Carbonul, un ghid catre o noua afacere

Reducerea emisiilor nu este suficient\. Pentru a ne atinge obiectivele ambi]ioase în materie de clim\, va trebui, de asemenea, s\ capt\m, s\ utiliz\m [i s\ stoc\m carbonul.

Comisia European\

Cargill RegenConnect. Cum poate un sol s\n\tos s\ v\ creasc\ profitul

Teofil Dasc\lu> pentru 2021 am încasat 280.000 de euro

din certificate de carbon

Patru miliarde de euro pentru decarbonizarea Europei

Face]i bilan]ul nutri]ional [i de carbon al solului cu Alcedo!

Arnaud Charmetant câ[tig\ din sustenabilitate

R\zvan Avram va stoca [i mai mult carbon prin trecerea la no-till

Ofert\ special\ pentru biostimulatorul Utrisha N

Ionu] Olteanu î[i schimb\ tehnica agricol\ pe cea no-till

Carbonul din sol, creditele [i recompensele

Culturile de acoperire îi aduc lui Radu Martinescu

mai multe certificate de carbon

Agro Holding valorific\ din plin trecerea la minim till

IPSO Agricultur\ [i Agreena, parteneriat pentru succesul fermierilor

Forumul APPR augmenteaz\ agricultura regenerativ\

Solu]ia Bayer pentru stocarea carbonului

Sechestrarea carbonului f\r\ compromisuri economice

Carbonul, un El Dorado * pentru agricultori

O nou\ afacere se deschide c\tre lumea agricol\. Este vorba de sechestrarea carbonului ;n sol, monetizat\ prin certificate care pot fi vândute liber pe pia]\, la fel ca orice alt\ marf\.

Ideea carbonului, [lefuit\ precum un diamant, este pus\ în discu]ie pân\ [i în raportul B\ncii Mondiale. {i, zic exper]ii b\ncii, simpla sechestrare a carbonului ar aduce numai fermierilor rom=ni un plus de vreo 40 de miliarde de dolari pe an. Fa]\ de 2,5, hai 3 miliarde de dolari, cât valoreaz\ ast\zi toat\ produc]ia agricol\. Cifrele astea fac s\ p\leasc\ [i goana dup\ aur ;n vestitul El Dorado.

Nu-i a[a c\, dintr-o dat\, afacerea cu carbon merit\ aten]ie?

Oricum sechestr\m în jur de 1 miliard de tone de CO2. Mai precis, au socotit cei ce se pricep, 911 milioane tone. La un pre] care fluctueaz\ între 40 [i 80 de dolari pe ton\, vorbim de 36 de miliarde, la cel mai mic pre]. La pre]ul maxim, de 80 de dolari, ar fi vreo 73 de miliarde. Pe an.

F\r\ carbon, zice Banca Mondial\, agricultura noastr\ mai poate cre[te valoarea produc]iei cu maximum 1,3 miliarde pe an. Atât mai poate solul [i genetica de ast\zi.

Ca orice idee nou\, [i sechestrarea carbonului are nega]ioni[tii ei. Dar are mai ales curio[ii ei, pionieri care au încercat [i au câ[tigat. Unul dintre cei mai vizibili este Teofil Dasc\lu din Vrancea. Dar, ca el mai sunt [i al]ii, oameni tineri, deschi[i la oportunit\]ile pie]ei. Despre o parte dintre ei, scriem ;n acest num\r. Scriem pentru cei ce nu au prins înc\ gust pentru aceast\ afacere.

Andrei OSTROVEANU

*El Dorado este un nume acordat generic oric\rui ]inut în care se descoperea aur, în vremea cuceririi Vestului S\lbatic.

Cum poate un sol s\n\tos s\ v\

Cum ar fi dac\ a]i putea face solul mai productiv [i mai rezistent la secet\, în acela[i timp economisind bani [i generând un flux nou de venit?

Trei fermieri de succes din România înva]\ cum s\ fac\ acest lucru prin intermediul noului program de agricultur\ regenerativ\ de la Cargill.

Familia {erban, fondatoarea Grup {erban Holding a înscris recent o parte a terenului s\u agricol din nordestul ]\rii în acest program.

{i Arnaud Charmetant, care conduce SC Alisa Farm Management SRL (parte a grupului Vectr-Farms) din regiunea C\l\ra[i îl încearc\.

Nu în ultimul rând, grupul de ferme Agromad Crops din Giurgiu, administrat\ de Ionu] Olteanu, face acela[i lucru.

Familia {erban [i Arnaud au implementat deja practici, precum sem\narea de covoare vegetale [i lucr\ri reduse ale solului, pe o suprafa]\ considerabil\. Acestea au dus la cre[terea materiei organice din sol [i la o mai bun\ reten]ie a apei [i a nutrien]ilor.

În timp, aceast\ solu]ie ajut\ fermierii s\ ob]in\ produc]ii mai stabile, crescând profitabilitatea, în special în anii de secet\, precum cei cu care s-a confruntat România în ultima vreme.

Cargill RegenConnect® este un program simplu, voluntar, care ajut\ fermierii s\ transforme beneficiile aduse solului [i mediului în venituri suplimentare.

creasc\ profitul

Agronomii Cargill lucreaz\ împreun\ cu fermierii pentru a implementa practici agricole noi. Fermierii sunt pl\ti]i pentru carbonul stocat natural în sol [i beneficiaz\ de soluri mai reziliente.

“Am decis s\ ne înregistr\m în programul Cargill RegenConnect® pentru c\ este un instrument extrem de eficient [i precis”, spune Nicolae {erban.

“Ne ajut\ s\ afl\m, s\ analiz\m [i s\ interpret\m rezultatele eforturilor noastre pentru a stoca carbonul în sol [i, de asemenea, ne sprijin\ în promovarea viziunii noastre pentru o agricultur\ responsabil\, durabil\ [i axat\ pe viitor.”

Aceast\ oportunitate ajut\ fermierii s\ p\streze rezilien]a financiar\ a opera]iunilor în aceast\ pia]\ volatil\, în care condi]iile meteo [i [tirile impacteaz\ pre]urile cerealelor.

“Practicile durabile ne ajut\ s\ reducem impactul tuturor evenimentelor imprevizibile”, ne-a spus Arnaud, care se declar\ surprins de cât de simplu este programul.

{i Ionu] Olteanu a încurajat al]i fermieri s\ încerce aceste noi practici> “Este adev\rat, cei mai mul]i fermieri sunt conservatori [i sceptici în leg\tur\ cu schimbarea. Dar, din cauza schimb\rilor climatice, va trebui s\ adopt\m cu to]ii aceste practici agricole. Sunt convins c\, în timp, mul]i fermieri vor face tranzi]ia.”

