Eveniment
20 DE ANI DE CURIERAT
630.720.000 de secunde de
PRiORiPOSt S
ă faci curierat având adversar secundele, iar cronometrul să fie instrumentul principal al fiecărei zi de lucru. Semafoarele sau drumurile naţionale, aglomeraţiile urbane, intersecţiile imposibil de traversat, ploile, zăpada troienită, toate depăşite prin hotărâri luate cât îi ia ochiului să unească genele. Să lupţi cu obstacolele traseelor poştale până la final, ca fiecare colet să ajungă în bune condiţii la destinatar. Toate acestea strânse, într-o meserie care are un singur scop. La sfârşitul fiecărei zile de muncă, colecţia de zâmbete de pe feţele oamenilor care au primit veşti la plic sau colete de la cei dragi să fie cât mai mare. De 20 de ani, asta înseamnă
meseria de curier în Poşta Română. Luna mai este una specială. E ceas aniversar. La mulţi ani, curieri, oriunde vă veţi afla în căutarea zâmbetelor! Fie ca numărul lumânărilor de tort să vă fie pe viitor, cel puţin egal cu vârsta Poştei Române! Pentru că tot aminteam că instrumentul de lucru al colegilor noştri de la Sucursala Servicii Express este, metaforic vorbind, cronometrul, putem spune că în Poşta Română s-au scurs 630.720.000 secunde de Prioripost. Adică 20 de ani ori câte secunde
Cristina Oţelea, director SSE
8 ¦
MAI 2018
se adună în fiecare dintre cele 365 de zile ale unui an, care nu e bisect. Timpul a alergat astfel în ritmul unei curse de plat la Olimpiadă, iar rolul atleţilor, fără să exagerăm, a fost jucat de oamenii de la Sucursala Servicii Express. În tot acest timp, miliarde de colete au ajuns în casele românilor, cu ajutorul lor, al colegilor de la SSE. Nu este uşor să construieşti un mecanism operaţional de servicii în jurul acestui concept, cel al rapidităţii. Poşta Română a construit în jurul acestuia o filosofie de viaţă. O adevărată familie. A creat o divizie care era necesară în contextul jocului economic actual. Astăzi, se numeşte Sucursala Servicii Express. O aniversăm, cu bucurie. Una dintre uneltele pentru această construcţie a devenit, desigur, adaptabilitatea. Adaptabilitatea la piaţa serviciilor poştale, adaptabilitatea la tehnologia actuală, la dinamica societăţii. Secvenţele se schimbă rapid, jocul economic devine din ce în ce mai exigent. Dacă o companie, după aproape 160 de ani, încă joacă, înseamnă că a înţeles mecanismul. S-a adaptat la realitatea zilei, cu toate că nevoile clienţilor sunt diverse, de multe ori, se coagulează într-o nişă, iar asta obligă la crearea de oferte din partea operatorului economic, de fiecare dată mulate pe nevoia consumatorului de servicii poştale de curierat. Şi totuşi, cu toate că le vedem maşinile prin oraşe, inscripţionate cu logo-ul Prioripost, nu toţi cunosc ce înseamnă cu adevărat activitatea colegilor noştri. Cum arată munca la Sucursala Servicii Express? Cine sunt oamenii care lucrează aici? Răspunsurile la aceste întrebări, mai jos, în rândurile care urmează. „Aş vrea să prindem în materialul acesta colegele şi colegii mei: fotografii, poveşti... Măcar câţiva... Ei sunt Sucursala Servicii Express. Ei sunt cei care, împreună, fac lucrurile să meargă. Ei sunt importanţi. Ţin mult să povestim despre ei. Ei sunt parte din povestea Sucursalei”. Aşa debutează discuţia cu Cristina Oţelea, Directorul Sucursalei Servicii Express. Din nou, acelaşi capital: oamenii. Nu este prima dată când primesc acest răspuns. Am venit la ei acasă, la locul lor de muncă. Împlinesc 20 de ani de la înfiinţare. Se numea Direcţia de Poştă Rapidă, în urmă cu două decenii, în anul 1998. A
