Revista Postasul Mai 2019

Actualitate

Vizita papală prelungeşte programul a două oficii poştale Vizita Papei Francisc în România, ce va avea loc între 31 mai şi 2 iunie, modifică inclusiv programul de lucru a două oficii poştale. Astfel, la solicitarea Romfilatelia, filială a CNPR, două oficii poştale din oraşe în care Papa va ajunge în perioada vizitei apostolice vor fi deschise în zilele de sâmbătă, 1 iunie, respectiv duminică, 2 iunie.

Romfilatelia va pune în circulaţie, în perioada vizitei papale, o emisiune specială de mărci poştale. Emisiunea este realizată în colaborare cu Vaticanul, mai exact cu Oficiul Poştal al Statului Vatican, şi se intitulează „Vizita Apostolică a Papei Francisc în România”.

De asemenea, în colaborare cu Nunţiatura Apostolică în România şi cu Epis-

copia Greco-Catolică Bucureşti, va fi scoasă o altă emisiune filatelică, „Episcopi martiri în cinul sfinţilor”, dedicată celor şapte episcopi martiri greco-catolici români (Traian Frenţiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu şi Iuliu Hoss), care vor fi beatificaţi pe 2 iunie, la Blaj.

Pentru ca aceste emisiuni

filatelice să ajungă la pasionaţii şi colecţionarii de efecte poştale, CNPR a decis să deschidă două oficii poştale în cursul primului week-end din iunie.

Astfel, cele aproximativ 150.000 de persoane care se estimează că vor participa la vizita Papei Francisc în Iaşi, din ziua de 1 iunie, vor putea achiziţiona coliţa emisiunii comune Româ-

Parteneriat între o grădiniță din Târgu-Jiu și Poșta Română Poşta­Română a încheiat un parteneriat cu Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 din Târgu-Jiu, intitulat „Poşta prin ochi

6 ¦ MAI 2019

de copil – My­Postalcard”. Parteneriatul are ca obiectiv general realizarea unei colaborări grădiniță-şcoală - Poşta

nia-Vatican de la ghişeele Oficiul Poştal Iaşi 8, aflat în imediata apropiere a Bisericii Catolice din Iaşi în care va ajunge Papa.

A doua zi, pe 2 iunie, persoanele ce vor participa la vizita Papei de la Blaj vor putea achiziţiona cea de-a doua emisiune, dedicată episcopilor martiri, de la Oficiul Poştal Blaj 1.

Română, axată pe o educație antreprenorială eficientă încă de la cele mai mici vârste şi urmăreşte, totodată, promovarea serviciilor CNPR. „Ne bucurăm că am reuşit, şi de data aceasta, să luăm parte la activităţile educative special gândite pentru cei mici, Poşta Română – parte din viaţa copiilor.

Pentru că ne dorim ca şi cei mici să înveţe cum pot expedia o felicitare, un plic sau un colet, de unde pot ridica alocația sau de unde se pot trimite/primi bani, Poşta Română a încheiat acest parteneriat cu Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Târgu-Jiu”, a apreciat pentru revista noastră Mircea Tudosie, directorul general al Poştei Române.

Primul eveniment major din cadrul acestui parteneriat a fost reprezentat de sărbătorile pascale. Cu acest prilej, copiii au realizat diverse felicitări cu specificul sărbătorii Învierii Domnului, care au fost personalizate în cărți poştale digitale, transmise electronic către Sucursala Fabrica de Timbre şi ulterior expediate destinatarilor.

un nou ghişeu poştal s-a deschis la Timişoara În prima zi lucrătoare a lunii mai, OJP Timiş a inaugurat un nou ghişeu poştal în oraşul de pe malurile Begăi. Subunitatea poştală este amplasată într-o zonă dens populată, cea a cartierelor Modern şi Badea Cârţan, şi aparţine de Oficiul Poştal Timişoara 1.

Interesant este că oficianta care lucrează aici este angajată tot începând cu luna mai.