Cum func]ioneaz\

Cargill RegenConnect®

În România, fermierii eligibili semneaz\ un contract pe trei ani, care înseamn\ plata unei sume fixe pe tona metric\ net\ de carbon stocat în sol.

Pe parcelele eligibile trebuie s\ se fi cultivat cel pu]in o dat\ în ultimii 5 ani una dintre culturile> rapi]\, grâu, porumb, orz sau floarea-soarelui.

V\ pute]i înregistra online [i pute]i selecta parcelele pentru a estima impactul implement\rii practicilor alese asupra cantit\]ilor de emisii stocate.

Pute]i înregistra întreaga ferm\ sau doar anumite parcele, în func]ie de preferin]e.

În timpul perioadei de vegeta]ie, primi]i suport din partea speciali[tilor Cargill. Apoi practicile sunt verificate prin satelit, pentru a valida implementarea lor [i pentru a calcula plata pentru carbonul stocat în sol.

Adoptarea noilor practici, precum covoare vegetale [i lucr\ri reduse, poate implica anumite costuri ini]iale. Îns\ le pute]i compensa par]ial prin costuri mai mici cu for]a de munc\ [i combustibilul la nivelul fermei.

Pe termen lung, v\ pute]i a[tepta s\ observa]i un sol mai s\n\tos, care va conduce la cre[terea profitabilit\]ii fermei.

Înregistrarea în programul Cargill RegenConnect® pentru acest an începe în prim\var\ [i continu\ pân\ la finalul lunii august. Pentru a v\ verifica eligibilitatea, vizita]iregenconnect.cargill.com sau discuta]i cu reprezentantul Cargill local pentru a afla mai multe detalii.

Teofil Dasc\lu> pentru 2021 am încasat

280.000 de euro

din certificate de carbon

În ianuarie 2024, ferma Frizon

(Vrancea, 4.500 ha), administrat\ de Teofil Dasc\lu, a încasat al patrulea an consecutiv bani pentru stocarea carbonului în sol. De data aceasta au fost “doar” 120.000 de euro, dar, în total, din 2021 încoace, încas\rile se cifreaz\ la 580.000 de euro, cu un record în 2022 (pentru anul foarte bun 2021) de 280.000 de euro.

Frizon a intrat în programul de Carbon al Agreena în 2019, cu 80% din suprafa]\, contract pe cinci ani. Acum suprafa]a a r\mas tot 80%, doar c\, între timp, pentru o parte din aceasta durata contractual\ s-a dublat.

Sumele încasate sunt mari, în condi]iile în care scenariul nu este ideal în ferma Frizon. Adic\ începutul contractului nu a prins ferma în proces de trecere de la clasic la minimum till, ci de la minimum-till la no-till.

“În 2011 am vândut plugurile [i am început în 2013 cu minimum till. În prezent, tehnologia e no-till pe suprafe]ele irigate. F\r\ irigat e dificil, fiindc\ am în ferm\ un caolinit, un tip de sol argilos, cu propriet\]i de gonflare [i strângere. Deci crap\ [i, dac\ îl îmbibi cu ap\, devine un pat germinativ perfect chiar la un înghe] u[or. Dar, cu iriga]ii, putem folosi ridichi pentru afânarea solului.”

Dasc\lu a folosit ridichi pe o suprafa]\ mare înc\ din 2023 (din 2.800 de ha de culturi de acoperire, 1.500 de ha au fost cu ridichi [i restul cu mu[tar), dar nu a reu[it s\ fac\ toat\ tehnologia ca la carte [i n-a avut o r\s\rire optim\. Îns\ de anul acesta va folosi o sem\n\toare special\ pentru sem\nat direct culturi de acoperire [i soia, în urma unei investi]ii de 500.000 de euro. Investi]ia nu este pentru stocarea carbonului, care e doar un beneficiu colateral, ci pentru cre[terea randamentelor.

Chiar [i a[a, dac\ anul este secetos [i materia organic\ din sol e pu]in\, prin urmare [i carbonul stocat e redus. De pild\, pentru 2020 încas\rile din certificate de carbon au fost de doar 70.000 de euro.

2022 a fost cu o clim\ chiar mai secetoas\ în zon\ ca 2020, îns\ iriga]iile au mai salvat situa]ia [i încas\rile au fost cu peste 50% mai mari.

Teofil Dasc\lu (37 de ani) a studiat agronomia la USAMV Ia[i, unde a terminat [ef de promo]ie.

:n anul doi de facultate a ob]inut o burs\ pentru un stagiu de studii [i prac tic\ în SUA. A[a a început s\ priceap\ ce înseamn\ management [i business focus.

“Am petrecut [ase luni într-o exploata]ie agricol\ din New Jersey. Am lucrat la munca de jos, cu fo[ti de]inu]i, elibera]i condi]ionat. Foarte interesant\ experien]a”.

Cursurile de masterat le-a urmat la Universitatea Viterbo (Italia).

În 2009, chiar înainte de finalizarea masterului, a fost contactat de un head hunter bucure[tean, de origine olandez\. A[a a ajuns s\ lucreze pentru un grup de investitori, proprietari pe 500 de ha.

“Aveau acea suprafa]\ scriptic. Dar pe o parte nici nu reu[eau s\ le identifice, s\ le cultive. Nu exista cadastru, raport de due dilligence (istoric al fermei) [.a.m.d.”.

Dup\ trei ani, ferma a ajuns întrun stadiu îmbun\t\]it, iar Teofil ar fi vrut s\ se al\ture olandezilor ca investitor în ferm\, dar a fost refuzat. Atunci a demisionat, a cump\rat o ferm\ adiacent\, de 400 de hectare,

împreun\ cu al]i 5 investitori olandezi. A[a s-a n\scut Frizon Group.

Între 2013 [i 2023, suprafa]a lucrat\ a crescut la 4.500 ha (dintre care 1.200 de ha proprietate a olandezilor [i 900 de ha proprietate comun\ a asocia]ilor), iar num\rul partenerilor sa redus la patru, doi dintre olandezi retr\gându-se pe parcurs. Administratorul afacerii este Teofil, dar se consult\ permanent cu asocia]ii s\i.

Investi]ii uria[e în urm\torii patru ani

Grupul Frizon are o cifr\ de afaceri de aproape 11 milioane de euro. Tot profitul a fost [i este reinvestit. Astfel, valoarea afacerii a crescut de circa 100 de ori investi]ia ini]ial\.

