Actualitate
Poşta rămâne cel mai mare angajator Cu un număr mediu de aproximativ 25.000 de angajaţi în 2015, Poşta Română a rămas lider în topul celor mai mari angajatori din România, deşi a avut un număr mai mic de salariaţi faţă de 2014, arată datele furnizate portalului economic on line wall-street.ro de către Registrul Comerţului. Mai exact, faţă de anul precedent, operatorul naţional poştal a înregistrat o medie de personal cu aproape 1,7% mai mică, de la 25.240 de salariaţi la 24.814. Podiumul celor mai mari companii din ţară după numărul de angajaţi este completat de CFR, cu 21.695 de salariaţi (în scădere faţă de cei 22.040 pe care-i număra în 2014) şi Romsilva, cu aproape 16.500 de angajaţi (mai bine de 200 în minus faţă de anul precedent). De altfel, analiza realizată de Wall-Street relevă faptul că, în 2015, tendinţa în rândul primelor zece companii româneşti a fost de reducere a personalului. Lideri la acest capitol au fost Complexul Energetic Oltenia, cu o restrângere de aproape 2.100 de posturi (-11,3%), şi OMV Petrom, de unde au plecat aproximativ 2.300 de persoane (-12,8%). Dintre companiile din „Top 10”, doar două au înregistrat un plus la acest capitol, respectiv Kaufland şi RCS&RDS, aflate în plină
Top 10 angajatori din românia Nr crt
Firma
Nr. mediu Nr. mediu angajaţi angajaţi Evoluţie an 2015 an 2014
Judeţ
1 Compania Naţională Poşta română Sa Bucureşti
Procentual
24.814
25.240
-426
-1,69 %
Bucureşti
21.695
22.040
-345
-1,57 %
3 regia Naţională a Pădurilor romsilva ra Bucureşti
16.488
16.706
-218
-1,30 %
Societatea Complexul Energetic 4 oltenia Sa
Gorj
16.349
18.438
-2.089
-11,33 %
Bucureşti
15.581
17.866
-2.285
-12,79 %
argeş
13.884
14.063
-179
-1,27 %
Bucureşti
13.263
12.180
1.083
8,89 %
Societatea Naţională de Transport FeBucureşti roviar de Călători - CFr - Călători Sa
12.514
13.195
-681
-5,16 %
Bucureşti
10.579
10.063
516
5,13 %
Bucureşti
10.274
10.746
-472
-4,39 %
2
Compania Naţională de Căi Ferate „CFr” Sa
5 omV Petrom Sa 6 automobile Dacia Sa 7 Kaufland românia SCS 8
9 rCS & rDS Sa 10
regia autonomă de Transport Bucureşti ra
expansiune a operaţiunilor. În ansamblu însă, primii 150 de angajatori din economia autohtonă arată un avans de 3% a
numărului angajaţilor în 2015 faţă de 2014, aceştia având în total peste 580.000 de salariaţi.
Corespondenţa internaţională, transportată cu Tarom
Poşta română a marcat Ziua Iei Salariaţii operatorului public poştal au marcat, pentru al doilea an consecutiv, Ziua Universală a Iei. Astfel, pe 24 iunie, de Sânziene, sute de poştaşi au venit la muncă îmbrăcaţi în ii, subliniind frumuseţea unuia dintre cele mai cunoscute simboluri româneşti la nivel mondial. Campania s-a bucurat de un succes pe măsură şi în mediul online. Fotografiile postate pe pagina de facebook a Poştei Române, cu poştaşii îmbrăcaţi în cămăşi tradiţionale, au primit aproape o mie de aprecieri. Cei care doresc să vizioneze întreg albumul de fotografii o pot face accesând linkul facebook.com/Compania-Naţională-Poşta-Română. Ziua Universală a Iei este sărbătorită, în fiecare an, la 24 iunie. Comunitatea online „La Blouse Roumaine” a propus, la 21 ianuarie 2013, ia - bluza tradițională românească - drept brand de țară şi a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei. Evenimentul a devenit, în scurt timp, unul global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări. „'La Blouse Roumaine” a generat o serie de inițiative de repoziționare identitară a iei, precum şi a culturii tradiționale româneşti.
