membru fondator, membru onorific, preşedinte, preşedinte de onoare a circa 39 de societă i profesionale dintre care amintim: Societatea Geografică Română, Societatea Telegrafo‑Poştală, Liga Unită ii Na ionale, Societatea pentru protec ia animalelor, a 13 societă i cultu‑ rale cum ar fi: Societatea Filatelică, Societatea numismatică română, Socie‑ tatea Enciclopedică, Societatea Filarmoni‑

o ctombrie - decembrie 2011

că; a 9 societă i cu implicare interna‑ ională, printre care amintim: Uniunea românilor de peste hotare, Société d'Etnographie, Alian a ştiin ifică uni‑ versală, Asocia ia româno‑franceză, Societatea Dri a a albanezilor.1 Ca om politic a debutat în anul 1871 cu func ia de subprefect în Glavacioc. Apoi, din 1884 a fost deputat de Buzău, fiind reales şi în anul 1888. De asemenea, s‑a implicat în numeroase activită i caritabile.

Din anul 1878, Dimiterie C. Butculescu începe o vie propagandă pentru realizarea primei expozi ii industriale din România.

Expozi ia a avut loc în anul 1880 la Bucureşti, sub denumirea de „Expozi iunea Societă ii Concordia”, iar Dimitrie C. Butculescu s‑a implicat total în realizarea acesteia, raportorul Ioan Brătescu men‑ iona la vremea respectivă că „numele lui (n.a. Dimitrie C. Butculescu) este scris cu litere de aur în analele expozi iei”. Începând cu anul 1881 face demersuri pentru înfiin area Societă ii Cooperativelor, care se va concretiza în anul 1883. Scopul a fost acela de a organiza mutualitatea între meseriaşi şi a dezvolta sim ul de asociere.

A organizat expozi ii ale cooperatorilor în Bucureşti (1883, 1894, 1895), Iaşi (1884), Craiova (1887). Idealul său îl constituia crearea unei industrii na ionale prin îndrumarea românilor către meserii, în speran a luării fiin ă a unei clase de mijloc puternice. În anul 1895, Dimitrie C. Butculescu a fost cel care a înscris România în circuitul mondial de valori cooperatiste, participând – în calitate de preşedinte de onoare – la Congresul de constituire‑înfiin are a Alian ei Coopera‑ 1

tiste Interna ionale (ACI). „Noi, cooperatorii, vom munci pe calea scopului nostru, spre a ridica sus ara lui Mircea şi Ştefan. Uneltele şi maşinile vor fi armele noastre cele mai scumpe”, spunea Dimitrie C. Butculescu. În contextul european actual, putem spune că D. Butculescu a intuit necesitatea racordării României, prin tradi iile şi realizările sale, la nevoile mondiale.

O altă realizare de seamă a acestuia o reprezintă înfiin area primei societă i filatelice din România. Prima men iune a unei societă i filatelice româneşti datează din februarie 1891 când Dimitrie C. Butculescu, Constantin Moroiu şi al i doi colec ionari îi invită pe cei interesa i să se înscrie în această societate. Numărul necesar formării oficiale a societă ii era de 15 înscrişi. În aprilie 1891 este anun ată înfiin area „Societă ii Române de Timbrologie” şi a comitetului de conduce‑ re al cărui preşedinte era Dimitrie C. Butculescu. După înfiin are s‑a aprobat şi „Regulamentul Societă ii Române de Timbrologie”. Dintre prevederile acestuia se remarcă „tratarea” achizi iilor filatelice prin intermediul carnetelor de schimb. În noiembrie 1891 societatea s‑a reorganizat.

Apare acum precizarea că vânzătorii de timbre nu erau primi i în societate, cu toate că aceasta nu era trecută în regu‑ lament. În data de 26 noiembrie, într‑o şedin ă, s‑a votat statutul şi s‑a schimbat denumirea societă ii care a devenit „Societatea Filatelică Română”. În acest an, 1891, are loc şi prima expozi ie românească de filatelie chiar în casa lui Dimitrie C. Butculescu, situată în strada

h p://www.federatia‑filatelica.ro/pagini/butculescu.htm , 14.10.2011, 14.30

o ctombrie - decembrie 2011

25

Muzeul National Filatelic , Clemen ei nr. 11. Un fapt interesant este că la sediul declarat al societă ii, din strada Bateriilor nr. 41, func ionau mai multe institu ii masonice, fapt ce a generat ideea apartenen ei lui Dimitrie C. Butculescu la masonerie. Acest fapt nu este confirmat de Horia Nestorescu‑Bălceşti, cel care a realizat un „inventar” al masonilor din România. Ulterior, se pare că au apărut disensiuni între Constantin Moroiu şi Dimitrie C. Butculescu, fapt ce a dus, în vara anului 1892, la demisia primului din „Societatea Filatelică Română”. Ulterior acesta a înfiin at o societate filatelică având vechea denumire „Societatea Română de Timbrologie”. De acum, pasiona ii de timbre puteau alege cărei societă i filatelice doresc să i se alăture. Au existat tensiuni între cele două tabere, creându‑se un fel de concuren ă, dar care putea fi considerată pe alocuri pozitivă.

Societatea prezidată de către Dimitrie C. Butculescu a avut un caracter elitist, fapt demonstrat atât prin prevederile statutare „oameni cu o anumită posi iune în societate”, dar şi prin personalită ile care au fost în comitetul dirigent1.

Un alt domeniu în care Dimitrie C. Butculescu a avut un aport major este arheologia, căreia i‑a dedicat mult timp şi pasiune, făcând descoperiri importante în culturile neolitice de la Cucuteni şi Gumelni a, în Dobrogea, Muntenia şi Oltenia, dar şi peste hotare în Grecia, Macedonia şi Albania. O parte din colec ia

arheologică particulară a fost păstrată în casa sa din strada Clemen ei. În via a personală, prin interven ia lui Ion Ghica (cel care îl şi cunună), se căsătoreşte cu nepoata acestuia, Ecaterina, în anul 1873. Are un singur copil, o fiică, pe nume Marioara.

Un fapt inedit este acela că Ion Luca Caragiale, compatrioul său, îl transpune în stilul său ironic inconfundabil într‑unul dintre personajele sale în schi a „Con‑ gresul cooperativ român” şi într‑o altă schi ă consfin eşte notorietatea acestuia în societatea română a acelor vremuri.2 Dimitrie C. Butculescu se stinge în anul 1916, sărac.

Pu ini înaintaşi au reuşit, în 70 de ani de via ă, să acopere o asemenea diver‑ sitate de preocupări, toate abordate cu intui ia omului de ştiin ă, dar şi cu dragoste împătimită pentru tot ce apar ine poporului său.3 Datorită contribu iei majore pe care Dimitrie C. Butculescu a avut‑o în domeniul filateliei, una dintre cele trei săli de expunere ale Muzeului Na ional Filatelic îi poartă numele. În această sală pute i admira medalii ob inute la diverse expozi ii filatelice interne şi interna ionale, obiecte esen iale folosite în domeniul filateliei, dar şi expozi ii cu caracter temporar.

Lucia ŞOPEANU Muzeograf Muzeul Na ional Filatelic

1 „Istoria mişcării filatelice din România”, de Cristian Andrei Scăiceanu, Colec ia Patrimoniul Cultural, Editura Oscar Print, Bucureşti, 2011 2 h p://www.ziarulargesul.ro/index.php/arhiva/istoria‑primelor‑descoperiri‑arheologice‑din‑arge.html 3 h p://www.federatia‑filatelica.ro/pagini/butculescu.htm

26

o ctombrie - decembrie 2011

Noi emisiuni filatelice Emisiune comună România-Germania

Biserica Fortificată din Biertan – Monument din Patrimoniul Mondial UNESCO Aducând în aten ia iubitorilor de cultură, istorie şi frumos un nou proiect filatelic, Romfilatelia introduce în circula ie emisiunea comună de mărci poştale România‑Germania: Biserica Fortificată din Biertan – Monument din Patrimoniul Mondial UNESCO. Una dintre primele aşezări săseşti din Transilvania, Biserica Fortificată din Biertan a fost construită între secolele XV‑XVI, îmbinând elemente arhitecturale ale goticului târziu, renascentismului şi barocului.

Prin valoarea sa istorică şi estetică, prin păstrarea arhitecturii originale şi conturarea ei în armonia localită ii, Biserica Fortificată din Biertan, înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO din anul 1993, a fost aleasă ca element comun al emisiunii de mărci poştale România‑Germania, pe care Romfilatelia o introduce în circula ie. În completarea emisiunii de mărci poştale, au fost realizate şi 2 produse filatelice speciale: albumul filatelic – realizat într‑un tiraj limitat de 700 de exemplare, echipat cu blocul special al emisiunii cu schwarzdruck, numerotat cu roşu de la 001 la 700 şi obliterat cu ştampila prima zi imprimată în folio, alături de plicul prima zi, având aplicate în clar, cu folio aur, ştampilele prima zi ale celor două ări; gravura – realizată într‑un tiraj limitat de 350 de exemplare de către tânăra artist plastic Livia Rădu ă‑Penda, fiica regretatului artist gravor Octavian Ion Penda, reproduce marca poştală a emisiunii, constituindu‑se în suport de etalare a timbrului.

o ctombrie - decembrie 2011

Emisiunea comună de mărci poştale româno‑germană dedicată Bisericii fortifi‑ cate din Biertan – Monument din Patri‑ moniul mondial UNESCO a fost realizată după macheta creată de graficianul român Răzvan Popescu şi a fost prezentată într‑un cadru oficial la Centru Cultural Reduta din Braşov, sâmbătă 17 septembrie 2011, cu ocazia celei de a XXI‑a întâlniri a saşilor din Ardeal.

Din 15 septembrie 2011, emisiunea comună de mărci poştale România‑ Germania: Biserica Fortificată din Biertan – Monument din Patrimoniul Mondial UNESCO poate fi achizi ionată de la toate magazinele Romfilatelia din Bucureşti şi din ară.

27

(

(

Scrisori de altadata...

Manolache Lambrino - ceaușul brâncovenesc, scrie brașovenilor în privin a daniei Domni ei Ancu a, fiica lui Brâncoveanu, pentru Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului Domni a Ancu a rămâne în memoria românilor din Șchei sub formă legendară.

Cronicile locale îi consemnează moartea la anul 1730, aprilie 12, în Șcheii Brașovului, lăsând înainte de moarte testamentar o mare avere. Reînhumată ulterior la Mănăstirea Horezu din Muntenia, ctitoria tatălui său, so ul Nicolae Rusett nu mai respectă dorin a prin esei și preia el toată averea, plecând în Austria, unde prin diploma de conte austriac și căsătorie trece la catolicism.

Catastiful de la 1730 al bisericii men ionează ,,o cruciuli ă de aur cu diamanturi mari și mici… Măcar că la moartea Măriei Sale (Domni a Ancu a) au lăsat un left, iar boierul Neculae Ruset n‑au vrut să‑l dea, ce l‑au stricat și au dat dintr‑însul numai aceasta ce e scris mai sus drept 1000 fl.”, iar într‑un alt catastif dedicat argintăriei sunt consemnate ca danii ,,4 inele de aur cu diamanturi mari de la Doamna Ancu a, fata lui Costantin Voievod Brâncoveanul și un left de aur cu lan și cu satir la mijloc”, iar dintr‑un alt catastif aflăm că ,,inelele cu diamanturi 4 s‑au vândut”. În Paraclisul de nord al bisericii Sf. Nicolae se află și azi mormântul Domni ei Ancu a, păstrând pe lespedea de piatră exterioară vulturul brâncovenesc, ca stemă a Ţării Românești.

Protocoalele ședin elor din această perioadă consemnează încercările repetate ale românilor din Șchei de a interveni la Manolache Lambrino (so ul Bălașei Brâncoveanu, sora Ancu ei), ca să insiste la cumnatul său Nicolae Rusett pentru a restitui bisericii din Șchei dania domni ei. Între aceste scrisori se află și prezenta, scrisă în grafie chirilică, pecetluită și păstrată alături de actul de danie al Domni ei Ancu a: Doc. 160/1730

„Adică Manolache Lambrino bel vel ceauş, dăm această adevărată scrisoare la mâna preo ilor, gocimanilor, a jura ilor Sfintei Besericei de la Şcheai Braşovului, precum să ştie că fiindu pribeag în ara Ardealului, pe cea vreme întâm‑ plându‑să a fi cumnata mia Măria sa doamna Ancu a, fiica mării sale răposatului Principele Constandin Brâncoveanu cu boală grea, şi cu‑ noscându‑şi petrecanie măriei sale întreagă, m‑a chemat şi pe mine, fiind de fa ă şi so ia măriei sale dum cumnatul Nicolae Ruset şi fiica Măriei sale Măriu a şi pre lângă altul în scripturi şi ordinul pentru a le Mării sale (indescifrabil) Dintr‑a Măriei sale bani voi ieşi socoteli. Care cunună scrisă în jos cu pre ul în ladă de zestre cia iscălită şi pecetluită de răposatul părintele Măriei sale Prin iele Constandin Brâncoveanu, ca cu acia cunună văzându‑se driapt încă diacă beseareca den Şchei pentru a Măriei sale veşnică pomenire. Şi pentru această mriajă în urma Măriei sale m‑au luat pe mine epitrop asupra de chironomilor, pentru ca să stau cu nevoin ă a da acest cunun în seama epitropilor bisericeşti şi după aceasta peste pu ină vreme slobozi şi pre mine Dumnezeu să mergu în ara mia, declaru la mine, preo i, gocimani, jura i bisericei Şcheailor şi al i mul i den iitori de acolo întrebându‑se pentru această danie care mai sus am pomenit de unde le are, iar eu i‑am rânduit ca să meargă la Dm cumnatul Nicolae Ruset şi am dat mâinilor şi această a mia adeverată scrisoare, ca cu această a mea mărturisire să dăm a ciare de la dânşii cumnatul Nicolae Ruset şi de la fiicele Mării sale acea danie şi dumnealui într‑acest chip o fac să dea în mâna epitropilor bisericeşti pentru ca să fie Măriei sale veşnică pomenire precum în via a Măriei sale au hotărât şi pentru adevărata credin ă iscălim mai jos am pus şi pecetea.

