Actualitate
Poşta Română trece în subordinea ministerului transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor Începând cu 4 noiembrie, România are un nou guvern, condus de Ludovic Orban. În cadrul noii structuri guvernamentale nu se mai regăseşte Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care a fost inclus în cadrul Ministerului Transportului, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC). Acest lucru a dus şi la trecerea Poştei Române în subordinea noului minister. Cel desemnat să preia conducerea MTIC este Lucian Nicolae Bode, aflat la al doilea mandat de ministru, după ce, în urmă cu 7 ani, a fost ministru al economiei. În cadrul audierilor din comisiile reunite de specialitate din Parlament, Lucian Bode a făcut referire şi la câteva măsuri pe care intenţionează să le ia în ceea ce priveşte activitatea Poştei Române. Astfel, el a menţionat că listarea Poştei Române ar fi o soluţie, însă acest lucru nu se va întâmpla în acest an.
poştale cu Electrica, Orange, Telekom la un leu diferenţă", a spus Lucian Bode la audieri. Oficialul a menţionat, ulterior audierilor, la declaraţiile acordate mass-media, că privatizarea Poştei Române „este exclusă în acest an".
Cine este Lucian Bode
Date biografice
Sediu mtIC din Bulevardul Dinicu Golescu
„Vorbim de o companie cu 25.000 de angajaţi la care cheltuielile cu salariile reprezintă 76% din totalul veniturilor. Poşta Română are datorii în acest moment de 257 de milioane de lei, privatizarea a eşuat în 2015 şi vă spun foarte ferm că listarea ar fi o soluţie. Pentru mine, cuvântul privatizare bate mai mult spre Moscova, listarea vine de la Bruxelles şi vă rog să vorbim despre listare. 42% din cifra de afaceri o reprezintă distribuţia pensiilor. Ce se întâmplă dacă, în câţiva ani de zile, pensiile vor fi acordate prin virament bancar, pe card? Vom rămâne fără obiectul muncii. Poşta Română, din păcate, a pierdut în ultimii ani marile contracte de servicii 6 ¦ NOIEMBRIE 2019
» Data şi locul naşterii: 27.10.1974, Com. Valcău de Jos, Jud. Sălaj » Stare civilă: căsătorit, un copil
Studii şi specializări » 2009-2011 – Diplomă de Masterat, Masterat în Managementul Securităţii în Societatea Contemporană - Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca; » 2011 – Certificat de absolvire, Curs de nivel înalt „Securitate şi bună guvernare”- Colegiul Naţional de Apărare „Carol I”; » 2011 – Curs de nivel înalt-Institutul Naţional de Administraţie; » 2009 – Certificat de absolvire, Program de perfecţionare în domeniul relaţiilor internaţionale - Institutul Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe;
» 1993-1998 – Inginer Electromecanic, Diplomă de Licenţă, Universitatea din Oradea, Facultatea de Electrotehnică şi Informatică;
Activitate profesională » 09.02.2012-27.04.2012 – Ministru, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; » 2008-2012 – Deputat, Parlamentul României, Camera Deputaţilor; » 2005-2008 – Şef Serviciu Exploatare, SC Electrica SA, SDEE Zalău; » 2003-2008 – Preşedinte Sindicat Electrica Zalău, SC Electrica SA, Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice (SDEE) Zalău; » 2001-2008 – Inginer, SC Electrica SA, Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice (SDEE) Zalău; » 2000-2001 – Şef Serviciu Vânzări, SC Electrometal SRL, Oradea;
Serviciile poştale vor asigura distribuirea cardului european de sănătate
Funcţii, activităţi într-un partid politic » 2001-2002 – Secretar BPJ PD Sălaj; » 2002-2005 – Vicepreşedinte BPJ PD Sălaj; » 2005-2007 – Secretar general BPJ PD Sălaj; » 2007-2008 – Secretar general BPJ PD-L Sălaj; » 30.06.2008 – prezent - Preşedinte al BPJ PD-L Sălaj;
Funcţii, activităţi într-o organizaţie sindicală, patronală etc. » 2003-2008 – Preşedinte al sindicatului Electrica Zalău
Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală » 2000-2004 – Consilier Local - Consiliul Local al comunei Valcău de Jos; » 2004-2008 – Consilier judeţean - Consiliul Judeţean Sălaj; » 2008-15.12.2008 – Consilier judeţean - Consiliul Judeţean Sălaj;
Funcţii, activităţi parlamentare anterioare » 2008 - prezent – Deputat, Parlamentul României, Camera Deputaţilor;
Activitate civică
» Membru fondator al Asociaţiei Prodemos Zalău
După aproape un an de zile în care certificatele au ţinut locul cardului european de sănătate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a semnat în sfârşit un Acord - cadru pentru o perioadă de 3 ani în baza căruia va fi reluată tipărirea şi distribuţia de carduri europene de sănătate. Beneficiarii solicitanţi vor primi acest card gratuit. Certificatul de înlocuire provizorie a cardului european de sănătate, în perioada de valabilitate înscrisă pe document, oferă aceleaşi drepturi ca şi cardul european de asigurări de sănătate. Noul document va putea fi transmis beneficiarilor prin intermediul serviciilor poştale. Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS) oferă dreptul la asistenţă medicală devenită necesară în timpul şederii temporare pe teritoriul statelor membre UE, Spaţiul Economic European sau Confederaţia Elveţiană. Cardul european nu acoperă situaţia în care asiguratul se deplasează într-un stat membru al UE/SEE/Confederaţia Elveţiană în scopul obţinerii unui tratament medical planificat. CEASS acoperă doar serviciile medicale obţinute de la furnizorii care fac parte din sistemul de securitate socială din ţara respectivă. Acest lucru depinde de sistemul de asigurări din ţara în care sunt acordate aceste servicii. Cardul se eliberează la solicitarea asiguratului, care va depune în scris, la sediul casei de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află, o cerere tip. În termen de 7 zile de la depunerea solicitării, cardul va fi primit de asigurat la adresa de domiciliu, prin servicii poştale. Casa naţională de asigurări de sănătate analizează posibilitatea dezvoltării aplicaţiei cardului european de sănătate în aşa fel încât să nu mai fie obligatorie deplasarea solicitantului la casa de asigurări de sănătate, iar cererea de eliberare să poată fi transmisă şi online. Perioada de valabilitate a cardului european de asigurări de sănătate este de doi ani de la data emiterii. POªTAªUL491 ¦ 7
Oficiile lunii
tinerețe și experiență la oficiul din motRU Dacă pleci de lângă Masa Tăcerii lui Brâncuşi din Parcul Târgu Jiu, traversezi podul Jiului, ții drumul care duce la Severin, treci dealul Bujorăscu, până ajungi la 45 de kilometri parcurşi şi ai ajuns în municipiul Motru. Cel de-al doilea municipiu al județului Gorj. La o simplă căutare pe internet, afli că populația sa este sub 20.000 de cetățeni. Un oraş tânăr, pus lângă sate cu istorie îndelungată, în lunca râului cu acelaşi nume. Prin Decret al Consiliului de Stat, la 24 mai 1966, a început organizarea oraşului Motru. Extracția cărbunelui, exploatările miniere din zonă, aveau nevoie de forță de muncă din toată țara. Pentru aceşti oameni s-a construit un oraş. Care, deceniu cu deceniu, a crescut, a scris istorii personale, a produs generații de profesionişti, din diverse domenii, nu numai în industria minieră. Cum era şi normal, Poşta Română a fost acolo de la început. Instituție de bază a unei comunități noi, astăzi, parte din istoria acestui oraş: OP Motru este un reper în limbajul curent al motrenilor. Nici nu se putea altfel. Este pus în centrul municipiului şi este acolo de foarte mulți ani. Aşa cum geografic este în mijlocul oraşului, la fel este aşezat în mentalitatea colectivă a oamenilor de aici.
