Revista "Poştaşul" - Noiembrie 2012

Actualitate

Dublă de argint pentru reprezentanţii CNPR la Balcaniada Marşul Factorilor Poştali

Echipele de fete şi băieţi ale Poştei Române au reuşit să obţină medaliile de argint la cea de-a 41-a ediţie a Balcaniadei Marşul Factorilor Poştali, ce s-a derulat pe 8 noiembrie, la Izmir, în Turcia. Este un rezultat meritoriu, ţinând cont că din echipa CNPR a lipsit campioana incontestabilă a ultimilor patru ani, Andreea Arsine.

Se poate spune că această ediţie a competiţiei s-a derulat sub sloganul „Turcul plăteşte, turcul câştigă”, în condiţiile în care gazdele au câştigat maximum de medalii

posibile, cu excepţia unui bronz în proba feminină individuală: aurul, argintul şi bronzul la băieţi individual, aurul şi argintul la fete individual şi aurul în probele pe echipe. Le-a scăpat bronzul la fete, care a revenit unei albaneze.

La feminin fetele noastre au terminat pe locurile 4 (Leontina Pop-Sărăcuţ), 5 (Alexandra Suciu) şi 7 (Petrica Ciobanu), reuşind să ia, „la mustaţă”, faţa Albaniei în proba pe echipe şi să termine pe 2. Pe locurile 4 şi 5 s-au clasat Bulgaria şi Macedonia.

În proba masculină, reprezentanţii CNPR au terminat pe următoarele locuri: 6 (Constantin Brânză), 7 (Constantin Văcăraşu), 8 (Claudiu Costescu), 13 (Tiberiu Crăciun), în vreme ce Victor Romaşcanu a fost descalificat. Mulţumită locurilor ocupate de primii trei, echipa noastră a prins locul 2, la mare distanţă de Albania, medaliată cu bronz. Macedonia a terminat pe 4, Bulgaria pe 5, iar Kosovo a fost descalificată.

Foarte probabil, ediţia viitoare a competiţiei va fi găzduită, în premieră, de Kosovo.

Poşta Română şi Raiffeisen Bank organizează un nou concurs pentru copii

„Moş Crăciun te invită în lumea poveştilor” Poşta Română şi Raiffeisen Bank organizează, în perioada 5 noiembrie – 31 decembrie 2012, o nouă ediţie a concursului „Moş Crăciun te invită în lumea poveştilor”. Copiii şi părinţii lor vor putea achiziţiona de la oficiile poştale din 18 oraşe ale ţării un kit special care conţine un plic, o coală A4 şi o carte poştală.

Coala A4 ce va fi găsită în plic este destinată mesajului către Moş Crăciun. După completarea ei, copii sau părinţii lor vor trimite scrisoarea la adresa pretipărită de pe plic: Santa Claus’ Main Post Office Santa’s Workshop Village, 96930 - Arctic Circle, ROVANIEMI, FINLAND. Cartea poştală conţinută în plic va fi completată în clar şi corect cu datele expeditorului şi trimisă la următoarea adresă pretipărită de pe cartea poştală: POŞTA ROMÂNĂ SA, OP 83 – CP81, Bucureşti. Toate căr-

ţile poştale trimise până la data de 31 decembrie inclusiv (data poştei), vor participa la tombola organizată în luna ianuarie pentru desemnarea câştigătorilor celor 110 premii care constau în vouchere valorice în valoare de 300 de lei (tva inclus) la Librăria online Cărtureşti.

Tragerea la sorţi va avea loc în data de 17 ianuarie 2013, în prezenţa unei comisii formată din reprezentanţi ai organizatorilor şi un notar public. Numele câştigătorilor şi ale rezervelor campaniei „Moş Crăciun te invită în lumea poveştilor” vor fi făcute publice prin postare pe site-urile www.posta-romana.ro şi www.raiffeisen.ro, începând cu data de 23 ianuarie 2013.

Regulamentul promoţiei, dar şi alte detalii despre campanie pot găsite pe site-urile www.posta-romana.ro sau www.raiffeisen.ro.