Momentul vizitei noastre la noua locaţie a Poştei Române a coincis cu o zi ploioasă, umedă şi rece, deşi era jumătatea ultimei luni de primăvară. Locaţia exactă a Ghişeului 5 al OP Timişoara 1 este Strada Telegrafului nr. 4, o zonă de blocuri şi case. „Prin deschiderea acestei subunităţi, OJP Timiş vine în sprijinul locuitorilor Timişoarei. Am ţinut cont de doleanţele cetăţenilor care locuiesc în cartierele Badea Cârţan şi Modern, care se plângeau că au de mers kilometri buni până la oficiul poştal de care aparţineau”, ne-a precizat Nicolae Avram, directorul OJP Timiş. Deşi trecuseră două săptămâni de la inaugurare, mirosul de nou încă nu dispăruse în interiorul ghişeului poştal.

Micuţ (se întinde pe aproximativ 25 de mp) şi cochet, ghişeul are o zonă destinată publicului şi un spaţiu de circa 7 mp pentru depozitarea coletelor.

Încântată de munca la Poștă Din spatele tejghelei ne-a întâmpinat Roxana Căplescu, oficianta care are în grijă deservirea clienţilor noii subunităţi poştale. „Am susţinut interviul şi proba de calculator necesare angajării înaintea Paştelui, la sediul central al OP Timişoara 1, însă prima mea zi de lucru la Poştă a fost chiar 2 mai, când a fost deschis acest ghişeu”, ne spune Roxana. Are 30 de ani şi este olteancă, născută şi crescută în Drobeta Tr. Severin. A făcut facultatea la Timişoara, iar după terminarea studiilor s-a căsătorit cu un timişorean şi a rămas în oraşul de pe malurile Begăi. Până să ajungă poştăriţă a lucrat la o fabrică din oraş în domeniul contabilităţii. După nici două săptâmâni la noul loc de muncă, se declară încântată: „Îmi place ceea ce fac şi am curajul să spun că vreau să mă pensionez din această postură, de oficiant poştal. Nu mi se pare o muncă grea, am mai lucrat cu gestiune şi nu am o problemă cu faptul că îmi trec sume importante de bani prin mâini în fiecare zi. Am înţeles că Poşta are probleme cu fluctuaţia de personal, mai ales în această zonă a ţării, însă şefii mei nu trebuie să-şi facă griji cu

Roxana (dreapta) alături de „mentorul” său, Laura Pfaffpenrath

mine din punctul acesta de vedere. Îmi convine foarte mult şi programul ghişeului, faptul că lucrez de luni până vineri, iar soţul meu este şi el încântat de noul meu loc de muncă”, se destăinuie cea mai proaspătă angajată a OJP Timiş.

Vreme de aproape două săptămâni, Roxana a fost asistată şi instruită de colega de la OP Timişoara 1, Laura Pfaffpenrath, oficiantă cu două decenii de experienţă poştală în spate: „Roxana a fost o elevă foarte sârguincioasă, a priceput repede ce presupune munca de oficiantă. Sunt convinsă că se va descurca fără probleme şi se va face iubită şi respectată de oamenii din zonă”, spune Laura.

De altfel, locuitorii din zonă au început să afle de noua locaţie poştală, iar acest lucru se reflectă în veniturile ghişeului, care sunt în creştere de la o zi la alta. „În general, ne trec pragul clienţi persoane fizice, însă mai avem şi persoane juridice care apelează la noi. În zonă este Direcţia Silvică, sunt birouri de executori judecătoreşti, iar toţi aceştia apelează la serviciile noastre. Cele mai aglomerate perioade ale zilei sunt dimineaţa, între 9.00 şi 10.30, şi după-amiaza, între 15.00 şi 16.00. Până acum cel mai bine au mers încasările de impozite, amenzi şi mandatele online”, adaugă Roxana.