8 ¦
IUNIE 2016
Poşta Română a atribuit companiei naţionale de aviaţie Tarom contractul de servicii de transport aerian pentru livrări poştale internaționale. În urma licitaţiei a rezultat un preţ cu aproape 2,5 milioane de euro mai mic decât cel prognozat, Mai exact, Poşta Română va achita Tarom 869.000 euro, fără TVA, de la un estimat de 3,12 milioane de euro, fără TVA, pe o perioadă de doi ani. La licitație a depus ofertă şi Lufthansa Cargo, o subsidiară a grupului german Lufthansa, cel mai mare companie de transport aerian europeană. La ultima licitație organizată de operatorul poştal pentru asigurarea serviciilor de transport aerian, în iunie 2013, singurul ofertant a fost Tarom. Poşta Română a anulat atunci licitația pe motiv că au fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme, potrivit datelor www.e-licitatie.ro. Deținut de stat, Tarom este cel mai mare transportator aerian local. Anul trecut, afacerile companiei au atins 1,14 miliarde de lei, nivel similar anului 2014, în timp ce pierderile au scăzut de la 110 milioane de lei la 27,5 milioane de lei.
Copiii au primit cadourile din partea reprezentanţilor Poştei române
Spectacol de ziua copiilor, cu ajutorul Poştei române Poşta Română s-a implicat în organizarea unei petreceri ca în poveşti pentru prichindeii braşoveni, cu ocazia Zilei Internaţionale a copilului. Astfel, pentru al 11-lea an consecutiv, Piaţa Sfatului din Braşov s-a transformat în „Tărâmul Minunilor”. Totul, pentru a-i sărbători pe copiii braşoveni aşa cum se cuvine de ziua lor. Sub sloganul „Distracţie garantată pentru copilul tău şi pentru copilul din tine”, au fost prezentate momente artistice, ateliere de creaţie, jocuri, concursuri, surprize şi s-au acordat
Graficul lunii 8,5
8,6
multe premii atractive pentru micuţi. Poşta Română, Fundaţia „Transilvania Expres” şi Asociaţia „Viva la Musica” au făcut posibilă petrecerea copiilor, cu sprijinul Primăriei Braşov, al Inspectoratului Şcolar Judeţean Braşov şi al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Braşov. Momentele artistice au fost susţinute de copii din majoritatea unităţilor de învăţământ braşovene, şcoli gimnaziale şi licee. Aceştia au evoluat pe scenă alături de artişti cunoscuţi din Braşov. Jandarmii braşoveni au răspuns întrebărilor referi-
toare la misiunile executate şi le-au prezentat materiale specifice de intervenţie montană şi ordine publică, tehnică auto folosită în misiuni, exerciţii demonstrative de autoapărare şi exerciţii demonstrative cu patrule canine. Cu ajutorul sponsorilor, peste 700 de copii au primit cadouri. „Tărâmul Minunilor”, eveniment care a adunat pe scenă, în ultimii ani, mii de copii cu vârste cuprinse între 4 şi 18 ani, poate fi considerat o rampă de lansare pentru micuţii artişti din şcolile braşovene.
Satisfacţia clienţilor în funcţie de furnizorii de servicii poştale 8,7
8,5
8,7
8,4
9,0
8,8
– CN POŞTA ROMÂNĂ – 8,7
8,8
8,7
9,0
7,9
8,5
Graficul lunii
%
8,5
– URGENT CARGUS – Satisfacţia medie
Baza = utilizatorii de servicii poştale de la respectivul furnizor
10 9 8 7 <6
– FAN COURIER EXPRESS –
POŞTA ATLASSIB CURIER RAPID
* Doar pentru serviciile şi furnizorii utilizaţi de minim 30 respondenţi
M1. Cât de mulţumit sunteţi în general de {FURNIZOR} în calitate de furnizor de {SERVICIU}. Vă rog să daţi o notă de la 1 la 10.