“{i suntem abia la început. Toat\ lumea vede crize, eu v\d oportunit\]i de dezvoltare. Seceta este un stimulent de re-a[ezare a pie]ei. Agricultorii profesioni[ti nu se vor mai limita la structura simpl\, cu 4-5 culturi. Sunt foarte mul]i procesatori care î[i mut\ unit\]ile de produc]ie în ]\ri ca România. Dar fermierii trebuie s\ fie aten]i, s\ poat\ livra marfa în termenii acestor companii> marf\ de calitate certificat\ de un evaluator recunoscut interna]ional,

precum Global Gap, livrat\ în cantit\]ile agreate [i la termen. Trebuie s\ încerci s\ ai o afacere neutr\ din punct de vedere al emisiilor de carbon, ca s\ le oferi un atu în plus celor care cump\r\ de la tine. Trebuie s\ ai spa]ii de depozitare, dotate cu selector de marf\, usc\tor etc. Trebuie s\ fii digitalizat, s\ asiguri trasabilitatea produsului - ai cump\rat de la mine, [tii exact ce îngr\[\minte [i pesticide [i în ce cantit\]i s-au folosit”.

Preconizeaz\ investi]ii considerabile, de ordinul zecilor de milioane de euro, în urm\torii patru ani, aproape jum\tate fiind banii firmei, restul din PNNR [i alte fonduri. Peste cinci ani, dup\ aceste investi]ii [i prin diversificarea culturilor, pentru a valorifica maxim plusul tehnologic, sconteaz\ c\ cifra de afaceri se va dubla.

Fermele Frizon se afl\ în vecin\tatea Siretului [i sunt irigabile. În 2023, suprafa]a irigat\ era de 1.700 ha, cu pivo]i. În 2024, va cre[te cu 180-200 ha, iar apoi mai alert.

“}inta e s\ ajungem la 4.000 de ha irigate în 2027. Ultimele 500 de ha vor necesita investi]ii mai mari, dar trebuie f\cute [i acelea. Fiindc\

uuu

Robert VERESS

Teofil Dasc\lu

“Agricultura e, în primul rând, oafacere imobiliar\.

De]inerea terenului în proprietate este o modalitate de a te pune la ad\post de infla]ie [i chiar de a beneficia de ea (te împrumu]i, creditul se erodeaz\ prin infla]ie).

Dac\ dai la o parte afacerea imobiliar\, din agricultur\ faci profit constant doar dac\ irigi”Teofil Dasc\lu.

f\r\ iriga]ii afacerea agricol\ nu e predictibil\”.

Iriga]iile vor fi foarte costisitoare, îns\ un proiect [i mai ambi]ios este cel de asigurare a independen]ei nu doar energetice, ci chiar nutritive. Astfel, 12 milioane de euro va costa o sta]ie de produc]ie verde a amoniacului anhidru, cu care va fi realizat\ fertilizarea culturilor, în locul celei cu UAN. Teofil a socotit c\ investi]ia se va recupera în mai pu]in de [apte ani [i deci este fezabil\.

“Cheltuiala anual\ a fermei este de 1.200 de euro / tona de UAN - media pe [apte ani de când folosesc aceast\ solu]ie, adic\ 1,5 milioane de euro. Dar, dup\ investi]iile în iriga]ii, am fi ajuns la dou\ milioane de euro, ca s\ maximiz\m produc]ia”.

În 2027, la momentul finaliz\rii sta]iei, va avea asigurat [i necesarul de energie electric\ (folosit\ la electroliza apei), produs\ cu panouri fotovoltaice.

Amoniacul anhidru se va aplica o singur\ dat\, toamna, pentru întregul an agricol, odat\ cu distrugerea resturilor vegetale. Adjuvan]ii pentru întârzierea denitrific\rii [i eliberarea lent\ a azotului vor face inutile alte treceri.

În planul de investi]ii este [i o fabric\ de compost.

“E p\cat c\ marile re]ele comerciale nu au contracte pentru preluarea [i reciclarea resturilor organice. Toate de[eurile alimentare ajung la gropile de gunoi. E vorba de sute de mii de tone. Din procesarea de[eurilor alimentare, nou\ zile la 70 de grade Celsius, se degaj\ amoniac ce este folosit la fabricarea de UAN. Iar compostul în sine este un îngr\[\mânt cu umiditate de 10%, pasteurizat, cu miros neutru, cu un con]inut de macroelemente asem\n\tor cu al unui complex 15-15-15 (fosfor [i potasiu, azotul fiind consumat de bacterii, în procesul de compostare)”.

{i, evident, vor continua investi]iile în digitalizare. Pe lâng\ cele “clasice”, precum sta]ia meteo, capcane cu feromoni automatizate, sistem video de detectare a buruienilor în timp real (al erbicid\rii), sta]ie automatizat\ mobil\ de producere a solu]iilor de stropit etc., noutatea pe care nu o reg\se[ti în multe ferme de pe glob este folosirea inteligen]ei artificiale în procesul decizional.

Teofil a constatat c\ cea mai bun\ cale spre performan]\, spre cuantifi-

carea corect\ a costurilor [i beneficiilor, este colectarea datelor [i interpretarea statistic\ a informa]iilor. A[a c\, a pus senzori peste tot unde se pot pune [i a c\utat modalit\]i de agregare [i interpretare a informa]iilor transmise de senzori.

“Am evoluat de la Excel la Google Sheets [i de la Google Sheets la Python. Acum am ajuns la AI> foarte multe decizii din ferm\ sunt luate de inteligen]a artificial\, în baza a peste 3.000 de algoritmi. Softul e conectat la internet [i la toate platformele care livreaz\ date relevante, le agreg\ singur [i decide momentul de sem\nat în func]ie de umiditatea din sol dat\ de sta]ia meteo, ce soi/hibrid sem\n\m, la ce adâncime (în func]ie de con]inutul de materie organic\ citit de senzorul dedicat), ce, când [i unde vindem, dac\ ne asigur\m sau nu de secet\. Pentru sezonul 2023-2024, AI a dat verdictul c\ trebuie s\ ne asigur\m!”.

Teofil a lucrat la acest soft [apte ani, exclusiv la sfâr[it de s\pt\mân\, împreun\ cu o echip\ de colaboratori, în special cu un matematician. În 2021 a ajuns la forma apropiat\ de cea de acum.

Patru miliarde de euro pentru decarbonizarea Europei

Comisia a lansat, recent, un program finan]at cu patru miliarde de euro, în cadrul Fondului pentru inovare, pentru decarbonizare, respectiv tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete.

Finan]area se face din veniturile provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), subliniind importan]a stabilirii pre]ului carbonului pentru tranzi]ia verde.

Comisia a majorat fondurile totale disponibile [i a dublat bugetul alocat proiectelor de produc]ie de tehnologii curate în compara]ie cu cererea an-

Promotorii de proiecte pot solicita granturi în cadrul a cinci teme cu cerin]e distincte în materie de buget [i cheltuieli de capital (CAPEX).

