Actualitate
Procesul de selectare a consultantului s-a încheiat Dan Nica:
„Poşta Română se va PRivatiza Până la finele acestui an” Ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru postul de televiziune „The Money Channel” în data de 25 septembrie, că patru administraţii poştale din Europa s-au arătat interesate de preluarea unui pachet de acţiuni al Poştei Române. De asemenea, ministrul a precizat că operatorul public poştal din România va fi privatizat până la sfârşitul acestui an. Cu acelaşi prilej, Dan Nica a anunţat, în premieră, că gigantul KPMG a fost ales consultant pentru procesul de privatizare, câştigând licitaţia la care a mai participat şi PricewaterhouseCoopers. “Pe lângă Poşta Belgiană - care şi-a exprimat interesul, au existat întrebări în privinţa modului de derulare a procesului de privatizare al Poştei Române şi din partea altor administraţii poştale. Nu le pot dezvălui numele pentru că unele dintre ele sunt listate la bursă. Trebuie un investitor privat care să vină şi să fie partener în cadrul companiei Poşta Română şi să investească sumele de bani necesare modernizări acestei instituţii, mai ales în contextul deschiderii complete a competiţiei pe piaţa serviciilor poştale, prevăzută a avea loc începând cu 1 ianuarie 2013”, a apreciat Dan Nica (foto). Ministrul a subliniat că privatizarea Poştei se va face prin majorarea capitalului social şi că s-ar putea vinde mai mult de 20% din acţiunile societăţii. CNPR, care este, de altfel, cel mai mare angajator din România, va fi privatizată până la sfârşitul anului. Dan Nica a mai precizat că Poşta Română nu va mai trece prin alte disponibilizări, având în vedere procesul de restructurare prin care a trecut recent. Ministrul estimează, pentru acest an, un profit minim în cazul Poştei Române de două milioane de lei, în contextul în care, în ultimii ani, compania a înregistrat pierderi de peste 70 de milioane de euro.
Se ştiu consultanţii: KPMG şi Ţuca Zbârcea & Asociaţii Oferta depusă de consorţiul KPMG Romania şi casa de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii a fost desemnată câştigătoare pentru furnizarea de servicii de consultanţă la privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, în faţa PricewaterhouseCoopers (PwC), al doilea ofertant. Discuţiile de negociere a contractului între Comisia de Evaluare şi Selecţie a Consultantului şi reprezentanţii consultantului selectat s-au purtat în perioada 24 - 27 septembrie 2012. Reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi cei ai consorţiului format din KPMG România şi Ţuca Zbârcea şi Asociaţii au semnat, pe 28 septembrie, contractul privind acordarea de servicii specializate de consultanţă în procesul de privatizare al Poştei Române.
Potrivit unui comunicat al MCSI, contractul se va derula până la finele acestui an, conform calendarului agreat cu Fondul Monetar Internaţional. Consultantul desemnat va asista MCSI pentru realizarea obiectivelor procesului de privatizare şi va acorda consultanţă privind planificarea şi realizarea privatizării. Principalele etape care urmează să se desfăşoare au în vedere analiza cadrului legislativ, reglementativ şi de privatizare, evaluarea Companiei Naţionale Poşta Română şi propunerea strategiei de privatizare. Totodată, consorţiul format din KPMG România şi Ţuca Zbârcea şi Asociaţii se va ocupa de pregătirea tuturor demersurilor de atragere a investitorului strategic, de derularea etapelor de selecţie a investitorului agreat şi încheierea tuturor acordurilor necesare finalizării procesului cu investitorul strategic selectat. "Am finalizat a doua etapă în derularea procesului de privatizare şi urmează o perioadă plină de pregătiri, întâlniri, negocieri. Ne-am propus să încheiem demersurile de privatizare la finele acestui an. Există investitori, inclusiv administraţii poştale internaţionale, care s-au arătat interesate de a prelua acţiuni ale Poştei Române”, a reafirmat Dan Nica. Lansarea procedurii de achiziţie de servicii de consultanţă s-a făcut pe 6 august 2012, când a fost publicat anunţul pentru selectarea unui consultant de reputaţie internaţională - bancă de investiţii sau firmă de consultanţă, cu experienţă în privatizare. Depunerea ofertelor s-a putut face în perioada 10 august - 10 septembrie 2012. Trei companii au cumpărat caietul de sarcini, iar două dintre ele au depus oferte, respectiv KPMG România împreună cu Casa de avocatura Ţuca Zbârcea&Asociaţii şi PricewaterhouseCoopers. Procesul de privatizare a Poştei Române vizează cedarea unui pachet de cel puţin 20% din acţiunile companiei, printr-o majorare de capital, operaţiune asumată de Guvern în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. Consultantul va asigura serviciile necesare punerii în aplicare a prevederilor strategiei de privatizare şi finalizarea tranzacţionării acţiunilor nou emise către un investitor strategic.
