Actualitate
Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale:
„Poşta Română mai ave P
ierderile Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) au ajuns, în perioada 2009-2011, la valoarea de 485 milioane lei, situaţie în care Poşta mai avea puţin şi se închidea, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută pe 31 mai, Dan Nica, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. „Compania Poşta Română, cu 150 de ani vechime, mai avea un pic şi se închidea de tot. Situaţia la zi este următoarea: pierderile înregistrate în 2009, 2010 şi 2011 au fost de 485 milioane de lei. Obligaţiile de plată cu risc mare au fost în valoare de 394 milioane lei, obligaţiile către furnizori - 82 de milioane de lei”, a afirmat Dan Nica. „Este o situaţie pe care o numesc de o gravitate fără precedent şi care ar fi însemnat, fără intervenţia de urgenţă a Guvernului, intrarea în faliment la mijlocul lunii iunie. Aşa cum ştiţi, în şedinţa de Guvern s-a luat decizia ca amenzile să poată fi reeşalonate dacă sunt susţinute de un plan de restructurare. Lucru care a fost adoptat şi care permite ca amenda dată de Consiliul Concurenţei, în valoare de peste 100 milioane de lei, să fie reeşalonată, ceea ce evită intrarea Poştei în faliment”, a subliniat ministrul Comunicaţiilor. Conform datelor oficiale prezentate în conferinţa de presă, veniturile lunare ale Poştei Române erau, la 31 mai 2012, de circa 105 milioane lei.
Se va încerca recuperarea pagubelor de la cei vinovaţi Cu acelaşi prilej, Dan Nica a afirmat că în Poşta Română s-a „furat mult şi sistematic”, valoarea unor contracte cu posibile nereguli, analizate până la ora actuală, ajungând la peste 20 milioane euro. „S-a furat mult şi sistematic în Poşta Română. Un exemplu este contractul cu Alfa Medical Center Ploieşti, în care s-a constatat chiar de către Curtea de Conturi o pagubă de 1.392.000 lei, pentru faptul că Poşta a plătit servicii fără ca să existe vreun fel de prestaţie. De altfel, într-o reclamaţie înaintată conducerii Poştei, fosta firmă care presta aceste servicii le-a atras atenţia că, după un an de zile, nici un dosar al salariaţilor Poştei Române nu fusese transferat către noua firmă. Asta arată că acolo nu se făcea nici un fel de prestaţie medicală”, a spus Nica. Oficialul MCSI a precizat că un alt contract, în valoare de 6 milioane euro, către două firme cu aceiaşi acţionari, a păgubit Poşta Română. Din datele oficiale prezentate la conferinţa de presă reiese faptul că un contract pus sub semnul întrebării a fost şi cel acordat firmei STS, în valoare de 5 milioane de euro. Astfel, contractul cu STS a costat Poşta Română această sumă după ce compania a dorit denunţarea contractului. Înţelegerea cu STS reprezenta un 4 ¦
IUNIE 2012
contract de asociere pentru facilitatea plăţilor prin POS-uri în ghişeele deja informatizate ale Poştei. Totodată, potrivit ministrului Dan Nica, aproape 90.000 de euro au costat „contractele cadou”, atribuite fără licitaţie firmei Mefisto Com SRL din Breaza, pentru a efectua servicii din domeniul construcţiilor în contul Poştei Române. „Cei aproape 90.000 de euro au fost împărţiţi în sume mai mici pentru a nu intra sub incidenţa unui control public. Contractul a fost acordat către o firmă cu un punct de lucru aflat în Breaza, pe strada unde locuieşte fostul director al companiei. Ultima plată către Mefisto s-a făcut chiar în primăvara acestui an, în aprilie, la finalul mandatului fostului director”, a subliniat ministrul Comunicaţiilor. Dan Nica a amintit, de asemenea, de situaţia de la sucursala Fabrica de Timbre, acolo unde Corpul de Control al primului ministru verifică, la ora actuală, achiziţionarea de hârtie în valoare de peste 1 milion de euro, plătită şi niciodată livrată. Ministrul Comunicaţiilor a declarat că toate pagubele vor fi recuperate de la cei vinovaţi: „Compania se va îndrepta civil împotriva celor care au adus aceste prejudicii în vederea recuperării pagubelor produse, iar organele de anchetă vor fi imediat sesizate în cazul în care există elemente de încălcare flagrantă a legii”.