Decarbonizare general\ (la scar\ larg\)1,7 miliarde euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX (cheltuieli de capital în vederea investi]iei) de peste 100 de milioane euro<

Decarbonizare general\ (la scar\ medie)500 de milioane euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX între 20 [i 100 de milioane euro<

Decarbonizare general\ (la scar\ mic\)200 de milioane euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX între 2,5 [i 20 de milioane de euro.

Produc]ia de tehnologii curate - 1,4 miliarde euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX de peste 2,5 milioane euro, axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompe de c\ldur\ [i produc]ia de hidrogen.

Proiecte-pilot - 200 de milioane euro disponibile pentru proiecte cu CAPEX de peste 2,5 milioane euro axate pe decarbonizarea profund\.

Carbonul

terioar\. Sunt disponibile 1,4 miliarde euro pentru consolidarea capacit\]ii de produc]ie industrial\, a pozi]iei de lider tehnologic [i a rezilien]ei lan]ului de aprovizionare în Europa.

Proiectele vor fi evaluate în func]ie de poten]ialul lor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de ser\, de gradul lor de inovare, de maturitate, de reproductibilitate [i de eficien]a din punctul de vedere al costurilor.

Fondul pentru inovare poate acoperi pân\ la 60% din costurile re levante ale unui proiect. Proiectele situate în SEE sunt eligibile [i, în urma recentei revizuiri a Directivei EU ETS, cererile de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare sunt deschise în prezent [i sectoarelor transportului maritim, transportului rutier [i construc]iilor, pe lâng\ tehnologiile din industriile mari consumatoare de energie (inclusiv avia]ia), energia din surse regenerabile sau stocarea energiei. Proiectele promi]\toare care nu sunt suficient de mature pentru un grant sau care nu sunt selectate pentru finan]are din cauza limit\rilor bugetare, pot beneficia de asisten]\ pentru dezvoltare de proiecte (PDA) acordat\ de Banca European\ de Investi]ii.

Promotorii de proiecte trebuie s\ depun\ cereri pân\ la 9 aprilie 2024, prin intermediul Portalului pentru oportunit\]i de finan]are al UE.

Solicitan]ii vor fi informa]i cu privire la rezultatele evalu\rii în al patrulea trimestru al anului 2024. Solicitan]ii selecta]i vor semna acorduri de grant în primul trimestru al anului 2025.

Cu venituri estimate la 40 miliarde euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urm\re[te s\ creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile [i autorit\]ile publice s\ investeasc\ în tehnologii de vârf cu emisii sc\zute de dioxid de carbon [i s\ sprijine tranzi]ia Europei c\tre neutralitatea climatic\.

Fondul pentru inovare a acordat deja aproximativ 6,5 miliarde euro pentru peste 100 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare.

Robert VERESS

Face]i bilan]ul nutri]ional [i cu Alcedo!

Solurile române[ti, alt\dat\ foarte roditoare, sunt sec\tuite de humus [i destructurate, dup\ un secol de agricultur\ intensiv\. De aceea, modul clasic de a face agricultur\ î[i tr\ie[te ultimii ani, estimeaz\

Emilian Tudor , [ef al laboratorului de agrochimie la Alcedo.

de carbon al solului

Chiar [i fermierii refractari la schimbare vor fi obliga]i de rezultatele din teren s\ adopte practici de agricultur\ regenerativ\. Înainte de acestea, îns\, sunt necesare analize care s\ dea un tablou precis al situa]iei curente.

Emilian Tudor recomand\ un bilan] de carbon [i un bilan] nutri]ional, realizate, pentru acurate]ea [i siguran]a rezultatelor, la Alcedo.

90% din humus a fost distrus, mineralizat prin ar\tur\ [i fertilizare chimic\.

“La începutul secolului trecut s-au realizat probe de sol [i con]inutul de humus era 20-30%. Acum, dup\ 11 ani în care mi-au trecut prin mâini zeci de mii de probe, pot spune c\ media humusului este între 2,5 - 3%. Un metru p\trat de sol în profil de 20 cm cânt\re[te 250 de kg. 10% humus ar însemna 25 kg. 1% înseamn\ doar 2,5 kg humus. Dac\ înmul]im cu suprafa]a fermei ne d\m seama c\ sunt implicate cantit\]i foarte mari de humus”.

Alt rezultat al agriculturii intensive este destructurarea solului, care a provocat, mai departe, pierderea activit\]ii microbiologice [i a aer\rii, practic a con di]iilor optime pentru dezvoltarea plan telor. Prin destructurare se ajunge la de[ertificare. De pe câmpul cu sol destructurat, neacoperit de vegeta]ie, în lipsa precipita]iilor vântul ia toat\ argila [i las\ în urm\ nisip.

Ce e de f\cut?

“Pentru început, încorpor\m paiele în sol, punem covoare vegetale cu specii care fac simbioze cu bacterii fixatoare de azot, precum m\z\riche, maz\re, borceag, lupin. Maz\rea las\ în sol, doar prin r\d\cini, 25 kg de azot pe tona de recolt\.

Dac\ ob]inem 3 tone/ha, înseamn\ 75 kg azot pe ha. La suprafa]\ mai sunt 8 kg de azot/tona de reziduuri vegetale”. Prin l\sarea la suprafa]\ sau încorporarea resturilor vegetale, solul se afâneaz\.

Acestea sunt practici de agricultur\ regenerativ\. Sunt multe altele, iar unele dintre ele merg mân\ în mân\ cu interesul financiar. Sunt deja ferme în România care încaseaz\ zeci de mii, sute de mii sau chiar milioane de euro în urma adopt\rii noilor tehnologii de preg\tire a solului în vederea sem\natului [i prin înfiin]area de covoare vegetale în perioada dintre culturile principale.

Prin trecerea la minimum till, se reduce procesul de oxidare [i mineralizare [i cre[te procesul de humificare, reten]ia apei [i activitatea microbiologic\. Îns\ intensitatea humific\rii fiind crescut\, cantit\]ile de azot eliberate se reduc cu 20-40 kg. Ca atare, e necesar un surplus de fertilizare, care s\ preîntâmpine depresia culturii. Înainte de toate, îns\, pentru a [ti exact ce [i cât s\ aplici, e necesar\ o

evaluare nutri]ional\ a solului. Tot la Alcedo, evident.

“La o produc]ie de grâu de 6 tone boabe/ha rezult\ minimum 6-7 tone de paie/ha. 50% din paie reprezint\ carbon. Deci 3 tone de carbon/ha. Dac\ noi return\m solului aceste 3 tone de carbon, prin încorporarea paielor, într-o prim\ faz\ vom stoca aproximativ 1 ton\/ha/an. Îns\, înainte de a valorifica acest po ten]ial, intrând pe pia]a carbonului, sunt necesare evalu\ri, un bilan] al carbonului. Este un serviciu pe care îl face Alcedo, cu mare acurate]e”.