POªTAªUL407 ¦ 3
Actualitate
PošTa Românà a primit un bonus pentru soluţionarea promptă a reclamaţiilor referitoare la coletele externe şi trimiterile ems
D
epartamentul Calitate, Control, Reglementări şi Instrucţiuni de lucru din cadrul Direcţiei Exploatare Poştală a CnPR, cu sprijinul oficiilor poştale, a finalizat procedura de analiză a rapoar-
telor de performanţă din perioada ianuarie - iulie 2012, în cazul sistemelor CRICKET şi Rugby de soluţionare on-line a reclamaţiilor referitoare la coletele poştale externe şi, respectiv, a trimiterilor EMS.
Astfel, în cazul răspunsurilor transmise partenerilor corespondenţi prin intermediul sistemului CRICKET la reclamaţiile privind coletele poştale externe, Colectivul de Reclamaţii Externe din cadrul Departamentului Calitate, Control, Reglementări şi Instrucţiuni de Lucru a primit, din partea administraţiilor poştale partenere, un număr de 1.164 de cereri de investigaţie („Cerere de anchetă”, „Cercetare specială”, „Cercetare extinsă”, „Dovada de distribuire scrisă” şi „Informaţii Generale”), acestea fiind soluţionate în proporţie de 99,77%. Trebuie spus că media lunară a cererilor de investigaţie primite de la partenerii corespondenţi pentru perioada analizată, ianuarie-iulie 2012, a fost de 166 de bucăţi pe lună, iar targetul de răspuns impus de Uniunea Poştală Universală (UPU) la reclamaţiile transmise prin sistemul CRICKET este de 95 la sută pe lună. În acest context, au existat întârzieri în proporţie de 1,6 % în luna martie, în restul perioadei analizate rata de răspuns fiind de 100 la sută, peste targetul de răspuns stabilit de UPU. Având în vedere că operatorii poştali care ating acest obiectiv primesc un bonus la cotele părţi aferente coletelor poştale externe, Poşta Română a încasat, în semestrul I 2012, un bonus estimativ de 26.000 DST (drepturi speciale de tragere) – circa 31.000 de euro. În ceea ce priveşte situaţia răspunsurilor transmise partenerilor corespondenţi prin intermediul sistemului Rugby la reclamaţiile privind trimiterile EMS, aici CNPR se poate spune că a atins perfecţiunea în primele şapte luni ale anului. Colectivul de Reclamaţii Externe din cadrul Departamentului Calitate, Control, Reglementări şi Instrucţiuni de Lucru a primit, din partea operatorilor EMS, un număr de 809 cereri de investigaţie („Cercetare specială”, „Cercetare extinsă”, „Dovadă de distribuire scrisă” şi „Informaţii Generale”), rezultând o medie lunară de aproximativ 116 bucăţi pe lună. Reclamaţiile au fost soluţionate în proporţie de 100%, în situaţia în care UPU impune un target de răspuns la reclamaţiile transmise prin sistemul RUGBY de 98% pe lună. 6 ¦
OCTOMBRIE 2012
În urma acestei analize a rezultat că Poşta Română îndeplineşte cu brio criteriile de performanţă impuse de organismele internaţionale şi, drept urmare, a primit un bonus în valoare de peste 31.000 de euro.
