Revista Postasul Iunie 2017

Actualitate

Start în cea de-a 38-a ediţie a MFP

Tradiţia merge mai departe Vreme de mai bine de o lună, între 20 mai şi 24 iunie, au avut loc etapele judeţene ale celei de-a 38-a ediţii a Marşului Factorilor Poştali. De-a lungul şi de-a latul României, mii de poştaşi s-au întrecut pentru a obţine dreptul de a reprezenta judeţul din care provin la faza naţională a celei mai importante competiţii profesional-sportive din CNPR. Acesta va avea loc pe 8 iulie, la Drobeta-Tr. Severin (Mehedinţi), la startul ei urmând a se alinia 42 de poştăriţe şi tot atâţia poştaşi. Vă prezentăm un rezumat al fazelor judeţene, alcătuit cu ajutorul relatărilor din publicaţiile locale.

SuCeava

Poştaşii de pe plaiurile Bucovinei au fost primii care au organizat etapa judeţeană, pe 20 mai, pe stadionul din oraşul Gura Humorului. Cei peste o sută de factori poştali care au luat startul la acest concurs au fost susţinuţi din tribunele stadionului de rudele apropiate, dar şi de foarte mulţi colegi. La femei, prima poziţie a podiumului a fost ocupată de Mioara Hriţcu (OPD Suceava), iar câştigătorul întrecerii masculine a fost Victor Romaşcan (OPD Suceava), nimeni altul decât campionul MFP de anul trecut.

BaCĂu

DOLJ

Poştaşii doljeni şi-au demonstrat rezistenţa fizică în data de 17 iunie, pe Velodromul din Parcul Romanescu din Craiova. Câştigătorii au fost Ilinca Ioana (OPD Craiova) şi Florin Ciută (OZP Băileşti).

ArGeş. Parcul Ştrand din Piteşti a găzduit, pe 17 iunie, faza judeţeană a MFP, la care au participat circa 30 de poştaşi argeşeni.

La femei, pe primul loc s-a clasat Petrica Ciobanu (OPD Piteşti), în vreme ce întrecerea bărbaţilor l-a avut drept câştigător pe Liviu Dan Neagoe (OP Curtea de Argeş).

VâlceA. Tot pe 17 iunie s-au întrecut şi poştaşii din acest judeţ, pe pista Stadionului Municipal din Râmnicu Vâlcea. Câştigătorii concursului au fost Mariana Florescu, din Mateeşti, şi Claudiu Costescu, din Horezu.

huneDOara Poştaşii băcăuani s-au întrecut, pe 17 iunie, pe aleile Parcului Central din Bacău. Sub încurajările frenetice ale susţinătorilor – colegi, rude, prieteni sau cunoştinţe, alergătorii au parcurs ritmat turele de alei, iar la final locul I, la femei, a fost adjudecat de Felicia Moisă, de la OP Moineşti, o veterană a acestei competiţii şi câştigătoarea fazei naţionale de anul trecut. La bărbaţi, primul loc a fost câştigat de Silviu Bălăiţă, de la OP Secuieni.

Gorj. Faza judeţeană a avut loc chiar în ziua de Sânziene, pe 24 iunie, în campingul din Pădurea Drăgoieni şi a înregistrat o participare record, de peste 250 de persoane. Pe podiumul feminin au urcat Despina Dragomir, Silvia Boghici şi Maria Niculescu, iar la masculin Cosmin Penesel, Ion Moraga şi Cătălin Catuţoiu.

Etapa judeţeană s-a desfăşurat pe 17 iunie, la Simeria. Peste 60 de angajaţi din judeţ s-au înscris în concurs, iar alţi colegi de-ai lor au venit la întrunirea din parcul oraşului, pentru a-i susţine.

Câştigători au ieşit Marinela Szekely (OP Simeria) şi veteranul Petru Cic (OP Haţeg). Premiile au fost înmânate de edilul oraşului Simeria, Emil Rîşteiu.

POªTAªUL462 ¦ 5

Actualitate

Braşovenii au păşit iar pe Tărâmul Minunilor

Pentru al 16-lea an consecutiv, Poşta Română, prin intermediul OJP Braşov, a fost co-organizator al evenimentului „Vivat copilăria pe Tărâmul Minunilor”, manifestare dedicată copiilor şi derulată în preajma Zilei Internaţionale a Copilului.