Sursa: raportul aNCom dat publicităţii în luna aprilie 2016 POªTAªUL450 ¦ 9
Analizã
Veniturile Poştei în 2015, afectate de amenda Concurenţei Operatorul public poştal a atras, pe parcursul anului trecut, venituri totale de peste 1,1 miliarde de lei. Cea mai mare parte a banilor a venit din activitatea de exploatare, respectiv 98,8% (aproape 1,09 miliarde de lei), în vreme ce din activitatea financiară au rezultat aproximativ 13 milioane de lei. Amenda Consiliului Concurenţei a dat însă peste cap planurile companiei. În comparaţie cu anul 2014, când încasările au însumat 1,19 miliarde de lei, veniturile anului trecut sunt mai mici cu 93 de milioane de lei, ceea ce, în procente, se traduce într-un minus de 7,8%. Au existat însă doi factori ocazionali majori care au influenţat, în cifre, această scădere. Primul este transferul colecţiei de timbre din patrimoniul Poştei Române în cel al Băncii Naţionale a României, conform Legii nr. 298/2013. Astfel, în 2014, cedarea acestor active a adus Poştei un plus de peste 45 de milioane de lei. De asemenea, tot în cursul anului 2014, Poşta Română a încasat 36,2 milioane de lei din distribuirea a peste 13,2 milioane de carduri de sănătate. Anul 2015 a adus din această activitate doar 13,2 milioane de lei, fiind distribuit un număr mai mic de carduri, respectiv 1,2 milioane. Însumate, cele două surse ocazionale de venituri înseamnă aproape 70 de milioane de lei. Pe de altă parte, veniturile financiare (dobânzi, diferenţe de curs valutar etc.) au crescut cu 20,3% faţă de 2014. Veniturile din exploatare au fost mai mici cu 95 de milioane de lei, respectiv cu 8%.
Plusuri din prestaţii sociale Influenţele pozitive care au acţionat asupra veniturilor au fost reprezentate 10 ¦
IUNIE 2016
de creşterea punctului de pensie cu 5% începând cu prima zi a lui 2015 (de la 791 de lei la 830 de lei) şi de majorarea
cuantumului alocaţiei de stat pentru copii şi a indemnizaţiilor pentru veteranii de război, care s-au petrecut la mijlo-
STruCTura VENITurIlor DIN ExPloaTarE, rEalIZaTE îN aNul 2015 Categoria de venituri VENITURI EXPLOATARE – TOTAL, din care:
mii lei
%
1.089.935
100,00
135.208
12,41
32.938
3,02
178.097
16,34
- ramburs
24.486
2,25
- livrare specială
94.574
8,68
- express
30.527
2,80
2.283
0,21
- abonamente presă
12.671
1,16
- servicii financiare
54.321
4,98
397.419
36,19
2.678
0,25
- alte convenţii
28.238
2,59
- vânzări de mărfuri
15.775
1,45
- diverse venituri
29.683
2,72
- venituri decontări cu adm. poştale străine
54.037
4,96
- poşta de scrisori - colete - confirmare de primire
- abonamente pentru căsuţe poştale
- pensii - comerciale
SITuaţIa ComParaTIVă a PrINCIPalElor CaTEGorII DE VENITurI DIN ExPloaTarE rEalIZaTE îN aNul 2015, Faţă DE aNul 2014 (mii lei) abateri (+/-), din care:
12 luni 2014
12 luni 2015
1.185.276
1.089.936
-95.340
609.276
631.174
21.898
- pensii
384.354
394.419
10.065
-14.709
24.774
- confirmare de primire *)
165.305
173.290
7.985
12.288
-4.303
- colete
29.189
32.938
3.749
2.606
1.143
- express
30.428
30.527
99
390
-291
576.000
458.762
-117.238
- venituri din cedări active
45.136
0
-45.136
- carduri de sănătate
36.196
4.807
-31.389
-31.389
7.383
0
-7.383
-7.383
100.817
94.574
-6.243
-5.627
33.740
28.238
-5.502
Categorie venituri
ToTal VENITurI ExPloaTarE, din care: Creşteri semnificative
Diminuări semnificative
- cupoane Ministerul Fondurilor Europene - livrare specială - alte convenţii (încasări facturi, încasări rate, contracte plan local)
influenţa volumului
ToTal
influenţa taxei medii
-616
*) fără carduri de sănătate şi cupoane Ministerul Fodurilor Europene
cul anului trecut. Acest lucru a făcut ca veniturile din distribuirea drepturilor sociale să crească, faţă de 2014, cu peste 10 milioane de lei. Asta deşi volumul acestora a scăzut cu aproape 3,2 milioane de bucăţi, scădere explicată mai ales de opţiunea noiilor generaţii de pensionari de a-şi primi banii pe card. A contat şi încheierea unui nou contract cu Western Union, cu modificarea condiţiilor contractuale în ceea ce priveşte bonusul şi comisionul cuvenite CNPR. De asemenea, lansarea unor prestaţii noi de către Poşta Română, cum ar fi serviciului PostCollect sau transferul de bani online, au adus plusuri majore.