Situaţia reclamaţiilor transmise prin sistemele CRICKET şi RUGBY în perioada ianuarie - iulie 2012
Situaţia răspunsurilor transmise prin sistemul
CRICKET
Situaţia răspunsurilor transmise prin sistemul
RUGBY
Punct ochit, punct lovit:
ROMÂNIA vA FI MEMBRU ÎN CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL UPU Delegaţia României la cel de-al 25-lea Congres al Uniu- tinuitatea activităţii acestui organism pe perioada dintre nii Poştale Universale (UPU), ce s-a desfăşurat la Doha două Congrese, membrii săi fiind delegaţi să ia măsurile (Qatar) între 24 septembrie şi 15 octombrie, şi-a atins obiec- necesare bunei derulări a activităţii poştale la nivel global. tivul primordial, acela de a câştiga un post în cadrul Consi- În CA se aprobă bugetul anual al UPU, strategiile pe termen liului de Administraţie al UPU. scurt, acte legislative şi administrative sau diverse studii de „Alegerea României este dovada recunoaşterii influ- piaţă. Consiliul este responsabil şi de promovarea şi coorenţei regionale pe care o are ţara noastră şi a reputaţiei pe donarea tuturor aspectelor legate de asistenţa tehnică care administraţia poştală românească o are în cadrul aces- printre membrii UPU. tei organizaţii. Această poziţie va permite României să deTot la Doha s-au ales şi cei 40 de membri ai CA al vină o voce puternică în ceea ce priveşte reglementările Consiliului de Exploatare Poştală (CEP). Aceştia provin poştale internaţionale, strategiile de dezvoltare economică din următoarele ţări: Africa de Sud, Arabia Saudită, Algedin domeniul poştal şi modul de cooperare între adminis- ria, Argentina, Australia, Austria, Belgia, Benin, Brazilia, traţiile poştale internaţionale. Delegaţia Poştei Române a Bulgaria, Canada, China, Cuba, Ecuador, Egipt, Elveţia, dus în ultimele luni o campanie intensă pentru alegerea Emiratele Arabe Unite, Franţa, Germania, Ghana, Grecia, României în această poziţie importantă. În ultimii ani, ţara India, Indonesia, Italia, Japonia, Kenya, Kuwait, Marea noastră a contribuit în mod constant, cu eficienţă şi respon- Britanie, Malaysia, Noua Zealandă, Norvegia, Olanda, sabilitate la nenumăratele activităţi derulate în cadrul UPU, Qatar, Rusia, Spania, SUA, Thailanda, Tunisia, Turcia şi precum şi în cadrul comitetelor şi grupurilor de lucru, având Ucraina. în acest sens o participare activă în principalele organisme internaţionale”, a apreciat Directorul General al CNPR, Ion Smeeianu, imediat după ce a aflat rezultatul votului din 10 ocZiua de 10 octombrie a fost tombrie. dedicată alegerilor, la Congresul UPU de la Doha. Pe lângă membrii Astfel, începând cu 1 ianuarie CA al UPU, au fost aleşi Directorul 2013, CNPR va fi în forul de conduGeneral şi Directorul General cere al organismului poştal mondial, Adjunct al instituţiei. alături de alte 39 de ţări: Africa de Noul şef al UPU este kenyanul Sud, Arabia Saudită, Argentina, AusBishar A. Hussein (foto), care va cotralia, Bangladesh, Barbados, Brazilia, ordona activitatea UPU până la Bulgaria, Burkina Faso, Canada, finele lui 2016. El a câştigat lupta Congo, Coasta de Fildeş, Coreea de cu uruguayanca Serrana Bassini Sud, Costa Rica, Ecuador, Egipt, Casco, reuşind să atragă votul a 82 de delegaţii, faţă de doar 72 ale sud-americancei. Franţa, Gabon, Grecia, India, Italia, „Accept cu mare onoare privilegiul pe care mi l-aţi acordat prin votul dumneaJaponia, Kuwait, Malawi, Maroc, voastră. Sub