De data aceasta, distracţia ocazionată de ziua de 1 iunie a fost organizată pe 30 mai, pe „Tărâmul Minunilor” din Piaţa Sfatului, unde prichindeii au fost invitaţi să păşească pentru a se bucura de jocuri interactive, de ateliere de creaţie, de face painting, dar şi de concursuri cu premii şi de multe alte surprize. În afara Poştei Române, cea de-a XVI-a ediţie a evenimentului a fost organizată de Fundaţia „Transilvania Expres”, Asociaţia „Viva la Musica”, în parteneriat cu Primăria Braşov, Inspectoratul Şcolar Județean Braşov, Jandarmeria Braşov şi Societatea

Națională de Cruce Roşie România - filiala Braşov. Partener oficial al evenimentului a fost Prodlacta Braşov.

Cei mai talentaţi dintre copiii din judeţul Braşov au avut ocazia să performeze pe scena din Piaţa Sfatului şi să fie premiaţi pentru acest lucru. Braşovenii, de la mic la mare, au avut parte de „Tărâmul Minunilor” de la orele 11.00 până la lăsarea serii. În acest timp, unul dintre principalele puncte de atracţie a fost toboganul gigantic, cu înălţimea de 11 metri. Copiii au fost fascinaţi şi de tehnica prezentată de jandarmi, precum şi de momentul de dresaj canin pregătit de aceştia. Pentru a se răcori, micuţii au primit gratuit îngheţată.

Seara, toți pasionații de kendama au fost invitaţi să participe la concursul organizat de Kendama Club Braşov, demonstrând astfel abilitățile pe care le dețin.

copiii din Satu Mare, în vizită la Poşta română OJP Satu Mare, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială Constantin Brâncoveanu din Satu Mare, a organizat pe 9 iunie o întâlnire cu elevii uneia dintre clasele a III-a a şcolii din municipiul sătmărean. Evenimentul a avut loc în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”, cele două instituţii încheind un acord de parteneriat prin care cei mici vor efectua periodic vizite în locaţiile CNPR, pentru a se deprinde cu prestaţiile poştale.

Elevii, însoţiţi de învăţătoarea Claudia Lengyel, au vizitat Oficiul Poştal Business Satu Mare 5 (redenumit şi „25 octombrie”) şi au avut prilejul să observe cum sunt serviţi clienţii oficiului. Gazdele acestei acţiuni au fost Nicolina Cristea, director OJP, Daniela Nistor, agent vânzări în cadrul OJP Satu Mare, şi diriginta oficiului, Elena Gaja. Acestea le-au explicat micuţilor modul în care o carte poştală depusă la punctul de acces ajunge la destinaţie şi au facilitat elevilor participarea la activităţi realizate individual, şi anume la aplicarea în mod corect a ştampilei de zi pe trimiterile poşale. Alte obiective ale vizitei au vizat dezvoltarea deprinderii utilizării serviciilor poştale, respectiv a comunicării tradiţionale prin intermediul corespondenţei, identificarea elementelor componente ale unei cărţi poştale şi modalitatea corectă de completare a unei astfel de trimiteri. De altfel, la final copiii au primit cărţi poştale ilustrate şi dulciuri.

6 ¦

IUNIE 2017

Omniasig VIG a câştigat licitația pentru asigurarea RCA a parcului auto al Poştei Române, format din 603 autovehicule (512 autoutilitare, 82 autocamioane şi 9 remorci), urmând a încasa o primă de 595.218 lei pentru o perioadă de 12 luni. Contractul a fost atribuit la începutul lunii iunie prin licitaţie deschisă, pe SEAP. Poşta Română avea alocat în buget suma de 734.000 de lei pentru servicii de RCA. Practic este o continuare a relaţiei contractuale dintre cele două companii, după ce, în 2015 şi 2016, parcul auto al Poştei Române a fost asigurat tot de către Omniasig. Anul trecut suma alocată de CNPR pentru acest serviciu a fost cu 60 de mii de lei mai mare, de 655 de mii de lei. Conform caietului de sarcini, asigurătorul are obligația să garanteze că toate polițele sunt întocmite corect şi

Omniasig asigură parcul auto al Poştei orice eroare înscrisă în poliţă care conduce la invalidarea acesteia atrage răspunderea exclusivă a asigurătorului, până la o valoare cel puțin egală cu cea a despăgubirii pentru care a fost emisă polița. De asemenea, la încheierea asigurării, Omniasig este obligată să emită asiguratului polița, împreună cu vigneta corespunzătoare.

Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), în 2016 Omniasig s-a clasat pe a doua poziţie în piaţa asigurărilor generale, cu o cotă de 14,04%, şi pe primul loc în funcţie de volumul total al despăgubirilor plătite, cu 566,45 milioane lei achitate, în crestere cu 5% faţă de anul anterior.

Valoarea totală a despăgubirilor plătite pe segmentul asigurărilor auto a fost de 469,98 milioane lei, în creştere cu 8,3% comparativ cu anul 2015. În prima jumătate a anului trecut, Omniasig a înregistrat cea mai mică durată medie de plată a dosarelor de daună RCA, de doar 3,15 zile/dosar, conform unei analize publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Omniasig VIG a înregistrat în 2016 un profit înainte de taxe de 20,68 milioane lei.

OJP-ul lunii Poşta din vestul ţării pierde peste o sută de ani de experienţă prin pensionarea a trei dintre cei mai vechi salariaţi

Predare de ştafetă la nivelul managementului ojP Arad

În prag de vară, pe malul Mureşului, poştaşii arădeni cu un ochi râd şi cu celălalt plâng. Deşi stau foarte bine la capitolul rezultate, ceea ce îi face să privească viitorul cu încredere, angajaţii OJP Arad resimt în această perioadă golul pe care îl lasă, prin ieşirea la pensie, cei mai experimentaţi şi vechi dintre ai lor.

Este vorba despre directorul OJP, Dan Traian Ţoldan, diriginta Oficiului Poştal Arad 1, Aurelia Pucea, şi inspectorul de exploatare Pavel Traian Răzman, care, împreună, „cântăresc” peste un secol de ani de experienţă poştală. Mai bine de jumătate din întreaga istorie a companiei. Ştafeta managementului a fost preluată, pe 16 iunie, de Beniamin Vârcuş, care vine din mediul privat. În semn de respect pentru viaţa petrecută în slujba „tolbei de scrisori”, am ţinut să-i întâlnim pe aceşti oameni speciali şi să aflăm de la ei ce sentimente îi încearcă la despărţirea de cea care le-a fost o viaţă cea de-a doua casă: Poşta Română.

Dacă se întâmplă să stai de vorbă cu arădenii la ei acasă este imposibil să nu găseşti vreunul care să nu îţi zâmbească atunci când îi aduci aminte de rivalitatea cu timişorenii. De exemplu, poţi auzi, chiar ironic de la ei, că Aradul este o comună din judeţul Timiş. Poate că e doar o părere a locuitorilor oraşului de pe Mureş care vine din reflexul anilor trăiţi în epoca comunismului sau poate este ceva ce derivă din rivalitatea echipelor de fotbal. Pentru că, cel puţin pentru ochiul celui care îi calcă pragul, Aradul încă îşi păstrează cu mândrie tradiţia istorică a locului de unde a pornit Marea unire. Deşi şi-a pierdut din forţa economică de odinioară, oraşul unde se fabricau celebrele vagoane de călători Astra a compensat şi trăieşte astăzi preponderent din industria constructoare de componente auto. Constructori mari cu capital japonez ca Yazaki Component Technology, Alcoa Fujikura sau Takata Petri au investit în ultimii ani în linii de producţie importante în zonă.

După platforma Piteşti-Mioveni, Aradul reprezintă cea de-a doua zonă din ţară ca importanţă a investiţiilor străine în industria 10 ¦

IUNIE 2017

producătoare de componente auto. Cel de-al doisprezece-lea oraş al ţării ca număr de locuitori, Aradul are aproximativ 41,5% din populaţia activă angajată în zona industrială. În tot acest tablou pozitiv, poştaşii judeţului caută permanent soluţii de adaptare pentru atingerea targetului privind realizarea veniturilor. Cel puţin în ultimii doi-trei ani, managementul OJP a identificat soluţiile potrivite, de vreme ce planurile au fost depăşite atât în 2015 şi 2016, cât şi în primele luni ale anului în curs.