POªTAªUL408 ¦ 3

CIPRIAN BOLOŞ, şef Departament Cooperare Internaţională, Strategie şi Planificare:

„Vom fi un membru activ în Consiliul de Administraţie al UPU şi vom urmări să promovăm interesele Poştei Române” După cum v-am informat în numărul trecut, în urma eforturilor reunite ale Poştei Române, MCSI, ANCOM şi MAE, România a reuşit să obţină un loc în Consiliul de Administraţie al UPU, pentru perioada 1 ianuarie 2013-31 decembrie 2016.

Pentru a afla mai multe detalii despre prezenţa delegaţiei CNPR la aceste eveniment, dar şi despre proiectele strategice ale companiei, am stat de vorbă cu Ciprian Boloş.

– Care au fost principalele obiective pe care Poşta Română le-a urmărit la Congresul Uniunii Poştale Universale, care a avut loc la Doha?

– Aş spune că prezenţa noastră la acest Congres s-a axat pe trei obiective majore. Primul dintre ele, şi cel mai important, a vizat dobândirea calităţii de membru în forurile supreme de conducere ale UPU, şi anume Consiliul de Administraţie şi/sau Consiliul de Exploatare Poştală. Din punctul meu de vedere, acest obiectiv a fost unul mai mult decât ambiţios, în condiţiile în care compania noastră nu a avut o prezenţă notabilă în mediul internaţional în ultimii ani. În ciuda acestui fapt, perseverenţa şi dăruirea de care au dat dovadă membrii echipei CNPR formate din colegi de la Relaţii Internaţionale, Marketing şi Trafic Internaţional au făcut posibilă alegerea României în Consiliul de Administraţie al UPU. Această foarte importantă realizare generează în plan internaţional oportunităţi deosebite, care vor permite Poştei Române să atragă know-how şi bani din diverse parteneriate externe. În această direcţie, Departamentul Cooperare Internaţională, Strategie şi Planificare îşi propune să fie activ în mediul internaţional în următorii patru ani şi să readucă CNPR pe harta UPU, nu în calitate de simplu observator, ci la nivel decizional.

– Ce demersuri s-au întreprins spre a atrage numărul de voturi necesar pentru intrarea în CA? – Am început activitatea de lobby undeva prin luna iunie a acestui an, cu doar trei luni înainte de debutul Congresului UPU. Foarte târziu, dacă se ţine cont că aceste congrese se ţin o dată la patru ani, iar concurenţii noştri avuseseră grijă să-şi anunţe intenţiile cu luni bune înainte.

Cei patru colegi ai mei de la Cooperare Internaţională, şi anume Nicoleta Micu, Ştefan Vlăsceanu, Mircea Ţitei şi Mădălina Gămulea, ajutaţi de colegii de la Marketing, Irina Purcaru şi Mihai Manole, precum şi de colega noastră de la Trafic Internaţional, Silvia Bădulescu, au contactat prin e-mail, telefon, fax sau prin scrisori clasice toate cele 191 de adminstraţii poştale membre UPU. Iniţiativa noastră s-a bucurat de la bun început şi de sprijinul celor de la Ministerul

Ciprian Boloş, alături de viitorul director general al UPU, kenyanul Bishar A. Hussein Comunicaţiilor si Societăţii Informaţionale, care, la rândul lor, au trimis scrisori şi mailuri tuturor miniştrilor de resort din ţările membre UPU. Demersului nostru i s-au alăturat ulterior ANCOM şi, după ce şi-a învins reticenţa determinată de timpul prea scurt rămas până la Congres, Ministerul Afacerilor Externe. Activitatea de lobby a continuat foarte intens şi la Doha, în cele aproape trei săptămâni de lucrări ale Congresului ce au premers ziua votului, în rândul celor peste 2.000 de delegaţi la lucrări.

