Actualitate
Banii din capitalizare sunt blocaţi de Fondul Proprietatea Poşta Română nu poate utiliza o sumă de peste 150 de milioane de lei, rezultată din procesul de capitalizare demarat de statul român, din cauza „mofturilor” acţionarului minoritar Fondul Proprietatea, a opinat ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Bogdan Cojocaru, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la şase luni de la preluarea mandatului.
La începutul lunii mai, MCSI anunţa că statul român a virat o primă tranşă, în valoare de 153 de milioane de lei, în conturile CNPR, demarând astfel procesul de majorare a capitalului social al operatorului de servicii poştale, conform prevederilor legale. Restul până la 170 de milioane de lei ar urma să fie virat către companie în trimestrul IV al acestui an. „În momentul de faţă, Poşta Română nu poate utiliza suma de 153 de milioane de lei (capitalizarea aprobată în februarie
tract colectiv de muncă la nivelul CNPR, agreat la data de 1 mai 2018, un lucru foarte important pentru resursa umană din cadrul celei mai mari companii a ţării", a spus Cojocaru. „Statul român a majorat capitalul social al Poştei Române, conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 38/2018. Astfel, în conturile companiei a fost virată suma de 153.000.000 lei, urmând ca diferenţa până la suma de 170.000.000 lei să fie virată în trimestrul IV, conform art. 21 din Legea 500/2002. Este prima capitalizare pe care statul român, în calitate de acţionar majoritar, o face prin decizia Guvernului pentru CNPR. Acest demers reprezintă atât o investiţie majoră, cât şi una de încredere a Executivului în capacitatea operatorului naţional de servicii poştale de a se reinventa pe termen mediu şi lung", a menţionat Bogdan Cojocaru. Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social au fost oferite spre subscriere, corespunzător cotei de participare deţinute în societate, respectiv 170 de milioane de acţiuni pentru acţionarul majoritar (MCSI) şi 56.666.667 de acţiuni acţionarului minoritar (FP). Acesta din urmă nu a achiziţionat nici măcar o acţiune în termenul legal, aşa că noile cote de participaţie în cadrul CNPR sunt de 93,5% pentru MCSI şi 6,5% pentru FP. Mai mult, FP a contestat în instanţă întregul proces.
Bogdan Cojocaru, ministrul Comunicaţiilor
2018, prin HG) din cauza mofturilor acţionarului minoritar. Suntem în litigiu, din fericire până acum justitia ne-a dat dreptate, şi sperăm că în cel mai scurt timp să putem folosi aceşti bani. Sunt convins că Poşta poate redeveni ceea ce a fost acum mulţi ani şi trebuie să ne asigurăm că vom face investiţii corecte şi că putem informatiza procesele pentru a ne bate cu ceilalţi competitori. Avem nevoie de investiţii şi, alături de noua conducere, vom găsi bani pentru acestea. În cele şase luni de mandat am reuşit să semnăm un nou con-
De altfel, Fondul a mai dat în judecată compania Poşta Română şi în luna octombrie a anului trecut, pentru că schimbase trei membri ai Consiliului de Administraţie, dar CNPR a câştigat în instanţă procesul cu acţionarul său minoritar. Ministerul Comunicaţiilor preciza, într-un comunicat din 13 decembrie 2017, că Fondul contestase schimbarea membrilor CA, deşi niciunul dintre cei înlocuiţi nu era din partea FP. De asemenea, reprezentanţii ministerului de resort au afirmat atunci că Fondul Proprietatea obstrucţionează capitalizarea Poştei Române, singura alternativă înaintată de acţionarul minoritar pentru salvarea operatorului naţional poştal fiind declararea insolvenţei companiei.
POªTAªUL476 ¦ 5
Actualitate
Titlurile de stat, din nou la oficiile poştale Clienţii Poştei Române care au dorit să investească în titluri de stat au putut cumpăra din subunităţile poştale, între 1 şi 23 august, certificate de investitor, în cadrul celei de-a doua etape a Programului Tezaur - ediţia CENTENAR, destinată exclusiv populaţiei. La finalizarea proiectului, a reieşit că în 2.038 de investitori au cumpărat de la ghişeele poştale titluri de stat în valoare de 73,2 milioane lei.