De la Hs la 1730 sept 11 Manolake Lambrino” Pr. prof. dr. Vasile OLTEAN

28

o ctombrie - decembrie 2011

o ctombrie - decembrie 2011

29

Muzeul National Filatelic ,

Pe vremea când Braşovul se numea Oraşul Stalin Timp de un deceniu, între 1950 și 1960, Brașovul a purtat în mod oficial numele de Orașul Stalin. În consecin ă, unitatea administrativ‑teritorială, regiunea, se numea regiunea Stalin, iar sta iunea Poiana Brașov purta numele Poiana Stalin.

Documente de arhivă men ionează faptul că, la ini iativa muncitorilor ceferiști, oamenii muncii din Brașov au cerut, în 1950, Comitetului Central al Partidului Muncito‑ resc Român ca orașul lor, un puternic centru industrializat, să poarte numele „marelui geniu al omenirii muncitoare, scumpul și iubitul prieten al poporului muncitor din ara noastră, învă ătorului și eliberatorului nostru – marelui Stalin”.

Printre argumentele invocate de munci‑ torii brașoveni era faptul că întreprinderile

30

brașovene realizaseră planul pe primul semestru al anului 1950 în propor ie de 114% și că muncitori români, unguri și de alte na ionalită i lucrează „cot la cot” în între‑ prinderi precum „Sovromtractor”, „Steagul Roșu” și multe altele. În scrisoarea de răs‑ puns, Comitetul Central al Partidului Mun‑ citoresc Român „salută călduros ini iativa ceferiștilor brașoveni, căreia i s‑au alăturat oameni ai muncii din celelalte întreprinderi din orașul vostru, ca numele orașului Brașov să fie s imbat, dându‑i‑se numele marelui geniu al omenirii muncitoare, conducătorului poporului sovietic, eliberatorului și prietenului iubit al poporului nostru, I. V. Stalin”.

Guvernul R.P.R. și C.C. al P.M.R. au hotărât să sprijine ini iativa brașoveană și să propună Prezidiului Marii Adunări Na io‑

o ctombrie - decembrie 2011

nale a Republicii Populare Române să satisfacă „dorin a arzătoare a oamenilor muncii din BraČ™ov, dându‑i acestui oraČ™ numele de OraČ™ul Stalinâ€?1. Evident că Prezidiul Marii Adunări Na ionale a aprobat cu entuziasm cererea muncitorilor braČ™oveni, iar s im‑ barea denumirii oraČ™ului a fost comunicată oďŹ cial ambasadorului UR la BucureČ™ti, S. I. Kavtaradze2.

Dincolo de caracterul oďŹ cial al docu‑ mentelor, care trădează o puternică inuen ă propagandistică, se impun câteva precizări care să lămurească faptele petrecute acum mai bine de 60 de ani. Men ionarea de către propaganda comunistă a faptului că ini ia‑ tiva s imbării numelui oraČ™ului a apar inut ceferiČ™tilor nu este lipsită de importan ă. ĂŽn perioada comunistă calea ferată a fost un sector ĂŽn plină dezvoltare Č™i a avut ĂŽn două rânduri, ĂŽntre 1953‑1956 Č™i 1965‑1969, un minister propriu, cel al Căilor Ferate. Tre‑ buie spus ĂŽnsă că ĂŽntre 1951 Č™i 1957 a existat Č™i un Minister al PoČ™tei Č™i Telecomunica iilor, 1 2

condus de Walter Roman. CeferiČ™tii au fost considera i un grup de elită al clasei munci‑ toare, ďŹ ind rezerva de cadre a partidului Č™i a doua armată a ării (Emil BodnăraČ™ a mili‑ tarizat sectorul feroviar ĂŽn 1957). Nu ĂŽn ultimul rând trebuie remarcată Č™i simpatia pe care o manifesta Gheorghe Gheorghiu‑ Dej pentru foČ™tii lui colegi de profesie. ĂŽn acest context trebuie privită implicarea atribuită ceferiČ™tilor braČ™oveni ĂŽn s imbarea numelui oraČ™ului. ĂŽn al doilea rând, ini iativa s imbării numelui oraČ™ului nu a avut loc ĂŽn România, ea a fost decisă la Moscova. Acolo s‑a hotărât ca mai multe oraČ™e din lagărul comunist să poarte numele lui Stalin. ĂŽn 1949, când Iosif Vissarionovici Stalin a ĂŽmplinit 70 de ani, existau ĂŽn UR 10 oraČ™e care purtau numele „tătucului popoarelorâ€?: Stalingrad (Volgo‑ grad, ĂŽn Federa ia Rusă), Stalinabad (Dushanbe, ĂŽn Tadjikistan), Stalino (Done k, ĂŽn Ucraina), Stalino (Çayli, Tartar, ĂŽn AzerbaÄłan), Stalinsk (Novokuzne k, Fede‑

Arhivele Na ionale Istorice Centrale, fond C.C. al P.C.R. – Cancelarie, dosar nr. 179/1950, f. 1 ‑5.

Ibidem, f. 6.

o ctombrie - decembrie 2011

31

Muzeul National Filatelic ,

ra ia Rusă), Staliniri (Tskhinvali, Osetia de Sud, Georgia), Stalinogorsk (Novomos‑ kovsk, Federa ia Rusă), Stalinskoje (Belo‑ wodskoje, KĂŽrghistan), Stalinisi (Kashuri, Georgia), Imeni Stalina (Sovkhoz Nomer Shest, Armenia). Moscova a hotărât ca numele lui Stalin să ďŹ e purtat Č™i de alte oraČ™e din lagărul socialist. Č˜i aČ™a KuçovĂŤ din Albania a devenit Qyteti Stalin, Varna (Bulgaria) a purtat numele Stalin, Du‑ naĂşjvĂĄros (Ungaria) s‑a transformat ĂŽn SztĂĄlinvĂĄros, Katowicze (Polonia) s‑a numit StalinogrĂłd, EisenhĂź enstadt (Germania ) s‑a numit Stalinstadt, iar BraČ™ovul a devenit OraČ™ul Stalin3. Albanezii au păstrat numele oraČ™ului până ĂŽn 1990, bulgarii Č™i polonezii l‑au s imbat ĂŽn 1956, când a ĂŽnceput destalinizarea, nem ii, ungurii Č™i românii au revenit la ve ile denumiri abia ĂŽn 1961, când s imbarea s‑a produs iar Č™i ĂŽn UR . ĂŽn aceste condi ii este clar că ini iativa atribuirii numelui lui Stalin unui oraČ™ din România nu a apar inut BucureČ™tiului, care 3 4

doar, poate, a fost pus ĂŽn situa ia să decidă numele oraČ™ului.

De altfel, anecdotica timpului spune că ďŹ ind ĂŽn situa ia de a alege ĂŽntre Sibiu Č™i BraČ™ov, autorită ile comuniste de la BucureČ™ti au preferat oraČ™ul de sub Tâmpa deoarece ar ďŹ fost inacceptabil să se spună „salam de Stalinâ€? sau „Mărginimea lui Stalinâ€?.

Pe plan poČ™tal ne‑au rămas din acele vremuri Č™tampilele oďŹ ciilor poČ™tale braČ™o‑ vene care aveau texte gen „OraČ™ul Stalin 1â€? sau „FăgăraČ™/Regiunea Stalinâ€?. Interesant este faptul că ĂŽn iunie 1960 Č™tampila de zi a oďŹ ciului poČ™tal LoamneČ™ /Reg. Stalin se deteriorase prin uzură astfel ĂŽncât nu mai imprima decât LoamneČ™/Reg. Stali, prin dispari ia literei N ďŹ nale, anun ând parcă revenirea la denumirea de BraČ™ov ĂŽn 19614.

Cristian SCÄ‚ICEANU Director adjunct Muzeul Na ional Filatelic

Vezi h p://en.wikipedia.org/wiki/List_of_places_named_a er_Joseph_Stalin#Cities, accesat la 29 oct,. 2011.

Căr ile poČ™tale fac parte din colec ia autorului.

32

o ctombrie - decembrie 2011

Destine care au schimbat lumea

O viaţă dedicată ştiinţei

În luna noiembrie 2011, lumea a sărbă‑ torit 144 de ani de la naşterea celei mai faimoase femei din domeniul ştiin ific, Marie Curie. Aspectele fizice şi sociale ale activită ii lui Curie au contribuit substan ial la conturarea lumii din secolele XX şi XXI. Rezultatul muncii ei a fost epocal. A fost atât de mare încât nu putea fi ignorat. Marie

o ctombrie - decembrie 2011

Curie a fost prima femeie care a primit un premiu Nobel şi singurul savant care a primit două premii Nobel în două domenii ştiin ifice diferite (fizică şi chimie).

Manya Skłodowska, cunoscută şi ca Marie Curie după numele său francez, s‑a născut la 7 noiembrie 1867 într‑un cartier din Varşovia, Polonia. Ea mai avea trei surori şi

33

Destine care au schimbat lumea un frate. De la vârsta de cinci ani dă dovadă de o memorie excep ională. Ambii ei părin i au fost profesori ce credeau profund în importan a educa iei. În luna ianuarie 1876, când Manya avea doar nouă ani, îi moare una dintre surori, Sofia, iar 3 ani mai târziu îi moare şi mama. Manya a luat primele ei lec ii în fizică şi chimie de la tatăl ei. Ea a avut o deosebită înclina ie pentru studiu şi o mare sete de cunoaştere, dar, cu toate acestea, studiile avansate nu erau posibile pentru femeile din Polonia. Manya visa să studieze la cea mai prestigioasă universitate franceză, una dintre cele mai cunoscute universită i din lume, şi anume la Universi‑ tatea Sorbona din Paris, dar, spre regretul ei, acest lucru era dincolo de mijloacele familiei.

Pentru a rezolva această problemă, Manya şi sora ei mai mare, Bronya, au ajuns la un acord: Manya să lucreze ca guvernantă şi să o ajute pe sora ei cu bani, astfel încât Bronya să studieze medicina la Sorbona. Când Bronya urma să fie licen iată, ea, la rândul ei, trebuia sa contribuie la costul studiilor Manyei. Lucru pe care surorile l‑au şi făcut.

Abia când Manya a împlinit 24 de ani, la invita ia surorii sale Bronya, a venit la Paris şi a început să studieze matematica şi fizica.

Bronya era acum căsătorită cu un medic de origine poloneză şi îşi permitea să îi plă‑ tească surorii sale taxele şcolare. La început, Manya a întâmpinat greută i deoarece nu cunoştea limba franceză. Dar interesul ei deosebit pentru studiu şi bucuria de a fi la Sorbona au ajutat‑o, astfel încât ea reuşeşte să depăşească toate dificultă ile. Îşi va schimba numele Manya în Marie – varianta franceză a numelui ei.

Bucurându‑se de o libertate totală, Marie s‑a dedicat în întregime studiilor. „A fost ca o lume nouă ce s‑a deschis pentru mine, lumea ştiin ei, o lume pe care mi s‑a permis în sfârşit să o cunosc în voie”, scrie ea.

Astfel, a avut şansa şi onoarea să înve e de la cei mai mari matematicieni şi fizicieni ai Fran ei, oameni ale căror nume le întâlnim acum în istoria ştiin ei: Marcel Brillouin, Paul Painlevé, Gabriel Lippmann, şi Paul

34

Appell. În 1893 devine licen iată în fizică, iar în 1894 în matematică. Ea îşi începe cariera ştiin ifică cu o investiga ie a proprietă ilor magnetice ale diferitelor metale. În primă‑ vara anului 1894 ea îl întâlneşte pe fizicianul Pierre Curie. Interesul lor reciproc în magnetism a fost cel care i‑a atras pe Sklodowska şi Curie împreună.

Pierre Curie s‑a născut la 15 mai 1859 la Paris. Tatăl său, Eugen Curie, era doctor, dar era interesat şi de cercetare. Pierre, care era o persoană extrem de chibzuită, mai avea un frate mai mare, Jacques. Încă de mic Pierre încerca să explice fenomenele cu care se întâlnea zilnic. La 16 ani îşi ia bacalaureatul, la 18 ani licen a, iar la 19 ani era preparator la Sorbona. Având traiul asigurat, el se va dedica cercetării ştiin ifice. Împreună cu profesorul Desains studiază lungimile de undă ale radia iilor calorice, iar împreună cu fratele său efectuează lucrări asupra crista‑ lelor, descoperind piezoelectricitatea (aplica‑ rea de presiune asupra unui cristal de cuar duce la apari ia unei sarcini electrice în cristal). În 1882, el părăseşte Sorbona pentru a deveni şef de lucrări la Şcoala de fizică şi chimie din Paris, unde va rămâne aproape 22 ani. Îşi va da teza de doctorat din cerce‑ tările asupra magnetismului, cercetări care au rămas celebre şi în ziua de azi. În iulie 1895 Manya/Marie Sklodowska şi Pierre Curie s‑au căsătorit. Mai târziu, cei doi vor avea două fiice, Irène ‑ născută în 1897 şi Ève ‑ născută în 1904.

Marie îşi începe studiul substan elor care emit radia ii. Studiază săruri şi minerale de uraniu şi va observa că acestea au o puter‑ nică activitate radioactivă. Acest studiu al radioactivită ii îl face pe Pierre să renun e la proiectele sale şi să se alăture so iei. În iulie 1898 cei doi anun ă descoperirea unui nou element chimic ‑ poloniul (denumire dată după ara ei natală), iar în luna decembrie a aceluiaş an ei anun ă descoperirea unui alt element chimic nou şi anume radiul. După această inedită descoperire, cei doi îşi împart sarcinile: astfel, Marie va încerca să izoleze radiul pur, iar Pierre va determina efectele

o ctombrie - decembrie 2011

fizice ale radia iilor. În 1900 Marie este solicitată să ină cursuri la Şcoala normală superioară de fete din Sèvres. În anul 1903 le este decernat lui Marie Curie, Pierre Curie şi Henri Becquerel Premiul Nobel pentru fizică. În luna octombrie 1905, Pierre Curie devine titularul unei catedre de fizică ce a fost creată special pentru el la Sorbona. La această catedră era prevăzut şi un laborator de care so ii Curie aveau mare nevoie. În aprilie 1906 însă, Pierre Curie moare într‑un accident stradal, călcat de o trăsură. Acest lucru a adus o mare triste e în familia Curie.

La 13 mai 1906 se decide ca titulatura cate‑ drei de la Sorbona, creată special pentru Pierre Curie, să îi fie încredin ată lui Marie Curie. Ea reuşeşte să‑şi revină după moartea prematură a so ului ei şi îşi va continua singură cercetările. În 1910 aceasta anun ă că a reuşit izolarea radiului metalic de aer.