“Ultimii ani ne-au ar\tat c\ investi]iile în cantit\]i foarte mari de îngr\[\minte nu au dat rezultate, îns\ nici ideea de a aplica mult mai pu]in sau chiar deloc nu poate func]iona”.

Arpad DOBRE

Robert VERESS

Arnaud Charmetant câ[tig\ din sustenabilitate

Pre[edinte al Asocia]iei pentru Agricultur\ Integrat\ Durabil\ Economic (AIDER), care anul trecut a intrat în FAPPR, francezul militeaz\ pentru sustenabilitate în agricultur\.

“Sustenabilitatea economic\ [i cea ecologic\ merg mân\ în mân\. Nu e un slogan. Tot ce facem se reflect\ în cifre. Stoc\m carbon în sol [i suntem profitabili”.

A intrat cu Agricom Borcea în programul de carbon al Agreena, acum trei ani, cu 3.000 de ha, pentru cinci ani. Primul an a fost de testare, f\r\ beneficii financiare.

În 2023, îns\, a încasat primele sume, pentru recolta din 2022. Fiindc\ a renun]at la plug complet, înc\ din 2007, iar din 2009 a introdus în tehnologie [i covoarele vegetale, cantitatea de carbon pe care o poate stoca e redus\ [i, prin urmare, câ[tigurile reflect\ acest lucru> anul trecut a încasat cam 10 euro/ha, deci 30.000 de euro în total. Totu[i, e vorba de un câ[tig net, pentru c\, sus]ine el, nu a f\cut nicio investi]ie special\ pentru a primi ace[ti bani.

Dac\ e pe a[a, de ce nu a intrat în program cu toate cele 17.700 ha?

“Pia]a nu este matur\ [i nu am vrut s\ ne angaj\m cu toat\ suprafa]a, cu o singur\ companie. Poate vine, între timp, o ofert\ mai bun\. Anul acesta am mai contractat 2.000 de ha tot cu Agreena, dar [i 500 de ha cu Cargill, pentru a vedea, practic, diferen]ele”.

Programul Agreena îl mul]ume[te, fiindc\ nu-i d\ b\t\i de cap.

“Mi se pare c\ este un program simplu. Nu stufos, nu ni se cer multe date, documente [i proceduri justificative. Deci nu e un efort foarte mare în com-

para]ie cu ce f\ceam oricum, în mod curent”.

Verific\rile sunt realizate de un auditor extern independent, prin sondaj. Se solicit\ documente, se pun întreb\ri. Dar e ceva simplu.

Charmetant nu e la prima tentativ\ de valorificare a stoc\rii carbonului. Înc\ din 2018 a testat programul Soil Capital, adaptat pentru Fran]a [i Belgia. Dar acela era prea complex [i nu s-a reu[it adaptarea la particularit\]ile autohtone. Se solicitau o mul]ime de informa]ii, inclusiv date pentru o analiz\ financiar\ a societ\]ii, iar participan]ii puteau vedea, în timp real, performan]ele lor în compara]ie cu ale altora din grup.

Cu programul danezilor de la Agreena se simte motivat s\ persevereze în direc]ia cre[terii cantit\]ii de carbon stocate.

“Putem s\ facem simul\ri. La început de an realiz\m planificarea, cu structura de culturi, tehnologiile folosite. La sfâr[it de an valid\m acest plan sau îl modific\m în func]ie de realitatea din teren. Procedând astfel, îmi dau seama mai u[or ce pot îmbun\t\]i”.

Din toamna lui 2023 a trecut cu toat\ suprafa]a pentru cereale de toamn\ la no-tillage. Extinde suprafa]a pe care folose[te covoare vegetale (în prezent, a ajuns la 6.000 de ha de covoare, între culturile de toamn\ [i cele de prim\var\). Iar la rapi]\ [i floareasoarelui va folosi leguminoase drept culturi asociate. În plus, e convins c\ mai e loc de optimizare (reducere) a consumului de îngr\[\minte [i de pesticide.

Consider\ c\ trecerea de la minim till la no-till este mai simpl\ decât tre-

cerea de la conven]ional la minim till.

“Pentru minim till ai nevoie de cultivator, disc, sem\n\tori cu preg\tire. La no-till ai nevoie doar de sem\n\tori”.

Prin trecerea la no-till [i-a înjum\t\]it consumul de carburant la preg\tirea sem\natului [i sem\nat - cu totul, nu sare acum de 12 l/ha, în condi]iile în care, înainte de sem\nat face, totu[i, o trecere cu un t\v\lug-toc\tor (de la Horsch, ca toate utilajele din ferm\ pentru no-till).

Pe de alt\ parte, a înregistrat pierderi de produc]ie de 15% la rapi]a sem\nat\ direct fa]\ de cea sem\nat\ dup\ lucr\ri minime.

“Pentru trecerea la no-till, terenul trebuie s\ fie bine preg\tit, afânat”. Parc\ l-ar fi citat pe Theodor Ichimliderul FAPPR a afirmat acela[i lucru, la conferin]a TOPS de la Vaslui.

Tot în 2021 s-a înscris [i în programul de carbon al Expur, care e diferit de cel al Agreena [i Cargill. Expur ofer\ un bonus pentru toat\ cantitatea de oleaginoase achizi]ionat\, dac\ e realizat\ în condi]ii sustenabile. Bonusul este în func]ie de produc]iile ob]inute, raportate la emisiile de carbon. Dac\ produc]iile sunt mici, atunci [i bonusul este foarte mic, fiindc\ emisiile de carbon au fost cam acelea[i. Bonusul se factureaz\ separat, dup\ plata sumei de baz\.

“Programul este simplu, se furnizeaz\ date despre tehnologia aplicat\, inputuri [i produc]ii. Dar nu este în func]ie de parcel\, ci fa]\ de cultur\”.

Î[i aminte[te c\ bonusul pentru 2022 a fost în jur de 7 dolari/t de floarea-soarelui [i cam 5 euro/t la rapi]\.

Robert VERESS

Administrator al grupului Alisa Farm Management, care exploateaz\ 17.700 ha în zona Borcea, din C\l\ra[i, Arnaud Charmetant este un pionier în ]ar\ al tehnologiilor noi de lucrare a solului, pe care le aplic\ înc\ din 2007.

Din 2021 a intrat în dou\ programe distincte care recompenseaz\ financiar practicile prietenoase cu mediul, conducând la stocarea carbonului în sol.