POªTAªUL485 ¦ 7

Interviu

Inedita colecţie a lui Caius Lăzărescu

Protagonistul acestor rânduri este un poştaş timişorean care a mai apărut în paginile revistei noastre. De data aceasta, ceea ce-l aduce în prim plan pe CAIUS LăzăRESCU este o colecţie impresionantă de machete de poştalioane, maşini de poştă, avioane, vapoare, dar şi multe alte obiecte poştale vechi, pe care salariatul poştal timişorean le-a strâns pe parcursul a trei decenii. O mică partea a acestei colecţii a fost expusă pe 14 mai, la sediul Consiliului Judeţean Timiş, cu ocazia unei conferinţe ministeriale în domeniul comunicaţiilor, prilejuită de deţinerea de către România a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.

Timişorean get-beget, Caius Lăzărescu are 63 de ani şi lucrează în cadrul CNPR de patru decenii. Poşta a fost singurul său loc de muncă, unul căruia i-a dăruit tot ce avea mai bun şi pentru care a făcut nenumărate sacrificii. A început, în 1979, ca oficiant, a îndeplinit apoi funcţiile de responsabil ghişee, diriginte înlocuitor, diriginte – inclusiv al OP Timişoara 1, tehnician de exploatare, şef serviciu operaţional, economist, iar în momentul de faţă este expert control financiar în cadrul Sucursalei Regionale de Poştă Timişoara.

Interesant este că Lăzărescu este primul doctor în poştă din România, titlu obţinut în 2006, după cinci ani de muncă, la Universitatea Agricolă Timişoara – Facultatea de Management Rural şi Amenajarea Teritoriului. Lucra10 ¦ MAI 2019

rea sa de doctorat, intitulată „Posibilităţi de perfecţionare a managementului şi marketingului în serviciile poştale din mediul rural”, a fost inspirată după o carte poştală veche, datând din anul 1906, a cunoscutului politician antebelic şi interbelic Take Ionescu. Mai multe detalii despre „jucăriile” lui Caius Lăzărescu în interviul următor. „PoştaşUl”: De când aveţi această pasiune şi cum a apărut?

CaIUs­ lăzăREsCU:­ După ce am făcut şcoala de diriginţi de poştă la Bucureşti, în perioada anilor 1992-93, au început să-mi placă obiectele poştale vechi şi am început să tratez serios această pasiune. Până atunci mai aveam câte un obiect vechi de poştă, însă nu

era ceva planificat, pur şi simplu făceam rost de ele din întâmplare. La începutul anilor 2000, după ce am absolvit un master în „Sisteme de decontare poştală”, pasiunea pentru istoria poştală s-a dezlănţuit. Am început cu cărţi despre istoria poştală, care-mi erau necesare pentru studii, iar apoi am trecut la obiecte vechi de poştă. Colecţia mea cuprinde toate fazele activităţii poştale: prezentare, prelucrare, transport şi distribuire. Aş mai avea de pus la punct dirijabilul, în rest am tot, inclusiv obiectele de birou, prima maşină de scris... „PoştaşUl”:­ Care ar fi piesele de rezistenţă ale colecţiei?

C.l.:­ Deţin un „Tratat de exploatare poştală, telegrafică şi telefonică a Româ-

niei”, scris de Take Ionescu în 1906, cu autograful autorului, o carte rară şi foarte dragă mie şi pe care aş accepta cu multă plăcere să o pun la dispoziţia celor care vor să studieze istoria poştală autohtonă. Această carte a fost motivul principal care m-a determinat să-mi susţin lucrarea de doctorat în sectorul poştei rurale. De altfel, doctoratul din 2006 m-a făcut să-mi ordonez întreaga colecţie de obiecte poştale vechi pe care le deţineam şi să-mi structurez un plan pentru completarea ei. De asemenea, am o cutie poştală din perioada interbelică, pe care trebuie să o vopsesc, şi o siglă poştală superbă. Un alt lucru interesant este o cutie recondiţionată de transportat bani din 1896, cu care Poşta de atunci transporta bani de la Lugoj la Buziaş. Ce să spun, am sute de obiecte poştale vechi, inclusiv scaune de oficiant din perioada interbelică, centrale telefonice, ştampile, toate îmi sunt dragi şi îmi este greu să fac o diferenţă între ele.

„PoştaşUl”: Vă gândiţi să expuneţi întreaga colecţie într-un muzeu sau o locaţie specială?