funcţionat, în lungul istoriei, până la mijlocul lui 2011, când a fost oprit motorul Direcţiei şi a fost retrogradată la nivel de departament. Nu a durat mult. Spre final de 2012, piaţa serviciilor poştale şi efectele negative ale desfiinţării au obligat la reînfiinţarea diviziei rapide, de data aceasta sub numele la care răspunde şi astăzi: Sucursala Servicii Express. Se lucrează în alt ritm, cu un alt tip de clienţi. Hai, să spunem, clienţi mai riguroşi, nu mai pretenţioşi. Este natura, particularitatea serviciului poştal oferit. Dinamica este alta, totul este contratimp. Intervine, din nou, Cristina Oţelea, să pună lucrurile în lumina realităţii: „Agentul-curier este un lucrător de tip 3 în 1. Este oficiant: preia trimiteri, verifică corectitudinea înscrisurilor pe trimitere, încasează valoarea tarifelor. Este şofer: conduce maşina cu care preia sau distribuie trimiterile. Este factor poştal: distribuie trimiterile. Sunt mândră de ei.” Sucursala Servicii Expres este şi funcţionează ca sucursală fără personalitate juridică, subordonată Companiei Naţionale Poşta Română, sub directa îndrumare a Directorului General. Administrează un portofoliu de 1.500 de contracte, având ca obiect de activitate serviciile din gama express, care generează aproximativ 87% din veniturile anuale înregistrate de Sucursală – în jurul a 30 milioane lei/an, aproximativ 3% din cifra de afaceri a companiei. Principalii clienţi provin din administraţia publică, comerţul online şi domeniul financiarbancar, societăţi de asigurări, instituţii financiare. Conturate în timp, dezvoltate, instruite, perfecţionate, astăzi avem 41 de Oficii Poştale ale Sucursalei, în toată ţara, cu sediul în reşedinţele de judeţ ale României, coordonate de la nivelul celor opt Centre Teritoriale Express. Diriginţi, oficianţi, mânuitori valori, agenţi curieri. Reţeaua Sucursalei reprezintă mai puţin de 1% din reţeaua subunităţilor poştale de la nivelul companiei, iar cei aproximativ 150 de agenţi curieri, parcă nu sunt suficienţi pentru a răspunde, întotdeauna, fără sin-
cope, solicitărilor consumatorilor de servicii express. „Să nu le uităm pe colegele şi colegii de la Call-Center, Management Contracte, Vânzări, Economic, Resurse Umane, Transport, Reclamaţii, dar şi reţea. Sunt puţini, în raport cu volumul de muncă, dar sunt pricepuţi, altfel nu ar merge treaba”. Ştiţi, deja, cine a făcut remarca. Nu, nu îi uităm. Că tot vorbeam de agenţii-curieri, nu putem trece, fără consemnare, o altă „unealtă” principală – maşina. Sunt 180 de autovehicule, în total, din care, pentru curierat 151. Unele sunt noi. E normal să fie aşa. Portofoliul se desenează într-un tablou plăcut privirii, în dezvoltare. Pe internaţional, ca să luăm la întâmplare, graficul arată EMS: 104 ţări de destinaţie. Pe naţional, căsuţele grafice se înmulţesc şi sintetizează serviciile. Le punem lângă text, să fie la vedere, spre lauda lor. Livrare door to door, prin Prioripost, Ultrapost, Luxury Post Express, Express Plus, etc. În spatele acestor nume de servicii stă un generator de venituri, stau oamenii care le dau viaţă. Nu sunt simple cuvinte, care reprezintă o teorie. Fapte, muncă, venituri, servicii oferite, dezvoltare. Astea stau în spatele titlurilor grafice. Revenim la oameni. Oameni şi cifre. Aţi auzit de Duma Patrick Romeo? Nu, că nu aşteptăm răspuns. Este cel mai tânăr coleg
angajat în echipa SSE. Lucrează la OPE Arad. Are doar 19 ani. Pe Serafincean Ioan, de la OPE Timiş, nu întrebăm dacă îl cunoaşteţi, pentru că o zicem direct: este decanul de vârstă al familiei SSE. Între Patrick Romeo şi domnul Serafincean se numără, cu diferite vârste şi funcţii, încă aproape 600 de colegi ai lor. În schema existentă, ar mai încăpea măcar încă 100. Am tot folosit cuvântul performanţă. Ca în viaţă, pot exista dubii printre cititori. E firesc. Însă, ca să punem susţinere în realitate pentru cuvântul ăsta, lăsăm explicaţia vizuală să completeze argumentul. E cel mai potrivit. Graficul de venituri şi cheltuieli. Este „lipit”, aici, lângă text. Activitatea este complexă, dinamică, eficientă, frumoasă, surprinzătoare, uneori. Dincolo de cifre, dincolo de poziţionare în piaţă, dincolo de eficienţă financiară, SSE uneşte oameni, ajută oameni şi îi ţine împreună. Sunt multe de povestit despre SSE. Numai dacă alegeam o zi, în care să fim alături de un agent-curier, să spunem, de la prima oră, până la predarea documentelor finale, la sfârşitul zilei, şi tot am fi scris încă o revistă. Ne oprim aici. Este un material-urare, la aniversare.