Se poate spune că a fost o muncă de echipă foarte bine organizată şi care la final a dat roade: am reuşit să obţinem 128 de voturi şi să intrăm între cele 41 de state ce vor fi membre ale CA al UPU, în perioada 1 ianuarie 2013- 31decembrie 2016. Trebuie spus că în grupa noastră, a ţărilor din Europa Centrală şi de Est, au fost cinci locuri eligibile, iar noi ne-am clasat pe locul trei, după Rusia, care a adunat 143 de voturi, şi Bulgaria, care a avut cu un vot mai mult decât noi, respectiv 129. Am lăsat în urmă, însă, Polonia, Ucraina şi Moldova, ţări care au fost foarte active în a-şi promova candidatura. A fost un rezultat extraordinar, care aparţine în totalitate echipei care a muncit la acest proiect şi căreia vreau să-i mulţumesc o dată în plus pentru eforturile depuse.

– Cu ce va ajuta Poşta Română această prezenţă în cadrul CA al UPU? – Este o întrebare foarte bună. Trebuie spus că acest Consiliu de Administraţie este considerat motorul principal al iniţiativelor pe care UPU le implementează la nivel mondial. Noi ne-am propus să fim membri activi ai acestui organism, să participăm la toate deciziile pe care le va lua şi să urmărim atent interesele Poştei Române.

POªTAªUL408 ¦ 5

Actualitate Cu prilejul lucrărilor Congresului de la Doha am reuşit să stabilim contacte personale cu reprezentanţii noii echipei manageriale a Biroului Internaţional al UPU, respectiv Directorul General, domnul Bishar A. Hussein din Kenya, şi Directorul General Adjunct, domnul Pascal Clivaz din Elveţia. Ambii ne-au adresat felicitări pentru poziţia dobândită în cadrul CA al UPU şi şi-au exprimat dorinţa de a ne împărtăşi din experienţa şi expertiza dobândite în sectorul poştal, oferindu-ne suport în ocuparea unor posturi importante în comisiile de lucru ale UPU, începând cu prima zi a anului viitor. Prezenţa noastră activă în cadrul acestor comisii va constitui o garanţie solidă privind participarea la diversele programe ce pot genera fonduri şi informaţii care să contribuie la dezvoltarea Poştei Române. În acest moment se lucrează la componenţa comitetelor de lucru ale UPU pentru perioada 2013-2016, schema urmând a fi definitivată în următorul interval de timp. Vă asigur însă de pe acum că prezenţa noastră la UPU va fi una activă şi cu impact asupra poziţiei CNPR la nivel internaţional.

– UPU este o agenţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Locul în CA aparţine României sau Poştei Române? Cine va conduce delegaţia noastră la şedinţele UPU de la Berna?

– Locul este al României, însă UPU reprezintă forumul de cooperare între structurile şi persoanele interesate din sectorul poştal, cu scopul de a asigura o reţea internaţională de produse şi servicii moderne şi de a dezvolta comunicarea socială, culturală şi comercială prin operarea eficientă a serviciilor poştale. Ţinând cont de practica din perioada 2005-2008, când România a deţinut de drept un loc în CA al UPU şi implicit preşedinţia acestui for, datorită organizării, în anul 2004, la Bucureşti, a Congresului UPU şi când a fost reprezentată de şeful de la Relaţii Internaţionale al Poştei Române, extrapolând cred că se va proceda în mod similar. Delegaţia României la respectivele şedinţe va putea cuprinde însă, la cerere, şi reprezentanţi ai MCSI, ANCOM sau MAE.

„La Doha am deschis capete de pod către diverse parteneriate” – Care a fost ce de-al doilea obiectiv pe care delegaţia CNPR l-a urmărit la Doha?

– Acela de a crea parteneriate, mai ales cu operatorii poştali din Europa. Uniunea Europeană şi UPU pun la dispoziţie fonduri generoase, ce pot fi accesate în urma unor proiecte de colaborare bine puse la punct. Delegaţia noastră a avut o săptămână extrem de intensă, având întâlniri cu factori de decizie din administraţiile poştale din Spania, Italia, Franţa, Olanda, Elveţia sau Austria. Totul s-a derulat într-un cadru propice analizării unor oportunităţi de afaceri pe care sperăm să le concretizăm în viitorul apropiat în parteneriate avantajoase.

