Poştă & Poştaşi
POŞTAŞII
„Frăţia poştaşilor”: Nicolae Pană (stânga) şi Florin Laslo
care l-au învins pe Generalul IARNĂ
este tot în ţară sunt oameni pe care meseria îi obligă să îndure viscolul sau gerul de afară. Agenţii rutieri, vânzătorii de presă, muncitorii de la salubritate sunt doar câteva exemple. O parte importantă a salariaţilor poştali (factorii, mânuitorii de valori, agenţii, şoferii etc.) are şi ea de-a face cu intemperiile aduse de iarna dură pe care o traversează România în ultima perioadă. Chiar dacă mercurul termometrelor a coborât mult sub 0 grade Celsius, iar vântul puternic înteţeşte senzaţia de frig, poştaşii a căror activitate implică munca de teren îşi fac treaba, dovedind, o dată-n plus, că nimic nu îi poate întoarce din drum atunci când este vorba de datorie. Îi vedem zilnic cu genţile în spinare, suflând în mâini şi împărţind veştile mai mult sau mai puţin bune, ziarele cele de toate zilele, dar, mai ales, pensiile şi ajutoarele sociale. Uneori fac acest lucru chiar riscându-şi viaţa. Iar pentru a dovedi că această afirmaţie nu este una lipsită de sens, vă prezentăm povestea a doi poştaşi dintr-o zonă puternic lovită de viscol, judeţul Giurgiu.
P
Începutul unei nopţi de coşmar Totul a început în după-amiaza zilei de 25 ianuarie, când una dintre cursele poştale auto (CPA), cea de pe traseul Giurgiu – Stoeneşti - Goleasca - Căscioarele, nu a reuşit să efectueze schimbul de expediţie cu agenţiile din judeţul Giurgiu. Motivul? Multe drumuri de pe raza judeţului au fost blocate din cauza căderilor masive de zăpadă, coroborate cu vântul care atinsese o viteză de aproape 100 km/oră. Lucrătorii poştali care se aflau în respectiva CPA erau mânuitorul de valori Nicolae Pană, în vârstă de 53 de ani, şi şoferul Florin Laslo, de 55 de ani. Cei doi au trecut printr-o experienţă teribilă, din care au avut mare noroc să scape cu viaţă şi pe care cu greu o vor putea uita. Pe scurt, cei doi giurgiuveni au rămas blocaţi în mijlocul câmpului mai bine de 18 de ore, inclusiv în cursul nopţii de 25 spre 26 ianuarie. „Este cel mai lung traseu din câte avem de parcurs, undeva la vreo 300 de kilometri şi 36 de subunităţi poştale la care trebuie să ajungem”, rememorează Florin 12 ¦ FEBRUARIE 2012
Laslo cele petrecute în data de 25 ianuarie. „Am plecat din Tranzitul OPRM Giurgiu la prima oră, la volanul unui Volkswagen Crafter de 3,5 tone, spre Ghimpaţi, trecând prin Vânătorii Mici, Vânătorii Mari şi mai departe. De la Ghimpaţi trebuia să ajungem înapoi la Giurgiu. Am urcat în satul Dealu, un sat destul de întins, dar când am făcut cale întoarsă am observat că deja pe şosea se formaseră dune de zăpadă şi drumul era tot mai dificil. Asta se întâmpla cam pe la ora 17. În condiţii normale, în jurul orei 15, eram înapoi în Tranzit. La 200 de metri în faţa mea, două maşini rămăseseră înzăpezite. Era viscol, vântul bătea cu vreo 100 de kilometri pe oră. Atunci am vrut să dau în spate, să găsesc cel puţin un adăpost unde să rămânem peste noapte, dar am rămas blocat în nămeţi. În spatele meu se depunea zăpada extrem de rapid. Am fost nevoiţi să rămânem acolo, fără posibilitate de întoarcere”, continuă relatarea Florin Laslo. Dar acesta este doar începutul.