ea un pic şi se închidea”
La conferinţa de presă de la sediul MCSI a participat şi Directorul General al Poştei Române, Ion Smeeianu
Situaţia financiară a Poştei Române la 31 mai 2012 (date prezentate la conferinţa de presă a ministrului Dan Nica) A. Pierderile 2009- 2011: 485, 51 milioane lei (aici sunt incluse şi provizioanele Consiliul Concurenţei – 103, 37 milioane lei şi STS – 21,34 milioane lei) B. Obligaţii de plată la data de 31 mai 2012 (cu risc mare): Amenda Consiliului Concurenţei: 103, 37 mil. lei Datorie la bugetul de stat (ANAF): 97,74 mil. lei Servicii financiare (suveică): 144 mil. lei Obligaţii curente (salarii aprilie): 19,6 mil. lei Linii de credit datorate băncilor: 30 mil. lei
Total: 394,7 milioane lei. C. Obligaţii către furnizori (utilităţi, carburanţi, pază, leasing etc.) - cele mai importante G4S- 49,88 mil. lei (litigiu vechi) GIR – 4,4 mil. lei IBM – 4,1 mil. lei G4S - 2,8 mil. lei Blue Air – 1,8 mil. lei Rompetrol – 1,7 mil. lei etc. Total: 82,53 milioane lei.
D. Sarcina la 31 mai 2012 este de 478,2 mil. lei E. Venituri lunare: aproximativ 105 mil. lei
Noua structură a CNPR Din 401 cadre de conducere (directori plus şefi com-
partimente) au rămas 111. Din 145 posturi de directori au rămas 51 posturi de
directori, dintre care 42 şefi OJP. Din 145 de directori, 117 au fost daţi afară. 772 de persoane au fost disponibilizate, dintre care
290 cadre de conducere şi 482 alte tipuri de personal. – S-au desfiinţat DRP-urile – 8 la număr – S-a integrat sucursala “Servicii integrate” în sucursala “Fabrica de timbre” – S-au desfiinţat 6 oficii zonale de sector din Bucureşti
POªTAªUL403 ¦ 5
Actualitate
Contractele păguboase Conform materialelor prezentate la conferinţa de presă, această situaţie dezastruoasă s-a datorat unor fapte fără precedent în istoria companiei. Iată doar câteva exemple:
1. Alfa Medical Service – servicii medicale cu dedicaţie şi, multă vreme, inexistente! 1.392.893 lei plătiţi în septembrie-decembrie 2010, fără ca dosarele angajaţilor să fie cerute timp de un an de la societatea care presta servicii medicale anterior. Raportul Curţii de Conturi arată clar că s-au plătit servicii fără contraprestaţie. 6 milioane de euro este valoarea totală a contractului. Contractul a fost atribuit prin procedură de negociere fără publicare (fără licitaţie) şi cu încălcare a OG 34/2006. 2. Terradox şi Promotional Interservice – două firme, aceiaşi acţionari 6 milioane de euro a costat softul METER-NET şi nişte maşini de francat, achizionate în 2011 de la Promotional Interservice, în condiţiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat „in house” de Poşta Română, la costuri infim mai mici. 1.260.000 euro pentru doar 5 luni costă mentenanţa echipamentelor de către aceste firme, în condiţiile în care acest fapt nu se justifică tot timpul. Pentru că această aplicaţie METER-NET a fost considerată ca fiind singura compatibilă cu echipamentele deţinute deja de CNPR, achiziţia softului s-a făcut, din nou, prin negociere fără publicare! 3. STS – un contract păgubos de la cap la coadă milioane de euro a costat Poşta Română denunţarea contractului cu această firmă care figurează ca având un singur angajat. Contractul cu STS era un contract de asociere pentru facilitarea plăţilor prin POS-uri în ghişeele deja informatizate ale Poştei Române, care puteau încasa acele plăţi, fără a fi nevoite să împartă comisionul cu furnizorul. Vinovăţia se va stabili în instanţă deoarece există un prejudiciu care a fost produs cu vinovăţie. 5