De exemplu, în discuţiile pe care le-am avut cu cei din Franţa, Italia sau Austria, aceştia şi-au manifestat interesul de a colabora foarte strâns cu noi în domeniul coletăriei, un sector al activităţii în care la noi este nevoie de îmbunătăţire.

Din discuţiile pe care le-am avut cu spaniolii şi cu italienii, ţări în care diaspora românească este numeroasă, a rezultat posibilitatea dezvoltării unui serviciu prin care românii ce muncesc acolo 6 ¦

NOIEMBRIE 2012

Echipa care a contribuit la buna reprezentare a Poştei Române la Congresul UPU

să trimită bani acasă prin intermediul operatorilor poştali din aceste ţări, bani ce urmează a fi achitaţi la ghişeele Poştei Române.

O altă oportunitate se datorează prezenţei noastre neîntrerupte în PostEurop, acolo unde există posibilitatea de a dezvolta parteneriate de training profesional alături de alţi operatori poştali din regiune, cu fonduri europene. Aici deja suntem într-un stadiu avansat, în luna decembrie, la Sofia, urmând a avea loc o întâlnire în cadrul careia se vor concretiza direcţiile de acţiune discutate de principiu în cadrul Plenarei PostEurop de la Doha.

Nu în ultimul rând, trebuie remarcat faptul că la Doha s-a încheiat un acord cu Royal Mail, operatorul poştal britanic, în valoare de 1,7 milioane de euro. Este vorba despre un contract bilateral ce vizează taxele terminale.

– Care a fost ultimul obiectiv pe care delegaţia CNPR l-a urmărit la Doha?

– Cum suntem în plin proces de privatizare, ne-am folosit de prilejul extraordinar oferit de participarea la lucrările Congresului UPU pentru a face cunoscut acest lucru tuturor operatorilor poştali serioşi, ce pot veni cu bani şi cunoştinţe specifice în acţionariatul Poştei Române. Când mă refer la cunoştinţe specifice fac referire la obţinerea de venituri prin adăugarea de servicii adiacente celor poştale clasice. De exemplu, Poşta Italiană obţine venituri substanţiale din asigurări, cea franceză şi cea germană fac bani din servicii bancare etc.

Pentru a reuşi să atragi un investitor strategic capabil să vină cu banii şi cunoştinţele necesare trebuie să te prezinţi profesionist, iar consultantul selectat pentru privatizare, KPMG, va face acest lucru. Noi doar ne-am folosit de oportunitatea oferită de Congresul UPU spre a ne arăta disponibilitatea. Faptul că suntem membri în CA al UPU nu face decât să sporească atractivitatea companiei noastre. Dacă acţiunile noastre vor fi preluate de un operator deja prezent în CA, practic acesta îşi va mai adăuga un vot la proiectele pe care le susţine.

Consider că ne-am atins în mare măsură obiectivele propuse prin participarea la acest Congres şi se poate spune că prezenţa noastră a constituit un real succes. Am redeschis uşa spre o implicare activă a Poştei Române la nivel mondial şi sper ca în viitorul apropiat să capitalizăm roadele acestor eforturi.

Strategia şi procedura de implementare a proiectelor strategice – Să trecem acum la partea de Strategie a CNPR, pe care, de asemenea, o coordonaţi. Care sunt elementele definitorii ale strategiei de dezvoltare a Poştei Române?

– Strategia reprezintă, profesional vorbind, punctul meu forte şi motivaţia pentru care am venit în această companie. În linii mari, rolul departamentului pe care îl conduc este de a colabora cu toate structurile CNPR, cu scopul de a construi un plan de acţiune cu obiective strategice clare, care să poziţioneze Poşta Română în postura de lider de piaţă. În cele cinci luni de când ocup această funcţie, alături de ceilalţi colegi, am reuşit să definim atât o direcţie strategică pentru CNPR pentru perioada 2012-2015, cât şi o procedură de implementare a proiectelor strategice, care să susţină îndeplinirea acestor obiective.