modificările tarifare, o decizie corectă În ciuda câtorva reacţii negative privind modificările tarifare făcute de Poşta Română – mai exact modificarea criteriilor pe baza cărora compania acordă reduceri pentru serviciile poştale din sfera serviciului universal, introducerea tarifului de prezentare sâmbăta şi în sărbătorile legale pentru trimiterile
externe din sfera serviciilor non-universale şi promoţiile constând în reduceri tarifare – cifrele arată că piaţa a absorbit natural atât majorările, cât şi reducerile tarifare, deşi despre acestea s-a vorbit prea puţin. În privinţa creşterilor de volum în 2015 faţă de 2014, acestea au fost aduse de trimiterile Infadres, cu peste 5,15 milioane mai multe, de coletărie, cu un plus de aproape 200.000 de bucăţi, de Serviciul Express, cu peste 45.000 de bucăţi, şi de coletăria anunţată, cu aproape 60.000 de trimiteri în plus. Impact negativ asupra banilor colectaţi de Poşta Română au avut rezilierea contractului cu GDF Suez, privind încasarea facturilor la ghişeele poştale, scăderea cu 11% a comisionului rezultat din comercializarea rovinietelor şi restricţiile impuse la vânzarea mărfurilor de lipsa caselor de marcat în toate locaţiile poştale. Faţă de 2014, Poşta Română n-a mai distribuit nici cele 2,6 milioane de cupoane pentru ajutoare alimentare de la Ministerul Fondurilor Europene. În ceea ce priveşte prestaţiile cu trend descendent, lider în acest top este Ipost, cu aproape 10,5 milioane de bucăţi în
minus, urmat de trimiterile de reclamă şi marketing direct (7,3 milioane mai puţine) şi de cele de corespondenţă şi imprimate (4,4 milioane în minus).
Profitul, „trântit” de o amendă Profitul brut înregistrat de Poşta Română în 2015 a fost de 6,8 milioane de lei, însă o nouă amendă acordată de Consiliul Concurenţei, în valoare de 33 de milioane de lei, a tras mult în jos rezultatul pozitiv. De asemenea, auditorul a obligat compania să constituie un provizion de peste 3 milioane de lei, pentru aplicarea prevederilor privind acordarea gratificaţiilor de pensionare, conform CCM. Toate acestea au avut un impact în rezultatul final de 36,2 milioane de lei, ducând la o pierdere de 29,4 milioane de lei. Poşta Română a contestat în instanţă amenda Consiliului Concurenţei şi, concomitent, a iniţiat demersuri pe lângă ANCOM pentru reglementarea poştei hibride, lucru care a dus la încasarea unei amenzi nejustificate. Pentru 2016, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al companiei este prevăzut un rezultat brut pozitiv, de 4 milioane de lei. POªTAªUL450 ¦ 11
Oamenii Poºtei
Poştaşul bătrânilor din Făgetu Într-o comunitate de slovaci din judeţul Sălaj, la peste 800 de metri altitudine, Ioan Raceak se împarte între gospodărie şi meseria de poştaş. Într-un sat care pare încremenit în timp, agentul poştal este singurul care le mai duce oamenilor veştile bune.