directoratul meu, UPU va lucra spre a-şi îndeplini misiunea pe care acest Mexic, Norvegia, Pakistan, Polonia, Congres a trasat-o”, a apreciat noul Director General. Trebuie spus că Bishar A. Portugalia, Rusia, SUA, Sudan, TanzaHussein are o îndelungată experienţă în sectorul poştal, lucrând vreme de 15 ani nia, Thailanda, Turcia, Ucraina, în cadrul Poştei Kenyene înainte de a ajunge chiar Director General al acestei comUganda şi vietnam. În calitate de orpanii, în 1999. Ulterior, în 2002, a fost numit ambasador al Kenyei în Emiratele ganizator al Congresului, statul Qatar Arabe, unde a stat până în 2007. În 2008 a prezidat Congresul UPU de la Geneva, este automat ales drept preşedinte al iar în perioada 2008-2012 este preşedintele CA al UPU. CA al UPU pentru perioada 1 ianuarie Tot pe 10 octombrie s-a ales şi noul Director General Adjunct al UPU, în per2013 - 31 decembrie 2016. soana elveţianului Pascal-Thierry Clivaz. Acesta a adunat mai multe voturi decât Cei 41 de membri ai CA se vor încontracandidatul său, americanul Dennis Delehanty. Clivaz este şi el membru vechi tâlni anual la sediul central al UPU din al UPU, lucrând din 2005 ca director de finanţe şi dezvoltare strategică în sediul Berna (Elveţia), pentru a asigura concentral din Berna.
Noul preşedinte este Bishar A. Hussein
POªTAªUL407 ¦ 7
Ziua Mondială a Poştei
SEMnIFICAŢIIlE ZIlEI DE 9 OCTOMbRIE
C
omunitatea internaţională a dedicat ziua de 9 octombrie poştaşilor. Istoria acestei zile a început în 1874, când 22 de state au semnat la Berna (Elveţia) actul de constituire a Uniunii Poştale Universale (UPU). Printre ele s-a numărat şi România, care a fost reprezentată la lucrările UPU de directorul general al Poştelor şi Telegrafului din acea perioadă, George
Reţeaua poştală mondială în cifre Reţeaua poştală mondială este, la această oră, cea mai vastă reţea fizică de distribuţie din lume. Conform datelor culese şi prelucrate de Uniunea Poştală Universală, la finele anului 2011, în cadrul companiilor poştale din întreaga lume lucrau circa 5,4 milioane de oameni, iar numărul locaţiilor poştale de pe mapamond era de peste 660.000.
Serviciile de corespondenţă Conform estimărilor, administraţiile poştale au prelucrat, în 2011, peste 368 de miliarde de bucăţi de corespondenţă (363,7 miliarde de trimiteri interne şi alte 4,7 miliarde de trimiteri internaţionale). Au fost luate în calcul doar scrisorile de până în 2 kilograme. Trimiterile poştale au scăzut constant între 2006 şi 2010, pe fondul dezvoltării noilor tipuri de tehnologie. Traficul intern a scăzut cu 3,5 la sută în această perioadă, în vreme ce în cazul trimiterilor internaţionale scăderea este şi mai drastică, de 13 procente. În pofida scăderii numărului de trimiteri, poşta de scrisori rămâne cea mai mare sursă de venituri pentru poştele lumii, aducând, la nivelul anului 2011, aproape jumătate din veniturile totale. Nu în toate regiunile lumii s-a manifestat tendinţa de scădere a volumului poştei de scrisori. Ţările din America Latină, cele din zona Caraibelor sau naţiunile din zona Asia-Pacific au cunoscut o creştere constantă şi importantă a volumului de trimiteri domestice în ultimii cinci ani. Zona în care volumul de scrisori interne a scăzut cel mai mult în perioada analizată este cea a Ţărilor Arabe, care au înregistrat un minus de 6,6 la sută. Ca o medie, fiecare om de pe planetă trimite câte 52 de scrisori pe an.