Enumerând din obiectivele strategice, putem vorbi de:  creşterea cifrei de afaceri cu cel puţin 10% pe an, prin dezvoltarea unor servicii cu potenţial foarte mare, cum ar fi marketingul direct adresat şi neadresat, curieratul rapid, asigurările şi serviciile bancare;  reducerea costurilor din punct de vedere operaţional, prin eficientizarea utilizării resurselor CNPR. Acest lucru nu înseamnă neapărat disponibilizări de personal ci o mai bună organizare şi poate o distribuire a resursei umane către domeniile de activitate productive;  implementarea de indicatori de performanţă şi stimularea salariaţilor prin alinierea la modul de lucru vestic. Modul de lucru la care vrem sa ajungem este „Munceşti, eşti răsplătit, nu munceşti, în locul tău vine cineva care vrea să muncească!”.

– Cum se vor atinge aceste obiective?

– Ca prim pas s-a propus şi s-a implementat un manual de procedură, inovator pentru Poştă, dar foarte normal pentru alte companii din mediul privat. Elementul cheie din aceasta procedură este ca implementarea proiectelor strategice nu se face ierarhic, ci prin intermediul unei echipe de lucru direct responsabilă de rezultatul implementării proiectului. Să luăm ca exemplu proiectul de dezvoltare a serviciului de marketing direct neadresat, un serviciu prin care Posta Română are toate premisele să producă un venit consistent în viitorul apropiat. El are o parte comercială, de prezentare a serviciului şi vânzare efectivă, însă şi o importantă parte operaţională, aceea de execuţie efectivă a prestaţiei în termenul corespunzător de timp şi calitate. Este o muncă interdepartamentală complexă, care este foarte greu de transpus în practică pe calea ierarhică arhicunoscută.

Procedura de implementare a unui proiect implică patru faze. Prima este aceea de generare a ideii de lucru, care se concretizează printr-o decizie de director care numeşte o echipă de lucru. Faza a doua defineşte responsabilitatea echipei respective de a schiţa o notă de fundamentare, care trebuie să cuprindă ideea proiectului, un grafic de timp necesar implementării şi un grafic cu veniturile şi costurile pe care acesta le va aduce etc. Dacă se consideră că proiectul se justifică a fi dezvoltat, echipa de lucru trece la întocmirea studiului de fezabilitate. Odată întocmit, acesta este trimis către Consiliului de Administraţie, spre aprobare. După aprobare în CA, se alocă resursele financiare şi umane necesare iar acel proiect se pune în aplicare. În tot acest proces, Departamentul Strategie are, până în faza de aprobare în CA, rolul de preavizare şi de consultant, iar în faza de implementare are un rol de monitorizare şi raportare către forurile decizionale. Pe parcurs, dacă echipa nu performează, se pot lua măsuri de schimbare a componenţei sale sau alte măsuri care să ducă la succesul proiectului.

Mai trebuie spus că noi am organizat şi vom organiza şi pe viitor şedinţe de lucru cu membrii diverselor echipe, în care încercăm să le explicăm despre ce este vorba în tot acest proces.

– Câte proiecte se află în derulare acum şi în ce stadiu se află ele?

– La ora aceasta avem demarate 16 proiecte, care se află în stadiul notei de fundamentare. În cazul multora dintre ele, nu s-a pornit de la zero, pentru că au existat iniţiative asemănătoare şi în trecut. De exemplu, proiectul ce vizează intrarea CNPR pe piaţa asigurărilor prin înfiinţarea unei societati de brokeraj. Poşta are în prezent cunoştinţele necesare derulării acestei activităţi.

Eu sper ca în următoarele luni aceste proiecte să fie demarate efectiv, implementarea lor să decurgă conform planificării şi eforturile depuse să se traducă în rezultate concrete, care să aducă un plus financiar şi de imagine Poştei Române.

Trebuie subliniat faptul că sectorul proiectelor strategice este deschis permanent unor noi iniţiative şi propuneri fundamentate solid, în corelaţie cu evoluţia legislaţiei specifice şi a companiei pe piaţă, cu dezvoltarea ei economică, operaţională şi comercială precum şi cu necesitatea modernizării şi inovării permanente, în ton cu cerinţele clienţilor şi exigenţele în materie de calitate a serviciilor poştale.