Marie depune la Biroul de măsuri şi greută i o mostră de 21 mg de clorură de radiu pură.

Aceasta avea să constituie etalonul radioac‑ tivită ii. În anul 1911 Academia de Ştiin e din Stockholm acorda lui Marie Curie al doilea Premiu Nobel (cel de chimie) pentru prepararea radiului pur. Însă Marie începe să aibă probleme cu ochii şi urechile, pro‑ bleme datorate probabil expunerii prelun‑ gite la radia ii. Este diagnosticată cu o afec iune rară şi gravă şi este operată în 1923, dar după 11 ani, în 1934, ea moare.

Cu excep ia fiicei sale Ève Curie (scriitoare), to i descenden ii familiei Curie vor urma cariere ştiin ifice. Fiica ei Irène, împreună cu so ul ei Frédéric, le vor con‑ tinua munca so ilor Curie. Ei vor descoperi radia iile artificiale pentru care primesc Premiul Nobel în 1934.

Curie a promovat în mod activ utilizarea de radiu pentru a alina suferin a în timpul Primului Război Mondial. Asistată de fiica ei, Irène, ea s‑a devotat personal acestui lucru. În medicină, radioactivitatea radiului

o ctombrie - decembrie 2011

a apărut pentru a oferi un mijloc prin care cancerul putea fi atacat cu succes.

Curie, liniştită, demnă şi modestă, a avut un loc de mare cinste şi admira ie de către oamenii de ştiin ă din întreaga lume. Munca ei este înregistrată în numeroase lucrări în reviste ştiin ifice şi ea este autorul a nume‑ roase căr i şi tratate.

Marie Curie a fost unul dintre oamenii de ştiin ă ce a schimbat lumea, iar în prezen, ea a devenit un simbol în cercetarea ştiin ifică. În 1995, ea a devenit prima femeie care a fost înmormântată, pe baza meritelor proprii, în Panthéon, Paris, alături de so ul ei Pierre Curie.

Ca o recunoaştere a geniului so ilor Curie, o unitate de radioactivitate este denu‑ mită Curie (simbol Ci), precum este şi denumirea elementului cu numărul atomic 96 ‑ Curium. Trei minerale radioactive sunt, de asemenea, numite după Curie: curite, sklodowskite şi cuprosklodowskite. În onoa‑ rea lor s‑au construit spitale, universită i, colegii, laboratoare, etc. În 2007, o sta ie de metrou din Fran a a fost redenumită „Pierre şi Marie Curie”. Chipul lor a apărut pe monede, timbre şi medalii. Într‑un sondaj de opinie din 2009 efectuat de către revista New Scientist, Marie Curie a fost votată „femeia de ştiin ă care inspiră cel mai mult”.

Cineva, undeva, trebuie să iasă în fa ă… În lumea ştiin ei, cu siguran ă Marie Curie a ocupat un loc în fa ă!

Alina PASCARIU

35

Traditii si obiceiuri , ,

36

o ctombrie - decembrie 2011

Maica Domnului din Şcheii Braşovului

Mărturie a unui meşteşug aparte şi a creativită ii meşterilor populari, marea lor majoritate zugravi anonimi, icoana pe sticlă, crea ie ărănească, a trezit nu numai inte‑ resul specialiştilor dar şi al publicului larg. În acest cadru se înscrie „pasiunea” pentru icoanele pictate pe sticlă de ăranii români din Transilvania, în centre atât de cunoscute, printre care se numără şi Şcheii Braşovului.

Una dintre cele mai frecvente teme, picta‑ tă de zugravii anonimi, este cea a Maicii Domnului, reprezentată fie cu zâmbetul candid şi bun al unei simple ărănci din zona Maramureşului, fie cu blânde ea calmă a unei femei din Ţara Oltului. Imagine prezen‑ tă în toate bisericile şi casele ăranilor ro‑ mâni, Fecioara Maria a fost şi este considerată mamă în elegătoare şi iertătoa‑ re, precum şi cea care mijloceşte între cre‑ dincioşi şi divinitate. Una dintre ipostazele rar întâlnite este cea de mamă ce îşi alăptează copilul. Maica Domnului apare ca o simplă femeie care îşi hrăneşte copilul. Din această reprezentare se vede cu uşurin ă func ia unei femei de la ară, aceea de a naşte copii şi de a‑i creşte, căci nu există o bucurie mai mare decât prezen a lor în casa şi gospodăria oricărui sătean. Ei sunt nu numai o bucurie la naştere, dar şi un sprijin la bătrâne e, un ajutor extrem de valoros.

1

Lumea satului este reprezentată, fără doar şi poate, în această icoană, prin func ia ancestrală a femeii, în general, de a‑şi creşte pruncii, şi prin credin ele sătenilor, prin reprezentarea Fecioarei Maria, Împărăteasa cerurilor, şi a arhanghelilor care o înso esc, aproape permanent.

Terestru şi divin sunt elemente care se îmbină în mod armonios în această repre‑ zentare iconografică. Terestru, prin repre‑ zentarea unei mame care‑şi alăptează pruncul nou‑născut, prin salba care îi împodobeşte gâtul, şi divin, prin ataşarea elementelor care in de iconografia Maicii Domnului, respectiv literele care o înso esc totdeauna, prin veşmintele care îi sunt specifice şi prin cei 2 arhangheli amplasa i în partea superioară a icoanei.

Culorile calde ca roşu, galben, albastru acid, portocaliu, verde, alb sau auriu, înso esc şi completează într‑un mod armo‑ nios nu numai această icoană ci şi alte repre‑ zentări iconografice din Şcheii Braşovului.

O men iune specială se cuvine despre ramele icoanelor din acest centru care sunt late de 8‑10 cm, şi corespund propor iilor icoanelor întâlnite aici, „încadrând totodată agita ia cromatică într‑un sever chenar cafeniu‑închis. Profilate cu două‑trei şan uri pe latura interioară, sau perfect netede, ramele sunt, mai ales în ultima perioadă, ornamentate cu pieptenul care trasează, în bai ul proaspăt aplicat, linii ondulate, în inten ia de a imita fibrele lemnului, aşa cum se vedeau pe mobilierul la modă pe acea vreme sau pentru a imita furnirul mobilie‑ rului Biedermeier, mult răspândit în oraşele transilvănene”1.

Răspândite într‑un număr destul de mare de‑a lungul Văii Oltului, prin inutul Făgăraşului şi până la Sibiu, în satele Mărginimii, icoanele din Şchei se opreau la Poiana şi Jina pentru că dincolo ‑ în Valea Frumoasei, pia a era dominată de iconarii din Laz şi din centrele sebeşene.

Juliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictura ărănească pe sticlă, Bucureşti, Editura Meridiane, 1975, p.67.

o ctombrie - decembrie 2011

37

Traditii si obiceiuri , ,

TURCA – obicei, costum, semnificaţie – Pretutindeni în lume, anul a fost imaginat ca un ciclu care are un început şi un sfârşit, iar la trecerea de la ciclul vechi la ciclul nou se desfăşoară un ritual specta‑ culos care urmăreşte, în esen ă, un singur scop: renovarea simbolică a lumii, renovare care, în folclorul românesc, începe pe 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, şi se termină pe 6 ianuarie, la Bobotează. Atunci to i suntem martorii celor 12 zile magice, componente ale unui scenariu de sărbătoare, împăr it în două etape aproximativ egale ca durată. Astfel, prima etapă este încadrată de ajunul Crăciunului şi miezul nop ii de Anul Nou, când, se spune că spiritele malefice ale mor ilor circulă printre cei vii şi abundă practicile de pomenire a moşilor şi strămoşilor. A doua etapă, dintre miezul nop ii de Anul Nou şi Bobotează, este dedicată cură irii spa iului de for ele răului, alungării mor ilor, practicilor de fertilitate, de fecunditate şi de propi iere. Se crede că, în acest interval de trecere, omul poate influen a prin anumite procedee, desfăşu‑ rarea ciclului naturii, reuşind în felul acesta să câştige un aliat de nădejde în îndeplinirea anumitor dorin e. De aceea, scenariul sărbătorilor de iarnă cuprinde un repertoriu foarte bogat, de la colinde şi cântece de stea la urări de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul, cu buhaiul şi cu sorcova, de la diferite supersti ii şi practici la jocurile cu măşti: capra, turca, ursul, vicleimul, irozii. Încadrate ritualurilor de Anul Nou, măştile reprezintă spiritele moşilor şi strămoşilor care trebuie să părăsească această lume, nu înainte însă de a transmite principiul fertilită ii în noul ciclu. Jocurile cu

38

măşti nu sunt altceva decât o purificare, o cură ire pentru noua perioadă care vine. Din categoria lor face parte şi turca, obicei întâlnit pe întreg teritoriul românesc, dar cunoscut sub diferite denumiri: turcă în Transilvania, capră, în Moldova şi brezaie, în Ţara Românească.

Turca joacă în gospodării înso ită de diverse personaje care sus in reprezenta ia şi asigură baza sonoră, dintre acestea putând fi amintite, vătaful, turcaşul, colăcerul, căpi‑ tanul, muzicantul cu fluierul sau cu scripca, to i îmbrăca i în port ărănesc şi cu bete tricolore pe piept. Jocul are o structură nara‑ tivă şi reprezintă diferite momente cum ar fi ieşitul turcii la păscut, moartea, jelirea şi învierea ei, semn că satul respectiv s‑a revigorat şi a păşit într‑o nouă perioadă mult mai bună decât cea care tocmai s‑a încheiat.

Scopul colindului stă în transferul de puteri de la figura sacră a măştii – învestită cu virtu i fertilizatoare – către casa şi bunurile gospodarului.

Ca obiect de recuzită, turca din satul Râuşor, comuna Mândra, jude ul Braşov, aflată în colec ia Muzeului Na ional al Ţăranului Român, este o mască‑costum de tip zoomorf, compusă din două păr i distincte, cap şi trup. Capul este cioplit din lemn, cu falca inferioară mobilă pentru a „clămpăni”, iar falca superioară este prevă‑ zută cu mustă i şi blană de iepure. Între coarne, este bogat împodobit cu ciucuri din lână colorată, cu zurgălăi, cu o diagonală din bată tricoloră şi cu două funduri de pernă prinse pe vârful coarnelor. Trupul este realizat dintr‑o esătură de lână în carouri peste care s‑au cusut capete de ştergare şi

o ctombrie - decembrie 2011

Turcă (Râuşor, Mândra, Braşov), Colecţia MNŢR

funduri de pernă ornamentate cu alesături.

Pe poală, de jur împrejur, are o bată tricoloră (vezi foto).

Animal încăpă ânat şi aducător de sărăcie prin lăcomia‑i fără margine, de‑ alungul timpului, capra‑turcă a căpătat şi valen e apotropaice, ea simbolizând, în culturile arhaice ale lumii, întruchiparea mamei primordiale care‑i hrăneşte cu laptele ei pe zei, iar la români, fertilitatea, fecundi‑ tatea şi bogă ia. Prin însăşi jocul ei, compus

din secven ele mai sus amintite, capra are menirea de a aduce rodnicie anului care urmează, spor de animale în turmele păstorilor, succesul recoltelor – invocat şi evocat de boabele care se aruncă de gazdă peste alaiul masca ilor.

Crengu a‑Elena TURTURICĂ Muzeograf Muzeul Na ional al Ţăranului Român

BIBLIOGRAFIE: GHINOIU, Ion, Vîrstele timpului, Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.

ROŞU, Georgeta, Măşti, Bucureşti, Muzeul Ţăranului Român, 2002. *** Sărbători şi obiceiuri, vol. III ‑ Transilvania, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003.

o ctombrie - decembrie 2011

39

La plimbare prin...

În inima Transilvaniei: BIERTAN Localitatea Biertan se află într‑o zonă deluroasă, la stânga râului Târnava Mare. În centrul localită ii pârâul Biertan confluează cu pârâul Ri iş, casele şi căile de acces fiind aşezate în lungul acestor pâraie. Ca să ajungi acolo trebuie să treci printre sate co ete, străbătând peisaje de vis, într‑un spa iu cu parfum medieval.

Istoric Cercetătorii anti ită ii aşează localitatea Biertan în aria de continuitate a popula iei daco‑romane de după retragerea legiunilor romane din provincia Dacia (271 d.Chr.).

Aici a fost descoperit cunoscutul Donarium ce poartă denumirea localită ii. În ultima treime a secolului al XIII‑lea saşii s‑au aşezat şi în zona Văii Târnavei Mari. Astfel, Biertanul este atestat pentru prima oară documentar la 1283 ca făcând parte din Capitlul Catolic din Alba Iulia. Multă vreme Biertanul a fost în competi ie cu Mediaşul şi Moşna pentru a deveni centru administrativ scaunal, fără să reuşească acest lucru. Cu toate acestea, la 1397 este atestat drept oppidum, în 1418 primeşte drept de a organiza târg săptămânal, comunitatea

40

îşi construieşte o impunătoare biserică‑ cetate şi se organizează în bresle. Între 1572 şi 1867 Biertanul a fost centrul ecleziastic episcopal al saşilor, fapt ce a favorizat dezvoltarea localită ii şi întărirea cetă ii fortificate.

Din punct de vedere administrativ Biertanul, împreună cu Copşa Mare şi Ri iş, a făcut parte din Cele două scaune (Mediaş şi Şeica). În Biertan s‑au născut: Friederi Floberth (1833 ‑ 1895), imist şi farmacist de renume, naturalistul Mi ael Bielz (1778 ‑ 1866), medicul Friederi Franz Salzer (1827 ‑ 1891) precum şi episcopul Vasile Popoviciu (1903 ‑ 1960).

Din anul 1993 biserica‑cetate din Biertan este înscrisă în Lista Patrimoniului Cultural Mondial UNESCO.

Arhitectură Complexul arhitectural medieval este alcătuit din biserica și centura de fortifica ii, fiind amplasat în centrul așezării. Biserica de tip hală ocupa partea centrală a complexu‑ lui. Construită între anii 1490 și 1520 în stilul gotic târziu, este ultima din Transilvania

o ctombrie - decembrie 2011

judetul Sibiu ,

înăl ată în acest stil. Construc ie monumen‑ tală, de mari dimensiuni, are trei hale de înăl imi egale. Intrarea se face prin trei por i: de vest, de nord și de sud. Meșterii din Viena și Nürnberg sunt părin ii spirituali ai celor care au realizat între 1483 și 1513 splendidul altar poliptic al bisericii de aici, cel mai mare din ară. Amvonul, sculptat în piatră, din 1500, deși opera meșterului Ulri din Brașov, trădează puternica influen ă sud‑germană.