4. Afacerea Mefisto Com SRL din Breaza 80-90.000 euro au costat „contractele-cadou”, atribuite fără licitaţie de fostul director general al CNPR firmei Mefisto din oraşul său de baştină, Breaza, pentru a efectua servicii din domeniul construcţiilor companiei Poşta Română. Cele 9 contracte din domeniul construcţiilor erau direcţionate către această firmă cu punct de lucru aflat „din întâmplare” pe Aleea Nucilor din Breaza, unde presa spune că apare ca proprietar mama fostului director. Contactat de mass-media, acesta a negat că ar fi vorba despre casa mamei lui şi a spus că este vorba despre un vecin foarte bun care are adresa acolo. Ultima plată către Mefisto s-a făcut în primăvara acestui an, în aprilie, la finalul mandatul lui Dumitru Daniel Neagoe. Aproximativ
5. Marile tunuri imobiliare de la Poşta Română Iată doar câteva exemple: 1.800.000 euro/5 ani, 30.000 euro/lună contractul cu Tegolino, încheiat la Iaşi în 2010.
6 ¦
IUNIE 2012
Fără plăţi compensatorii pentru persoanele sub 5 ani vechime Persoanele disponibilizate din Poşta Română, cu vechime cuprinsă între 0 şi 5 ani, nu vor primi plăţi compensatorii, a precizat Dan Nica: „Poşta Română are un Contract Colectiv de Muncă valabil pe 10 ani, până în 2018, în care nu se va putea lua nici un fel de decizie dacă sindicatele nu sunt de acord. În ceea ce priveşte plăţile compensatorii, pentru cei cu vechime între 0 şi 5 ani, acestea nu vor mai fi acordate pentru că, deloc întâmplător, în ultimii trei ani în Poştă s-au angajat persoane «foarte competente», care au fost încadrate direct la salariul maxim. Sindicatele din Poştă au primit decizia de eliminare a plăţilor compensatorii pentru această categorie de salariaţi cu aplauze”. Ministrul a adăugat că în privinţa concedierilor din Poşta Română a insistat ca primele pe listă să fie persoanele din conducere: „Am insistat în mod special ca persoanele de conducere să fie date afară. Toţi aceştia au beneficiat de salarii generoase şi nici unul nu şi-a făcut treaba”.
9.000
euro/lună - un alt contract la Constanţa, unde a fost mutat în 2009 un sediu al Poştei Române, deşi aceasta avea clădirea sa proprie! 7.000 euro/lună a costat spaţiul de birouri de la Piatra Neamţ, deşi compania avea un spaţiu chiar lângă cel închiriat. Proprietatea Poştei a fost în schimb lăsată intenţionat să se degradeze! Şi închirierea de spaţii de parcare pentru flota de autovehicule a Poştei se înscrie la categoria excentricităţi: 10.000 euro/lună costă la Bacău spaţiul închiriat de la SC Transport Public SRL, deşi Poşta avea parcare proprie. Parcarea închiriată se afla în câmp, în afara oraşului, iar asfaltul din contract era de fapt o pajişte. În parcare, doar patru maşini, la unul dintre controalele făcute. 10.000 euro/lună pentru o parcare la Iaşi, deşi maşinile puteau fi parcate tot în spaţiile Poştei. Banii au fost achitaţi firmei SC Shoes SRL.