La mulţi ani!
POªTAªUL473 ¦ 9
Reportaj În prag de ziua copilului,
OP tiMişOaRa 1 transformat într-o veritabilă catedrală a cântecului Poştaşii din Timişoara ţin pasul cu evenimentele importante din oraşul lor şi se implică în tot ce ar putea înseamna pentru oraşul de pe Bega exersarea rolului de viitoare Capitală culturală europeană. Cel mai recent exemplu este găzduirea în Palatul Poştelor a unui concert susţinut de mai multe coruri de tineri din Finlanda, Polonia dar şi din ţara noastră participante la Vox Mundi, cel mai mare festival de muzică contemporană din sud-estul Europei, organizat de Primăria oraşului, Arhiepiscopia Timişoarei şi Asociaţia Culturală Kratima. Cum este să intri în cel mai mare oficiu poştal din Timişoara pentru că ai de trimis vreun colet în cine ştie ce zări ale lumii şi să fii întâmpinat de un spectacol pe cinste oferit de câteva coruri de copii şi adolescenţi din străinătate, care se luptă să cânte cel mai frumos cântec? Nu a fost vorba de niciun moment de genul „camera ascunsă" pregătit pentru clienţi, ci de un moment autentic de cultură adevărată. La sfârşitul lunii când se coc cireşele noastre, mai exact pe data de 26 mai, colegii noştri poştaşi din Timişoara au fost gazde în Oficiul Poştal 1 a mai multor coruri din străinătate, care au oferit tuturor iubitorilor de muzică un recital cu cele mai frumoase cântece. Evenimentul, organizat cu doar câteva zile înainte de Ziua Internaţională a Copilului, a reuşit să găzduiască, astfel, cel mai original experiment cultural pentru un loc în care, de obicei, se vând timbre, se trimit scrisori sau se achită facturi. Pentru câteva ore bune, sala celui mai mare Oficiu poştal din capitala Banatului, cunoscută în oraş şi pentru tavanul din sticlă colorată, a fost transformată într-o veritabilă catedrală, în care au putut
tinerii din corul românesc şi-au întâmpinat colegii de „meserie” cu o ploaie de cărţi poştale dedicate acestui eveniment
12 ¦
MAI 2018
fi auzite cântecele unora dintre cele mai talentate coruri de adolescenţi din ţări precum Finlanda, Polonia şi, bineînţeles, România. Acţiunea a făcut parte din cadrul festivităţilor din acest an dedicate celei de-a treia ediţii a Festivalului Coral Internaţional de muzică contemporană „Vox Mundi”, care a găzduit pe cele mai importante scene ale Timişoarei concerte, în perioada 24-27 mai.