Făgetu este o localitate care face parte din comuna Plopiş, judeţul Sălaj. Denumit, până în 1960, Valea Ungurului, satul datează din secolul al XVIII-lea, când primii colonişti slovaci s-au stabilit pe aceste meleaguri. Aduşi din regiunea Orava de către împărăteasa Maria Tereza, pentru a defrişa codrii Transilvaniei, aceştia au venit fie cu căruţa, fie pe jos, fiecare după posibilităţi. Astăzi, satul Făgetu găzduieşte cea mai însemnată comunitate de slovaci din judeţul Sălaj. Într-o dimineaţă mohorâtă, am pornit şi noi la drum, urcând, agale, potecile abrupte şi bătătorite de istorie. Pe măsură ce înaintam, la orizont prindea contur un sat de munte îmbătrânit şi izolat, unde doar poştaşul îi mai caută pe oameni să le ducă pensia. Doar din când în când, lătratul unui câine sparge liniştea satului. Trei dintre ei sunt ai poştaşului Ioan Raceak. Câini de pază, nu de stână, după cum spune el. Ca mulţi locuitori ai satului, factorul vorbeşte perfect limba slovacă. La fel şi cei doi băieţi ai săi care, în timpul şcolii, au studiat destul de mult în slovacă.
Priceput la calcule La 46 de ani, Ioan Raceak este unul dintre cei 53 de agenţi poştali ai Oficiului Zonal de Poştă Zalău. Până în urmă cu vreo patru ani, nici prin gând nu-i trecea că va ajunge poştaşul satului. Totuşi, la momentul potrivit, a ştiut să profite de oportunitatea care se ivise pe neaşteptate. „Nu ştiam ce înseamnă 20 ¦ IUNIE 2016
munca la poştă. Soţia ştie că mă pricep la calcule, iar ca poştaş trebuie să ştii să calculezi. Mi-a spus că ar fi bine să mă angajez”, şi-a amintit agentul. Ioan locuieşte, împreună cu familia lui, într-o fostă casă bătrânească. Casă modestă, din chirpici, pe care a renovat-o, pe alocuri. Una dintre camere a transformat-o în agenţie, unde programul cu publicul începe pe la 5 după-amiază şi se termină în jurul orei 7 seara. Oamenii din sat, majoritatea bătrâni, preferă să aştepte sosirea poştaşului decât să parcurgă distanţe aşa de lungi. Ioan Raceak se trezeşte la 5 dimineaţa, îşi face de lucru prin ogradă, are grijă de animale, merge cu vacile la păşune, le adapă, le curăţă. Totul durează cam două ore, după care îşi pregăteşte documentele poştale. Are şi o iapă pe nume Stela. După ce şi-a terminat treburile la agenţie, ajutat de băiatul lui mai mare, o scoate pe Stela din grajd, o curăţă cu peria, îi pune hamul şi o leagă la căruţă.
Zilnic, traseu de 36 de kilometri Când călare, când pe jos, agentul parcurge în jur de 36 de kilometri pe zi, asta deoarece casele sunt răsfirate şi la distanţe destul de mari una de alta. Este unul dintre cele mai grele trasee din judeţ. „În fiecare zi merg opt kilometri până la Plopiş, unde fac schimbul de expediţie cu mânuitorul de pe cursa poştală care vine de la Zalău. Ajung tocmai până la bătrânul Pisek care cântă la frunză. Toţi îl cunosc la noi în sat. În tinereţe, a fost
cea mai apropiată casă şi aşteaptă să se oprească. Între timp, mai schimbă o vorbă cu oamenii, îi întreabă de sănătate şi încearcă să-i îmbărbăteze. Subiecte de discuţie sunt destule. Poştaşul ştie tot ce mişcă în sat, iar ei, ca nişte copii curioşi, abia aşteaptă să îl asculte povestind. Nu o dată, bătrânii i-au dat reţete să le cumpere medicamente de la farmacie. Copiii abia îi vizitează o dată sau de două ori pe an, de obicei în zilele de sărbătoare. „Bătrânii se plâng de singurătate. Majoritatea sunt bolnavi. Tot timpul îmi spun să le duc ba o pâine, ba medicamente, ba să le tai nişte lemne. Le spun să nu se teamă, că va fi bine. Dar eu ştiu că binele s-a dus de mult”, a spus, oftând, agentul. A urmat un moment de tăcere, după care şeful OZP Sălaj Ioan Marian, care ne-a însoţit pe tot parcursul vizitei noastre la Făgetu, a destins atmosfera cu o glumă din popor. „Pe nea Ioan îl cunosc toţi câinii. Se spune că nu e poştaş cel pe care nu îl cunosc câinii”, ne spune, cu mândrie, şeful OZP.