6. Fabrica de Timbre a fost transformată în tiparniţă a materialelor de partid Exemple: Alianţa pentru Teleorman PDL şi PNTCD, Mircea Man – Preşedinte CJ Maramureş, Mihail Hârdău – PDL Cluj, Daniel Buda – PDL Cluj, Dorin Petrescu, Sorina Plăcintă, Daniel Humelnicu, Marian Ovidiu – Senator PDL Arad. Hârtia şi preţul de execuţie al acestor materiale era sub preţul pieţei.
7. Corpul de Control al Primul Ministru verifică în acest moment achiziţionarea de hârtie de peste 1 milion de euro care a fost plătită şi niciodată livrată.
ION SMEEIANU, Preşedinte-Director General CNPR:
„nu mai avem voie să greşim!” – Cum se vedea din afară Poşta Română şi care sunt impresiile acum, după mai bine de o lună de la preluarea funcţiei de director general? – Sunt un om care s-a exprimat profesional, până în prezent, exclusiv în domeniul comunicaţiilor, deci cunosc Poşta Română nu numai din postura de consumator al serviciilor poştale, ci o cunosc foarte bine şi din unghiul celui care a înfiinţat în România şi a condus pentru o bună perioadă instituţia care reglementeză piaţa de profil, Agenţia Naţională de Reglementare în Comunicaţii. Ceea ce vă pot spune însă este că, înainte de a prelua conducerea CNPR, aceasta nu trăda în afara zidurilor ei, după cum se spune, situaţia financiară extrem de sensibilă pe care o traversează în acest moment. Ca să fiu extrem de direct vă precizez faptul că, pentru mine, a fost o surpriză total neplăcută nivelul datoriilor înregistrate şi al neregulilor pe care le-am descoperit, care aduseseră compania în pragul insolvenţei. Am găsit persoane preocupate mai mult să se ţină de scaunele lor decât de roadele lor profesionale şi de companie, la fel de bine cum am găsit şi profesionişti de calitate şi oameni de încredere. Nădăjduiesc, însă, întotdeauna în mai bine. – Datoriile Poştei sunt, în acest moment, de aproape 100 de milioane de euro. Pot fi ele suportate de companie? Există riscul intrării în insolvenţă? – Când am preluat managementul CNPR, compania avea practic datorii cumulate de aproximativ 210 milioane de lei: amenda primită de la Consiliul Concurenţei (103 milioane de lei) şi aproximativ 85 milioane de lei datorii la bugetul statului, care au atras penalităţi. Şi pentru a zugrăvi mai exact situaţia financiară trebuie să amintim şi de nivelul pierderilor cumulate începând cu anul 2009, care, însumate, ajung la un nivel de aproximativ 100 de milioane de euro. În ceea ce priveşte riscul intrării în insolvenţă, el a existat şi a fost cât se poate de real. Iar o companie cu o importanţă deosebită, aşa cum este Poşta Română nu putea fi lăsată în această situaţie, mai ales că exista riscul rostogolirii datoriilor, ceea ce le-ar fi dus la un nivel şi mai mare. Putem lesne intui care ar fi fost primul efect al dominoului care s-ar fi creat: soarta celor circa 36 de mii de angajaţi era serios pusă în pericol prin piederea slujbelor în masă. Dar, după cum deja ştiţi, acest „bulgăre de zăpadă” scăpat de sub control a fost oprit prin intervenţia Executivului, care a analizat situaţia Companiei Naţionale Poşta Română în urma memorandumului înaintat de noi şi în care explicam situaţia financiară a companiei. Prin aprobarea unei Ordonanţe de Urgenţă privind modificarea Codului Fiscal, Guvernul a reeşalonat datoriile companiei. Este un prim pas făcut pentru redresarea situaţiei economico-financiare şi, bineînţeles, de îndepărtare a riscului intrării în insolvenţă.