Datoria înainte de toate Situaţia fiind la limită, şoferul autovehicului a sunat la dirigintele OPRM Giurgiu, care, la rândul său, a raportat evenimentul la 112. În jurul orelor 22, a avut loc o tentativă a colegilor de la OPRM de a ajunge la maşina îngropată în nămeţi dar aceştia au fost nevoiţi să se întoarcă „la bază” deoarece riscau să rămână şi ei înzăpeziţi undeva pe la ieşirea din Giurgiu. Nici reprezentanţii Primăriei din comuna Crevedia Mare nu au reuşit să îi ajute: au încercat să intervină cu un autogreder dar nu au putut răzbate până la ei din cauza viscolului extrem de puternic. Florin Laslo poveşteşte că, în jurul orei 1 noaptea, au ajuns până la ei doi reprezentanţi ai Primăriei Crevedia şi un poliţist care le-au spus să părăsească maşina cu însemnele Poştei şi i-au avertizat că, în caz contrar, riscă să moară îngheţaţi. „Am refuzat categoric. Nu puteam părăsi maşina pentru că aveam înăuntru 32 de saci cu valori. Şi când spun valori nu cred că e nevoie să spun mai mult, poştaşii ştiu despre ce vorbesc. Toată noaptea ne-am încălzit doar cu ajutorul motorului de la maşină, pe care îl mai opream din când în când, ca să ne ajungă combustibilul. Dacă ieşeam din maşină am fi murit în cinci minute pentru că viscolul bătea aşa de tare că mai avea un pic şi răsturna maşina. Riscul cel mare era să rămânem fără combustibil, iar la acea oră nu se mai zărea roată de maşină pe şosea. N-aveam unde merge, n-avea cine să ne ajute... Combustibilul era singura sursă de căldură care ne permitea să supravieţuim. Ne gândeam amândoi la soţiile noastre şi la copii, la îngrijorarea din sufletele lor. Mi se terminase şi bateria de la telefon, ce să mai spun...”, povesteşte şoferul maşinei poştale. Din fericire, telefonul mânuitorul de valori avea bateria încărcată şi prin intermediul lui cei doi au reuşit să rămână în contact telefonic atât cu colegii lor, care-i ţineau la curent cu starea vremii şi le spuneau vorbe de încurajare, cât şi cu familiile.
Solidaritate de poştaş Mânuitorul de valori Nicolae Pană cu greu a putut fi convins să-şi aducă aminte de clipele de groază prin care a trecut, atât de şocat a fost de încercarea dură prin care a trecut şi care se putea termina tragic: „Am rezistat cu greu, iar dacă am fi rămas fără combustibil am fi murit. Nu pot spune că în maşină era cald, dar cel puţin nu era ca afară. Mi-aduc aminte că, atunci când a venit poliţistul să ne ducă la Crevedia, am refuzat să plec. Cum să-mi las colegul sin-
gur în maşină? Acasă mă aşteptau soţia şi fiica, în vârstă de 21 de ani. Erau foarte îngrijorate, mai ales că se uitau la televizor şi vedeau ce urgie era în ţară şi în Giurgiu în special. Le-am zis să stea liniştite că va fi bine până la urmă. Şi a fost. A doua zi (n.r. - 26 ianuarie), pe la ora 11, a venit un poliţist cu două utilaje de deszăpezire şi ne-a dus înapoi la oficiul din Crevedia Mare, unde au făcut focul la sobă şi ne-au dat ceva de mâncare, pentru că eram lihniţi de foame. Am plecat spre Giurgiu abia pe 27 ianuarie, pe la ora 13, când drumul spre reşedinţa de judeţ a fost redat circulaţiei”. De altfel, noaptea de coşmar petrecută în maşina poştală s-a soldat cu o răceală serioasă, care l-a ţintuit la pat pe Nicolae Pană vreme de mai multe zile. Putea fi, însă, mult mai rău, după cum el însuşi mărturiseşte: „Nu ne-a fost prea cald, dar măcar am reuşit să supravieţuim”. (Ada Cojan)
Apreciaţi de superiori Florea Rădoi, director operaţional OJP Giurgiu, profund impresionat de actul de curaj al celor doi angajaţi poştali, a ţinut să remarce bravura acestora: „Este, cu adevărat, o faptă deosebită în zilele noastre. Cei doi au dovedit ataşament faţă de va-lorile materiale şi morale ale Poştei. Lăudabil este şi faptul că, în momentul în care a venit o echipă după ei şi aveau ocazia să părăsească maşina, mânuitorul de valori, din solidaritate faţă de colegul lui, a rămas să păzească maşina şi gropurile, în valoare de multe sute de milioane. Este evident că aceşti oameni ţin la valorile morale ale instituţiei în care lucrează, lucru rar în ziua de azi”.