10 ¦ NOIEMBRIE 2019
Fiind o comunitate mică, relația motrenilor cu Poşta Română pare o relație de familie. Este un sentiment foarte plăcut să constatăm că am intrat într-o altă formă de apreciere a serviciilor poştale. Oamenii fac asta, ei fac posibilă această relație cu parfum familial. Totul e bazat pe relații personale, pe profesionalism, dar, mai ales, pe încredere reciprocă.
Portretul unui coordonator priceput Ileana Erdeli este diriginte la OP Motru din anul 2015. Este născută şi crescută aici, în acest tânăr oraş. Confirmă senzația de familiaritate a relației lucrătorilor poştali cu clienții. Este, ca şi sediul oficiului, un reper în cotidianul consumatorilor de Poşta Română din Motru. Istoria sa profesională începe în anul 1993, când a fost angajată pe post de oficiant la OP Motru. În 2005 a venit prima avansare în funcție: a devenit casier la acelaşi oficiu. Pasul din 2015, când a îmbrăcat haina de diriginte, a avut şi o semnificație personală – aniversarea a 20 de ani de căsnicie! Mamă de fată, nu se poate opri din povestit despre familia ei: „Mă consider un om împlinit, simt că trăiesc, datorită minunatei mele familii,
soțul şi fiica”. Lasă câteva secunde de tăcere, care ne arată intensitatea emoției din interiorul subiectului familie. Se întoarce la partea despre profesie. „Cariera se construieşte în timp, cu sacrificii enorme, cu muncă, răbdare, voință şi perseverență”. Completează cu efervescența unui copil bucuros de cadoul de Crăciun: „Ne mândrim cu două lucruri: o rețea prezentă în fiecare localitate şi oameni profesionişti, care întotdeauna au dat dovadă de loialitate față de această instituție”. Unde sunt neajunsurile, totuşi? Se pare că această legătură originară cu mineritul nu poate fi ruptă. Dacă merge prost în industria minieră, merge mai puțin bine şi la OP Motru. Rămânem cu optimismul unui serial care va continua mult şi bine. Vom trăi şi vom vedea.
numere reprezentative și alte informații utile OP Motru deserveşte un număr de 8.732 adrese de distribuire – 6.427 în mediul urban şi 2.305 în mediul rural. Numărul angajaților poştali este de 15: 1 diriginte, 1 casier, 4 oficianți, 9 factori poştali. Împărțim evaluarea în două părți, una bună, cealaltă mai puțin bună. Începem cu prima. Angajații sunt profesionişti şi în număr suficient pentru nevoile oficiului, atât la prezentare, cât şi la distribuire. Cea de-a doua se referă la sursa de venit, având în vedere zona defavorizată în care ne aflăm. Cei mai importanți clienţi sunt Judecătoria, Parchetul, Primăria Motru şi IPJ. Nu exceptăm de la socoteală persoanele fizice. Şi ei sunt foarte importanți. Cu toții contribuie cu aproximativ 35 de mii de lei lunar la capitolul venituri al OP Motru. Oficiul funcționează cu trei ghişee, cele mai mari venituri înregistrându-se la poşta de scrisori şi la indicatorul Poşta Rapidă.
oP tg. Jiu 1, oficiul fanion al Gorjului
Numără sub o sută de mii de locuitori, însă are înțelesul a ceea ce numim noi un oraş cochet. Stă pe malul stâng al Jiului, în siajul munților Parâng şi este aşezat fix pe Paralela 45. Este vorba de Târgu Jiu, reşedința județului Gorj. Din punct de vedere turistic, Brâncuşi ar acoperi zona de marketing a oraşului, cu celebrele sale opere, puse pe Calea Eroilor, de la Masa Tăcerii, până la parcul Coloanei, trecând prin Poarta Sărutului. Nu prea străbate efortul cuiva – autorități, asociații, oameni de cultură, să exploateze acest cadou făcut oraşului de celebrul sculptor. Totul este inerție şi liniaritate, sub acest aspect. Ca într-un grup de elită, pe lângă celebrul sculptor, am mai putea găsi urmele unor mari personalități locale, cu anvergură națională sau mondială. De la monumentul Miliței Petraşcu, care adăposteşte mormântul şi memoria Ecaterinei Teodoroiu, până la profeții, filosofii şi sibilele repictate de Iosif Keber, pe pereții exteriori ai catedralei Sfinții Voievozi. Economic, municipiul reşedință de județ, nu face notă discordantă şi, într-un fel sau altul, se ține legat de industria locală – exploatarea cărbunelui şi producerea energiei electrice. În rest, comerț, consum şi un viitor incert, de care nimeni nu pare să se intereseze. Dintre toate obiectivele posibile, ne oprim la Oficiul Poştal Târgu Jiu 1. Dacă îl apreciem după venituri, conjunctural,
ar fi pe primul loc, între toate oficiile şi ghişeele care compun OJP Gorj.