Cine este ION SMEEIANU Data naşterii: 13 aprilie 1958 Stare civilă: căsătorit, doi copii
Educaţie şi formare Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (promoţia 1983) Cursuri de management (managementul operaţiunilor, negocierea, managementul proiectelor, leadership şi schimbare, limba engleză etc.) Cursuri de specializare tehnică în Telecomunicaţii Absolvent al TEMIC (Telecommunications Executive Management Institute of Canada) Colegiul Superior de Siguranţă Naţională (cursuri postuniversitare)
Cariera profesională mai 2012 – preşedinte-director general Poşta Română mai 2009 – aprilie 2012: manager Departament SN Radiocomunicaţii SA martie 2005- mai 2009: manager SC Maximtic Srl iulie 2002 – martie 2005: preşedinte Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii 2001- iulie 2002: secretar de stat pentru comunicaţii în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 1992-2000: şef Serviciu Calitatea Serviciilor la Direcţia de Telecomunicaţii Brăila 1987 – 1992: şef Atelier echipament PTT la Direcţia de Telecomunicaţii Brăila 1983-1986: inginer stagiar la Direcţia de Telecomunicaţii Ialomiţa, şef formaţie Măsurători şi Electroalimentare
POªTAªUL403 ¦ 7
Actualitate
„Accent pe zona rurală şi pe urbanul mic” – Care sunt obiectivele de bază ale restructurării? Cum credeţi că va contribui ea la eficientizarea activităţii CNPR? – Formula gândită de Guvern pentru îndepărtarea riscului insolvenţei în mod sigur nu va avea efect dacă nu este dublată atât de o reorganizare coerentă, cât şi de o restructurare consistentă a activităţii CNPR. În primul rând, acest plan de restructurare trebuie pus în practică cu gândul atingerii a două ţinte bine definite, şi anume: eliminarea cheltuielilor care nu aduc plus-valoare companiei şi, în al doilea rând, identificarea cât mai rapidă a principalelor pârghii de reconsolidare a poziţiei pe piaţa de profil. Nu trebuie să uităm că, începând cu anul viitor, liberalizarea pieţei va înăspri concurenţa, aducând modificări probabil majore ale structurii acesteia. Veţi afla, pas cu pas, într-un mod transparent, care sunt paşii pe care e nevoie să îi parcurgem pentru a rămâne în liga jucătorilor importanţi de pe piaţă. De acum înainte, nu mai avem voie să greşim! – Pe ce servicii se va pune accent pe termen mediu şi lung în vederea redresării economice a CNPR? – Strategia comercială trebuie să fie cu siguranţă vârful de aisberg, pentru că dacă CNPR nu vinde servicii cât mai racordate nevoilor populaţiei nu va reuşi să aducă venituri care să permită redresarea financiară. Pentru acest lucru portofoliul de produse trebuie dezvoltat în special în privinţa serviciilor de tip poşta rapidă. Compania noastră a pierdut cotă de piaţă în special pe acest sector în faţa concurenţei. De asemenea, dezvoltarea serviciilor de banking în zona rurală şi în oraşele mai mici trebuie să facă parte din priorităţile strategiei de dezvoltare comercială ţinând cont de faptul că CNPR dispune de unul dintre cele mai importante atuuri, şi anume acela al puterii de difuzare foarte mare în zonele de care am amintit. În pofida tuturor neajunsurilor pe care compania le traversează, brandul Poşta Română se bucură în continuare de mare încredere în rândul românilor, în special în zonele rurale, acolo unde avem cel mai mare grad de acoperire la nivel naţional dintre toţi posibilii jucători de pe piaţa serviciilor poştale. De asemenea, vom analiza şi partea de