Departamentul nostru va continua să fie un participant activ în toate demersurile companiei de elaborare şi implementare a viziunii sale economice pe termen lung, a reperelor strategice şi a planurilor de afaceri, astfel încât toate resursele şi eforturile companiei să fie îndreptate în mod productiv către obiectivele fundamentale stabilite de acţionari.

POªTAªUL408 ¦ 7

Poştă & Poştaşi

Istoria Centrului de Instrui al Poştei Române din Timişoara

Timişoara are o istorie îndelungată, însemnată în zidurile cu arhitectură de secol XVI-XVIII. Fascinaţi de istorie, am făcut şi noi un popas în oraşul de pe Bega, rămas în memoria oamenilor de pretutindeni drept locul în care a izbucnit revoluţia anticomunistă de la 1989, una dintre cele mai sângeroase perioade din istoria recentă a României. Şi parcă pentru a nu lăsa uitarea să ne întunece amintirile, cel mai cunoscut bulevard al Timişoarei poartă un nume cu rezonanţă în mintea şi inima românilor. Pe Bulevardul Revoluţiei, printre construcţiile care, arhitectural, amintesc de influenţele Imperiului Habsburgic, se află şi clădirea pe care localnicii o ştiu sub numele de Poşta Mare.

Pe vremea când a fost construită, undeva pe la 1914, Poşta Mare era cunoscută ca Palatul Poştelor din Timişoara.

Ca vechime, este a doua clădire instituţională din Timişoara, după cea a Băncii Austro-Ungare, în prezent Sucursala Timişoara a BNR. Dacă, în 1860, Poşta îşi desfăşura activitatea în palatul Dicasterial, clădire proiectată iniţial ca reşedinţă a guvernatorului Banatului (în prezent sediul Judecătoriei Timişoara,Tribunalului Timiş şi al Curţii de Apel Timişoara), în ziua de 10 iunie 1914, lucrătorii poştali s-au mutat în aşezământul nou construit. De atunci, Poşta Mare adăposteşte administraţia poştală din oraşul de pe malul Begăi, Oficiul Poştal Timişoara 1, dar şi Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii.

Locaţie cu deschidere europeană Ne vom opri în acest număr asupra unuia dintre cele mai importante proiecte din Banat ale Poştei Române, Centrul de Instruire a personalului Poştei Române. „Ideea a aparţinut managementului companiei de la finele mileniului trecut. S-a discutat şi s-a analizat la nivelul direcţiilor regionale, fiind supuse analizei mai multe locaţii. În urma analizei referitoare la locaţie, amenajare, poziţie geografică, oportunităţi de transport şi de costuri, s-a optat pentru Timişoara, care, graţie poziţiei sale favorabile, cu multiple posibilităţi de interconectare, este principala poartă de intrare în România dinspre Europa Centrală şi de Vest. Graţie faptului că Timişoara are un aeroport internaţional, precum şi a faptului că pe teritoriul regionalei de poştă se află opt puncte de trecere a frontierei, patru cu Ungaria şi patru cu Iugoslavia, centrul putea deveni de interes internaţional. Lucru care a şi devenit realitate, centrul funcţionând şi în regim internaţional”, ne-a spus, la începutul discuţiei, Florin Popovici, expert în cadrul Biroului Investiţii şi Suport.

Situat in imobilul Poştei Mari, chiar deasupra OP Timişoara 1, Centrul este structurat pe două etaje, cu o suprafaţă totală de 1.367 mp. La etajul I sunt dispuse spaţiile de cazare şi servirea mesei (715 mp), iar la etajul II sunt spaţiile de instruire- pregătire (652mp). Centrul are intrări separate, fiind complet independent de celelalte activităţi desfăşurate în clădire. Managerial vorbind, ideea realizării unui Centru Naţional de Instruire al Poştei Române a urmărit să îmbine partea de profit cu cea de servicii. Orice bun manager ştie că, pentru a obţine profit, nu poţi înfiinţa un centru care doar consumă. „S-a dorit să fie o unitate de sine stătătoare, la care oricând sa fie posibilă cuantificarea, în costuri, a utilităţilor, lucru care s-a şi realizat. Ne-am inspirat după modelul altor administraţii poştale din Europa. Un lucru este sigur: la înfiinţare, Centrul Naţional de Instruire al Poştei Române era unul dintre cele mai mari centre de acest fel din Europa”, a precizat, cu mândrie, Florin Popovici.