Pericolul din sălbăticie
cântăreţ de muzică populară. Apoi mă întorc la agenţie să sortez trimiterile, în ordinea în care le distribui. M-am născut şi am crescut aici. Vă daţi seama că ştiu şi dacă numerele caselor sunt pe dreapta sau pe stânga. Apoi plec din nou pe traseu şi ajung până la graniţa cu Bihorul, sunt vreo 12 kilometri până acolo”, ne-a povestit poştaşul despre traseul pe care îl are de străbătut. Ştie exact câte case sunt în sat: 361. Dar nu toate sunt locuite. În lipsa unor perspective decente de viaţă, mulţi dintre slovacii din Făgetu au plecat la muncă în Occident, dar şi în Slovacia. Acum, satul pare sortit depopulării, mai ales că bătrânii se duc şi ei, rând pe rând.
Iarna, se întunecă devreme. Când viscoleşte, poştaşul răzbate, cu greu, prin zăpada care îi ajunge şi până la genunchi. Vântul împrăştie omătul în toate direcţiile, şi din cauza asta drumurile se înfundă. Dar Ioan îşi ştie bine menirea. „Ce să fac, asta e meseria mea. Dacă văd că e urgie afară, mă îmbrac mai gros şi pornesc la drum. Am învăţat să lupt cu viscolul şi cu ploaia. Cunosc toate potecile. Doar sunt născut şi crescut în Făgetu”, ne povesteşte poştaşul, împăcat cu sine. Ar fi, totuşi, un necaz care îl macină pe nea Ioan. Mistreţii îi tot dau târcoale şi îi strică culturile. Vara şi toamna, sălbăticiunile vin în ograda poştaşului şi scurmă pământul cu copitele, în căutare de mâncare. „Ne-am obişnuit cu ei, nu avem ce face. Sunt protejaţi de lege mai ceva ca noi, oamenii. Uneori, îi sperie câinii. Alteori, strig la ei, să îi alung”, a mai spus el. Cât am stat noi de vorbă, în Făgetu a plouat torenţial. Cu greu am prins un moment în care ne-am strecurat afară din casă, încercând să surprindem, prin lentila aparatului de fotografiat, imaginea agentului Ioan Raceak înainte de a pleca, împreună cu calul său, să ducă bătrânilor corespondenţa. Ajutat de fiul cel mic, a scos-o pe Stela din grajd să o înhame la căruţă. Un nechezat prelung şi zgomotul apăsat de copite pe pământul jilav ne-au lăsat să înţelegem că este timpul să facem un pas înapoi. „Diii, Stela, di!”, se auzi glasul poştaşului. L-am salutat din mers şi l-am urmărit cu privirea până s-a pierdut după casele din vale.
„Cel pe care nu îl cunosc câinii nu e poştaş” În Făgetu, potecile sunt înguste şi abrupte, ca în orice zonă de munte. Dar cu Stela, drumul nu mai pare atât de greu. Înhămată la căruţă, ea ascultă, vrând-nevrând, toate necazurile şi bucuriile poştaşului. Cu toate astea, pentru Ioan, uneori este mai simplu să meargă pe jos decât cu căruţa. Asta se întâmplă ori de câte ori plouă sau ninge. „Nu e uşor să fii poştaş la noi în sat. Pe vreme rea, mai bine merg pe jos. De mai multe ori, mi sa întâmplat să rămân înţepenit pe traseu. Trăgea bietul cal la căruţă să scoată roţile din noroi până nu mai putea”, ne-a povestit el. Nu o dată, a abandonat calul şi căruţa şi a luat-o la picior, prin noroaiele de pe uliţă, acoperit cu pelerina de ploaie şi încălţat cu cizme de cauciuc înalte până la genunchi. Dacă se întâmplă să îl prindă o ploaie torențială, se adăposteşte în
agentul raceak, gata să ia la picior drumurile comunei
POªTAªUL450 ¦ 21