T
itlurile de stat au avut o valoare nominală de 1 leu, scadenţa la 3 ani, o dobândă de 4,5%, iar veniturile aferente sunt lor sunt neimpozabile. Titlurile au putut fi cumpărate de către persoanele fizice rezidente care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii, inclusiv de cele care au participat şi la emisiunea anterioară, din luna iulie. Dobânda este anuală, plătibilă la termenele din prospectul de emisiune. Titlurile de stat au putut fi cumpărate în perioada 1 - 24 august 2018 de la toate unităţile operative ale Trezoreriei Statului, indiferent de domiciliul fiscal; în perioada 1 - 23 august 2018 prin reţeaua de oficii poştale ale Companiei Naţionale Poşta Română din mediul urban, iar în perioada 1 - 22 august 2018 din subunităţile poştale din mediul rural. Cumpărarea lor s-a putut realiza prin numerar sau virament bancar, atât prin unităţile operative ale Trezoreriei Statului, cât şi prin oficiile poştale. Un investitor a putut efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni, dar valoarea maximă cumulată a acestora nu poate depăşi 100.000 de lei pentru subscrierile realizate prin intermediul unităţilor operative ale Trezoreriei Statului,
respectiv 100.000 de lei pentru subscrierile realizate prin subunităţile poştale din reţeaua CNPR. În perioada de subscriere investitorii au avut posibilitatea să solicite anularea sumei subscrise, depunând o cerere în acest sens. După încheierea acesteia, subscrierile sunt irevocabile şi nu mai pot fi anulate. În cazul decesului, dreptul de proprietate asupra titlurilor de stat se transferă moştenitorilor care prezintă documentele legale care să le ateste calitatea de moştenitori.
Vor urma şi alte emisiuni Conform anunţului MFP, emiterea titlurilor de stat pentru populaţie va continua şi în lunile următoare, posibil şi cu alte maturităţi, care urmează a fi stabilite după evaluarea interesului manifestat de investitori, până la consumarea plafonului anual stabilit pentru anul 2018 la un nivel indicativ de 4 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor Publice va flexibiliza Programul Tezaur, prin două modificări importante ale cadrului legislativ, pentru a da posibilitatea transferului dreptului de proprie-
tate asupra titlurilor de stat către un alt investitor persoană fizică şi pentru a permite răscumpărarea acestora de către stat înainte de scadenţă. Mecanismul de răscumpărare anticipată sau de transfer al dreptului de proprietate asupra titlurilor de stat se va stabili prin ordin al ministrului finanţelor publice pentru titlurile de stat distribuite prin unităţile operative ale Trezoreriei Statului, respectiv prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului comunicaţiilor şi societăţii informaţionale pentru cele distribuite prin reţeaua CNPR. Acest mecanism va include şi modalitatea de deducere a cheltuielilor aferente răscumpărării, prin reţinerea din valoarea nominală a eventualelor plăţi de dobândă, dacă acestea au fost efectuate. Vă reamintim că, în 6 iulie 2018, s-a încheiat cu succes prima emisiune de titluri de stat pentru populaţie lansată de MFP în cadrul Programului TEZAUR - ediţia CENTENAR, cu o maturitate de 5 ani şi o dobândă de 5% pe an. Volumul total de subscriere atins a depăşit 786 de milioane de lei, 142 de milioane de lei fiind tranzacţionate la ghişeele Poştei Române.
Argint şi bronz la Balcaniadă
D
elegaţia Poştei Române a obţinut două medalii la Balcaniada Marşul Factorilor Poştali, care a avut loc între 9 şi 12 august, la Sarajevo (Bosnia-Herţegovina). Medalia de argint a revenit echipei masculine, în componenţa Tiberiu Crăciun (OJP Sibiu), Claudiu Costescu (OJP Vâlcea), Victor Romaşcan (OJP Suceava), Adam Viorel (OJP Vaslui) şi Marian Talpoş (OJP Maramureş), care a fost devansată doar de Turcia. De asemenea, tot în proba băieţilor, salariatul OP Horezu, Claudiu Costescu, a terminat pe ultima treaptă a podiumului, după doi poştaşi din Ţara Semilunei. Poştăriţele din CNPR n-au reuşit anul acesta să se lipească de medalii, echipa resimţind din plin absenţa Andreei Arsine. Aceasta n-a putut concura la Sarajevo, fiind prinsă cu finala probei de 20 de km marş a Campionatelor Europene de la Berlin, care a fost programată exact în aceeaşi zi cu proba de la Balcaniadă, respectiv 11 august. La competiţia din Bosnia au participat poştaşi din şase ţări: România, Bosnia-Herţegovina, Turcia, Slovenia, Macedonia şi Albania.
6 ¦
AUGUST 2018
OJP-ul lunii
OJP Brăila,
înt tradiţie
și
mornitate
Cu un PIB estimat de circa 2 miliarde de euro pentru acest an, Brăila se numără printre judeţele din coada topului naţional. Economia se bazează mult pe agricultură şi pe comerţul cu amănuntul, municipiul reşedinţă de judeţ fiind, probabil, oraşul românesc cu cele mai multe hipermarketuri raportat la numărul de locuitori. În acest context, poştaşii brăileni au nevoie de multă dedicaţie şi îndemânare pentru a reuşi să îndeplinească planul de venituri. Lucru care le reuşeşte, dacă analizăm cifrele seci ale semestrului I.