Corpul central al Bisericii este format dintr‑o hală cu trei nave, boltite în re ea.

Altarul este sculptat în lemn având icoane ce prezintă scene biblice.

Amvonul este cioplit dintr‑un bloc de piatră şi impresionează prin picturile sale. Începând din secolul XVI au fost mai multe orgi, ultima datând din 1869, un model cu 1290 de tuburi construit de Compania Hessian din Viena. Un alt punct de interes pentru turişti îl reprezintă uşa sacristiei, construită în 1515, care are 19 zăvoare şi a fost premiată la Expozi ia Mondială de la Paris în 1900. De altfel, în sacristie se păstra, în vreme de război, tezaurul bisericii şi al localită ii, motiv pentru care uşa a fost bine asigurată.

Biserica dispune de un patrimoniu artistic deosebit de valoros – altarul poliptic, stranele, covoare anatoliene, lapidarul, balda inul, etc. Cetatea, construită odată cu biserica şi întărită în secolele următoare, are trei incinte fortificate cu şase turnuri şi două bastioane. Monumentul a fost restaurat în anii 1983 ‑ 1989.

o ctombrie - decembrie 2011

Din anul 1990, în fiecare an, în prima sâmbătă după 15 septembrie, în Biertan are loc întâlnirea saşilor de pretutindeni.

Donariumul de la Biertan A fost desco‑ perit în 1775 la rădăcina unui co‑ pac din pădurea Chimdru, situată la 5 km spre sud de Biertan.

A ajuns în colec ia de anti ită i a baronului Samuel Brukenthal de la Avrig, apoi în muzeul Brukenthal.

Este format dintr‑o tabula ansata din bronz (32,5 cm x 12,6 cm) purtând inscrip ia EGO ZENOVIUS VOTUM POSVI (Eu Zenovius am pus această ofrandă)şi un disc, de asemenea din bronz, cu diametrul de 23,7 cm, având în interior monograma lui Hristos (H+P). Cercetătorii l‑au datat în secolul al IV‑ lea (d.Chr.), el reprezentând un argument al existen ei în acest spa iu, după retragerea aureliană (271 d. Chr.), a unei popula ii creştine vorbitoare a limbii latine.

Lioara MAREŞ

Timbru editat de Poșta Română, în 1995, reprezentând localitatea Biertan

41

Satul, printre imagini si cuvinte ,

HOLBAV – satul unde descoperi tradiţii şi obiceiuri străvechi Satul Holbav este situat la cca 22 km de oraşul Braşov, în apropiere de Măgura Codlei. Face parte din regiunea istorică Ţara Bârsei. Pe teritoriul său se aflau mine de plumb, cărbune și argint (primele extrac ii s‑au făcut în secolul XIX, rudimentar).

De ine elemente de floră din jurassic.

Din februarie 2004, satul Holbav s‑a desprins de comuna Vulcan, din care făcuse parte până atunci. În prezent, este reședin a comunei Holbav. În 1910, Holbavul avea 1.299 locuitori (români), iar în 1992 – 1.506. Astăzi, numărul holbăvenilor se situează undeva în jur de 1.520 de oameni.

Oamenii de pe dealurile Holbavului Aceştia povestesc cu plăcere şi cu mândrie despre modul lor de via ă, încă

tradi ional. Sunt cca 200 de familii care încă nu au curent electric, dar asta nu‑i împiedică să trăiască sănătos şi frumos. Spre exemplu, fiecare casă are ca anexă şi un cuptor construit de un meşter din sat, aşa că pâinea se prepară în casă, o dată pe săptămână sau mai rar, în func ie de necesitate şi de cât de numeroasă e familia. „Buna”, aşa cum îi spun apropia ii uneia dintre sătencele din Holbav, ne spune că să faci o pâine bună durează cca 4 ore jumătate.

Dacă începi să frămân i aluatul pe la 8 diminea a, adăugându‑i pe rând toate ingredientele (inclusiv cartofi), faci treaba asta cam 1 oră, după care încă atât trebuie lăsat la crescut. Între timp faci focul în cuptor, aduci aluatul şi‑l aşterni pe‑o măsu ă de lemn presărată cu făină, pentru a‑l mai lua uşor la frământat, după care îl aşezi cu

grijă pe lopata de lemn şi‑l introduci în cuptorul numai bine încălzit. Aici pâinile vor rămâne cca două ore, pentru că spune „buna” – „pâinea trebuie să fie coaptă, nu doar încălzită”.

Fiecare familie de aici creşte animale: vaci, oi, porci, găini, cai şi chiar boi, pentru că sunt foarte rezisten i. Nea’ Marcu este potcovarul satului şi iubeşte animalele.

Ceea ce e surprinzător, este că deşi condi iile de trai sunt grele aici pe dealuri, Holbavul nu este un sat care îmbătrâneşte, cum se întâmplă, spre exemplu, în Şirnea, ci dimpotrivă, familiile care trăiesc aici au mul i copii, minim patru. Am întrebat o fată (16 ani), cea mai mare dintr‑o familie cu încă 4 fra i, dacă nu i se pare greu să tot coboare şi să urce dealurile zilnic pentru a ajunge în sat, de unde ia un microbuz spre Braşov, unde merge la liceu. Mi‑a spus că nu. S‑a obişnuit cu modul acesta de via ă şi nu i se mai pare greu. Am întrebat‑o apoi dacă se vede locuind şi trăind aici şi pe viitor. Mi‑a răspuns ferm că da, pentru că ei aici îi place.

Acelaşi lucru ni l‑a spus şi Sandu, cel care ne‑a coborât în vale de pe Dealurile Stimbavului, după ce ne‑am rătăcit pe înserat şi ne‑a fost teamă să mergem singuri prin pădure.

Sandu are 35 de ani, este căsătorit şi are 4 copii. Nici el nu are curent electric şi se descurcă cu un generator şi cu lampa cu gaz.

Creşte animale şi vara are mult de lucru la fân. În plus, are şi serviciu în Braşov, fiind nevoit să facă naveta zilnic. Sandu ne povesteşte că diminea a se trezeşte de la 4 şi

o ctombrie - decembrie 2011

coboară pe întuneric dealurile împădurite, făcând cca patruzeci de minute până ajunge în sat, de unde ia microbuzul. Nu se teme de animale sălbatice, deşi s‑a întâlnit adeseori cu ele. Ştie mereu cum trebuie să procedeze ca să nu dea de necaz, iar copiii, de asemenea, sunt instrui i de mici cum să reac ioneze în caz că se întâlnesc cu vreun urs, lup sau altceva.

Sandu regretă că nu poate să le cumpere copiilor un calculator. Neavând curent electric, acesta este unul din inconvenietele de a trăi izola i pe dealuri.

Cu toate acestea, preferă să trăiască aici, decât la oraş. Spre exemplu, Sandu ne spune că îşi scoate familia în oraş cam o dată pe lună, la o cofetărie, dar că nici dacă ar lucra o săptămână în continuu, nu s‑ar sim i aşa de obosit ca după ieşirea aceasta. „Oraşul mă oboseşte; prea multă aglomera ie şi gălăgie”.

Aşa că Sandu, împreună cu familiile ce locuiesc dealurile Holbavului, preferă tihna şi mai ales ritmul oferit de natură. E de în eles, nu‑i aşa?

Recomand tuturor celor pasiona i de drume ii şi de observarea tradi iilor şi a vechilor obiceiuri, vizitarea acestui sat şi a oamenilor săi minuna i. În Holbav, turiștii pot participa la Ziua Holbavului (pe 12 iunie, la islazul comunal), la Sărbătoarea „Scoverzilor” (în august, în centrul comunei) sau la Maialul Primăverii (în mai, în zona „Merezi”).

De asemenea, există oportunită i de dezvoltare a agroturismului. În împrejurimi se află poieni cu priveliști frumoase: Poiana cu leurdă, Poiana cu ghiocei. Cei interesa i pot vizita sta iunea paleontologică de argilă, aflată sub egida Academiei Române. În plus, peisajele extraordinar de frumoase vă aşteaptă să le descoperi i în diferite momente ale zilei şi în orice anotimp. Sunt absolut minunate şi parcă desprinse dintr‑un basm!

Text şi foto: Ana A. NEGRU www.revista‑satul.ro

43

Armonie

Feng Shui în CAMERA COPILULUI Copiii de toate vârstele petrec mult timp în camera lor: se joacă, studiază, dorm.

Deoarece acest spa iu are un impact foarte mare asupra comportamentului, creativită‑ ii, calită ii somnului şi chiar asupra sănătă ii lor, este important să fie creat un mediu armonios, echilibrat şi propice în camera lor, care să le permită să atingă poten ialul maxim.

Vă prezentăm mai jos câteva sugestii de amenajare a camerei copilului în conformi‑ tate cu principiile Feng Shui.

Culorile Pentru a crea un ambient în care copilul să se simtă în siguran ă, camera copilului trebuie să fie în culorile pământului, precum galben cald, portocaliu deschis sau teracote. În situa ia în care copilul este foarte activ, ar trebui să alege i culori relaxante, precum bejul sau portocaliul deschis, iar atunci când acesta este tăcut, ar trebui să recurge i la portocaliu şi galben cald, culori ce vor fi în echilibru cu personalitatea sa.

Ilumina ia Cea mai potrivită este o lampă de perete, care alimentează energia, dar foarte utilă este şi aşezarea unei lămpi cu cristale de sare care, dincolo de lumina puternică ce o produce, influen ează pozitiv starea emo ională şi spirituală a copilului prin cele două efecte ale sale: ionizarea şi culoarea.

Instala iile electrice În camera copiilor nu trebuie să existe nici un aparat electric, computer sau televizor, deoarece toate dispozitivele elec‑ tronice emit niveluri nocive ale câmpurilor electromagnetice. Totodată, utilizarea com‑ puterelor, jocurilor electronice şi televizo‑

44

rului duc la separarea de restul membrilor familiei şi alte interac iuni sociale. Locul lor este în camera de zi sau alt spa iu comun, astfel încât timpul petrecut la aceste dispozitive să poată fi supravegheat şi limitat.

Amplasarea patului Ar fi ideal dacă patul ar fi mărginit într‑o parte de un perete şi ar fi într‑o pozi ie prin care copilul să vadă uşa, dar să nu fie aşezat în linie cu aceasta. Patul nu trebuie aşezat cu partea de la picioare îndreptată către uşa de intrare şi nu trebuie aşezat lângă fereastră, permi ând astfel o justă circula ie a energiei.

Pozi ia în care doarme copilul poate influen a felul în care se trezeşte şi cât de adânc doarme. În situa ia în care copilul are probleme cu trezitul, patul trebuie amplasat într‑o pozi ie care‑i permite să doarmă cu capul către est sau sud. Pe de altă parte, dacă are somnul neliniştit, trebuie să doarmă cu capul către nord sau vest.

A se evita paturile suspendate! În acest caz cel mai expus la probleme de sănătate este cel care doarme dedesubt.

Amplasarea biroului de studiu Ideal ar fi ca biroul să fie amplasat astfel încât copilul să poată sta cu spatele în dreptul unui perete stabil, iar cu fa a să poată privi întreaga încăpere. Peretele din spatele său îi va conferi siguran a de care are nevoie, iar partea din fa ă îi va crea un climat de linişte întrucât va putea privi întreaga sa cameră, nefiind luat prin surprindere de musafirii ce pot intra pe u ă. De obicei, părin ii procedează tocmai invers, iar copilul este preocupat de ceea ce se întâmplă în spatele lui şi nu se mai concentrează.

o ctombrie - decembrie 2011

Delimitarea spa iilor Pentru a se crea o delimitare între somn, studiu şi joacă este indicat să împăr i i camera copilului în trei subspa ii. Delimi‑ tarea celor trei se poate face cu ajutorul unor mici paravane şi cu o zugrăvire distinctă a pere ilor din locuin ă.

Muzica O camera nu trebuie să fie prea rigidă şi lipsită de mişcare, deoarece nu este benefică pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. O bună circula ie a energiei pozitive poate fi creată cu ajutorul clopo eilor melodioşi atârna i de mobilă sau de perete.

De asemenea, în încăpere este bine să se audă în timpul zilei muzică în surdină, preferabil clasică. De acum, vei şti cu siguran ă că micu ul tău se simte confortabil, iubit şi, mai ales, că este foarte liniştit...

Alte sugestii Nu evita i să vă asculta i copilul în amenajarea camerei. De regulă acesta poate conştientiza ce anume îi face bine şi va şti cum să ajute la decorarea încăperii în aşa fel încât să se poată sim i în siguran ă; Deoarece dezordinea blochează energia pozitivă, păstra i jucăriile celui mic aranjate într‑o cutie, într‑un dulap sau în locul de joacă special amenajat;

o ctombrie - decembrie 2011

În cazul în care copilul dumneavoastră se îmbolnăveşte frecvent, plasa i în camera acestuia clopo ei de vânt şi produce i cât mai des zgomote cu clopo elul respectiv în toată casa. Sunetul acestora va echilibra energiile din încăperi.

Nu trebuie să existe obiecte ascu ite îndreptate spre locul de odihnă sau de studiu al copilului: col uri de mobilă, flori cu frunze ascu ite, col uri de zid, etc. Dacă nu pot fi evitate, aşeza i în fa a lor copăcei din cristal, cristale, clopo ei, plante; Pentru o sănătate bună şi un somn liniştit plasa i un obiect de hematit deasupra patului sau în mijlocul peretelui de est; Pentru rezultate bune la şcoală aşeza i în nord‑estul camerei copilului o sferă de cristal sau un glob pământesc din cristal; Pune i copilul să îl rotească de trei ori pe zi; Pentru a‑i dezvolta memoria şi a‑i scoate la iveală talentele plasa i în camera copilului cristale naturale sau făcute de mâna omului, obiecte de ceramică, sfere din cristal, sticlă colorată sau transparentă; Arborele din citrin îl ajută pe copil să aibă parte de o bună educa ie, să aibă bune rela ii interpersonale, îi creşte stabilitatea emo ională, iar forma de copac îi asigură o creştere şi o dezvoltare armonioasă; Bate i întotdeauna la uşă dacă este închisă. Şi copiii au nevoie de intimitate!