POªTAªUL399 ¦ 13
Poştă & Poştaşi
SERVICIILE POŞTALE ELECTRONICE, de importanţă strategică pentru viitor
Uniunea Poştală Universală (UPU) a dat publicităţii un studiu referitor la evoluţia serviciilor electronice în ultimele două decenii. Analiza a fost făcută în rândul a 93 de operatori poştali afiliaţi la UPU (CNPR nu s-a numărat printre companiile participante), care au avut de răspuns la un set de întrebări venite din partea specialiştilor forului poştal mondial cu sediul la Berna (Elveţia). În faţa declinului constant şi implacabil al volumulor de corespondenţă clasică, companiile poştale au fost nevoite să se adapteze noilor tehnologii şi prestaţiilor pe care acestea le impun. Un procent de 72% dintre respondenţii la sondaj au estimat că serviciile poştale electronice au o importanţă strategică pentru viitorul lor. O dovadă elocventă a evoluţiei rapide pe care au cunoscut-o prestaţiile poştale efectuate cu ajutorul tehnologiei IT este aceea că, în întreaga lume, în 2010 s-au lansat 85 de servicii poştale electonice, faţă de numai 33, în 2007.
Studiul UPU a identificat 55 de tipuri diferite de servicii poştale electronice prestate de către companiile participante la sondaj. Aceste prestaţii au fost împărţite pe patru categoriii: e-post, e-commerce, e-finance şi e-government.
„Studiul nostru indică faptul că operatorii poştali nu stau cu mâinile încrucişate în faţa declinului corespondenţei clasice. Ei dovedesc o putere de inovaţie remarcabilă şi folosesc noile tehnologii pentru a-şi diversifica prestaţiile şi serviciile în aşa fel încât să se adapteze la nevoile în schimbare ale clienţilor. Cu siguranţă, la Congresul UPU de la Doha, ce va avea loc în perioada septembrie-octombrie 2012, serviciile poştale electronice vor fi tratate cu foarte mare atenţie.” Edouard Dayan, director general UPU
20 ¦ FEBRUARIE 2012
La capitolul e-post au fost incluse prestaţii precum accesul public la internet în oficiile poştale, căsuţe poştale electronice oferite de către operatorii poştali, online direct mail etc. Această categorie de prestaţii electonice s-a dovedit cea mai dezvoltată, mai ales în rândul ţărilor puternic industrializate. Pe locul doi s-a clasat domeniul serviciilor e-finance, care include plata online a facturilor, a serviciilor de utilitate publică, notificarea electronică sau transmiterea electronică a notificărilor. Ultima treaptă a podiumului revine aplicaţiilor de tip e-commerce (cumpărături poştale şi filatelice online, abonamente presă făcute online, achiziţia de certificate web etc.). În fine, plutonul prestaţiilor impuse de noile tehnologii este închis de domeniul e-government, unde intră plata electronică a drepturilor sociale, semnătura electronică, certificatele medicale electronice etc. Farah Abdallah, expert e-services al UPU şi unul dintre realizatorii studiului, a opinat că slaba dezvoltarea e prestaţiilor e-government se datorează faptului că guvernele încă nu au înţeles rolul vital pe care Poşta îl poate juca în construirea unui „pod digital” între populaţia unui stat şi organismele sale de conducere. De altfel, la nivel european este pe cale să se înfiripe o colaborare între Federaţia Europenă de Marketing Direct şi PostEurop, asociaţia operatorilor poştali de pe Bătrânul Continent, prin care aceste organisme doresc să promoveze la