Peste un sfert din venituri provin din contractele cu instituţiile locale OJP Arad a încheiat anul 2016 cu un venit de 11.424.000 lei, fără a lua în considerare veniturile obţinute din distribuirea drepturilor sociale. Nivelul reprezintă o creştere în termeni reali cu 12,5% faţă de anul 2015. Evoluţia pozitivă caracterizează şi prima perioadă a

acestui an. Pe primele trei luni, poştaşii arădeni au înregistrat o depăşire a planului de venituri cu 7,5%, adică un supliment de 221.000 lei peste nivelul stabilit de 2.956.000 lei. „În fiecare lună ne-am concentrat pe identificarea oportunităţilor pentru a ne atrage veniturile. Cea mai importantă resursă de venituri o reprezintă contractele pe care le avem încheiate cu Primăria Arad, cu Direcţia de Taxe Locale, cu ANAF-ul local, dar şi cu Tribunalul şi Agenţia de Plăţi în Agricultură”, ne dezvăluie directorul Dan Traian Ţoldan.

Acesta precizează că partea cea mai consistentă în generarea veniturilor o reprezintă contractul cu Primăria Arad, pe care managementul OJP a reuşit să-l readucă la Poştă în urma unei aprige bătălii cu un operator privat. „Primăria era un client tradiţional al Poştei Române. O dată cu dezvoltarea sectorului de curierat, unele instituţii vor să experimenteze şi această variantă de lucru, iar Primăria a făcut şi ea acest lucru prin 2011. Trei ani de zile am urmărit evoluţia înţelegerii pe care Primăria o avea cu PostMaster şi, într-un final, în 2014, am reuşit să recuperăm contractul”, povesteşte directorul.

Contractele cu instituţiile locale ale statului au o pondere în veniturile anuale ale OJP de 26% şi se înscriu imediat după veniturile realizate din activităţile de distribuire a drepturilor sociale, care au o pondere de 38% şi care au dus veniturile totale ale OJP, în anul 2016, la un nivel de 18.534.000 lei. „Stăm bine şi pe anul 2017 în privinţa încasărilor. Structura se păstrează practic. De exemplu, în primele trei luni, avem încasări totale de 3.176.000 lei, sumă în care contractul cu Primăria şi Finanţele locale au adus 258.549 lei, Tribunalul Arad a adus 141.000 lei, iar APIA 46.300 lei ”, ne precizează directorul.

Deşi ca rezultate poştaşii arădeni îşi ating ţintele planului, nu toate aspectele activităţii stau pe roze în judeţ. „Una dintre marile probleme pe care le avem este aceea a capacităţii reduse de transport. La nivelul judeţului avem 10 curse poştale, cărora le facem cu greu faţă, pentru că nu avem maşini. Dacă unul dintre autovehiculele se defectează, nu există soluţii de înlocuire”, spune Dan Ţoldan. O altă îngrijorare a acestuia se referă la tehnica de calcul învechită, care obligă angajaţii să apeleze la tot felul de soluţii improvizate în cazul defecţiunilor. „Din păcate, la nivelul judeţului,

OJP Arad în cifre Număr de salariaţi: 470 (200 lucrează în mediul urban şi 270 în rural). Structura personalului: 9 şoferi, 17 casieri, 10 oficianţi superiori, 136 de oficianţi, 187 factori, 79 de agenţi poştali, 25 diriginţi, 4 cartatori, 5 numărători, 7 mânuitori de valori, 5 factori prelucrători).