Dorina CANJA

45

Coltul verde , Familia: Asclepiadacee Aspect: că ărător Expunere: lumină indirectă Udare: medie Cultivare: uşoară

HOYA

Lacrima Maicii Domnului sau Floarea de ceară Speciile din genul Hoya sunt plante că ărătoare, plante tip arbust cu aspect de tufă şi sunt originare din cele mai calde regiuni ale Asiei, Australiei, Indoneziei, unde creşte sub formă de arbust că ărător.

Hoya este verde pe toată durata anului, dezvoltă tulpini lungi, cu frunze cărnoase, rotunde, ovale sau ascu ite în func ie de specie.

Are flori în formă de stea, parfumate, ceroase, lucioase şi foarte atractive, fiind grupate câte 8‑10 sub formă de umbele.

Florile la Hoya sunt deosebit de frumoase, ele fiind de regulă albe, iar staminele lor sunt colorate în nuan e de roşu sau violet. Parfumul discret este o altă calitate a lor. În func ie de temperatura din perioada de înflorire fiecare floare poate sta înflorită între 5 şi 15 zile. După trecerea perioadei de înflorire nu se îndepăr‑ tează pedunculii pentru că pe ei se mai pot forma şi alte flori, în acelaşi sezon sau în cel următor.

Dar pentru a‑i asigura o vegeta ie bună, Hoya are nevoie de umiditate şi temperatură ridicate, semiumbră, pulverizări şi udări regulate cu apă la temperatura mediului, îngrăşăminte diluate numai în perioada de vegeta ie, un pământ permeabil, nisipos, cu un drenaj bun. Se aşează, în special în vase suspendate sau pe suporturi, avându‑se grijă să aibă continuu aceeaşi orientare, pentru a evita căderea florilor.

Lumina şi temperatura Iubeşte lumina, fără de care frunzele cad, iar tulpinile se veştejesc de la vârf către bază.

Planta nu trebuie expusă în soare direct pentru

46

că razele puternice provoacă arsuri. Nu se expune la temperaturi mai mari de 24‑27oC. În documenta iile de specialitate se men ionează un minim de temperatură de 10 grade, iarna, în perioada de repaus. Vara în perioadele de şocuri termice planta trebuie umbrită şi se poate pulveriza cu apă (nu şi dacă este înflorită!)

Udarea Udarea se face moderat şi neapărat în asociere cu temperatura mediului şi cu peri‑ oada de dezvoltare. Primăvara şi vara se poate uda abundent (nu necesită ghivece prea mari), regulat, dar fără a face excese într‑una dintre extreme. Când este foarte cald stropi i‑o în func ie de temperatură şi aşeza i‑o într‑un loc aerisit. Toamna se diminuează udarea iar iarna se administrează apă doar cât să nu se veştejească planta. O temperatură de 10 grade şi udare mult diminuată induce plantei repausul fără de care nu va produce flori în sezonul următor. Udarea se accelerează la momentul când apar creşteri noi (muguri, frunze şi crengu e).

O aten ie deosebită trebuie acordată şi excesului de umezeală deoarece în prezen a acestuia rădăcinile putrezesc, iar frunzele se veştejesc şi se zbârcesc. În asemenea situa ie, planta trebuie transplantată imediat într‑un pământ proaspăt care să lase apa să se scurgă repede.

Aerul Tolerează uscăciunea din aer mai bine decât alte plante. Totuşi, se dezvoltă excelent

o ctombrie - decembrie 2011

la umiditate cuprinsă între 50‑60%. Hoya nu suportă curen ii de aer, iar la schimbarea repetată a locului de amplasare nu va mai înflori.

Reproducere Înmul irea se realizează prin semin e, butaşi şi frunze. Însămân area se efectuează în martie‑aprilie într‑un pământ pe bază de turbă amplasat la umbră şi la o temperatură de 24oC. Imediat ce pot fi manevrate se transferă fiecare într‑un ghiveci mic.

Pentru înmul irea prin butăşire, butaşii se pot preleva în luna iunie, desprinzând prin tăiere o tulpină de 10‑15 cm cu 2‑3 perechi de frunze, imediat sub punctul de inser ie al unei frunze. Se plantează într‑o lădi ă la 24oC. După 6‑8 săptămâni butaşii produc noi vlăstare. Nu necesită simularea unei sere dar trebuie

o ctombrie - decembrie 2011

supravegheată umezeala la nivelul substra‑ tului.

Planta se mai poate reproduce şi prin marcotaj şi anume îndoind şi introducând în pământ ramurile lungi lipsite de flori.

Precau ii În general Hoya este o plantă rezistentă.

Este totuşi posibil ca udarea necorespun‑ zătoare să‑i inducă dereglări fiziologice.

Excesul de apă‑i îngălbeneşte frunzele iar udarea insuficientă‑i induce veştejirea frun‑ zelor sau căderea acestora. Dacă udarea se reglează, planta reac ionează bine şi se redre‑ sează cu pagube minore.

Aten ie la expunerea la soare deoarece pot apărea arsuri! Evita i soarele, dar nu şi lumina!

Gabriela BOTICI

47

(

(

Sanatate

ROŞU ÎN GÂT „Roşu în gât” este una dintre cele mai comune şi mai frecvente afec iuni, care, dacă nu intervenim, lasă urmări asupra organis‑ mului, fie printr‑o simptomatologie prelun‑ gită, fie prin complica ii frecvente (sinuzite, rinite, amigdalite, otite, etc.). „Copilul are roşu în gât” ‑ aceasta este cauza cea mai frecventă de disperare a tinerelor mame, pentru că cele care au deja 2 ‑ 3 copii ştiu că „roşu în gât” nu este o afec iune „de speriat”, ci se poate trata cu remedii simple, naturale, fie preventiv, fie acut, iar în final trece de la sine. Cea mai importantă este profilaxia şi dă rezultate bune aplicată copiilor, persoanelor în vârstă sau celor cu patologie cronică mai complexă.

Chiar administrate în perioada de stare a bolii, remediile scurtează evolu ia bolii. „Roşu în gât” a fost dintotdeauna legat de expunerea la frig. Se caracterizează prin subfebrilită i sau chiar febră, cataruri nazale, cu sau fără tuse (care uneori „nu se mai termină”), uneori cu răguşeală sau dureri intense la înghi ire.

Uneori nu se cunosc cauzele apari iei acestei afec iuni, dar alteori se cunoaşte că se datorează unor factori externi ca de exemplu expunere la curen i de aer rece, consumare de alimente reci, suprasolicitarea vocii, etc. În prezent mul i pacien i folosesc scheme de preven ie în perioada anotimpului rece, utilizând IMUNFLORUL care se găseşte în flacoane de 100 ml. Acesta con ine gemote‑ rapice care poate fi considerat ca o punte de legătură între alopatie şi homeopatie şi 4 ‑ 5 Lactobacili necesari digestiei pentru ob ine‑ rea unei bune imunită i. Se administrează timp de 20 de zile, câte 5 ml, înainte de micul dejun. Copiilor între 1‑3 ani li se adminis‑ trează câte un flacon la 3 luni. Preşcolarilor se administrează 2 flacoane începând cu

48

luna septembrie, spa iate la 3 săptămâni, iar şcolarilor şi adul ilor li se pot administra câte 3 flacoane, spa iate la 3 săptămâni. În cazurile de creştere a temperaturii se recomandă INFLUENZINUM. Acesta cuprinde mai multe tulpini de serovirusuri gripale şi câteva microorganisme ca Haemophylus influenzae şi Streptococcus pneumoniae. Deci este un remediu complex preparat dintr‑o combina ie de virusuri şi bacterii. De multe ori, cei care‑l iau nu mai fac gripe. Se administrează Influenzinum CH‑30, câte 3 granule de două ori/lună (în 1 şi 15 a lunii) sau Influenzinum CH‑9 săptămânal, în sezonul rece. În cazul infec iilor bacteriene, recunos‑ cute prin exudat faringian sau nu, dar observate ca „roşu în gât” sau la compli‑ ca iile acestora, intervenim fericit cu STREP‑ TOCOCCINUM, STAPHYLOCOCCINUM sau PYROGENIUM (dacă sunt punctişoare de puroi). Se administrează în CH‑9 zilnic sau după caz, asociat cu HEPAR SULFUR CH‑7 sau CH‑9 după caz (idem cu Streptococcul ß hemolitic, Enterococcinum, Colibaccilinum, Proteus, etc).

De ani buni ofer pacien ilor ini ial nişte scheme de atac, la primele semne de boală, deci la DEBUT ‑ cu ajutorul cărora boala stagnează şi anume: STICTA PULMO‑ NARIA CH‑9 = 3 gr. dim.; INFLUCID (tablete germane); OSCILOCOCCINUM 200 ‑ alternativ cu Influcid vreo 6 căpăcele/zi; INFLUENZINUM CH‑9 sau CH‑30 la culcare. Se administrează o zi, două, trei... cât e nevoie, până dispar simptomele. „Roşu în gât” se manifestă foarte diferit de la o persoană la alta şi anume uneori foarte pu in roşu în gât poate fi înso it de o febră foarte mare sau doar o oboseală, inapeten ă, adinamie, somnolen ă sau, alteori, deşi copilul nu se plânge de dureri în gât, gâtul

o ctombrie - decembrie 2011

arată congestionat, plin de secre ii. În cazul gâtului congestionat şi cu secre ii vorbim despre o problemă microbiană, depăşind faza virotică şi dacă apare şi o durere la degluti ie, adăugăm la schemă PHYTOLACCA CH‑9 de 3 ori/zi.

Se spune că „roşu în gât” se tratează alopat o săptămână, iar tratat homeopat 7 zile. Este adevărat, dar singura diferen ă este că în tratamentul homeopat intensitatea simptomelor generale şi locale este mai mică, recuperarea este mai rapidă, iar complica iile lipsesc cu desăvârşire!

Dar să nu uităm „piatra pre ioasă” a tratamentului „roşu în gât” şi anume: TONSILOTREN ‑ tablete germane care se administrează conform prospectului. În cazul pacien ilor la care este recomandată amigdalectomia, se administrează 3 tab./zi timp de 7 ‑ 9 săptămâni. În urma tratamen‑ tului se evită opera ia în aproximativ 90% din cazuri. Merită încercat!

De asemenea este important să nu ne lipsească din casă FORMULA 42 care se

o ctombrie - decembrie 2011

administrează la DEBUTUL infec iilor acute ale căilor respiratorii superioare, FORMULA 76 care se administrează celor care au făcut deja gripa, deci ca antigripal şi FORMULA 17 care se administrează preventiv pentru creşterea imunită ii, rezisten ă la infec ii şi în cazul organismelor parazitate, obosite, surmenate fizic sau psihic.

Este foarte important să nu neglija i măsurile de igienă personală, precum spălarea cu apă şi săpun a mâinilor, folosirea batistelor pentru strănut sau tuse, evitarea zonelor aglomerate, expunerea prelungită la frig. Pe lângă igienă o alimenta ie bogată în vitamine, legume, fructe înso ită de odihnă, mişcare, mers pe jos, sport vă vor tonifia organismul şi astfel ve i fii de neînvins în fa a bolii!

Vă reamintesc că remediile le găsi i la Farma Plus, Calea Bucureşti 104. Tel. 0268.329 437.

Dr. Rodica BREBENARU Euroclinica Tino, Avram Iancu 76 Tel.0268.420 979 sau 0368.405 752

49

Farmacia naturii

Secretul iernii uşoare: CĂTINA Cătina este o plantă epoasă, zburlită, agă ată în tufe, pe margini abrupte de drumuri şi de păduri. Semn distinct: fructele mărunte, portocalii, extrem de vizibile şi de vii, mai ales în contrast cu albul imaculat al zăpezii. Cătina este o plantă ce trăieşte şi iarna. Creşte din Carpa i şi până în Himalaya, unde ajunge la altitudini de peste 5000 de metri, fiind una dintre speciile vegetale cele mai rezistente din lume. Este printre pu inele plante medicinale care pot fi culese şi pe vreme de iarnă, fructele sale rezistând pe ramuri fără să‑şi piardă proprietă ile terapeutice, chiar la geruri de ‑40o Celsius, sub zăpezi de peste un metru.

Remediu natural cu numeroase aplica ii terapeutice, ea este în primul rând un incom‑ parabil energizant, ideal pentru fortificarea sistemului imunitar, în acest sezon bântuit de răceli şi de gripe. Nu vă rămâne decât să merge i să o cumpăra i de la pia ă sau, şi mai bine, să o culege i direct din natură, ca să face i astfel şi o cură de oxigen.

Cum preparăm scoar a şi ramurile de cătină Pulberea – se ob ine din scoar a lăsată la uscat vreme de două săptămâni şi apoi măcinată cu râşni a electrică de cafea. Se ob ine astfel un praf gri‑albicios, cu virtu i vindecă‑ toare deosebite, din care se administrează câte o jumătate de linguri ă de patru ori pe zi.

Tinctura – şapte linguri de praf de coajă se pun într‑o sticlă cu 250 ml alcool alimentar de 70‑80 de grade. Se lasă la macerat 15 zile, agitând des, după care se strecoară. Se ia de 3 ori pe zi câte o linguri ă diluată în 100 ml apă.

Extern, se diluează în func ie de toleran ă şi se aplică pe răni, ca cicatrizant.

Decoctul – se ob ine din crengile necojite şi cu eventualele frunze care au rămas. Două mâini de ramuri de cătină, mărun ite în prealabil, se lasă într‑o jumătate de litru de apă de seara până diminea a, când se filtrează.

Maceratul ob inut se pune deoparte, iar ramurile se mărun esc şi se fierb vreme de douăzeci de minute la foc mic, după care se filtrează şi se lasă la răcit. În final, se combină

o ctombrie - decembrie 2011

cele două extracte, ob inându‑se aproximativ trei sferturi de litru de preparat, care se consumă pe parcursul unei zile.

Preparat dezinfectant – se fierbe o mână de ramuri de cătină, tăiate mărunt, în jumătate de litru de o et, la foc mic, vreme de 10 minute, după care se lasă la răcit şi se filtrează.

Ramurile rămase după filtrare se ard complet, iar cenuşa rezultată se combină cu pu in din o etul ob inut anterior, aşa încât să se formeze o pastă, care se aplică pe locurile afectate.

