Actualitate
AsiGURăRilE îşi continuă planurile de expansiune Poşta Română Broker de Asigurare (PRBA) continuă strategia de extindere la nivel naţional şi, până la sfârşitul lunii mai, va avea spaţiu dedicat acestor servicii în 40 de oficii Începând cu luna mai 2015, Poşta Română oferă posibilitatea încheierii poliţelor de asigurări în oficii poştale din oraşele Arad, Alba, Piteşti, Topoloveni, Bacău, Botoşani, Braşov, Bucureşti, Buzău, Târgovişte, Craiova, Galaţi, Giurgiu, Slobozia, Iaşi, Ploieşti, Satu-Mare, Suceava, Alexandria, Tulcea, Mărăşeşti şi Vaslui. „Volumul vânzărilor brokerului de asigurări al Poştei Române a crescut, la finalul lunii aprilie a acestui an, cu peste 400% faţă de ianuarie. Cea mai scumpă asigurare încheiată până acum de PRBA este de 35.000 de lei, în Bucureşti. În acest moment, peste 700 de angajaţi ai Poştei Române sunt în curs de acreditare ca agenţi de asigurări, aceştia urmând să acopere peste 50% din reţeaua urbană”, a declarat Viorel Motoroiu, Director General al PRBA. După obţinerea acreditării de către personalul selectat, Poşta Română Broker de Asigurare va avea o reţea de peste 300 de unităţi în care va oferi servicii de intermediere în asigurări.
Poliţă pentru pensionari Potrivit lui Alexandru Petrescu, Director General al Poştei Române, miza PRBA va fi implementarea cât mai rapidă a unor produse de asigurări inovative, care să ţintească segmentul de clienţi tradiţionali ai operatorului naţional de servicii poştale. „În perioada următoare vom anunţa un tip de poliţă special dedicată pensionarilor din mediul urban şi rural. De asemenea, PRBA lucrează împreună cu o parte a liderilor pieţei de asigurări la dezvoltarea unui produs nou, complex, de asigurare a locuinţei, atât din punct de vedere al riscurilor acoperite, cât şi al preţului. Poşta Română Broker de Asigurare trebuie să aibă o evoluţie dinamică, ascendentă şi să devină un centru de profit pentru proprietarul unic – Poşta Română”, a declarat Alexandru Petrescu. 8 ¦
MAI 2015
poştale din ţară. Planurile de expansiune prevăd ca PRBA să deţină, până în toamna acestui an, cea mai mare reţea de birouri de asigurări din România, în peste 300 de oficii.
Vă reamintim că Poşta Română a lansat, la sfârşitul lunii octombrie a anului trecut, propriul broker de asigurări. PRBA intermediază asigurări generale, de la RCA la poliţe de sănătate, urmând ca în cel mult un an de la inaugurare să-şi extindă oferta pe segmentul asigurărilor de viaţă.
O piaţă competitivă PRBA încearcă să-şi facă loc pe o piaţă extrem de aglomerată şi competitivă. În 2014, segmentul asigurărilor a scăzut faţă de 2013 ca sume subscrise. Mai exact, companiile de profil şi brokerii au atras poliţe în valoare totală de 8,09 miliarde lei, cu 0,34% mai puţin ca în anul precedent. În cea ce priveşte asigurările non-viaţă, cele pe care le intermediază şi PRBA, acestea s-au ridicat la o sumă totală de 6,45 miliarde lei, în scă-
dere cu 0,55% faţă de 2013. În ceea ce priveşte valoarea poliţelor încheiate doar de brokeri, aceasta a crescut sensibil anul trecut, cu 16,32%, ajungând la 4,56 miliarde de lei. Restul, de 3,53 miliarde de lei, au fost subscrise direct la companiile de specialiate. Noul lider al pieţei de brokeraj este Safety Broker de Asigurare, cu o cotă de piaţă de 6,76% (peste 309 milioane de lei încasaţi), în creştere ca urmare a unui parteneriat încheiat cu Emag. La mică distanţă, cu 6,25% din piaţă şi 287,7 milioane de lei încasări, s-a situat Marsh. Ultima treaptă a podiumului a revenit Destine Broker, cu un pic peste 4% din piaţă (185,2 milioane de lei). În total, în 2014, primii 20 de jucători din domeniu au acaparat aproape 53% din „felia” de încasări ce a revenit companiilor de brokeraj, încasând 2,42 miliarde de lei.