Lahovary. Avantajele noii organizări, provenind în principal din adoptarea unui tarif moderat pentru scrisori, s-a manifestat atât de rapid şi cu o atât de mare evidenţă, încât cei ce se aflau atunci în fruntea UPU s-au gândit rapid la extinderea Uniunii şi la alte ţări. În 1969, în timpul Congresului Uniunii Poştale Universale desfăşurat la Tokyo, 9 octombrie a fost declarată Ziua Mondială a Poştei, spre a marca data semnării protocolului de la Berna. În prezent, Uniunea Poştală Universală este un organism aparţinând Organizaţiei Naţiunilor Unite, la care sunt afiliate administraţii poştale din 192 de ţări. Aşa se face că Ziua Mondială a Poştei este practic o sărbătoare planetară, mai ales că vorbim de cel mai mare angajator din lume, UPU estimând că, în 2011, în sistemul poştal lucrau peste 5,4 milioane de oameni. Cu această ocazie sunt lansate emisiuni filatelice dedicate Zilei Poştaşilor sau unor noi servicii poştale, sunt organizate festivităţi şi evenimente speciale, au loc conferinţe şi seminarii cu specific poştal şi filatelic.
Coletărie Poştele lumii au procesat 6,4 miliarde de colete în 2011, cu 36 la sută mai mult decât în urmă cu un deceniu, când se procesau 4,7 miliarde. Traficul de colete internaţionale a fost anul trecut de 58 de milioane de bucăţi. Începând cu 2006, acest segment a cunoscut o creştere importantă, de 5,3 la sută, în fiecare an.
veniturile industriei poştale În 2011, veniturile totale ale operatorilor poştali mondiali au
fost estimate de UPU la 304 miliarde dolari americani. Poşta de scrisori a adus 48 la sută din aceşti bani, faţă de 54
la sută, cât aducea în 2001. Aproape 12 procente din suma încasată de administraţiile poştale a venit din servicii financiare. Mai bine de o treime din venituri a rezultat din coletărie şi servicii logistice. veniturile din alte surse decât cele enumerate mai sus (poştă de scrisori, servicii financiare, coletărie, servicii de logistică) au reprezentat 5,3 la sută.
Modalităţi de livrare 85,5 la sută din populaţia lumii primeşte poşta la locuinţa de
domiciliu. 11,5 la sută din locuitorii planetei merg la o locaţie poştală pentru a-şi ridica corespondenţa. Se estimează că 5 la sută din populaţia lumii, circa 300 de milioane de oameni, nu are acces la serviciile poştale.
Datele de mai sus au fost preluate dintr-o statistică a UPU pentru anul 2011.
POªTAªUL407 ¦ 15
Istoria Poştei
Primele idealuri masonice
„Dptate, frăţie” în dOCUMEntE dE iStORiE POŞtAlă din VAlAhiA istoria Poştei Române se împleteşte strâns cu istoria celor două Principate Danubiene - moldova şi valahia. În anii 1848-1849 au loc aproape în întreaga europă revoluţii naţionale cu caracteristici proprii fiecărei ţări, îndreptate împotriva regimurilor absolutiste. contextul istoric în cele două Principate Române relevă o înşiruire de evenimente premergătoare revoluţiilor din anul 1848. La 1/13 ianuarie intră în vigoare o Convenţie moldomunteană prin care se desfiinţează vama dintre cele două ţări (excepţie făcând sarea). Se formează astfel o singură piaţă, protejată de un singur cordon vamal. În 8/20 martie are loc la Paris, în locuinţa lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluţionarilor români (munteni şi moldoveni), unde se hotărăşte începerea revoluţiei simultan în cele două