Cum preparăm fructele de cătină Sucul proaspăt se ob ine din fructele de cătină de curând culese, care se spală cu apă rece şi apoi se zdrobesc în mixer sau se trec prin maşina de tocat. Se ob ine un suc gros, porto‑ caliu la culoare, care se consumă în maximum 24 de ore de la preparare. Se iau 2‑3 linguri de patru ori pe zi, de obicei diluat cu suc de mere.

Siropul se prepară amestecând o jumătate de litru de suc cu o jumătate de litru de miere.

51

Farmacia naturii După omogenizare, acest amestec se păstrează într‑o sticlă bine închisă, la frigider, unde rezistă şi câteva luni. Se iau câte patru‑şase linguri pe zi, în cure de lungă durată.

Pulberea de fructe uscate se ob ine prin măcinarea cu râşni a electrică de cafea a fructelor uscate. Se administrează câte o linguri ă, de patru ori pe zi, ca vitaminizant şi remineralizant.

Uleiul de cătină poate fi extras numai cu o aparatură specială. Îl găsim în Plafaruri şi farmacii, ca atare sau condi ionat sub forma unor gelule. Se administrează câte 30 de picături, de trei ori pe zi, în cure de minimum trei săptămâni.

Cătina în uz intern Imunitate scăzută, sensibilitate la infec ii – se va face o cură cu suc de cătină, din care se beau 3 linguri, de patru ori pe zi, diluat cu pu ină apă sau suc de mere. Acest suc are puternice efecte remineralizante şi vitamini‑ zante, ajutând organismul să lupte cu boala.

Mai mult, fructul de cătină are proprietă i antibiotice, combătând direct infec iile bacteriene.

Hepatită acută, hepatită cronică evolutivă, ciroză în faze incipiente – o eficien ă extraor‑ dinară are următorul preparat: un sfert de litru de decoct de ramuri, ob inut după re eta de mai sus, se combină cu o jumătate de pahar (100 ml) de suc proaspăt de fructe de cătină.

Rezultă o licoare foarte pu in plăcută la gust, dar cu efecte antivirale, tonice şi regenerative hepatice extraordinare. Se beau două pahare (aproximativ 400 ml) din acest preparat zilnic, în cure de minimum două luni.

Adjuvant în gripă, bronşită, pneumonie – se iau zilnic 6 linguri de sirop de cătină pe stomacul gol, cu pu ină apă. Este un stimulent imunitar rapid, măreşte rezisten a organismu‑ lui la accesele de febră, grăbeşte vindecarea.

Hemoragii interne – ca prim ajutor, până la tratamentul medical de specialitate, se administrează două linguri e de pulbere de scoar ă de cătină pe stomacul gol, cu pu ină apă. Are efecte astringente şi cicatrizante extrem de puternice.

Pentru copiii rahitici, distrofici, foarte sensibili la boli – se administrează în fiecare zi

52

câte 6 linguri e din amestecul în păr i egale ale sucului de fructe cu decoctul de tulpini de cătină. În ciuda gustului, are efecte reminerali‑ zante şi vitaminizante inegalabile. În medicina populară românească, se mai recomandă băile făcute săptămânal cu decoct de tulpini de cătină.

Bolile splinei – se combină o parte de tinctură de scoar ă de cătină cu trei păr i de suc de fructe de cătină. Se ob ine un preparat slab alcoolizat, din care se ia câte o lingură de patru ori pe zi, în cure de minimum 60 de zile.

Sterilitate masculină şi feminină, îmbătrâ‑ nire prematură – se face o cură cu ulei de cătină, din care se iau câte 30 de picături, de două ori pe zi. Este un foarte puternic vitaminizant E (vitamina tinere ii şi fertilită ii) şi relansează activitatea hormonală, atât la femei, cât şi la bărba i.

Depresie, anxietate – se face un tratament cu extract complet de cătină, ob inut prin combinarea în propor ie 2:1 a sucului de cătină cu decoctul de cătină. Acest preparat este bogat printre altele în serotonină – un neurotransmi ător care induce o stare de calm, de curaj şi de optimism.

Adjuvant în dermatoze diverse – se face o cură de patru‑şase săptămâni cu ulei de cătină, care stimulează puternic procesele trofice de la nivelul pielii. Se iau câte 30‑50 de picături de ulei de cătină de două ori pe zi.

Diaree, dizenterie – ca remediu de urgen ă, se iau 1‑3 linguri e de pulbere de scoar ă de cătină. Pe termen lung, rezultate foarte bune se ob in prin tratamentul cu decoct de ramuri, din care se beau 3 căni pe zi. Are puternice efecte astringente şi antibiotice (neutralizează bacteriile din intestin), fiind util şi în tratarea enteritelor, colitelor, precum şi a cistitelor hemoragice. www.formula‑as.ro

o ctombrie - decembrie 2011

Psihologie

Eseu despre Prostie De ce oare încerc o rezisten ă, sau chiar un fel de jenă în a scrie despre Prostie? Poate de teamă că o cercetare amănun ită a subiectului în cauză m‑ar duce la constatări neplăcute, cum ar fi bunăoară universalitatea ei? Poate din teama de a nu trebui să‑mi descopăr pro‑ priile limite, dincolo de care începe împără ia informă, dar greu acceptabilă, a Prostiei personale? Îmi este foarte greu să găsesc un punct de sprijin în demersul meu despre Prostie şi aceasta deoarece domeniul ei este unul vast dar neorganizat, nestructurat şi greu de surprins. Atunci când spunem că X este de‑o prostie „desăvârşită“ vorbim fără să vrem la modul poetic despre ceva foarte prozaic: prostia nu este rodul unei dezvoltări perso‑ nale, al unei auto‑perfec ionări care să vizeze desăvârşirea...

O scurtă incursiune în depozitul multimi‑ lenar al în elepciunii populare ne spune că: Prostia se plăteşte şi pre ul ei e mare!

Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia!

Ce bine că prostia nu doare, pentru că lumea ar fi plină de gemete!

Prima aser iune este una extrem de interesantă, deoarece ea ne atrage aten ia asupra consecin elor practice importante ce rezultă din greşelile, erorile sau proastele decizii pe care le luăm uneori. Este o defini ie a Prostiei bazată mai mult pe efect, care ne aminteşte de o altă cugetare populară: „Dă‑mi, Doamne, mintea cea de pe urmă a românului!”, ceea ce ar vrea să sugereze faptul că există un câştig final din experien a negativă a prostiilor noastre, un fel de iluminare tardivă, ca în actele de creativitate. Aceasta ne duce cu gândul la faptul că decizia cea bună şi în eleaptă nu apare dintr‑odată în mintea omului, ci după ce el experimentează o multitudine de solu ii intermediare, multe greşite, adică proaste.

Câştigul final are astfel un „adaos comercial” ridicat, pentru că el include suferin ă, iluzie, amăgire, credulitate... „Doamne, cât de naivi am fost!”, exclama cândva poeta Ana

o ctombrie - decembrie 2011

Blandiana, remarcând cu amărăciune că, după Re‑ volu ia din 1989, speran‑ ele de mai bine ale unui întreg popor au fost ne‑ realiste, amăgitoare. Schimbarea spre orizontul de valori al culturii vestice nu se putea naşte din senin sau din nimic şi deci „mintea de pe urmă” este un câştig amar, un „za ” de în e‑ lepciune ce se decantează din experien e de via ă neplăcute.

Al doilea proverb este bazat pe o analogie, a câinelui care moare de drum lung şi ‑ probabil ‑ inutil şi a prostului care este prea mult preocupat de al ii, uitând să‑şi vadă de interesele proprii, adică a aceluia care „se amestecă acolo unde nu‑i fierbe oala” sau „plânge la mormânt străin”. Este o defini ie un pic cam cinic‑pragmatică a Prostiei, căci aici deştept este considerat doar cel care‑şi vede de‑ ale lui, care este organizat şi eficient, în detrimentul aten iei sau a grijii pentru semenii săi. Profesorii, psihologii, medicii sau preo ii ar putea apărea ca reprezentan ii tipici ai acestei forme speciale de Prostie numită grija altuia, comprehensiune sau în elegere. Personal nu m‑aş sim i deloc jignit să fiu considerat un prost de acest tip, căci ce rost mai are să trăieşti dacă nu împar i şi nu dăruieşti nimănui nimic?

Cât despre faptul că este indoloră (nu doare), faptul mi se pare mai degrabă unul nostim, căci Prostia este în acelaşi timp şi incoloră, insipidă, amorfă, prozaică, comună şi tocmai de aceea greu detectabilă. Fiind o prezen ă ubicuă, ea ar putea fi considerată ca un fel de canava universală a vie ii. De unde şi dificultatea definirii ei, fără un referen ial clar prostia fiind asimilată... tufei de Vene ia; cineva este prost bâtă, prost ca noaptea, ca vaca (sau ca boul, după caz!). Atribuim astfel lucrurilor, fenomenelor sau regnului animal ceva ce pare a fi ceva foarte specific uman, căci Prostia nu se poate defini decât prin opozi ie la ceva foarte valoros: inteligen a, ra iunea, ştiin a sau experien a de excep ie. De ce să nu recunoaş‑

53

Psihologie tem că nu putem face procesul tufei de Vene ia, al nop ii, bâtei sau al vacii, într‑o problemă care ne priveşte strict pe noi, oamenii! Ori, pentru a clarifica problema Prostiei, să precizăm că aceasta implică o opera ie dublă: o compara ie, deoarece eşti considerat prost prin compara ie cu unul mai deştept sau prin analiza a ceea ce ai anticipat mental şi a ceea ce s‑a întâmplat în plan real; o evaluare, Prostia însemnând automat polul non‑valorii, al degradării, al injuriei, al erorii sau al falsită ii.

Printr‑un subtil artificiu de logică, criticul Matei Călinescu (Via a şi opiniile lui Zaharias Lichter) afirma rolul benefic al Prostiei în lume, în măsura în care omul de geniu se află cantonat cu mintea undeva la limitele înalte ale negânditului, fiind de datoria omului comun, mai pu in dotat (adică mai prost) să aducă cu picioarele pe pământ şi să materializeze adevărurile deştep ilor... Este un oarecare adevăr aici, dar opozi ia instituită de autor nu mai este între inteligen ă şi prostie, ci între dotarea intelectuală de excep ie şi dotarea mediocră sau submediocră, cea care ar duce practic lumea înainte.

Examenul de fa ă ridică şi o altă problemă: este Prostia vinovată sau nu? Eu cred că da, pentru că neasumată şi neconvertită în culpă ea nu poate fi nici măcar sesizată, câştigul ei final („mintea ce de pe urmă”) devenind şi mai îndoielnic. Aşadar, este o prostie să acuzi de prostie noaptea, vaca sau tufa (fie ea şi de Vene ia) pentru că Prostia face parte din notele distinctive ale fiin ei umane. Dar şi aşa este tot o prostie să judeci prostul prin opozi ie la cel dotat cu inteligen ă, ra iune sau înaltă creativitate. Eu cred că Prostia adevărată este una mai degrabă de ordin etic, căci ea presu‑ pune asumarea sau neasumarea propriilor limite: prostul nu e prost destul dacă nu e şi fudul; se umflă în pene ca gâsca etc. În acest sens referen ialul cel mai potrivit pentru a judeca Prostia este, prin opozi ie, în elepciunea şi nu inteligen a. Astfel, Socrate era în elept pentru că avea un ascu it spirit critic, el punând mereu la îndoială ceea ce altora li se părea de la sine în eles, după cum nu se dădea în lături să se pună şi pe sine însuşi la îndoială.

54

El ştia că Adevărul nu este monopolul unui singur om, pentru că virtual el se află în fiecare dintre oameni. Ca să‑l sco i la iveală trebuie doar să îl „moşeşti”, adică să‑l pui în discu ie, pentru că numai din ciocnirea ideilor produse de mai multe capete acesta se poate naşte.

Dialectica lui Socrate este o invita ie la discu ie, dublată de bună credin ă şi de mult spirit critic şi autocritic. În acest sens, Prostia este opusul puterii fundamentale a min ii umane, aceea de a face lumină, sco ând adevărul din marea noapte a ignoran ei. Prin ra iune, credea Socrate, oamenii s‑ar putea asemăna cu zeii...

Dacă legăm Prostia de acest referen ial care este ignoran a, însemnă că automat o legăm şi de Educa ie: Prostia nu doare (ce boală periculoasă ar putea fi, mai rea şi decât cancerul!), dar la urma urmei ea este tratabilă!

Antidotul său este cultivarea min ii, şi aici cred că este potrivit de amintit un proverb englezesc: if you think education is expensive, try ignorance!, care ne atrage din nou aten ia asupra pre ului uriaş al Prostiei, adică al min ii neinstruite. În gamă minoră, Prostia mai înseamnă şi gafă („am făcut‑o de oaie!”; „am dat‑o‑n bară!”; „m‑a luat gura pe dinainte”; „gura bate fundul” etc.) sau decizii proaste. Ce sursă de umor suculent este Dănilă Prepeleac al lui Ion Creangă, cel care face tot mereu tranzac ii în pierdere: el vinde boul pe‑o căru ă, căru a pe‑o capră, capra pe‑o gâscă ş.a.m.d. Dar ce frumos şi ce româneşte îi vine lui mintea cea de pe urmă! Apropo, să aibă oare dreptate Constantin Noica atunci când vorbeşte de Sentimentul românesc al Fiin ei?

Pentru că atunci cu regret constatăm că ar trebui să se descrie ‑ prin simetrie ‑ şi un Sentiment românesc al Prostiei, care ne‑ar ajuta să în elegem câteva dintre marile erori de decizie ale istoriei noastre na ionale. Punctul de start al acestui eseu ar putea fi atât de în eleptul proverb românesc Deşteptul înva ă din experien a altuia, prostul nici măcar din experien a proprie! Poate că cineva dintre cei ce acum apar ine genera iei tinere va încerca o asemenea abordare, dar numai după ce nu îi va mai fi atât de teamă de ... Prostia proprie!

Psiholog Aurel Ion CLINCIU

o ctombrie - decembrie 2011

Paşi mari pentru un copil mic Conceperea unui copil reprezintă, în general, pentru un cuplu o experien ă încân‑ tătoare, una dintre cele mai semnificative pe care o fiin ă umană le poate trăi. În acel moment se naşte o adevărată familie, iar cei doi adul i nu mai sunt considera i un simplu cuplu de persoane care se iubesc, ci sunt candida i la statutul de părin i. Copilul se naşte, creşte, şi ajutat de cei din jurul lui face primii paşi „în lume”. În scurt timp, educa ia primită în familie trebuie completată în institu iile învă ământului preşcolar şi şcolar.