Creştere pe toată linia pentru divizia de curierat a Poştei Române
În primele patru luni ale anului 2015, sucursala servicii Express (ssE) a înregistrat o evoluţie pozitivă pentru toate produsele din gama express oferite de Poşta Română. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ssE a realizat o creştere de aproape 5% a veniturilor, trendul ascendent fiind menţinut şi în comparaţiile de la o lună la alta. Pe plan intern, serviciul Prioripost, cel mai important produs din gama express, a obţinut o creştere de aproximativ 3% faţă de anul precedent. După o lună ianuarie ceva mai slabă, Prioripost a înregistrat o creştere a veniturilor de la lună la lună. Aceste rezultate sunt cu atât mai importante cu cât Poşta Română se confruntă pe piaţa serviciilor de curierat cu o concurenţă dură din partea jucătorilor de pe piaţă. Şi ce-
lelalte servicii express interne au obtinut creşteri semnificative faţă de 2014: Ultrapost 45,4%, Prioripost facturi 66,24% şi Prioripost cu valoare declarată fixă (PVDF) 89,18%. Aceste creşteri, chiar dacă nu reprezintă cifre financiare comparative cu cele aferente Prioripostului, sunt importante deoarece reprezintă semnele unui reviriment al acestor servicii, proces ce poate continua. Pe plan extern, ambele ser-
vicii express din gamă au înregistrat creşteri substanţiale: EMS cu 19,44% şi SkyPak cu 71,03%. Creşterile produselor externe sunt generate în special de clienţii particulari, dar şi de traficul pe anumite destinaţii din afara Uniunii Europene, unde tarifele oferite sunt destul de competitive.
Motivele creşterii Potrivit Ginei Budeanu, Director SSE, la baza acestui trend se află creşterea numărului de clienţi, în special a celor care prezintă pe baza de contract. „Pe fondul unei creşteri economice ce a stimulat implicit şi piaţa serviciilor de curierat, influenţat direct de evoluţia comerţului electronic, numărul solicitărilor a crescut, iar SSE a profitat de faptul că tarifele oferite pe bază de contract sunt competitive pe piaţă şi prezintă particularitatea de a nu fi in-
fluenţate de destinaţie, spre deosebire de majoritatea jucătorilor importanţi de pe piaţă”, a declarat şefa SSE. Aceasta precizează că un factor important este reprezentat şi de efortul continuu de îmbunătăţire a calităţii serviciilor. În acest sens, implementarea sistemului de urmărire a flotei prin GPS a sporit gradul de control şi eficientizare a itinerariilor de colectare şi distribuire. Folosirea aplicatiei AWB, atât de către partenerii contractuali, cât şi de către particulari, a îmbunătăţit timpul de răspuns la solicitările privind statusurile trimiterilor. „Pe termen lung, sperăm ca aplicaţia AWB să reprezinte principala sursă de date operaţionale şi financiare, fapt ce va duce la îmbunătăţirea tuturor aspectelor ce ţin de prelucrarea şi facturarea trimiterilor”, a mai spus Gina Budeanu. POªTAªUL437 ¦ 9
Analizã
Profit net de 5 MiliOAnE DE EURO pentru Poşta Română TOTAl VEniTURi Din EXPlOATARE
ADUnAREA GEnERAlă A ACţiOnARilOR a luat act, pe 28 mai, de raportul auditorului financiar independent, desfăşurat la începutul acestui an, în Poşta Română. Cifrele contabile oficiale aferente anului 2014 au reliefat un profit net de 22,8 milioane de lei (5 milioane de euro), la o cifră de afaceri de 1,12 miliarde de lei. În ceea ce priveşte profitul anului precedent, AGA, la propunerea membrilor Consiliului de Administraţie, a stabilit ca 223.600 de lei să meargă pentru constituirea rezervelor legale (provizioane), iar restul sumei să acopere pierderile contabile înregistrate de Poşta Română în perioada anilor 2009-2013. În ceea ce priveşte veniturile companiei, marea majoritate a acestora a rezultat din activitatea de exploatare (total servicii prestate): 1,18 miliarde de lei. Per total, ele au
înregistrat un plus de aproape 19 milioane de lei. De remarcat însă că veniturile din exploatare poştală (adică exclusiv din prestarea serviciilor poştale) au înregistrat o scădere de 26 milioane de lei faţă de anul 2013. O parte importantă a acestui minus este provocat de tendinţa permanentă de scădere a volumului pensiilor şi a altor drepturi sociale pe care Poşta le distribuie, în condiţiile în care un procent tot mai mare al populaţiei optează pentru plata pe card a pen-
VEniTURi REAliZATE Din ACTiViTATEA DE EXPlOATARE POŞTAlă
10 ¦
MAI 2015
siilor. Tendinţa se datorează atât campaniilor agresive ale băncilor de atragere de noi clienţi, cât şi faptului că mulţi dintre noii pensionari sunt deja posesori de carduri. Ca un exemplu în acest sens, în ianuarie 2013, Poşta Română a distribuit 77,4% din totalul pensiilor de asigurări sociale aflate în plată, în vreme ce la finele anului 2014 procentul a scăzut la 70,5%. Tot la minusuri s-au înscris veniturile din vânzările de mărfuri şi a stocurilor de produse finite.