8 ¦ NOIEMBRIE 2012

Dotări complete Pornind de la stadiul de proiect în 1998, ca o necesitate a creşterii competenţei şi perfecţionării salariaţilor, Centrul de Instruire şi-a început efectiv activitatea în 1999, primul pas fiind amenajarea spaţiilor la un anumit standard şi achiziţionarea dotărilor tehnice.

Din punct de vedere al dotărilor din 1999, atât aparatura audio-video, cat şi cea hardware şi software-ul aferent au fost, pentru vremea aceea, de ultimă generaţie, inclusiv reţeaua de calculatoare. Vorbim despre 53 calculatoare Pentium 2, patru servere, 11 imprimante, trei sisteme de sunet wireless, flipchart, 4 table albe magnetice, 6 videocasetofoane, 6 retroproiectore, 6 aspectomate, ulterior dotarea completându-se şi cu un videoproiector profesional. „Nu a trebuit decât să punem în funcţiune partea de şcolarizare. Avem, astăzi, ca şi la început, trei săli de instruire cu o capacitate de 16 locuri fiecare, o sală de instruire cu o capacitate de 25 de locuri şi încă o sală de instruire pe tehnică de calcul cu o capacitate de 40 de locuri. Toate au fost astfel proiectate şi realizate încât să se poată asigura servicii de instruire pentru 150 - 200 de cursanţi simultan, la nevoie putându-se apela şi la o sală existentă la etajul III al clădirii, cu o capacitate de 100 de locuri. În afară de sălile de curs, s-au mai amenajat

şi dotat un birou pentru administraţia centrului, care are şi o mică bibliotecă, 2 săli de pregătire pentru instructori, grupuri sanitare, iar la etajul I o sală de mese pentru 60 de persoane, bucătărie, un birou recepţie, 6 apartamente cu 2 camere şi 2 locuri fiecare, 4 garsoniere cu 2 locuri fiecare, magazie etc.

Sala de mese a fost amenajată în fosta cantină a Liceului de Poştă şi Telecomunicaţii, la care se renunţase întrucât elevii nu mai puteau suporta costurile. Astfel a apărut ideea înfinţării unei mici cantine-restaurant cu circuit închis, pe care am dotat-o cu tot ce era necesar pentru ca seriile de cursanţi care se cazau în spaţiile noastre să aibă şi posibilitatea de a servi masa. Pentru acest serviciu, în final s-a apelat la o firmă de catering, deoarece era nevoie de personal specializat, precum şi avize specifice pentru funcţionare şi, în plus, trebuia asigurat un ciclu continuu”, se destăinuie Florin Popovici.

Cât despre modul în care erau proiectate pentru a se executa cursurile, acestea urmau a se face pe module. Orice cursant ar fi avut posibilitatea să facă mai multe module de două, pe mai multe specialităţi, după modelul sistemului din facultate. „Cursurile care s-au desfăşurat de-a lungul anilor, au fost pe anumite specialităţi sau tematici, nefiind necesar a se aborda modelul modular, acestea fiind cu o durată de 1-4 zile. Au existat cursuri cu lectori atât din cadrul Companiei cat şi din afara acesteia, existând şi cursuri cu lectori internaţionali din ţări ca SUA sau Germania. Aceştia au predat cursuri ca de exemplu Western Union, cursurile iniţiale de customer care pentru oficianţi sau cele de calitate. Cursurile erau organizate atât pentru salariaţii poştali din Regiunea Tmişora şi din ţară, cât şi în regim internaţional pentru salariaţii poştali ai administraţiilor din Europa de Est. Însă, cu preponderenţă, centrul a funcţionat şi funcţionează şi acum mai ales pentru cei din interior”, ne-a mai spus Florin Popovici.