R\zvan Avr carbon pr

Administrator al Green Agro, o afacere agricol\ mare, diversificat\, dar [i cu proiecte în desf\[urare în diverse direc]ii, R\zvan Avram este îngrijorat c\ vremurile bune au apus definitiv pentru fermieri. El observ\ c\ foarte multe ferme mici din jurul s\u au fost deja scoase din circuit [i consider\ c\, f\r\ surse noi de venit, fermele mari le vor urma soarta.

Aînv\]at s\ conduc\ tractorul în copil\rie, în ferma unchiului s\u. A f\cut Facultatea de Management la ASE [i a lucrat în IT cu succes. Cu banii strân[i, în 2011 s-a întors în locurile de ba[tin\ [i a pus bazele propriei afaceri agricole, în T\t\ranu de Vrancea, satul Bordeasca Veche, localitate învecinat\ celei în care înc\ era [i este activ unchiul s\u.

A început cu 2,5 hectare cump\rate cu mult peste pre]ul zonei, fiindc\ nu g\sise pe nimeni dispus s\-i dea teren în arend\, de[i mari suprafe]e erau pârloag\.

12 ani mai târziu, Avram lucreaz\ 3.600 de hectare, din care 1.500 în proprietate, are una dintre cele trei ferme de bizoni din ]ar\, 750 de oi, cre[te pui pentru gospod\riile din zon\, a convertit o moar\ de grâu în una de sorg [i va face f\in\ pentru consum uman, face comer] cu inputuri, are [ase magazine “La doi Pa[i”, în franciz\.

ram va stoca [i mai mult rin trecerea la no-till

Cum reu[it aceast\ cre[tere exploziv\?

“Durerea na[te performan]\. Dac\ a[ fi avut condi]ii facile, intram în zona de confort [i probabil r\mâneam cu 400-500 ha”.

Memoreaz\ cum se urca pe tractor [i comb\tea stuful care era gros ca parul [i s\rea de în\l]imea capotei.

“Nu vedeam orizontul. {tiam c\ trebuie s\ merg într-o anume direc]ie, dar m\ trezeam în diagonala opus\. Am avut [ans\ cu plugul - un Gregoire Bessonn care întorcea brazda foarte bine. Cu glifosat [i arat am reu[it s\ sc\p\m de stuf”.

Dincolo de “durere”, îns\, a fost oportunitatea. Pe care a “înh\]at-o”. În 2015, când înc\ multe ferme din zon\, chiar dintre cele mari, nu apucaser\ s\ se doteze cu ma[ini agricole [i utilaje moderne, pe fonduri europene, a contractat o gam\ complet\, în leasing. {i s-a capitalizat f\când bani din prest\ri de servicii, câ]iva ani la rând.

Client Agreena din 2020

În 2020 a testat creditele de carbon. {i-a f\cut cont la Agreena (Commodity Carbon), care, pe atunci, nu avea reprezentan]i în România. A cerut s\ i se permit\ s\ testeze platforma un an.

“Au fost de acord, îns\ condi]ia a fost s\ fie o simulare, certificatele emise fiind virtuale, f\r\ pl\]i. Am acceptat [i un an am testat a[a, f\r\ beneficii. Am trecut prin controalele lor,

dar nu m-a deranjat, fiindc\ eu chiar f\ceam ceea ce spuneam c\ fac în câmp”.

În anul de simulare ar fi putut încasa între 300 [i 450 de mii de lei. Undeva la 20 de euro/ha.

Anul urm\tor a f\cut contract pe cinci ani [i, ulterior, l-a prelungit la zece ani. Pentru toat\ suprafa]a.

“Toate tehnologiile noastre se încadreaz\ oricum în ghidul lor, corespund tuturor cerin]elor”, explic\ Avram.

În anul agricol 2021-2022 a stocat, în medie, 1,7 tone de carbon/ha, adic\ a ob]inut 1,7 credite/ha [i în mai 2023 a încasat 31 de euro/ha, deci 111.600 de euro în total.

Consider\ c\ investi]ia de timp necesar\ pentru participarea la program este minim\.

“Completarea datelor în platform\ este facil\, iar Agreena are acum [i consultan]i care te ajut\, dac\ nu te descurci. Tot ce e nevoie e s\ ai o strategie anual\, pe care apoi s\ o validezi. Spui c\ în sola respectiv\ pui grâu, c\ vei face tehnologia X (cantit\]ile de combustibil, îngr\[\minte, pesticide folosite), c\ nu îndep\rtezi resturile vegetale sau dac\ o faci, m\car nu ari. Datele permanente, precum categoria de sol, se completeaz\ o singur\ dat\. Mult mai simplu ca la APIA. În func]ie de ceea ce ai bifat, programul î]i va estima beneficiile.

De exemplu, vei primi între unul [i trei credite pe hectar. Prim\vara, Agreena te avizeaz\ c\ trebuie s\ validezi tehnologia sau s\ actualizezi datele, dac\ s-a schimbat ceva. Agreena monitorizeaz\ câmpurile cu sateli]i [i verific\ respectarea intensit\]ii

lucr\rilor. {i mai vin controale în câmp. Anul acesta au fost dou\ tipuri de control> unul cu un organism independent de certificare (Vera), care a validat ceea ce noi am declarat, precum [i unul efectiv, cu probe de sol, realizat de o echip\ din Anglia, pentru a cuantifica exact cât carbon am stocat. {i-au f\cut treaba f\r\ s\ fie necesar\ prezen]a mea. Asta pe mine m\ ajut\, fiindc\ eu consider c\ stochez mai mult carbon, în mod real, decât spun algoritmii în baza datelor satelitare”.

Avram e convins c\ programul de carbon este una dintre solu]iile la care fermierii trebuie apeleze, pentru a r\mâne viabili.

“Trebuie s\ ne diversific\m sursele de venit. Cantonarea în vânzarea clasic\ a cerealelor e sinucidere curat\. Nu vor reveni vremurile cu cheltuieli de 1.500 de lei/ha [i randamente duble sau triple”.

Probleme [i solu]ii

Terenurile din perimetrul comunei T\t\ranu erau afectate de b\ltiri, pân\ acum trei-patru ani. Avram chiar a apelat la solu]ii cu îngr\[\minte speciale, pentru afânarea solurilor. Îns\ nu a ]inut cont de avertismentele meteorologilor [i schimbarea vremurilor l-a surprins nepreg\tit.