transparenţă și profesionism Aşezat la parterul unui bloc de pe Calea Eroilor, despre care am amintit mai sus – cea mai importantă arteră a oraşului, OP 1 are vecinătate selectă, pe măsura sa: dacă arunci privirea spre stânga, treci de Direcția de Cultură Gorj, te opreşti un pic la Teatrul Elvira Godeanu şi te pierzi în profunzimea Porții Sărutului. O piruetă şi scanezi dreapta geografică, pe lângă Biblioteca Județeană, Colegiul Tudor Vladimirescu – ambele adăpostite de clădiri de patrimoniu, te opreşti abia în altarul Bisericii Sfinții Apostoli, de pe cunoscuta, de acum, Cale a Eroilor. Tot aici, la următorul nivel, se află şi sediul OJP Gorj. Caragea Rodica. Gazda noastră de astăzi, oficiant superior şi înlocuitorul dirigintelui de la OP Târgu Jiu 1. Familia de zi cu zi este în Poştă. Familia de facto, tot în Poştă. Soțul este oficiant la OZP Tg.Jiu. Nu este un caz singular. Din nou, acelaşi sentiment de comunitate, de familie care creşte împreună, în interiorul unei companii pe care ei înşişi o definesc. Rodica este în Poştă din anul 1988, la maneta funcției de telegrafist. ”Am fost familiarizată cu termenii poştali de la tatăl meu, care a fost factor poştal, pensionat în anul 1987, cu un an înainte de a intra eu în această familie”. Anul Revoluției o prinde
oficiant la OP Mătăsari, iar imediat după, din februarie 1990, se transferă la OP Tg.Jiu 1. Din anul 2003 ocupă funcția de oficiant superior, la acelaşi Oficiu. „În anul 2015 am absolvit şcoala postliceală de diriginte oficiu poştal, a Liceului de Poştă Gh. Airinei din Bucureşti”, ține să ne puncteze şi dorința ei de a progresa profesional. OP Târgu Jiu 1 are o singură locație, cu un bagaj important în dotare, la fel ca multe altele: oamenii! Profesioniştii! Un diriginte, 3 oficianți superiori, 2 casieri şi 15 oficianți. În total 21. Un număr suficient ca treaba să meargă foarte bine. Cele 9 ghişee se deschid ca un evantai pus la dispoziția clienților. Două sunt rezervate pentru PostCollect şi mesagerie internă, unul pentru prezentarea poştei de scrisori, în sistem TP, unul pentru prezentarea pensiilor, un ghişeu căsuțe poştale, iar celelate 4, pentru prezentări mandate poştale, mandate on-line, prezentări presă. Toate acestea duc la veniturile care fac din OP Tg.Jiu 1 cel mai important oficiu al Poştei gorjene: 240.000 lei lunar. Cele mai mari încasări sunt realizate la poşta de scrisori, coletărie şi mandate. O creştere care merită amintită, constatată în ultimii ani, ar fi în zona coletelor poştale. Ne întoarcem de unde am plecat: la oameni. Ei sunt cei care realizează orice fel de raportare în cifre, venituri, creşteri. Lucrători poştali şi clienți, împreună, uniți de încrederea reciprocă. POªTAªUL491 ¦ 11