Resursa umană, o investiţie de viitor Începând cu 1999, anul la care a fost înfiinţat centrul, prin sălile de curs s-au perindat sute de serii şi mii de cursanţi.

Aici au fost instruiţi, în funcţie de pregătirea şi postul ocupat, oficianţi, şefi de serviciu, factori poştali, directori, diriginţi, motiv pentru care şi temele abordate erau diferite.

Aşa cum este normal, cel mai mult au avut de beneficiat de pe urma Centrului de Instruire angajaţii CNPR din zona Timişoara, aproape 1.000 de oficianţi fiind instruiţi doar în primele luni de activitate. În mod firesc, aceştia au avut parte de cursuri care să le ofere un suport solid, atât teoretic, cât şi practic, în relaţia cu clientul într-o vreme în care, după cum se ştie, la baza reuşitei unei companii într-un mediu concurenţial se află atenţia acordată investiţiei în resursa umană.

Succesul presupune un proces continuu de perfecţionare, motiv pentru care pregătirea s-a realizat până la cel mai înalt nivel managerial, după cum aflăm de la Florin Popovici. „Şi eu, ca director de dezvoltare, în urmă cu şapte - opt ani, am participat, de câteva ori, la cursuri şi şedinte. Ultimul curs a fost cel de managementul calităţii, unde am participat ca şef de serviciu”, îşi aminteşte acesta. În ciuda spaţiului generos, numărul din ce în ce mai mare de cursanţi a impus, la un moment dat, nevoia unei alternative.

Soluţia nu a întârziat să apară. „Erau din ce în ce mai multe serii, drept pentru care, la un moment dat, s-a luat decizia să fie distribuite în trei locaţii. O parte a venit la noi, o parte la Tuşnad şi altă parte la Turnu Severin, pentru a reduce cât mai mult cheltuielile de transport, toate aceste locaţii având şi spaţii de cazare. Cursurile erau predate fie de colegi abilitaţi din ţară, fie de lectori de la noi sau alţi lectori externi. Iniţial, pornisem cu şase colegi, care au fost instruiţi în Anglia prin proiectul Phare.”

Proiectul s-a numit „Train the trainers” şi s-a desfăşurat în două etape a câte două săptămâni, în apropiere de Londra.

Cursurile au fost predate în limba engleză, iar cursanţii au fost pregătiţi pentru a putea să pregătească, la rândul lor, traineri, fiecare primind una sau două specializări, în funcţie de abilităţile personale.

Unul dintre cele mai mari proiecte derulate de Centrul de Instruire de la Timişoara a fost cursul ECDL (European Computer Driving Licence), cel mai răspândit program de certificare a competențelor digitale, recunoscut la nivel internaţional în 148 de ţări și care numără până în prezent peste 12 milioane de persoane înregistrate în program. „Reprezentanţii Companiei au agreat ideea, iar Centrul a fost autorizat să ţină cursuri şi examene atât în sistem închis, cât şi în sistem deschis, contra cost. Erau colegi de la noi care ţineau cursuri în afara orelor de program, erau cursuri de învăţare, dar şi de atestare, mai puţin de examinare, unde, obligatoriu, participau delegaţii de la ECDL. Acest proces a funcţionat ani buni, până la începutul anului în curs.”

Faţă de alte centre mai mici de instruire ale Poştei Române, cum ar fi cele de la Tuşnad sau Turnu Severin, Centrul de Instruire de la Timişoara oferă multiple oportunităţi, atât salariaţilor poştali cât şi celor veniţi din exterior.

Actualul expert de la COR Timişoara vede în acest Centru un potenţial remarcabil pentru o investiţie de viitor şi asta deoarece „a fost în aşa fel proiectat şi executat, încât, având intrare separată, inclusiv la spaţiile de cazare, se pot închiria săli terţilor. Au fost cereri şi, probabil, vor mai exista în viitor.”

Ada Cojan POªTAªUL408 ¦ 9