D
irectorul OJP Brăila, Anina Bounegru, este o persoană care cunoaşte activitatea poştală de la A la Z. Şi-a început cariera poştală imediat după Revoluţie, în 1990, când s-a angajat ca oficiant în cadrul OP Brăila 8. „Oficiul respectiv nu mai există acum, s-a desfiinţat de ani buni, în locul său este OPD Brăila. Ţin minte perfect perioada mea de început în companie, modul în care dirigintele Cristian Bran, Dumnezeu să-l odihnească, m-a introdus în tainele meseriei de poştaş. Vreme de un an am fost plimbată pe
O parte a colectivului administrativ al OJP Brăila
10 ¦
AUGUST 2018
postul respectiv pe la mai multe subunităţi din oraş, înainte de definitivarea pe postul de oficiant”, rememorează Anina Bounegru. Vreme de zece ani a fost oficiant la OP Brăila 1, după care alţi şase ani a lucrat ca magaziner în cadrul OJP Brăila. Au urmat joburile de agent vânzări şi economist, pentru ca, din 25 noiembrie 2014, să ocupe postul actual. „Pot spune că prin venele mele chiar curge sânge de poştaş. CNPR este singurul meu loc de muncă şi în tot ceea ce fac pun foarte mult suflet, încercând să-mi
Anina Bounegru, director OJP Brăila
fac treaba cât mai bine”. Avantajul de a fi trecut prin funcţiile enumerate mai sus se simte în activitatea managerială de acum: „Cunosc foarte bine toată reţeaua poştală judeţeană, salariaţii, ştiu cu ce se mănâncă orice prestaţie poştală, îi cunosc bine şi pe partenerii noştri, fie ei din instituţiile de stat, fie din cadrul companiilor private din judeţ”.
Asigurările, o şansă de majorare a veniturilor salariaţilor Directoarea OJP Brăila este foarte mândră de modul în care a reuşit implementarea activităţii de încheiere de asigurări în judeţ. „Cu ani în urmă au mai fost ceva tentative de lansare a activităţilor de asigurare în cadrul CNPR, însă au eşuat. Eu am cochetat cu asigurările pe vremea când eram agent de vânzări, după orele de program. De aceea, în momentul lansării serviciului, mi-am dat seama de potenţialul său. Am reuşit să-i capacitez şi pe salariaţii din subordine în acest sens şi aşa se face că, în 2016, OJP Brăila a ocupat locul 1 pe ţară din punct de vedere al numărului de poliţe încheiate, în vreme ce anul trecut ne-am plasat în Top 5. Cel mai bine s-au mişcat salariaţii din mediul rural, acolo unde relaţia dintre poştaş şi client este mult mai
1.804.000 336
strânsă şi concurența în domeniu mai lejeră. Un bun exemplu în acest sens îl oferă OP Tufeşti”, ne dezvăluie directoarea. Factorul determinant în succesul acestei prestaţii l-a avut motivarea financiară: „Faptul că salariaţii au fost stimulaţi de perspectiva unor venituri suplimentare a fost decisiv. Salariile în Poştă sunt aşa cum sunt, iar orice ban care-ţi intră în buzunar este binevenit. Din acest punct de vedere, cele mai rentabile sunt poliţele RCA şi CASCO, care sunt şi cele mai numeroase”.
Angajările încep să devină o problemă Un fenomen relativ nou la nivelul OJP Brăila este fluctuaţia de personal. „În ultima perioadă, de când în judeţ au început să se deschidă câteva business-uri noi, am început să avem probleme în a găsi oameni dornici să-şi construiască o carieră în Poştă. Privaţii îi tentează cu salarii de 2 mii de lei sau chiar mai mult, aşa că este dificil să ne comparăm cu ei. Nu este încă o situaţie de genul celei din zona Ardealului sau Bucureşti-Ilfov, însă ne este tot mai greu să găsim oameni de încredere. De câteva ori s-a întâmplat ca proaspeţii angajaţi să stea câteva săptâmâni şi apoi să-şi dea demisia pe motiv că munca în Poştă este foarte grea şi implică multe responsabilităţi vizavi de recompensa materială”, ne spune directoarea. Faptul că recrutarea de personal merge mai greu nu o împiedică însă să ia măsurile cele mai dure atunci când situaţia o impune: „În 2017 am avut o infracțiune de tip «suveică» la Berteşti. Imediat ce am aflat, am trimis organele de control şi în momentul în care infracţiunea s-a confirmat am întreprins toate demersurile pentru recuperarea sumei, după care i-am desfăcut contractul de muncă persoanei vinovate. Cu astfel de lucruri nu glumim,
lei sunt veniturile contabile ale OJP Brăila în semestrul I al acestui an de salariați numără OJP Brăila
120.000
de adrese de distribuire sunt în județ
320.000
de locuitori are județul Brăila (locul 32) - un municipiu – Brăila, 3 oraşe – Făurei, Ianca şi Însurăţei şi 40 de comune
cinstea şi corectitudinea sunt primordiale în Poşta Română”.