Principate, redactându-se un program. Coordonarea celor două revoluţii s-a dovedit mai greu de înfăptuit la faţa locului, evenimentele urmând un curs deosebit în fiecare din cele două capitale - Iaşi şi Bucureşti. Încă din toamna anului 1843 se constituie la Bucureşti loja FRăŢIA din iniţiativa lui Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Christian Tell şi, se pare, Al. G. Golescu-Negru (Arăpilă). Iată cum povesteşte Ion Ghica momentul fondării lojii: ”Într-o noapte pe la culesul viilor, pe la 1843, pe când lumina lunei începea a se contopi cu razele dimineţei şi ajunsesem în dreptul caselor lui Simeon Marcovici, după un mic sfat între noi doi (Nicolae Bălcescu şi Ion Ghica) în răspântii, în loc s-o luăm la deal, pe la Otetelişanu, să ieşim la mine acasă, ne-am hotărât să urcăm pe strada Brezoianu să ieşim la Mihai-Vodă şi d-acolo s-o apucăm spre Filaret, să ne ducem să dejunăm cu câte o pereche de cârnaţi trandafiri şi un pahar de must. Ne apropiasem de Biserica Sfinţii Apostoli, când întâlnim în cale pe căpitanul Tell, mergând spre cazarma de la Mihai-Vodă; şi ne luărăm câteştrei pe drum înainte, pe sub Mitropolie, la viile din deal. Cu cât ne suiam pe coastă, cu atâta vorbirea noastră devenea mai aprinsă. Subiectul discuţiunii era cel de toate zilele şi de toate serile. Ne imputam unul altuia lipsa de patriotism şi de energie; ne făceam răspunzători de starea nenorocită şi umilă a ţărei; aşă că la întoarcerea noastră în vale, la fântână, jurasem să ne consacrăm patriei cu trupul şi cu sufletul, ne legarăm fraţi de cruce şi ca fiecare dintre noi trei să se supuie, cu pericolul vieţii şi al averii, la hotărârile celorlalţi doi; chiar în ziua aceea ne-am adunat de am alcătuit statutele şi regulamentele frăţiei”. Descrierea romantică pe care o face Ion Ghica privind înfiinţarea lojii FRăŢIA, dovedeşte că această lojă era una in18 ¦
OCTOMBRIE 2012
dependentă iregulară, nepusă sub o obedienţă pământeană sau străină. Totuşi, în prevederile regulamentare ale statutului FRăŢIEI găsim o structură organizatorică secretă de tip fagure: ”Iniţiaţii erau formaţi în grupuri de câte zece; fiecare frate cunoscând numai pe şeful său imediat, diacon, preot sau arhiereu, cel care îl catichisise, îl iniţiase, de la care şi primea ordine şi instrucţiuni şi căruia datora ascultare şi supunere cu pericolul vieţii şi al averii, păstrând secretul cel mai absolut”. Deviza lojii era: Dreptate ! Frăţie ! Prin caracterul iregular al lojii FRăŢIA se explică reiniţierea la Paris a unor membri ai lojii, precum fraţii BRăTIANU şi mulţi alţii. În loja masonică FRăŢIA au acţionat: Costache Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Alexandru GolescuNegru (Arăpilă), cpt. Al. Christofi, lt. Ioan Deivos, Costăchiţă N. Filipescu, Gheorghe Florescu, Aron Florian, Nicolae Ipătescu, C.D. Rosenthal, C.A.Rosetti, mr. Ioan voinescu II, Marin Serghiescu-Naţionalu, Scarlat vârnav, Romalo, Mincu, ulterior aderând mulţi civili şi militari. Statutele şi regulamentele noii societăţi erau păstrate de Ioan Ghica scrise cifrat, în scoarţele Algebrei lui Bourdou. După cum se poate vedea din lista membrilor, mulţi dintre aceştia au jucat un rol principal în Revoluţia de la 1848 din valahia. De asemenea, FRăŢIA a avut legături şi ramificaţii şi în celelalte ţări româneşti.