Număr de subunităţi poştale: 143 ( 79 agenţii, 13 oficii urbane, 10 oficii rurale, 6 ghişee urbane şi 31 de ghişee rurale, 1 OZP, 1 OPD) Număr de curse poştale: 10 (3 maşini asigură cursa AradIneu, 6 maşini asigură cursele OZP Arad, iar o maşină asigură cursa regională Ineu-Arad-Timişoara) Populaţia deservită: 430.629 locuitori Adrese de distribuire: 78.758 Venituri totale şi structura lor în 2016: 18.534.000 lei (distribuirea pensiilor - 38%, 32,2% din corespondenţă, 8% coletărie, 6% din prestarea serviciilor financiare etc.)

mai avem trei oficii care nu sunt informatizate, dar şi locaţii care ar necesita investiţii pentru renovare”, ne precizează directorul OJP Arad. În ultimul an s-a mărit considerabil numărul punctelor eMag, de la două la 18 puncte. Dintre acestea, 13 sunt în afara oraşului Arad.

„Once upon a time in Arad” sau unde se duc poştaşii când se pensionează?

Precizam la începutul acestui articol că în această vară din poşta arădeană „pleacă” peste o sută de ani de experienţă, odată cu pensionarea a trei dintre cei mai vechi poştaşi.

Dan Ţoldan, în mijlocul colectivului administrativ al OJP Arad

POªTAªUL462 ¦ 11

OJP-ul lunii Printr-o fericită coincidenţă, la mijlocul lunii iunie, am ajuns să petrecem alături de Dan ţoldan utimele trei zile din cariera sa de manager de poştă. un om care se mândreşte cu o carieră de peste 44 de ani în Poşta Română. Pentru că la sfârşit de drum, alergătorul de cursă lungă nu trebuie lăsat singur. Nu că s-ar prăbuşi din cauza efortului, ci ca un semn de respect şi recunoştinţă, pentru tot ce a făcut şi pentru exemplul pe care l-a oferit. Înainte de a-l întâlni, ne gândeam să-i propunem acestuia provocarea de a ne povesti despre incredibila sa carieră în poştă câte 44 de minute în fiecare zi. Ca un rezumat pentru o viaţă. Ar fi fost imposibil. Pentru că cei 44 de ani sunt o salbă de amintiri care atârnă greu. În prima zi a vizitei noastre la Arad, directorul OJP se afla într-o „sesiune” de autografe. Tocmai scosese din tipar ultima sa carte, „Cronica Direcţiei Regionale de Poştă Timişoara 101-2009”, pe care o trimitea persoanelor apropiate, cu autografe. Ne-a abordat direct: „Clădirea asta în care avem sediul este de patrimoniu şi este făcută pe vremea austriecilor. Mozaicul de la intrare e de atunci.

Ai văzut, la uşile mari, că între ele s-a tocit marmura şi este o mică adâncitură? Ei bine, să ştii, o mică vină o am şi eu de câte ori am intrat şi ieşit pe acolo”, zâmbeşte directorul OJP. În viaţa petrecută în Poşta din vestul ţării, Dan ţoldan le-a făcut pe toate. O carieră de 44 de ani de activitate care este completată frumos de amintirile din copilărie, ce îi sunt legate, culmea, tot de tolba de scrisori.

Dan Ţoldan - repere ale carierei Născut la 30 ianuarie 1952, în localitatea Vârşand, judeţul Arad, într-o familie de poştaşi Absolvă Şcoala Postliceală de Poştă Bucureşti – secţia diriginţi, între anii 1972-1974 şi Facultatea de Ştiinţe Economice – Timişoara, în 1981 Din anul 1974, cu excepţia unei scurte perioade de un an, lucrează neîncetat în Poşta Română, fiind pe rând oficiant, casier, diriginte, şef de birou financiar şi contabilitate, director adjunct de exploatare şi director al Direcţiei de Poştă Arad (1991-1996), director operaţional al DRP Timişoara (1996-2000), director al Centrului de Instruire a C.N. Poşta Română (2000-2001), director al Direcţiei Regionale de Poştă Timişoara (2001-2009) şi Director O.J.P Arad (20152017) Permanent a participat la cursuri de formare indiferent de poziţia ocupată. A luat parte astfel la cursurile Post Schule – Bremen, Germania în 1992, la cursurile de TQM cu Optima Facto – Belgia, 1998-1999, sau la cursul de management poştal, organizat de TPG Nepostel, în 2002, în Olanda.