VEniTURi Din CHiRii
Pe plus au fost veniturile din cedări de active, care au adus peste 45,1 milioane de lei, cele din vânzări de produse finite şi reziduale, cu un plus de 540.000 de lei faţă de 2013, cele din chirii (aproape 510.000 de lei în plus) şi alte venituri din exploatare, care au adus aproape 8 milioane de lei, respectiv cu 2,2 milioane de lei peste anul 2013.
rale (+9). Cel mai mare plus s-a înregistrat în privinţa agenţiilor poştale, al căror număr a crescut cu 31. La finele anului trecut, Poşta Română avea 25.240 de angajaţi, cu fix 3.626 mai puţini decât pe 31 decembrie 2013. Salariul mediu brut pe an/salariat a crescut anul trecut cu aproape 1.000 de lei, ajungând la 21.930 lei (1.827,5 lei/lună), faţă de 20.995 lei (1.749,6 lei/lună), în 2013.
Cheltuieli mai mici cu 4,6% În ceea ce priveşte cheltuielile totale ale Poştei Române, pe parcursul anului 2014, acestea s-au ridicat la 1,15 miliarde de lei. Aproape 99% din acestea au fost determinate de activitatea de exploatare, în vreme ce aproximativ 14 milioane de lei au fost cheltuielile pentru activitatea financiară. Cheltuielile salariale s-au cifrat la aproape 753 milioane de lei, ceea ce a reprezentat 65,8% din totalul cheltuielilor de exploatare. Ele au scăzut cu peste 82 de milioane de lei faţă de 2013, în condiţiile în care în perioada octombrie-decembrie 2013 au fost disponibilizaţi 3.665 salariaţi. Şi cheltuielile cu aprovizionarea cu materiale au înregistrat o scădere, de la 41 milioane de lei, la aproximativ 40 de milioane de lei. În ceea ce priveşte reţeaua poştală, aceasta a rămas relativ constantă: la finele lui 2014, Poşta Română avea 5.739 locaţii, faţă de 5.746 în 2013. A scăzut numărul de oficii poştale urbane (-11), rurale (-36), al OPDC-urilor (-3) şi a crescut numărul de ghişee urbane (+8) şi ru-
strategia din 2014 Potrivit lui Alexandru Petrescu, Director General Poşta Română, o serie de măsuri au dus la rezultate financiare pozitive în 2014, cum ar fi: anularea unor contracte dezavantajoase pentru Poşta Română, prin măsuri de întărire a sectorului comercial,
VEniTURi Din VÂnZAREA MăRFURilOR
în special în relaţie cu clienţii persoane juridice, printr-o optimizare a portofoliului de produse şi servicii, precum şi prin închiderea, regradarea şi repoziţionarea unor unităţi ale companiei. „Aplicarea consecventă a acestor măsuri a condus la înregistrarea de profit în anul 2014, după cinci ani consecutivi de pierdere. Există însă întârzieri mari în planul de investiţii, nerealizări care se întind pe parcursul ultimilor zece ani, pe care nu am reuşit să le recuperăm într-un timp atât de scurt. Adăugând lipsa de capital corespunzător, suntem în situaţia de a prioritiza o serie de proiecte esenţiale, astfel încât să reuşim menţinerea sub control a cheltuielilor, simultan cu sporirea veniturilor. Am reuşit să rezolvăm o parte a urgenţelor, însă mai sunt multe de făcut”, a declarat Petrescu.