Ca organ legal, Frăţia a folosit o nouă societate literară, organizată în 1843, şi mai ales Asociaţia literară din România, în care au fost acceptaţi ca membri români din toate provinciile istorice. De asemenea Societatea studenţilor români de la Paris a reprezentat, de fapt, o filială a lojii masonice FRăŢIA. La 10/22 mai 1848 se constituie Comitetul revoluţionar din Ţara Românească, iar la 9/21 iunie se constituie primul guvern provizoriu ca urmare a Proclamaţiei de la Islaz. La 11/23 iunie izbucneşte Revoluţia la Bucureşti, silind pe domnitorul Gheorghe Bibescu să semneze Constituţia şi să recunoască noul guvern format din: Nicolae Bălcescu (secretar de stat pentru Afacerile Externe), Nicolae Golescu (secretar de stat al Afacerilor Interne), Gheorghe Magheru (Finanţe), Ioan Heliade-Rădulescu (Culte), Ştefan Golescu (Justiţie), Constantin Kretzulescu (Preşedinte al Consiliului Administrativ), C.A. Rosetti (prefectul Poliţiei Capitalei), colonelul Ioan Odobescu (şef al Oştirii). Domnul Ţării Româneşti, Gheorghe Bibescu, abdică la 13/25 iunie şi pleacă la Braşov. La 14/26 iunie cele două guverne provizorii, unul constituit la Islaz şi unul la Bucureşti, se unesc şi formează Guvernul provizoriu al Ţării Româneşti în următoarea componenţă: mitropolitul Neofit (preşedinte), Ion Heliade-Rădulescu, Ştefan Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Nicolae Golescu, Ion Câmpineanu, C.N. Filipescu, Ion voinescu II (membri), Nicolae Bălcescu, C.A.Rosetti, Alexandru G. Golescu (Negru) şi Ion C. Brătianu (secretari). Acest guvern începe o nouă organizare a ţării, inclusiv formularistica Ministerului Finanţelor, de care aparţinea Poşta în acel moment. Astfel formularele de tip INAM (decontare de plată între Poştă şi Ministerul Finanţelor) pentru utilizarea cailor de poştă, care au fost introduse în perioada 18321833, au primit un nou antet (foto1), care avea tipărit: ÎN NUMELE POPORULUI ROMÂN GUvERNU vREMELNICU AL TEREI ROMÂNEŞCI DREPTATE, FRăŢIE. Acest formular No. 579 (foto 1) având dimensiunile 22/17 cm are următorul text: ”Progonul cailor de poşte patru ce s-au slobozit la un curier în ducătoare la Focşani cu cărţi de la Iaşi şi înapoi. Să se plătească de la Ministerul Financei. 1848, luna iulie 20. Secretarul statului I. voinescu II”. Sigiliul guvernului aplicat cu tuş roşu are textul: ”GUvERNU vREMELNIC AL ŢÂRII ROMăNESTI”, iar în centru acvila munteană cu steaguri, tunuri şi tobă militară. La 13/14 iunie (iun. 25/26 stil nou) Domnul Ţării Româneşti Gheorghe Bibescu abdică şi pleacă la Braşov. A doua piesă de istorie poştală emisă de Guvernul Provizoriu al Ţării Româneşti este tot un INAM cu No. 618 (foto 2), care afişează tipărit principiile masonice ”Dreptate şi Frăţie” însuşite de revoluţionarii paşoptişti. Acest INAM conţine următorul text:
Acest important document de istorie poştală este un decont substanţial (trei mii şase sute cinsprezece galbeni) pe care Poşta din valahia o face cu Ministerul Finanţelor pentru deplasările în ţară a domnitorului Gheorghe Bibescu. Descoperirea în anul 2010 a formularelor de tip INAM, necunoscute până în acest moment în lumea filatelică, ne dau o imagine de ansamblu a transportului de călători pe care Poştele în Moldova şi Muntenia îl efectuau în secolul al XIX-lea. Studierea şi clasificarea formularelor de tip INAM va aduce cu siguranţă un nou capitol deosebit de valoros în istoria poştală românească. Leonard PAŞCANU, Asociaţia Internaţională a Experţilor Filatelici
foto 1
foto 2
”În numele poporului român GUVERNU VREMELNICU AL TEREI ROMĂNESCI Dreptate şi Frăţie Progonul cailor de poşte ce s-au slobozit de la porniri în trebuinţa fostului domn G. Bibescu în ducătoare la feluri de locuri. Să se plătească de la Ministerul Financier lei trei mii şase sute cinsprezece. 1848 luna iunie 24. Secretarul statutului I. Voinescu II”. În colţul din stânga jos a fost aplicat acelaşi sigiliu cu tuş roşu cărămiziu. POªTAªUL407 ¦ 19