Oaspeţii întâmpinaţi cu cărţi poştale Pentru a marca cum trebuie vizita oaspeţilor din străinătate, Directorul OJP Timiş, Nicolaie Avram, a iniţiat realizarea în ediţii limitate a unei ştampile omagiale şi a unui plic dedicate Festivalului Vox Mundi. Pe lângă conducerea OJP, la eveniment au mai fost prezenţi ca invitaţi ai poştaşilor de pe Bega secretarul de stat în Ministerul Culturii, Ion Ieremia, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Timişoara, preotul Zaharia Pereş, Consilierul local Narcis Bobic, Camelia Mingasson, preşedintele asociaţiei culturale Kratima din
Timişoara, dar şi directorul OJP Caraş-Severin, Mariana Petcu. Corurile au fost întâmpinate de directorul OJP Timiş, Nicolaie Avram şi de secretarul de stat în Ministerul Culturii, Ion Ardeal Ieremia, care le-au urat bun-venit în România. „Pentru că tot suntem la Poşta Română, vă spun că aşa cum muzica bună nu are graniţe, aşa ar trebui să ne bucurăm de ea după cum o facem atunci când primim o scrisoare care a străbătut un drum lung prin lume", a spus directorul OJP Timiş. Primul cor care a început să cânte a fost Cantanti din Timişoara. Tinerii şi-au interpretat melodiile sus, la balconul sălii mari a Oficiului, acolo unde este situat şi micul muzeu de poştă. După primele melodii, românii le-au predat ştafeta polonezilor de la corul Skowronki, condus de dirijoarea Alicja Szeluga, aruncând de la înălţime către invitaţii din străinătate o ploaie de cărţi poştale dedicate evenimentului. După ce au cules cărţile poştale şi pentru că tot ajunseseră într-un oficiu poştal din România, polonezii, fără să ezite prea mult, au făcut o surpriză frumoasă gazdelor interpretând melodia “Please Mr. Postman”, făcută celebră de Beatles. Ambele momente oferite de cele două coruri au făcut ca lumea care a intrat pe rând în oficiul poştal să nu mai părăsească Palatul Poştelor foarte repede. Oamenii au asistat la spectacolul extraordinar de muzică, mai ales că acustica Oficiului poştal a fost una extrordinară, asemănătoare unei veritabile catedrale. Rândurile polonezilor au fost cu gentileţe înlocuite pe scena ad-hoc din oficiul poştal de urmaşii vikingilor, copiii din Finlanda, care au încântat audienţa cu cântece populare cântate în limba lor. Alicja Szeluga, dirijoarea corului Skowroski din Polonia: „Iniţiativa acestui festival nu face decât să ne aducă împreună pe toţi cei care împărtăşim pasiunea pentru muzică. La noi în ţară, în Polonia, organizez un festival dedicat corurilor de fete din diferite ţări, iar într-una dintre ediţii am avut chiar un cor din România, mai exact din oraşul Vaslui. Aşa că astăzi ne exprimăm bucuria că suntem din nou alături de români, care sunt extrem de calzi şi prietenoşi.” Polonezii au predat la rândul lor ştafeta corului Ocarina din Finlanda, urmaşii vikingilor, oferind un interesant moment de cântec tradiţional. La sfârşitul concertelor, copiii participanţi la evenimentul găzduit la Palatul Poştelor au scris pe cărţile poştale ştampilate Vox Mundi mesaje celor dragi, pe care le-au trimis acasă, chiar din Palatul Poştelor din Timişoara. De asemenea, invitaţii de onoare la eveniment au primit diplome din partea gazdelor, în semn de recunoştinţă pentru participare.
Corul Madrigal a onorat festivalul În cele trei zile ale festivalului, pe scenele renumite din oraşul de pe Bega, şi-au prezentat lucrările Corul Naţional de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, Corul „Sound”, alături de alte formaţii corale de excepţie: Corul de copii „Ocarina” (Finlanda), Corul
Directorul OJP timiş – Nicolaie avram şi directorul OJP Caraş-Severin – Mariana Petcu şi-au întâmpinat invitaţii
tinerii polonezi de la Skowronki Choir în timpul interpretării celebrei melodii „Please Mr. Postman”
„Vikingii” de la Ocarina - Finlanda au onorat evenimentul cu cântece tradiţionale „Orfeo Universitari” din Valencia (Spania) sau Skowronki Choir (Polonia). Timişoara a fost reprezentată în festival de Corul de fete al Colegiului Naţional de Artă „Ion Vidu” şi Corul de copii „Cantanti”, ambele dirijate de prof. Maria Gyuris. Programul Festivalului „Vox Mundi” a cuprins şi Conferinţa de presă „Workshop de jurnalism cultural” cu celebrul jurnalist şi prezentator al canalului Mezzo TV, Antoine Pecqueur. Festivitatea de încheiere a Festivalului „Vox Mundi” a avut loc sâmbătă, 26 mai, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, unde s-a desfăşurat Gala „Vox Mundi”, cu un spectacol-concert al tuturor corurilor invitate.
Sub tavanul cu vitralii, copiii au trimis acasă cărţi poştale de pe „scena” de unde au cântat
POªTAªUL473 ¦ 13