asigurări. Această ramură există deja, dar vom încerca să o extindem în special în zonele rurale şi în oraşele mici. Asigurările de casă sunt obligatorii si sunt foarte puţine care au fost perfectate în această zonă. Tot la capitolul priorităţi putem încadra şi faptul că intenţionăm să automatizăm centrele de tranzit, cele nouă centre în care practic se face primirea, orientarea şi trimiterea coletului către destinatar. Poşta Română a rămas în continuare cu o distribuire manuală, adică prin citirea adresei fiecărui colet şi distribuţia lui spre direcţia dorită, pe când administraţiile poştale din alte ţări sau chiar societăţile private de profil din România fac acest lucru automat, prin recunoaşterea unui cod de bare asociat adresei trecute pe trimitere. – Care a fost raţiunea care a stat la baza diminuării substanţiale a numărului de posturi în cadrul fostelor DRP-uri? – Argumentul raţional este acela că, în situaţia extrem de 8 ¦ IUNIE 2012
dificilă pe care o înregistrăm din punct de vedere financiar, trebuie să ajungem la o reechilibrare între personalul direct productiv (factori poştali, oameni de la ghişee) şi personalul administrativ, conex şi de suport. În acest moment sunt circa 36.000 de angajaţi în Poşta Română. În primă fază, încercăm să disponibilizăm circa 1.000 de oameni, din care aproximativ 950 de persoane reprezintă personal de conducere şi administrativ. În următoarea fază nu vă pot da o cifră exactă pentru că depinde de evaluarea punct cu punct a fiecărui loc de muncă. Această organigramă va fi operaţională cât de curând, dacă sindicatele sunt de acord cu această soluţie managerială. Dorim să avem un aparat administrativ mai suplu în vederea eficientizării activităţii. În acest sens, cea mai importantă modificare propusă prin noua structură organizatorică ce a fost aprobată deja prevede eliminarea DRP-urilor şi a oficiilor zonale de sector din Bucureşti, entităţi care îngreunau foarte mult sistemul şi a căror existenţă s-a dovedit a fi inutilă.
– Cum estimaţi că va face faţă Poşta Română liberalizării totale a pieţei serviciilor poştale, prevăzută a avea loc pe 1 ianuarie 2013? Există riscul unei prăbuşiri a cotei de piaţă pe segmentul trimiterilor sub 50 de grame? – O dată cu liberalizarea pieţei va fi o concurenţă acerbă, asta fără îndoială. Poşta Română are însă multe atuuri pentru a se poziţiona astfel încât şocul concurenţial să fie amortizat. E bine să ştiţi, însă, că în multe ţări din Europa care au trecut prin liberalizare, impactul concurenţei s-a resimţit puternic şi numărul de trimiteri a scăzut considerabil. Acţionând însă profesionist şi diversificând serviciile, operatorii poştali au reuşit să reziste. Cum va arăta structura pieţei, asta rămâne de văzut, pentru că, începând cu prima perioadă a anului 2013, ne putem aştepta la venirea de noi jucători puternici în România. După cum spuneam, nu avem voie să mai facem greşeli. Asta înseamnă că fiecare angajat trebuie să-şi conştientizeze rolul foarte bine. Dacă te duci o dată la un magazin şi vânzătoarea se poartă urât cu tine, nu te mai întorci acolo. La fel va fi şi cu Poşta Română: dacă nu ne vom trata clienţii cu maxim pe profesionalism, cu zâmbetul pe buze şi cu soluţii la nevoile lor, vom resimţi cu toţii consecinţele. La nivelul echipei manageriale, avem deja conturate direcţii foarte clare de strategie care să asigure stabilitatea companiei pe piaţă şi am demarat în forţă munca.