Dan Pavel

Dan Ţoldan (foto dreapta) şi Pavel răzman, o prietenie de-o viaţă legată încă de pe băncile liceului

„Provin dintr-o familie de poştaşi. Tatăl meu a fost diriginte de poştă, iar mama a fost telefonistă în localitatea Vârşand, judeţul Arad. Primele mele jucării au fost ştampilele. Aşa că la cei 44 de ani de profesie mai puneţi câţiva în plus, de aşa zisă ucenicie, pentru că, dacă am vreo amintire din copilărie, e imposibil să nu se strecoare vreo imagine legată de poştă”, se destăinuie ţoldan.

Despre viaţa petrecută în poşta arădeană se pot povesti tone de amintiri. Mai ales acum, când, fără să conştientizeze în mod real din cauza tumultului fiecărei zile de muncă, Dan ţoldan s-a

12 ¦

IUNIE 2017

văzut în faţa panglicii de finiş a propriului maraton, iar reacţiile oamenilor din jurul lui au devenit puţin sentimentale. Dincolo de cifre, de rezultate, totul se rezumă la oameni, iar imaginea ta de profesionist se reflectă cel mai bine în ochii lor. Iar despre directorul OJP Arad se poate spune că a mizat întotdeauna pe oameni. Şi cine ar putea să depună cel mai bine mărturie decât de mult a mizat Dan ţoldan pe relaţiile interumane, dacă nu inspectorul Pavel Răzman, cel care i-a fost acestuia peste 20 de ani “mâna dreaptă” şi de care îl leagă o frumoasă poveste de viaţă. O scenă parcă ruptă din filmul „Once upon a time in America”, despre prietenie adevărată şi valuri ale vieţii. „Erau anii de după Revoluţie, când toată industria arădeană se destrăma. Şomajul era în floare. În 1995 plecam de la Metalo-Chimice, unde lucrasem în resurse umane şi vroiam să îmi depun dosarul de angajare în altă parte.

Din întâmplare, mă întâlnesc după mult timp, pe stradă, cu fostul meu coleg de liceu Dan ţoldan. Ce credeţi? Îmi spune că ar avea nevoie de un om de încredere la serviciul financiar, drept pentru care, deturnat pe stradă, am ajuns să depun dosarul de angajare la Poştă. Aşa că, după aproape 22 de ani de muncă, timp în care m-am ocupat practic de aproape orice tip de activitate, fiind întro perioadă chiar directorul OJP Arad, în luna iulie mă voi retrage şi eu la pensie”, ne povesteşte Pavel Răzman. L-am întrebat şi pe

Dan ţoldan dacă şi-ar fi închipuit vreodată, atunci când era pe băncile liceului, că viaţa l-ar putea lega de unul dintre colegi, astfel încât să iasă împreună la pensie. „Cum e viaţa asta şi ce surprize poate oferi, cu drumurile sale întortocheate! Doi colegi de liceu, care au păşit împreună în viaţă după examenul de maturitate, ajung astăzi să iasă la pensie din Poşta Română aproape simultan.

Cine şi-ar fi închipuit atunci că noi vom fi aşa de uniţi în viaţă?”, spune directorul. În cea de-a doua zi petrecută la Arad, acesta ne-a vorbit mai puţin despre el. Poate că a fost extrem de prins cu organizarea Marşului Factorilor Poştali din judeţ sau poate că era prea emoţionat că avea să se vadă cu foarte mulţi dintre poştaşii pe care i-a coordonat ani de zile. Aşa că au vorbit ei mai mult. După concurs, la festivitatea de premiere, poştaşii le-au făcut o surpriză celor trei pensionari sau viitori pensionari, oferindu-le în dar plachete şi multe cuvinte frumoase despre cât de mult au însemnat pentru ei şi pentru viaţa poştei arădene. Nu este nici o ruşine să

spunem că am văzut oameni în toată firea lăcrimând şi lăsând emoţiile să zburde în aerul după-amiezei de vară. În cea de-a treia zi, Dan ţoldan s-a ocupat în mare parte a timpului cu strângerea lucrurilor personale din birou. Încă mai veneau hârtii la semnat. În timp ce îşi strângea fotografiile cu cei dragi l-am întrebat ce urmează după cei 44 de ani de Poştă. „Nu plec imediat. Aşa cum cred că e normal pentru o funcţie de conducere, o să vin o perioadă de timp pentru a efectua transferul de management şi pentru a-l introduce cât mai bine pe viitorul director al OJP în realităţile de la poştă, mai ales că acesta vine din mediul privat. După această perioadă nu văd altă variantă de petrecere a timpului decât cea în care mă voi duce la băi, în ungaria. Domnule, au ăştia nişte spa-uri, ceva extraordinar! Poate n-ar fi rău să-mi ofer câte 44 de minute de masaj în fiecare zi!”, face cu ochiul şi zâmbeşte cu subînţeles Dan ţoldan. Să aveţi o pensie după cum aţi reprezentat „tolba de scrisori”, domnule director!