“P\[unea unde sunt bizonii era o zon\ ml\[tinoas\, pân\ în 2020. Îns\ în anul \la bizonii n-au mai avut ce pa[te în timpul verii. Acum nu mai exist\ ap\ acolo nici în stratul de 10 metri [i a trebuit s\ forez un pu], ca s\ irig! Nu am dat crezare prog-

Robert VERESS uuu

nozelor referitoare la schimb\rile climatice. 2017 a fost cu o secet\ u[oar\ [i am zis c\ nu e grav, economic am ie[it bine. A venit 2020 f\r\ produc]ie de grâu, f\r\ produc]ie de porumb. Apoi 2021 a fost un an bun [i iar n-am mai b\gat în seam\ ce zicea ANM. Dar, dup\ 2023, în sfâr[it ne-am trezit la realitate> anii seceto[i nu mai sunt accidentele, ci regula. Trebuie s\ ne adapt\m. Trebuia s\ o fi f\cut mai demult”.

Ferma fiind destul de întins\, anul \sta a avut [i zone în care ploile au c\zut la momentul oportun, pentru culturile de toamn\. A[a c\ la grâu a avut [i produc]ii de 4-5 t/ha. Îns\ microzonarea precipita]iilor i-a redus media.

“În aceea[i tarla, pe un cap\t am avut medie de 4 t/ha, pe alt cap\t o t/ha, în condi]iile în care, pe cartare, e acela[i sol”.

Condi]iile climatice fiind vitrege, afacerea este în u[or regres. Dar Avram nu st\ cu mâinile în sân, mai ales c\ vede problemele actuale din sectorul vegetal agravându-se dup\ aderarea Ucrainei la Uniunea European\.

Pe lâng\ investi]iile în iriga]ii, are în vedere adaptarea tehnologiilor, diversificarea culturilor, procesarea unor materii prime.

În prezent, irig\ 200 ha prin picu-

rare, cu ap\ din Siret. În viitor, sper\ s\ poate cre[te suprafa]a irigabil\ la 1.500 ha, cu ap\ din Putna.

Din 2015 a f\cut trecerea la minimum till, renun]ând complet la arat în 2019. A ajuns curând la strip till, iar anul acesta, în urma particip\rii la conferin]a “Tehnologii Optime de Prelucrare a Solului”, organizat\ de Profitul Agricol, a decis s\ treac\ la no-till, cu toat\ suprafa]a, de[i pl\nuia s\ o fac\ în trei-patru ani.

Folosind diverse alternative la fertilizarea clasic\, precum produsele care deblocheaz\ mineralele din sol, sau produse foliare pe baz\ de aminoacizi, a redus norma la 50-60 kg N substan]\ activ\/ha, din îngr\[\minte chimice, suplimentate cu îngr\[\minte organice (dejec]ii de animale).

Chiar [i a[a, în anul agricol care s-a încheiat a avut un cost de 6.000 de lei/ha (4.000 fiind cheltuielile directe). Singura cultur\ profitabil\ a fost sorgul.

“Chiar dac\ s-a vândut cu 10% sub porumb, sorgul a necesitat costuri mai reduse. Un disc la maxim 12 cm, sem\nat, erbicidare pelicular\ [i apoi nicio alt\ interven]ie pân\ la recoltat.

Produc]ia medie a fost 5,7 t/ha, în condi]iile în care porumbul în zona în care am avut sorg a dat sub o ton\/ha”.

Ar fi cultivat sorg pe 200 ha, dar a trebuit s\ se mul]umeasc\ cu 90 ha, fiindc\ atât a fost s\mân]a disponibil\. Anul acesta pl\nuie[te s\ extind\ suprafa]a [i s\ o treac\ la organic, bazânduse pe pra[ila mecanic\. F\ina de sorg organic\ e cu circa 30% mai scump\ decât cea de sorg cultivat clasic. [i-a adaptat moara de grâu pentru sorg [i va produce singur f\in\ f\r\ gluten. Pentru desfacere, e în discu]ii cu re]eaua de magazine Metro.

Testeaz\ sau va testa culturile de grâu dur, ceap\, ricin, armurariu (din care se extrage xilimarina pentru bolile ficatului), anason, n\ut, in, tutun.

Testeaz\ sem\natul la 30-40 de cm distan]\ între rândurile de grâu [i cu distan]\ între plante mai mic\.

“}intesc 4,5 t/ha cu cheltuieli mult reduse. Tratamentele func]ioneaz\ mai bine [i ajunge unul singur. Se asigur\ spa]iul de ventila]ie, care, în anii cu ploi, te ajut\ la reducerea presiunii bolilor, iar în anii cu secet\ reduce pierderile de produc]ie”.

Prin cooperativa Cereal Top, în care sunt 21 de membri, respectiv 35 de asocia]i, cu o suprafa]\ medie cultivat\ de 300 ha, pl\nuie[te investi]ii în depozitare - silozuri cu capacitatea de 8.000 de tone.

Ofert\ special\ pentru biostimulatorul Utrisha N

“Substan]ele biologice re pre zint\ urm\torul pas în agricultur\”, afirm\ ener gic Galyna Radzitska , directorul comercial al Corteva pentru produse biologice. Mai ales ;n Europa, interesul pentru astfel de produse este în cre[tere.

Utrisha N, produsul vede t\ al Corteva, este o bacterie care preia azotul din atmosfer\, unde aproape 80% e azot [i e gratuit, [i îl transfer\ plantelor. În acest fel, se reduc cheltuielile cu fertilizarea [i se ob]in sporuri de produc]ie. Cu Utrisha N, la culturi de porumb, grâu, rapi]\, floarea-soarelui [i horticole, au fost m\surate sporuri de produc]ie între 300 kg [i 1.500

kg/ha, ;n condi]ii reale de ferm\.

Pe plan european, la grâu, cu o fertilizare de sub 150 UN (unit\]i de azot), Utrisha N a dus la o cre[tere medie a produc]iei cu 0,4 tone/ha.

La porumb, cu o fertilizare de sub 180 UN, aplicarea produsului a dus la o cre[tere a randamentului în 80% din cazuri, cu o medie de ¡0,6 tone/ha.

La rapi]\ s-au consemnat sporuri de produc]ie la 54% din testele desf\[urate toamna [i la 63% din testele desf\[urate prim\vara, cu cre[teri medii ale randamentului de ¡0,19 [i, respectiv, ¡0,27 tone/hectar.

La porumb, se aplic\ 333 de grame/ha de Utrisha N, iar costul este de 160 de lei/ha. Cota]ia porumbului pe Euronext (Paris) este de 178,5 euro/t. La acest pre] de valorificare, înseamn\ c\ investind 160 de lei/ha se

ob]in minim 265 de lei, deci profitul ar fi de peste 100 de lei/ha.

De aceea, Corteva România pariaz\ pe succesul produsului înc\ de la debutul comercial.

“Credem cu t\rie c\ anul acesta se va folosi pe câteva sute de mii de hectare”, spune Jean Ionescu, director general Corteva.