„O investiţie externă în Poşta Română este binevenită” – Credeţi că CNPR putea să-şi apere mai bine domeniul de corespondenţă rezervat prin lege? Care ar fi demersurile de urmat în acest sens? – Asta cu siguranţă, din moment ce pe piaţă şi-au făcut puternic simţită prezenţa alţi operatori care chiar au „muşcat” din acest segment de piaţă. Compania noastră beneficiază de dreptul exclusiv de a presta, până la data de 31 decembrie 2012, servicii poştale având ca obiect trimiteri de corespondenţă, indiferent dacă livrarea acestora este accelerată sau nu, cu o greutate mai mică de 50 grame şi pentru care se percepe un tarif mai mic de doi lei. Potrivit ANCOM, orice furnizor de servicii poştale autorizat poate furniza şi servicii din sfera serviciului universal, cu condiţia să respecte drepturile rezervate Poştei în ceea ce priveşte limitele de greutate şi de tarif, chiar şi în condiţiile în care acordă expeditorului facilităţi tarifare. Constituie contravenţie încheierea şi derularea unui contract în cadrul căruia preţul pe trimitere este mai mic de 2 lei, pentru trimiterile de corespondenţă cu greutatea cuprinsă între 0 şi 50 de grame livrate la cutiile poştale ale destinatarilor. Una dintre primele măsuri pe care le-am luat a vizat elaborarea unei strategii de contracarare a practicilor neconcurenţiale ale operatorilor poştali privaţi, care aduc atingere drepturilor rezervate prin lege Poştei, şi de monitorizare atentă a evoluţiei pieţei de servicii poştale. Mai mult decât atât, vom promova acţiuni cu caracter reparatoriu împotriva firmelor care au adus şi aduc atingere drepturilor rezervate prin lege CNPR. Companiile în cauză vor fi acţionate în instanţă pentru recuperarea prejudiciilor financiare şi de imagine pe care le-au produs Poştei Române prin practicile anticoncurenţiale adoptate.
– Se va privatiza Poşta Română? Cum se va face acest lucru, parţial sau majoritar? – Acest proces nu va putea fi posibil decât după ce etapele procesului de restructurare se vor fi încheiat cu succes. Interesul nostru este să aducem compania pe un trend crescător, să facem mutările corecte din punct de vedere al strategiei de piaţă astfel încât să atragem o investiţie importanta şi un know-how atât de necesar pentru Poşta Română. După 150 de existenţă, e nevoie să fim tot mai buni. O investiţie din exterior nu ne poate decât ajuta în acest sens. – Care este relaţia pe care o aveţi cu sindicatele din Poştă? Aţi găsit sprijin în demersurile de restructurare? – Împreună cu echipa de management a companiei am participat la o serie de întâlniri cu liderii și reprezentanții sindicatelor, construind un dialog deschis si constructiv, dialog pe baza căruia ambele părți să acționeze informat și coerent în raport cu obiectivele companiei. Participarea la reuniunea Consiliului Național al Sindicatului Lucrătorilor Poștali din România de la Alba Iulia, 13 iunie 2012, mi-a reconfirmat faptul că sindicatele au înţeles că absolut tot ceea ce se întâmplă în acest an în Poşta Română este de maximă importanţă pentru viitorul ei. În aceste vremuri, când tocmai am salvat compania de la insolvenţă, nu mai este posibil să tragă fiecare în altă direcţie. Vom îmbunătăți comunicarea internă pentru că implicarea informată a fiecărui angajat în implementarea strategiei de redresare și dezvoltare a Poștei Române este vitală. (Silviu Tănase) POªTAªUL403 ¦ 9
Istoria Poştei
Telegramele de licita ˘ din timpul razboiului
T