Veniturile şi structura lor În primele şase luni ale acestui an, la nivelul OJP Brăila s-au încasat un pic peste 1,8 milioane lei. Cele mai bănoase luni au fost martie (676 mii lei), mai (667 mii) şi iunie (618 mii), în vreme ce lunile de iarnă au fost cele mai slabe: ianuarie – 557 de mii de lei şi februarie – 570 de mii. Din punct de vedere al structurii lor, supremaţia este deţinută de serviciul Confirmare de primire, care a adus aproape un sfert din încasări, mai exact 427 de mii de lei. Urmează poşta de scrisori, cu 310 mii lei, şi vânzarea de mărfuri, cu 266 de mii de lei. Pensiile şi alte drepturi sociale sunt abia pe locul 4 la nivelul OJP-ului brăilean, cu 262.000 de lei, talonate de serviciile financiare (176 de mii de lei) şi coletărie (79 de mii). Şi în Brăila, ca şi în alte zone din ţară, are loc un fenomen de revenire a instituţiilor şi companiilor către serviciile Poştei Române. „Consiliile locale, primăriile sau furnizorii de utilităţi au mers anii trecuţi pe mâna firmelor private de curierat. Şi-au dat însă seama că acestea nu sunt în stare să le distribuie corespondenţa aşa cum trebuie şi acum revin la Poşta Română. Este un fenomen natural, dictat de realităţile din teren”, precizează directoarea. Aşa se face că numărul contractelor încheiate de OJP Brăila este în creştere, atât în ceea ce priveşte partenerii de stat (primării, Consiliul Judeţean, consilii locale, tribunale, instituţii publice etc.), cât şi cei privaţi. Cea mai nouă înţelegere a fost cea cu Compania de Utilităţi Publice Dunărea, încheiată în primăvara acestui an, prin care poştaşii brăileni distribuie şi încasează lunar un număr de aproximativ 55 de mii de facturi în întreg judeţul. Începând cu luna iulie a acestui an,
toate cele 11 oficii poştale din judeţ au fost informatizate. „Am avut bucuria ca locaţiile noastre din Tichileşti, Tufeşti şi Chiscani să fie incluse în reţeaua informatizată în cursul lunii iulie, ceea ce înseamnă că, la ora aceasta, toate oficiile poştale din judeţ prestează întreaga gamă de servicii, lucru ce se va reflecta, cu siguranţă, în veniturile pe care le vor consemna”, adaugă Anina Bounegru.
Sediul OJP, într-o clădire de patrimoniu Sediul OJP Brăila se află pe strada Danubiu nr. 8, într-o clădire de patrimoniu, care la parter găzduieşte şi OP Brăila 1. Construită în secolul XIX, ca locuință particulară, clădirea a fost introdusă în circuitul comercial în 1928 de boierul Suliotti, care a transformat-o în bancă agricolă şi i-a adus unele îmbunătăţiri specifice domeniului respectiv de activitate. În 1954, printr-un ordin de transfer emis de puterea comunistă, clădirea a intrat în proprietatea PTTR. Multe s-au schimbat în cele mai bine de şase decenii, însă măreţia vechii construcţii a rezistat şi reprezintă o dovadă a importanţei pe care oraşul Brăila o avea în perioada antebelică. Stilul arhitectonic al clădirii monument este inspirat de cel baroc, în care lucrările de sculptură şi de arhitectură din exterior erau distribuite clar, prin pregătirea pietrei şi încrustarea motivelor decorative elaborate. Elemente ale stilului baroc, dominante în multe locuri, dar şi de neoclasicism, sunt păstrate atât la interior, cât şi la exterior. Ultimele lucrări de renovare s-au consemnat în 1994, iar cei 24 de ani trecuţi de atunci se văd. De altfel, managementul OJP Brăila a demarat demersurile pentru o nouă reparaţie a clădirii, mai ales la etaj, acolo unde ploile şi zăpezile au început să lase urme tot mai vizibile pe tavan. POªTAªUL476 ¦ 11