Personalitatea copilului este hotărâtă de condi iile de mediu socio‑cultural. Copilul devine om social numai prin educa ie. Astfel îşi însuşeşte limbajul social, cultura generală şi comportamentul moral‑civic, îşi formează concep ia despre lume, îşi dezvoltă poten ialul creator şi se pregăteşte pentru integrarea socio‑ profesională. To i factorii educa ionali impli‑ ca i – părin i, cadre didactice – trebuie să cunoască temeinic personalitatea copilului, gradul său de educabilitate şi, pe această bază, să structureze întregul proiect al educa iei.

Tactul pedagogic al educatoarei, căldura şi modul de abordare ‑ atent şi atractiv, educa ia primită în familie, raporturile de comunicare dintre părin i, dintre aceştia şi copii sunt menite să‑i sprijine în această etapă. Grupa pregătitoare pentru şcoală reprezintă în via a preşcolarului o etapă de tranzi ie cărora părin ii şi cadrele didactice trebuie să le acorde aten ia cuvenită.

Pregătirea adaptării copilului la mediul şcolar necesită formarea unor reprezentări corecte despre şcoală ca institu ie şi despre mediul educa ional. Dacă în familie copilul solicită mai mult adul ii, în grădini ă/şcoală el este mai mult solicitat prin programul zilnic şi prin prezen a cadrului didactic care‑l antre‑ nează în situa ii şi activită i diferite. Realizarea acestei concordan e dintre social şi psihologic este posibilă numai prin interven ia media‑ toare şi modelatoare a factorului pedagogic, a procesului instructiv‑educativ.

Pregătirea pentru şcoală nu înseamnă numai a le oferi copiilor cele necesare sau a le

o ctombrie - decembrie 2011

favoriza frecventarea institu iilor preşcolare.

Debutul şcolar poate fi considerat oportun atunci când copilul este „pregătit” atât sub aspect cognitiv, cât şi socio‑afectiv. Accentuez aspectul socio‑afectiv pornind de la ideea că un copil care are un bagaj de cunoştin e mai pu in solid şi care e maturizat socio‑afectiv va păşi în clasa I cu mai multe şanse decât un alt copil care a acumulat multe informa ii, dar prezintă imaturizare socială. În acest ultim caz, copilul e dependent de interven ia şi ajutorul educa‑ torului, integrarea lui în colectiv se va face lent sau va fi marcată de dificultă i, iar rezultatele sale la învă ătură vor fi adesea sub limitele posibilită ii lui reale.

Debutul şcolar este considerabil influen at, pozitiv sau negativ, în func ie de imaginea pe care preşcolarul o are despre viitoarea activi‑ tate şcolară. Adaptarea presupune, de fapt, o împletire a influen elor din familie, grădini ă şi şcoală. Cea care are un rol deosebit de im‑ portant este grădini a, care, interpusă între familie şi şcoală, contribuie la atenuarea „şocului şcolarizării” prin socializarea copilu‑ lui. Declanşând un proces de adaptare la un mediu şi un sistem de solicitări foarte diferit ca structură, climat, func ionare de cel din familie şi grădini ă, şcoala îşi exercită calitatea ei for‑ matoare asupra evolu iei psihice a copilului.

Prof. înv. primar DICU Mariana

55

Hapuri ardelene PE LAPOVIŢĂ DESPRE CANICULĂ – în

dialog

cu

Mă întâlnesc, cu totul întâmplător, anume în furnicarul din pia a „Dacia”, cu simpaticul poştaş, care acoperă zilnic, cu paşi grăbi i, arealul în care e situat şi do‑ miciliul meu. Omul nu doreşte publicitate, aşa că îi fac pe voie – nu‑l nominalizez.

Afară e vremuială de toamnă târzie – să nu sco i pe caldarâm nici poştaş, nici gazetar, dar‑mi‑te un câine de pripas. Ne tragem într‑un col de hală, la taclale.

– Dragul meu poştaş fără identitate, iată că î i pun o întrebare banală: în lungile şi anostele drume ii cotidiene, cu geanta doldora de scrisori – şi rar de tot cu parale – ce anume preferi matale – zile istovitoare de caniculă sau lapovi ă cu fleşcăraie?

Poştaşul stă în dilemă, cugetă îndelulg, ca să nu rostescă vreo neghiobie înrudită cu întrebarea gazetarului.

– Amice condeier, ambele stări atmosfe‑ rice evocate au marile lor neajunsuri: canicula îl epuizează la drum pe poştaş, îl cofleşeşte, îl stoarce de vlagă; lapovi a îl înmoaie, la propriu şi la figurat, dar îl sileşte să iu ească pasul, de unde se iscă apoi năduşeala, tusea şi guturaiul. Eu gândesc că timpul ideal pentru drume ul de cale lungă se află undeva între caniculă şi lapovi ă. Dar ceea ce am observat eu, legat de vreme, e că indiferent cum rânduieşte milostivul Dumnezeu mersul vremii, niciodată n‑o să facă pe plac la to i muritorii. Şi cu atât mai pu in va intra în voia tuturor Sfântul Prooroc Ilie Testviteanul, cel care mânuieşte, acolo sus, în slava cerului, fie stropitoarea cerească, fie amnarul fulgerelor văratice, fie lămpaşul aducător de zile senine.

– Vorbe mari şi adânci rosteşti, amice poştaş. Poate te slujeşti şi de ceva pilde, ca să putem pătrunde tâlcurile vorbelor.

– Atunci să mă întorc la mizerabila de caniculă, care ne‑a canonit trei luni din vară,

o ctombrie - decembrie 2011

un

poştaş

ne‑a uscat, ne‑a stafidit, dimpreună cu năpăstuitul Pământ. Îmi reamintesc cu jale că la mai toate gazdele mele de pe rută, subiectul scurtelor dialoguri era mereu şi mereu... nevoia acută de apă. Orăcăia omenirea a apă, ca broscăraiu în păpuriş.

Unde intram eram întâmpinat cu invariabila interoga ie: „Când ne aduci, poştaşule, ploaie, să stingă setea omului, a necuvân‑ tătoarelor, a pământului uscat ciolan?” „Ne coacem, ca pe Venus, omule!” – mi‑a strigat, într‑o zi cu fierbin eli, o distinsă şi năduşită doamnă profesoară... „Oho‑ho, mai avem, coni ă, până la plus... 40 grade, ca pe «Luceafărul» poetului. Cum am mai spus‑o şi cu alt prilej, când creştinul de pe Terra face 40 de grade, aducem doctorul. Când bate spre 41‑42 grade, vine, la sigur, taica popa cu cădelni a”. Pe zilele de foc canicular, salutam gazdele cu: „Săru' mâna, domni ă şi ploaie ca la potop!”

– Muşcă‑ i limba, cobe! – mi‑a strigat o domni ă zgomotoasă. Eu mai vreau cani‑ culă, cu 34 de grade, barem trei zile.

– Au, Doamne! Omenirea toată cere apă, apă multă şi deasă... şi matale‑i dai cu... canicula?!

– Să vină şi apele, poştaşule, să toarne ca la potop. Dar... după ce mi se vor usca... covoarele persane, la soare. Că le‑am spălat lună!Uite‑le întinse pe sârme. Am nevoie, omule, de pe pu in trei zile de arşi ă!

Unde‑au mers trei luni de caniculă, mai încap trei zile! Că doar n‑o fi foc!

– Dinspre Codlea se ridică nori întuneca i, coni ă – am rostit zâmbind.

– Ehei, milostivul Tată ceresc n‑o să‑l lase pe Sfântul Ilie să‑mi pună persanele la murat! O să gonească norii pe alte tărâmuri cu păcătoşi. Noi, braşovenii cu persane la uscat, ne‑am rugat fierbinte pentru trei zile cu uscăciune şi soare! Ne‑am rugat cu

57

Hapuri ardelene evlavie şi pocăin ă. Şi cine se închină creştineşte, cu lacrimi, iertare şi soare dogorâtor dobândeşte...

Ne mai mişcăm printre tarabe, să ne dezmor im picioarele şi‑apoi reînnodăm, în zi cu lapovi ă, dialogul despre trecuta caniculă.

– Cazurile astea, poştaşule, de‑a cere bunului Dumnezeu altceva decât e nevoie, sunt... rarisime, nu merită să ne pierdem

58

vremea cu ele.

– Da şi nu prea, condeierule. Caut să‑ i evoc un alt caz din bogata mea colec ie, care‑i şi de râsul, dar şi de plânsul lumii.

Adresa de pe strada „Traian” nu i‑o dau, ca să nu stârnesc patimi la adresant... Ajung la poarta cu pricina şi aud în curte vânzoleală şi larmă, ca la iarmaroc. Intru, ca să las plicurile şi să desluşesc pricinile limbari ei colective. Săru'mânuşi ele domni e şi...

o ctombrie - decembrie 2011

Atotputernicul din ceruri să vă miruiască, să vă fericească, chiar în sfânta zi de azi, cu o ploaie lungă şi în averse, ca... potoapele de pe îndepărtatele vremuri ale lui tata Noe! „Au, Doamne” ‑ s‑a aprins, în vâlvătăi, muierişagul din curte şi, cu deosebire, durdulia găzdoaie! S‑a pro ăpit în fa a mea, cu palmele‑nfipte în şolduri şi ipa ca de opăreală: – Doamne, de te‑ar auzi fata mamii, Lăcrămioara, invocând ploaia, te‑ar scoate pe poartă, cu alai! Ai noroc, poştaşule, că fata mamii e‑n odaie, probează rochia de mireasă. Că poimâine, sâmbătă, are cununia Lăcrămioara mamii! Şi matale, poştaşule, negru‑n‑ceru‑gurii, ai vrea să îneci nunta în potop?

– Păi nunta‑i nuntă, ploaia‑i ploaie. Ce‑ are una cu alta?

– Vorbeşti fără să cuge i, poştaşule!

Sâmbătă, la ora 9 fix, pornim alaiul. În clacsoneală de 14 limuzine. În frunte mireasa, în Mercedesul alb, înzorzonat ca o uriaşă sorcovă pe ro i... Ajunşi pe Şirul Iorga, ceata cu însură ei şi cu nuntaşi va intra în parcul Titulescu şi va pune stăpânire pe un col de gazon, rămas vacant de la alte mirese intrate la sfânta cununie şi‑o să ne fotografiem şi‑o să ne giugiulim în public, bărba ii o să mai tragă la măsea din licoarea „Napoleonului”, ca să intre apoi în Sfânta Biserică, gata matoli i!... Şi dumneata, poştaşule‑piază‑rea, ne... urezi ploaie şi zloată, ca la potop?!

– Omenirea cere ploaie, distinsă soacră mică, nu numai eu.

– Las‑o‑n călcătura ei de omenire! Că omenirea n‑are, pe moment, fată de măritat, ca mine!... Şi mai apoi, din Sfânta Biserică, până‑n Pia a Sfatului – la restaurantul cu masa, dansul şi darurile în lei şi euro – în chiote din bătrâni – „Uiu‑iu, mireasă‑iu! ‑ N‑are alta Braşovu!...” Şi matale, poştaşule, cu cobitul! Cu ploaia, cu mocirleala! Şi cu parapleie negre la nuntaşi! Şi cu trena şi cu pantofiorii albi ai miresii târâte‑n fleşcăraiul de pe Republicii!... Au, Doamne, îmi vin pe limbă vorbe atât de aspre, încât îmi este

o ctombrie - decembrie 2011

teamă să le rostesc. Uite, eu şi cu suratele mele ne rugăm Domnului, cu milostenie, pentru încă două‑trei zile de caniculă, până ce Lăcrămioara lui mama o să schimbe rochia de mireasă neprihănită, cu cea de nevestică dornică de umblat la cele lumeşti... Şi să mai ştii, poştaşule, că‑n cazul când milostivul Dumnezeu nu ne va asculta rugăciunile pentru vreme cu soare, matale vei purta vina, fiindcă ai cobit a ploaie...

Cum toate poveştile au şi un sfârşit, cău‑ tăm şi noi punctul de trebuin ă la istorioara deşirată aici, în paginile „Poştalionului”, spre hazul multora, sau spre necazul altora.

De la poştaş am cules şi alte pilde, înrudite cu cele evocate, dar nu înnegrim hârtia, chiar cu toate, fiindcă de la poveştile prea lăbăr‑ ate, cititorilor li se‑apleacă. Am re inut de la amicul poştaş povestea unui tătic iubitor, care zărind norii întuneca i dinspre Codlea, se da de ceasul mor ii, fiindcă fătuca dânsului, aflată la prăjit pe Litoral, n‑ar mai avea timp suficient pentru bronzatul la modă... În vecini, gospodarul şi‑a dat jos coperişul de pe casă, ca să‑şi pună iglă colorată : „ Dac‑ar da ploaie ‑ şi tânguie omul ‑ ar fi prăpădul de pe lume !” Un braşovean pleaca‑n „ Bărăgan”, la părin i, să‑i ajute la adâncitul fântânii, care a secat.

Altul , cu alt necaz din pricina caniculei, altul cu bucurie imensă că se înnorează a ploaie...Ce mai încoace‑n colo ! Câte case, câte adrese, atâtea dorin e... Şi‑n timpul acesta, dragul meu poştaş, Tatăl Ceresc – cum ziceam – în ciuda Atot‑ puterniciei sale, vorbeşte cu Ilie Testviteanul, descumpănit: „Ce ne facem, Iliu ă, cu păcătoşii ăştia de pământeni, de la umbră de Carpa i? Îi coacem cu încă o repriză de caniculă sau îi înecăm în lapovi ă şi furtuni?” „Eu, Doamne, nu ştiu ce‑i de făcut cu ei!

Aştept poruncă de la Tine.”

– Pune pe ei, Iliu ă, nu stropitoarea, ci furtunile cu tunete şi vâlvătăi! Să‑i spele de păcate, răută i şi egoisme...