elegrafia a fost o ramură foarte importantă în activitatea de comunicaţii asigurată de Poştă. De altfel, abrevierea P.T.T. (Poştă-TelegrafTelefon) era intens utilizată în toată lumea pentru desemnarea acestui serviciu de comunicare. În România, partea de telefonie s-a desprins de Poştă abia după 1990, iar cea de telegrafie a început să fie utilizată din ce în ce mai puţin odată cu apariţia internetului. Telegraful a apărut la noi în ţară în timpul războiului Crimeii (1853-1856), şi anume în 1854, când trupele franceze au construit prima linie telegrafică pentru asigurarea comunicaţiilor militare. Avantajele noului sistem de comunicare, dintre care rapiditatea transmiterii informaţiilor era primordială, au fost evidente, aşa încât dezvoltarea reţelei telegrafice a făcut parte dintre priorităţile tutoror conducerilor Poştei Române, mulţi ani după aceea. Rapid, telegrafia s-a impus ca mijloc preferat de comunicare în administraţie, comerţ dar şi în rândul populaţiei, fără a se neglija componenta militară, care a rămas una de prim plan. În vara anului 1942, Rezidenţa Principală Moldova a Serviciului Special de Informaţii (S.S.I.) constată, la oficiile poştale din Moldova, funcţionarea defectuoasă a activităţii telegrafice, fapt apreciat ca „o situaţie dăunătoare intereselor superioare de Stat”. Conform Raportului nr. 395 din 19 iulie 1942 (ANIC, Fond Preşedinţia Consiliului de Miniştri - S.S.I., dosar 190/1941, f.131-133)„la marile sărbători religioase şi onomastice este obiceiul din bătrâni ca lumea să se felicite, mulţi folosind telegramele în acele zile şi în ajunul lor se prezintă la ghişeele telegrafice mii de telegrame de felicitare, pentru transmiterea cărora este nevoie de câteva zile şi de un efort din partea personalului şi aşa foarte redus”. Din această cauză firele telegrafice se blocau şi transmiterea telegramelor autorităţilor civile sau militare, care erau prioritare, nu se mai putea face în timp util. Semnatarul raportului aprecia că telegrafiştii erau supraaglomeraţi, obosiţi şi nu mai puteau lucra repede şi cu „toată atenţiu-
nea”. Astfel, telegramele ajungeau la destinaţie după 2-3 zile de la sărbătoarea respectivă. Încercând să facă faţă situaţiei, oficianţii poştali copiau telegramele de mână pe blanchete şi le expediau cu trenul. În spiritul antisemit al epocii, agentul SSI încearcă să culpabilezeze şi populaţia evreiască care, în opinia sa, sâmbătă şi duminică obişnuia frecvent să-şi transmită telegrafic urări de sănătate, aglomerând astfel telegraful şi în afara sărbătorilor creştine. Prevalându-se de starea de război, raportul propunea introducerea unor restricţii de folosire a telegramelor de felicitare. În acest sens ar fi trebuit acceptate numai felicitările telegrafice adresate Majestăţii Sale Regelui Mihai, Conducătorului Statului mareşalul Ion Antonescu, membrilor Guvernului şi înalţilor demnitari, precum şi cele trimise de şefii autorităţilor civile sau militare superiorilor lor. Pentru a nu prejudicia prea mult interesul particularilor şi a nu provoca pierderi financiare P.T.T.-ului, prin suprimarea telegramelor, se propunea utilizarea pentru felicitări a corespondenţei (cărţi de vizită sau ilustrate) fulger. Se aprecia că sistemul corespondenţelor fulger ar fi asigurat deblocarea firelor telegrafice, care ar fi rămas dispobile exclusiv pentru armată şi autorităţile statului, iar pierderile Poştei prin neîncasarea taxelor telegrafice ar fi fost compensate de plata taxelor fulger. Aceste taxe de urgenţă urmau să asigure expedierea corespondenţelor cu primul tren care avea vagon poştal, iar la destinaţie trimiterea poştală ar fi fost distribuită cu primul factor. Raportul menţiona că particularii ar fi putut obiecta că o astfel de corespondenţă, expediată de la Iaşi la Timişoara de exemplu, ar fi putut ajunge abia dupa 2-3 zile după sărbătoarea respectivă. Soluţia propusă era aceea de a efectua expedierea cu 2-3 zile mai devreme pentru a se asigura ajungerea la destinaţie în timp util. Năstruşnica propunere a rezidentului S.S.I. nu a fost aplicată de către adiministraţia P.T.T., care, în pofida dificultăţilor reale cu care se confrunta în asigurarea serviciului telegrafic, a continuat să menţină accesul particularilor la telegraf, inclusiv pentru felicitări, şi pe timp de război. Cristian Scăiceanu
POªTAªUL403 ¦ 23