VEniTURi Din CEDăRi DE ACTiVE
AlTE VEniTURi Din EXPlOATARE
POªTAªUL437 ¦ 11
Angajatullunii
Performeri în GORJ şi CălăRAŞi Premiaţii lunii martie din cadrul sucursalei servicii Express sunt angajaţii de la Oficiile Poştale Express din Gorj şi Călăraşi. Aceştia au reuşit un salt al veniturilor faţă de luna februarie cu
57%
Miza concursului „Salariatul lunii”, în prima lună de primăvară, a fost procentul de creştere a veniturilor în fiecare Oficiu Poştal Express faţă de luna precedentă. Au fost luate în calcul veniturile obţinute din vânzările de retail şi din contractele locale administrate în aceste subunităţi. Întârzierea cu care anunţăm câştigătorii ţine de complexitatea procesului de culegere şi prelucrare a datelor financiare din teritoriu, care a fost gata abia la începutul lunii mai. La finalizarea calculelor a rezultat că avem doi câştigători: OPE Gorj şi OPE Călăraşi, ambele realizând venituri cu 57% mai mari faţă de februarie. Deşi mai modestă din punct de vedere al procentului, de 11,5%, trebuie remarcată şi creşterea Bucureştiului, de departe cea mai importantă în cifre absolute.
Au câştigat fără să ştie de concurs Oficiile câştigătoare au avut, din 1 martie, şefi noi,
odată cu înfiinţarea funcţiei de diriginte OPE. În cazul Gorjului este vorba despre Cristina Bălan (30 de ani), care lucrează în Poştă din 2007. A fost mai întâi oficiant la OP Târgu Jiu 6 şi 1, iar de la 1 martie a devenit şef OPE, în urma unui concurs intern. Interesant este că a obţinut creşterea de venituri fără a şti de concursul organizat de managementul sucursalei. „Aveam nişte solduri restante, m-am agitat să recuperez banii, lucru pe care l-am reuşit, am mai încheiat două contracte cu firme locale, am încercat să popularizăm cât mai bine serviciile noastre şi cam asta a fost”, ne descrie Cristina măsurile care au adus oficiul din Târgu Jiu în top. În planurile sale pe termen scurt se numără deschiderea unui ghişeu de prezentare în sediul OP Tg. Jiu 5, dat fiind faptul că locaţia OPE Gorj este una periferică şi greu de accesat de clienţi. În afara ei, OPE Gorj mai are 5 salariaţi: un oficiant superior, doi oficianţi, un mânuitor de va-
Colectivul OPE Călăraşi (de la stânga la dreapta): Petruţa Pană, Valentin Enache, Adriana Condri, Iuliana moise şi mădădina Adrigeanu (jos) lori şi un agent curier. „M-au primit foarte bine şi lucrul acesta se reflectă şi în activitatea noastră”, ne spune Cristina.
Goana după clienţi Cel de-al doilea oficiu premiat, cel din Călăraşi, este condus de Petruţa Pană. Aceasta este diriginte al OPE tot de la 1 martie, dar diferenţa faţă de Gorj este că ea a lucrat şi înainte tot în cadrul Sucursalei Servicii Express. Ba mai mult, la cei 45 de ani ai săi, Petruţa are o experienţă vastă în sector, ţinând cont că lucrează din 1999 în cadrul sucursalei. A început ca oficiant urban, a continuat ca oficiant superior şi, acum, diriginte. Colectivul pe care-l coordonează este format din
Colectivul OPE Gorj (de la stânga la dreapta): ovidiu Adrian, Lucian Barbu, Ramona Purece, Cristina Bălan, Constantin Popeangă şi ovidiu Ciobanu 20 ¦ MAI 2015
doar 4 oameni (3 oficianţi şi un curier). Ştiau de concurs, dar nu au luat măsuri speciale în cursul lunii martie spre a câştiga. „Pur şi simplu s-a întâmplat. Noi tot timpul căutăm clienţi, mergem pe teren şi prezentăm firmelor oferta noastră, distribuim fluturaşi şi multe altele. Încercăm să ne facem cunoscuţi cum putem, mai ales că activăm într-un judeţ sărac. Totuşi, trebuie să recunosc că m-a suprins şi pe mine creşterea de 57% a veniturilor înregistrată în martie. De obicei creştem de la lună la lună, dar nu cu astfel de procente. Ce să zic, este meritul colegilor mei, care formează un colectiv de nota 10. Sper să menţinem ritmul pe tot parcursul anului”, ne precizează Petruţa Pană.