Atila SOCACIU

59

)

Stiati ca... , , ...o albină lucrătoare produce în medie 1/12 linguri e de miere în întreaga sa via ă? ...utilizarea mierii şi a altor produse apicole în scopuri terapeutice poartă numele de apiterapie? ...mierea este perfect igienică, antiseptică şi un antibiotic de excep ie? Orice microb, inclusiv agentul patogen al ciumei bubonice, care în Evul Mediu a distrus oraşe întregi, dacă stă în miere, este ucis. ...atunci când albinele găsesc în stupul lor un şoarece sau orice alt intrus ori murdărie pe care nu o pot transporta în afara stupului, îl îmbălsămează cu ajutorul unei substan e numite propolis, pentru a preveni producerea de bacterii şi îmbolnăvirea albinelor din stup? ...albinele produc propolis? Mai întâi colectează răşina de la diverse plante şi copaci cu ajutorul maxilarului inferior, apoi produc propolisul amestecând saliva lor cu răşina colectată. Propolisul este transportat la stup în nişte săcule i speciali care se află localiza i pe picioarele lor. ...când Alexandru cel Mare a murit, corpul său a fost dus înapoi în Grecia îmbălsămat într‑un sicriu de aur umplut cu miere şi propolis? ...un singur stup poate adăposti până la 80.000 de albine dintre care o matcă, câteva sute de trântori, iar restul albine lucrătoare? ...durata de via ă a reginei este de 50‑60 de ori mai mare decât a albinei lucrătoare? ...pentru a ob ine un kilogram de miere, albinele colectează nectarul din aproximativ 2 milioane de flori de salcâm? ...o albină poate să viziteze 24 de flori într‑un singur minut?

...albinele pot comunica între ele în trei moduri: cu ajutorul antenelor, prin miros, dar şi prin „dans”? Astfel, dansul în cerc înseamnă că hrana se află la o distan ă mai mică de 100 m fa ă de stup, în timp ce dansul în formă de opt arată direc ia, dar şi faptul că hrana este la o distan ă mai mare de 100 m. ...albinele nu pot vedea culoarea roşie, dar văd razele ultraviolete, invizibile ochilor noştri? ...în anii ’80, un parazit adus din Asia a decimat popula iile de albine europene?

Acest parazit, un acarian denumit Varroa destructor, este extrem de rezistent şi este considerat cel mai mare pericol pentru popula iile de albine, iar infestarea unei colonii duce, în majoritatea cazurilor, la moartea acesteia. ...putem întâlni una dintre cele aproxi‑ mativ 20.000 specii de albine cunoscute până în prezent oriunde pe glob, mai pu in în Antarctica? ...cristalizarea (zaharisirea) mierii este un proces natural care depinde de raportul glucoză/zaharoză din compozi ia mierii şi este favorizată de prezen a polenului?

Cristalizarea se produce la o temperatură cuprinsă între 14‑21 grade C. În mierea cristalizată se conservă toate proprietă ile nutritive, dietetice şi terapeutice ale acesteia. ...ochiul albinelor percepe un număr mult mai mare de imagini pe secundă decât omul (cam de 15 ori)? Timpul are o altă dimensiune pentru albine, iar obiectele în mişcare pentru noi, pentru ele sunt inte fixe, uşor de nimerit. ...cea mai mică albină este cea pitică – Trigona minima – cu lungimea de circa 2,1 mm? Cea mai mare albină din lume este Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm.

61

(

^ Doua maini dibace

Sfaturi de frumuseţe de la Bunica Sigur că ai auzit aceste sfaturi mai demult şi le‑ai considerat învechite, dar analizându‑le nu po i decât să observi adevărul din ele.

Iată câteva sfaturi de frumuse e de la bunica, de la mama, peste care nu trebuie să treci:

1.

Dormi pe o pernă de satin! Nu ne plăcea materialul alunecos pe care ne sugera mama să dormim, însă specialiştii spun că somnul pe o pernă fină î i face părul frumos prevenind mătuirea , încurcarea şi electrizarea acestuia.

Somnul pe o pernă de satin mai este benefic şi împotriva ridurilor, comparativ cu perna de bumbac care are o textură aspră.

2.

Stai dreaptă! De câte ori nu ai primit câte o palmă pe spate deoarece stăteai cocoşată. Dacă ai ascultat‑o la acea vreme astăzi eşti fericita de inătoare a unei atitudini elegante care dă bine în orice situa ie.

Dacă încă mai ai astfel de tendin e, nu e târziu să începi azi un set de exerci ii cu căr i pe cap.

3.

Nu te culca machiată! Nu ne trebuie mult să ne dăm seama câtă dreptate avea, mai ales pe măsură ce vedem că timpul îşi lasă amprenta asupra tenului nostru.

Pielea are nevoie de aer pe timpul nop ii, iar dacă nu o laşi să respire s‑ar putea să ai probleme frecvente cu acneea. Demachiajul de diminea ă fără unul de seară poate fi la fel de dăunător ca o seară scăldată în alcool, cu ochii roşii şi tenul obosit.

4.

Culcă-te devreme, nu mai sta până târziu! Cât ne‑am dori să ne întoarcem la copilăria în care eram obligate să ne culcăm

64

la prânz, deşi nu vroiam. Astăzi, în timpul orelor de lucru am fi în stare şi să cerem un pat să ne putem odihni la birou după masă înainte, de o altă jumătate de zi stresantă.

Somnul de frumuse e nu este doar o sintagmă, este timpul în care se eliberează un hormon care ajută la regenerarea organismului şi a pielii.

5.

Spală-ţi pielea cu mălai! Re etele şi măştile de frumuse e cu ingrediente naturale sunt solu ia cea mai bună pentru un ten energic şi plin de via ă. Dacă nu ai ignorat aceste sfaturi astăzi eşti fericita de inătoare a unei fe e luminoase.

6.

Peferaţi cafeaua cu cofeină! Reglează tensiunea arterială şi ajută la slăbit.

Studii recente realizate în SUA au spulberat prejudecata că hipertensiunea e provocată de cofeină. Din contra: 4 căni de cafea cofeinizată pe zi scad tensiunea, datorită oxidan ilor pe care îi con in şi împiedică formarea excesului de grăsimi. Avertismentul este invers: cafeaua fără cofeină, băută în exces, produce colesterol.

7.

Aplicaţi uleiul de masaj pe pielea umedă! Apa şi grăsimea formează o emulsie care e absorbită mai bine de epidermă. În concluzie, nu vă usca i complet după duş!

8.

Dormiţi cu mănuşi! Aplica i pe mâini mai întâi o cremă grasă, apoi pune i‑vă o pereche de mănuşi din bumbac şi păstra i‑le peste noapte. Ve i avea o piele de catifea.

9.

Pielea de pe talpa piciorului se înmoaie cu sare. Pune i pe flacăra mică şase linguri de untdelemn şi 2 linguri e sare grunjoasă, până ce ob ine i un terci omogen. Lăsa i‑l să se răcească, apoi freca i‑vă cu el pe talpa picioarelor.

o ctombrie - decembrie 2011

10.

Obrazul subţire cu portocală se ţine!

Un şervet înmuiat în apă caldă, amestecată cu două picături de ulei esen ial de portocale, face minuni. Aplica i‑l pe fa ă ca o compresă. Le este de folos şi bărba ilor.

11.

Reţetă pentru buze fine şi dulci: amesteca i pu ină miere de albine cu o bucă ică de unt, până ce ob ine i o cremă

o ctombrie - decembrie 2011

omogenă. Aplica i‑o pe buze şi lăsa i‑o să ac ioneze cât mai mult. Le înmoaie şi le revitalizează.

12.

Cuperoza poate fi combătută cu 200 ml de apă, în care s‑a fiert o salată tocată sau cu comprese căldu e de ceai de tei, aplicate seara şi diminea a.

Marinela PETRIŞOR

65

Cumpără Č™i citeČ™te revistele 2,49 lei

ia

NUMAI

și cum

tă ai citi Cea m

49

2

PreČ›: 7,99 lei

lei

Nr. 11/20

11

O revi

u

tor: Ma

Di

2,49 lei

stă p

7jcUiUR^ Xj X^dXdaViU

– din 13 oct.

Brăesc riana

fonda rector

7,99 lei

l ia ec sp

Român ă din

revist părată

entru

oamen

i harn

ici! N r. 10

/201

IDEI P ANIMAL

CASÄ‚,

E

Direct

GRÄ‚D

or fo ndat

INÄ‚ Č˜

or: M arian

105

I APAR

a Brăe

°XVXVd! XV[ZV 8d#

te reĹŁe rsare e aniv

1 PreČ› : 2.

49 lei

ENTRU

scu

TAME N

T

t Dint la 38 der-o joacă, am ajuns iepuri TRADIČšI

I

p. 13

Zacuscă

de sm

ochine

Reporta

Bomb

j

ene

PRAC CI LA NOTI I ACAS Ä‚

Pește la

cuptor

ă gura ap ĂŽĹŁi lasă cu brânzănul Eiffel • Tartă uri • Tur Č™i strug ră „Opera“ că • Prăjitu e cu unt Č™i nu leĹŁ • Cornu

2,99 lei

indd

2,99 lei2

,YTX

LWP ƒ

2]ÛO

TYT

Nr. 10 (72

/S t 1SFĹŻ MFJ

tema lunii:

lei

Rețete 75 de la prieten de pretutindei ni rețete

Tort cu struguri

Pâ in ea ,

Râs u l: t e ra p ie ală u n ive rs

care e pentru ➢ 7 motiv i p. 38 te ĂŽngraČ™ pre r rebări des ➢ 10 ĂŽnt varea legumelo conser care trădează ne ➢ 5 semncinos p. 62 un mi

o mi că ist a fie că rui ori e po po r

Ar ta cu lin

ar ă lea gă pri ete nii so lid e

p. 46

Pr ob ea ză

și tu un de se rt ine dit !

F t TJIPMPHJ BQJJ t 1 B t 5FS TUB B *** QJJ t 7ÉS UBćJF t $P t "MJNFO

Ardei umpluți cu vinete

t INTEGRAME PLUS t SUDOKU t REBUS 38 rețete!

p. 82 p. 08 p. 42

contra răc Alimente

elii

Îngrijește-ți

atent dan

tura!

CU DRAG

EMBRIE 2011

/ PreĹŁ 2,49

Ai monturi?

Hai la orto

ped!

Coperta

1,99 lei

LIE , ĂŽN FAMI lei

Nr. 10 / 2011

1.indd 1

SI M ON A BÄ‚ LÄ‚ NE SC

U de sp re mâ nc ar ea să nă toa să

M â n c ă ru d e la ri si de pe noi ste h ota re

2,99 lei

1, Nu 99 m RO ai N

NR. 11 /NOI

87 careuri Sudoku

u

a Brăesc

rian or: Ma

fondat Director

PLUS: Poezii pe

1 2 7 9 8 4 3 5 6

: ntru pitici

r iepuraČ™ilo • Imnul area • Vrăjito • Frica eii • Č˜oric

ĹŁi

Cei trei fra ĂŽmpăraĹŁi ă dup Adaptare rescu Petre Ispi

Č˜i

3,99 lei

) / 2011 Pre ĹŁ 3,99 LEI

Supă de gutui

DE CITIT,

NP]T ƒ

lei

integrame

eră. sia sezoni ➢ DepreĂŽi vii de hac? p. 6 Cum ătate p. 76 despre săn ➢ Mituri p. 24 atitele! ➢ SOS hep la ceai p. 40 Č›ie ➢ Invita rinichii nu p. 14 ➢ Când onează corect funcČ›i tutun“. tău „bea ➢ Puiul i? p. 90 Ce fac

REVISTÄ‚

P LQL

1

99

2011

2,49 lei

RII

PERTA.

PreČ›: 2.99

MNÄ‚ (3)

nă

CÄ‚LÄ‚TO

VacanČ› Maram ă de vis ĂŽn ureČ™ul istoric

01 CO

10:25:

10/5/11

sănătate / TOA SPECIAL

AJE

ĂŽČ›i place Fă-Č›i un croitoria? pattern de toam

Cum s public ă transform i ĂŽntr-o grădin domeniul =PYZ aĂ›]T ƒ -]TNZ ă cu  WLUP ƒ 4OPT ori O

p. 80

âneČ™ti: turi rom Din ĹŁinu ănească ĹŁÄƒr • Supă rădăuĹŁeană • Ciorbă din vinete ĹŁe rcu • Bă ica: De la bun a de pui • Ciulam

BRICOL

t Toam de la m na se ĂŽntorc unte oile

p. 72

ă toamn O z i d eil ie m ĂŽn fa

p. 64

gentini oane ar

T a N u Mecat ul Fer Creion reună doar ĂŽmp Se vinde

11:01:53

3 6 9 2 5 1 4 7 8

7 9 1 4 6 8 5 3 2

2 3 5 7 1 9 6 8 4

8 4 6 5 2 3 7 1 9

5 8 2 3 9 6 1 4 7

6 7 3 1 4 2 8 9 5

9 1 4 8 7 5 2 6 3

NOU

re eca ĂŽn ďŹ nă! lu

Un joc inteligent pentru toată familia!

colorat! mea de cu Draga 10/11/11

4 Kakuro t 4 Killer

4 5 8 6 3 7 9 2 1

AM

t

d k

10 11 i dd 1

9/20/11 9 28 33 AM

La găseČ™ti la orice oficiu poČ™tal!

Reviste editate de

Cartea de bucate )

)

Prajitura cu gutui ,si mere Ingrediente

Timp de preparare: 55 minute

3 gutui, 2 mere, 4 ouă, 300 g zahăr, 250 g margarină, 200 ml lapte, 350 g făină, 1 plic praf de copt, 1 plic zahăr vanilat, 1 linguri ă scor ișoară măcinată, 1 lămâie, 2 linguri pesmet, 30 g stafide, 2 linguri nuci, 1 lingură margarină pentru uns tava, 50 g zahăr pudră vanilat

Preparare Freci margarina înmuiată la temperatura camerei cu zahărul.

Adaugi treptat ouăle, laptele, coaja de lămâie rasă și făina cernută împreună cu praful de copt. Vei ob ine o compozi ie moale.

Speli gutuile și merele, le dai pe răzătoare, le stropești cu zeamă de lămâie și presari peste ele scor ișoara. Într‑o tavă cu dimensiunile de aproximativ 25x35 cm unsă cu margarină, torni ¾ din compozi ie și o netezești. Presari deasupra pesmetul, așezi un strat de fructe rase, pui stafidele și nucile și acoperi cu restul de compozi ie. Coci prăjitura la foc mijlociu, în cuptorul preîncălzit, timp de 30‑35 de minute. După ce o sco i din cuptor, o lași să se răcească, o pudrezi cu zahăr și o tai în bucă i.

Re etă trimisă de revista „Practic în bucătărie”