ELVEŢIA, lider incontestabil u un indice PES (prestări e-servicii) de 4,32, Elveţia (Swiss Post) conduce confortabil topul mondial, urmată, surprinzător, de Belarus, cu 4,09, şi de Italia (3,45). Germania, în ciuda faptului că Deutsche Post DHL este cel mai mare operator poştal european, n-a reuşit să prindă decât locul 4, cu un indice PES de 3,23. Qatar este prima ţara non-europeană din top, pe locul 5, cu 2,98, urmată de Tunisia (2,85), Franţa (2,65), Coreea de Sud (2,43), SUA (2,36), în vreme ce Canada închide„Top 10”, cu un indice PES de 2,28. Ca fapt divers, ţările din zona noastră se clasează pe locul 12 - Austria, 16 – Slovacia, 22 – Grecia, 24- Ucraina, 25 – Rusia, 29 – Ungaria, 32- Turcia, 42- Polonia sau 50 – Bulgaria. Pe ultimul loc dintre cele 93 de ţări participante la sondaj s-a clasat Irak, cu un indice PES negativ (-1,69).
C
nivelul guvernelor europene disponibilităţile concrete pe care serviciile poştale electronice le aduc societăţii. „Este un domeniu pe care statele lumii trebuie să-l descopere şi să-l exploateze aşa cum se cuvine. Pe măsură ce informatizarea globală se extinde, iar acest lucru se întâmplă într-un ritm susţinut, creşte potenţialul prestaţiilor poştale electronice. Reţeaua poştală globală este una foarte bine capilarizată şi acoperă întreg globul, iar guvernele lumii ar trebui să exploateze acest lucru”, a apreciat Walter Trezek, membru în conducerea Federaţiei Europene de Marketing Direct.
Topul penetrării serviciilor electronice poştale
Decalaje mari între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare Deşi 72% dintre operatorii poştali participanţi la sondaj au spus că mizează pe prestaţiile electronice în viitor, în urma studiului a reieşit că, la nivelul anului 2010, acest gen de servicii a contribuit, în medie, cu numai 1,5% la totalul veniturilor celor 93 de companii poştale participante la studiu. Ce-i drept, în cazul poştelor din ţările cu economie puternică acest procent se situează undeva pe la 30%. În medie, poştele din ţările dezvoltate oferă de trei-patru ori mai multe servicii de acest gen faţă de cel din ţările în curs de dezvoltare: în urma centralizării răspunsurilor primite din partea operatorilor poştali, a rezultat că ţările industrializate prestează, în medie, 23 de servicii poştale electronice, cele din ţările europene (inclusiv ţările din fosta URSS) 12, cele din ţările arabe 13, iar poştele asiatice 9. Cel mai prost stau ţările latino-americane şi africane, cu o medie de doar 6 prestaţii electronice.
. post – viitoarea casă a e-serviciilor
Una dintre principalele preocupări ale UPU la ora aceasta este implementarea domeniului de internet .post.
Procesul a început de ceva vreme, dar încă mai sunt detalii de pus la punct. UPU doreşte să se folosească de acest domeniu pentru a dezvolta serviciile electronice la nivel global, însă pentru a avea şanse de reuşită în acest sens trebuie să parcurgă câteva etape extrem de importante, care ţin în principal de siguranţa transmiterii online a datelor referitoare la tranzacţiile financiare. Dacă totul va decurge conform planului, UPU estimează că platforma .post va deveni operaţională începând cu luna august a acestui an. Operatori poştali din anumite ţări, cum este cazul Poste Italiane (principalul promotor), Franţa, Portugalia, Macau, Coreea de Sud, Tanzania şi Sri Lanka, testează de mai bine de un an platforma .post. Silviu Tănase
POªTAªUL399 ¦ 21