Perla reţelei poştale locale are un nou diriginte Într-un clasament al profitabilităţii oficiilor poştale care aparţin de OJP Arad, reiese că OP Arad 1 stă cel mai bine. În primele trei luni ale acestui an, aici s-a realizat un nivel al încasărilor de 1.055.095 lei. Pe locul al doilea se află OP Arad 3, cu un nivel al veniturilor 287.242 lei, în timp ce Arad 8, cu încasări de 261.395, ocupă locul al treilea.

De fapt, se poate spune că OP Arad 1 este considerat ca fiind elita reţelei poştale arădene. În oficiu şi în cele trei ghişee exterioare ale sale lucrează în prezent 27 de angajaţi, între care se regăsesc două poziţii de oficianţi superiori şi două de casieri. Ca într-un tablou aproape simetric cu cel de la OJP, şi OP Arad 1 trece printr-o schimbare de management. Diriginta Aurelia Pucea (foto medalion), aflată în funcţie din anul 1989, a ieşit în luna mai la pensie. La conducerea subunităţii a venit o altă dirigintă din reţeaua poştală a oraşului, Maria Ghergheş, cea care a condus înainte, timp de mai bine de trei ani, OP Arad 8. „În Arad tradiţia poştală arată că Oficiul 1 este cel mai bun, de aceea toţi cei care lucrează aici sunt obligaţi la un anumit tip de conduită profesională”, ne dezvăluie fosta dirigintă, într-o discuţie pe care am purtat-o în biroul pe care l-a ocupat timp de aproape trei decenii, alături de cea care a înlocuit-o. Interesant de consemnat este faptul că Maria Ghergheş a intrat în poşta din municipiul Arad în directa subordine a Aureliei Pucea. „După unsprezece ani lucraţi ca oficiant în co-

colectivul oP Arad 1

muna Târnova am venit la OP Arad 1, în directa subordine a doamnei Pucea. Deci pot spune că sunt un produs al dânsei”, ne-a declarat Maria Ghergheş. Spre bucuria ei, în momentul în care a acceptat să preia conducerea la Arad 1 a constatat că o mare parte dintre vechile colege încă se mai află în unitatea poştală, ceea ce înseamnă că fluctuaţiile de personal nu au fost aşa mari.

Potrivit fostului şef al oficiului, OP 1 poate merge ca o bandă automată, bazându-se pe toată infrastructura de contracte pe care le are în derulare. Pe lângă veniturile importante realizate din contractele cu instituţiile statului la nivel local, unitatea poştală reuşeşte să se mişte bine şi pe partea de coletărie, unde există câ-

teva contracte care generează lunar volume de cinci mii de colete. Pe lângă acestea, peste 80% din birourile notariale ale oraşului se află în grija OP Arad 1, ceea ce aduce venituri considerabile. După o viaţă petrecută numai la această subunitate, fosta dirigintă a ajuns să cunoască zona şi evoluţia ei mai bine ca pe propriul cartier. Aurelia Pucea afirmă că, în acest moment, nivelul încasărilor de aproximativ 400.000 lei pe lună poate fi mult mai mare. „Eu am avut marele noroc că am învăţat poştă de la oameni cu adevărat profesionişti. Este foarte greu să ai un nivel ridicat al pretenţiilor dacă nu mai instruieşti personalul. Actuala dirigintă nu ştiu cât se va mai putea baza pe această tradiţie, pentru că astăzi se consideră că este de ajuns să fii doar un bun manager, fără a mai avea de o gândire tradiţională de poştă”, spune fosta dirigintă Aurica Pucea.

POªTAªUL462 ¦ 13