Eveniment
OPMB şi-a securizat banii Banii pe care oficiile poştale bucureştene şi ilfovene îi rulează zi de zi sunt păstraţi, din 9 martie, într-un spaţiu care seamănă foarte mult cu cele din filme. Totul a fost posibil în urma unei investiţii consistente făcute de Poşta Română la casieria centrală a OPMB. Noul spaţiu (foto) în care funcţionează casieria centrală a Oficiului de Poştă al Municipiului Bucureşti (OPMB) respectă toate normele de siguranţă din domeniu. Investiţia era una mai mult decât necesară, în condiţiile în care sumele care trec pe aici sunt de ordinul a milioane de euro pe zi. Ţinând cont de aportul pe care Bucureştiul şi Ilfovul îl au la veniturile companiei, se poate spune că în acest loc avem cel
personalul de pază îşi făcea datoria, de teamă că s-ar putea întâmpla ceva”, ne-a declarat Mircea Tudosie.
Dotări ca la carte
Noul sediu al casieriei este situat în curtea OPMB şi are marele atu că a fost gândit de la bun început pentru acest lucru. Prin urmare, a fost adaptat cerinţelor pe care le presupune o activitate de acest tip. Pereţii sunt din beton armat şi sunt prevăzuţi cu senzori în milioane lei (fără TVA) podele, în pereţi şi în tavan. Gratiile groase şi este valoarea totală aprobată înfipte în beton, pentru lucrările de relocare a ca- bine nenumăratele camere sieriei centrale a OPMB video din exteriorul şi interiorul clădirii, uşile blindate şi alarmele instamai ridicat flux de bani din toată comlate la fiecare uşă a obiectivului fac din pania. Vechiul sediu al casieriei se afla casieria OPMB un buncăr inexpugnabil. la parterul şi etajul 1 al clădirii din Calea Paza sediului se realizează 24 de ore din Giuleşti, într-un spaţiu pe care Mircea 24 de către două rânduri de agenţi ai firTudosie, şeful OPMB, ni-l descrie ca mei de pază special angajată, aceştia fiind „impropriu” pentru genul de activiavând în sarcină inclusiv patrularea în tate pe care-l derulează. „Vechea locaţie jurul obiectivului. Şeful OPMB verifică în suferea din mai multe puncte de vecontinuare, cel puţin o noapte pe săpdere: al accesului, al securităţii banilor, tămână, modul în care paznicii îşi fac daal siguranţei oamenilor noştri. De altfel, toria. „Iniţial am dat peste câteva echipe de pază ale căror membri nu m-au mulPoliţia ne-a aplicat destul de multe ţumit şi am solicitat firmei să-i schimbe, mustrări şi avertismente pentru felul în până în momentul în care am găsit ceea care arăta. Făcusem un obicei din a vece vroiam”, a precizat Tudosie. rifica, noapte de noapte, felul în care
,, 2,35
Până în 20 mai, Poşta Română efectuase recepţia parţială a casieriei centrale a OPMB, lucrarea fiind realizată în proporţie de peste 98%. Obiectivul se va finaliza până la sfârşitul lunii august. În ceea ce priveşte datele tehnice, noul sediu este ceva mai mic din punct de vedere al suprafeţei. Are 194 de metri pătraţi, faţă de 305 - cât avea cel vechi, însă este mult mai compact şi mai bine compartimentat. Aici lucrează, în schimburi, 26 de oameni: 22 de numărători, 3 casieri şi un casier central.
Carduri de acces Programul de lucru este de luni până sâmbătă. Salariaţii au nevoie de carduri speciale pentru a intra în sediu. De altfel, am constatat că este foarte greu să stai de vorbă cu unul dintre ei, iar de pătruns în interior nici nu poate fi vorba. În cele din urmă am reuşit să schimbăm câteva cuvinte cu Cristina Morăreţ, una dintre cele trei casiere. La cei 50 de ani ai săi, are 9 ani de muncă petrecuţi numai în casieria OPMB. În tot acest timp i-au trecut prin mână sute de milioane de lei. „Noul sediu este la standarde occidentale. Vii de drag la muncă, totul este nou şi funcţionează ca la carte. Cel mai important este că ne oferă foarte multă siguranţă, iar acum nu mai stăm cu teama-n suflet că ar putea să se întâmple vreun incident”, ne transmite femeia.
POªTAªUL437 ¦ 21