C.l.:­Da, am acest lucru în minte, mai ales că peste doi ani Timişoara, oraşul în care m-am născut şi pe care-l iubesc foarte mult, va fi capitală culturală europeană. Sper să o văd expusă la Muzeul Banatului. Acum câteva luni am vorbit cu cineva de la Muzeu, însă nu am grăbit lucrurile pentru că nu eram pregătit.

Cu siguranță, până la finele acestui an voi fi pregătit aşa cum se cuvine, fiecare piesă a colecției va fi etichetată în română şi engleză şi gata de a fi expusă.

Varianta cu Muzeul Banatului este de preferat Palatului Poştei, pentru că acolo

este deschis şi sâmbăta şi duminica, iar eu chiar vreau să se vadă lucrurile pe care le-am colecţionat vreme de trei decenii şi cu atâtea sacrificii. Fără falsă modestie, dar nu are nimeni în Europa ce am reuşit eu să colecţionez...

Pasiune de 10 mii de euro „PoştaşUl”:­Cum aţi intrat în posesia sutelor de obiecte ce compun colecţia?

C.l.:­Multe dintre ele au fost achiziţionate de prieteni care au plecat în străinătate, iar aceştia, cunoscând pasiunea mea, mă sunau şi îmi spuneau ce au mai descoperit în peregrinările lor şi mă întrebau dacă sunt interesat de respectivul obiect. Cele mai multe le-am achiziţionat personal, fie în mod direct, fie de pe Internet. Sunt şi obiecte pe care diverşi artizani le-au lucrat la indicaţiile

mele, cum ar fi poştalioanele. Câteva dintre obiecte le-am găsit pe la diverse oficii poştale, aruncate în vreun colţ şi le-am răscumpărat la valoarea lor de inventar. Acestea din urmă pot spune că au fost adevărate chilipiruri. „PoştaşUl”:­ Din ceea ce am observat la această mini-expoziției, cele mai atrăgătoare exponate pentru publicul larg sunt cele legate de transportul trimiterilor: maşini, corăbii, poştalioane...

C.l.:­Lumea este fascinată de mijloacele de transport, însă nu întotdeauna rapiditatea cu care o trimitere poştală ajunge din locul A în locul B este totul.

Degeaba vine scrisoarea cu avionul din

Bucureşti la Timişoara în mai puțin de două ore, dacă apoi îţi ia trei zile să o duci de la aeroport la destinatarul final.

Ca un fapt de culoare, serviciile poştale au fost mai mereu în avangarda mijloacelor de locomoţie, folosind cam tot ce apărea nou şi era rapid. Multă vreme, până la aparţia canalelor de comunicare alternative, poşta oferea singura cale de comunicare. De fapt, şi acum, în era comunicaţiilor online, se pune întrebarea la ce foloseşte Internetul dacă poşta şi curieratul nu ar exista, cu ce s-ar transporta produsele comandate online? „PoştaşUl”:­Pentru final, cea mai importantă întrebare: cam cât v-a costat toată această pasiune, care este suma estimativă pe care aţi cheltuit-o de-a lungul anilor pentru toate obiectele din colecţie?

C.l.:­E greu să spun o cifră exactă, ţinând cont de faptul că piesele au fost

colecţionate într-un interval extrem de lung de timp şi nu am ţinut o evidenţă exactă a banilor daţi pe ele. Una peste alta, cred că suma cheltuită se duce undeva spre 10 mii de euro. Însă, pentru mine, valoarea ei este greu de măsurat în lei, euro sau dolari, eu am colecţionat din convingere şi din dragoste pentru meseria căreia i-am dedicat, practic, toată viaţa mea. Și să nu uit: un rol important în realizarea acestei colecţii l-a avut soţia mea, Viorica, care mi-a înţeles pasiunea, mai ales că şi ea lucrează în Poştă, şi m-a lăsat să-mi văd de jucăriile mele, aşa cum îmi place mie să le spun. Dacă nu mi-ar fi fost alături, nu aveam nicio şansă să strâng toate aceste piese.

POªTAªUL485 ¦ 11