Ca s\-[i ating\ ]inta, compania face [i o ofert\ special\, pe dou\ paliere, pân\ la 1 aprilie, 15% reducere la pre]ul de list\, iar primii 30 de fermieri care vor achizi]iona produs pentru minim 3.000 de ha, pân\ la 30 aprilie, vor merge, pe 26 iunie, la me ciul României cu Slovacia, de la Frankfurt, cu toate cheltuielile de deplasare acoperite.

Robert VERESS

Ionu] Olteanu î[i schimb\ pe cea no-till

“Am început înc\ de anul trecut s\ testez no-till, o tehnologie pe care mi-o doresc nu doar în fermele mele, ci chiar [i în sud-estul României. Deficitul hidric e tot mai mare, de 3 ani avem practic secet\ [i a plouat între 200 [i cel mult 300 litri pe metru p\trat pe an. O s\ trec la no-till, alt\ solu]ie nu am”, spune Ionu] Olteanu.

El admite c\ aceast\ tehnologie nu e ieftin\, dimpotriv\, deoarece sem\n\torile directe sunt scumpe, în jurul a 200.000 de euro una, iar el s-a mai confruntat [i cu o alt\ problem\, deoarece a vrut trei astfel de echipamente de la un singur produc\tor, dar a g\sit câte una de la trei produc\tori diferi]i.

A luat una din Anglia, de la Weawing, alta din Germania, de la Horsch, iar a treia din SUA, produs\ de Kinze.

“Cea din Anglia mi s-a p\rut foarte bun\, dar i s-au tocit discurile de sem\nat, dup\ doar 500 ha. Erau mai ieftine, a[a c\ am vorbit cu un produc\tor din Italia, care îmi va livra discuri mai rezistente, care s\ ]in\ m\car pe 1.500 ha.”

De la Horsch a luat sem\n\toarea direct\ de precizie Avatar, de care se declar\ foarte mul]umit, mai ales c\ produc\torul german are un service bun în România.

În plus, pentru c\ se apropie sezonul de sem\nat culturi pr\[itoare, a comandat înc\ din toamna anului trecut dou\ sem\n\tori directe pentru porumb [i floarea-soarelui, modele Tempo de la Vaderstad, iar termenul de livrare este la mijlocul lunii martie.

Ionu] Olteanu administreaz\ 14.000 ha teren în cinci jude]e [i spune c\ singura solu]ie este trecerea la no-till, pentru care trebuie utilaje [i echip\ri noi, dar mai ales r\bdare.

tehnica agricol\

Dar numai cu trei sem\n\tori nu se face... no-till. Ionu] Olteanu a realizat c\, dac\ în anii trecu]i avea nevoie de mai mult\ putere ca s\ lucreze cele 14.000 ha, iar în acest sens a achizi]ionat tractoare de 300-500 CP, acum are nevoie de unele mai mici, de 200-250 CP. Ce va face cu tractoarele mari

“E destul de dificil s\ le vinzi, c\ci mul]i fermieri sunt plini de datorii, ca [i mine de altfel. Cu toate acestea am f\cut aceste achizi]ii [i mai am în vedere [i altele.”

Luând exemplul lui Nicolae {erban (Grup {erban), Ionu] Olteanu a comandat dou\ hedere-pieptene, ca s\ recolteze cu acestea doar boabele, nu [i paiele, care vor r\mâne pe câmp, ca s\ umbreasc\ p\mântul [i s\ încetineasc\ pierderea apei din sol.

“A[ fi vrut s\ iau 9, nu 2 astfel de hedere, dar nu am bani de mai multe, deocamdat\.”

Iar investi]iile pentru no-till nu se opresc aici, deoarece la toate tractoarele [i combinele are în vedere montarea de ro]i duble, ca s\ reduc\ tasarea solului. El are [i 4 combine cu [enile pe fa]\, dar la restul de 15 trebuie s\ pun\ ro]i duble.

Ceea ce [i-ar dori cel mai mult este s\ fac\ procesare, dar statul nu acord\ facilit\]i la finan]are, a[a ca în Ger-

mania, unde fermierii pot beneficia de credite pe 30 de ani, cu garan]ii de la stat.

“Eu a[ face procesare pentru m\lai, s\-l macin [i s\-l ambalez eu, s\ nu mai cump\r m\lai din Ungaria, când am poft\ de o m\m\lig\. A[ face procesare [i pentru grâu dur, c\ exist\ cerere în Italia, Grecia, ba chiar [i la noi în ]ar\. Dar nu pot s\ m\ finan]ez cu dobânzi de 15-20% pe an, cât sunt acum. Dac\ statul ar garanta, poate am putea ob]ine dobânzi de 7-8%, am face planuri de afaceri pe minimum 15 ani. S\ fie clar, f\r\ procesare, murim lent, dar sigur!”

Arpad DOBRE

Carbonul din sol, creditele [i recompensele

Dac\ acum câ]iva ani s-ar fi vorbit despre carbonul

sechestrat la sol, probabil mul]i dintre noi am fi spus c\ este un subiect înc\ SF. Iat\-ne în 2024, când carbonul din teren este nu doar valorificat, ci [i sus]ine financiar fermierii din Europa pe termen lung. 6 milioane de euro au fost pl\ti]i deja fermierilor de c\tre Agreena.

Companie de origine danez\, Agreena a propus programul AgreenaCarbon [i a câ[tigat încrederea a peste 1.000 dintre cei mai mari fermieri de pe continent, rambursând deja sumele aferente celor deja peste 2 milioane de hectare înscrise pe platform\.

Compania este activ\ în 18 ]\ri [i beneficiaz\ deja de un capital major de credibilitate, întrucât creditele emise de Agreena sunt apreciate [i remunerate ca atare pe pia]a voluntar\ de carbon.

Într-un context în care legisla]ia UE devine tot mai strict\ [i fermele trebuie s\ raporteze în consecin]\, tranzi]ia c\tre agricultura regenerativ\ nu mai

este doar un deziderat, ci un pas obligatoriu. Provocarea ce vine cu acest proces de lung\ durat\ este momentul de start [i lipsa resurselor financiare pentru a porni în aceast\ c\l\torie. De aceea, Agreena se ocup\ de plata anticipat\, în cazul în care sunt demonstrate lucr\ri benefice pentru mediu [i clim\ deja existente în teren.

Reprezentan]ii locali ai companiei ne spun c\ majoritatea fermierilor care decid s\ î[i înregistreze terenurile în AgreenaCarbon au deja implementat\ cel pu]in practica lucr\rilor minime ale

solului sau sem\natul direct, no-till, dup\ cum este ea denumit\ în limba englez\. Este mult mai u[or astfel, nu doar s\ aplice aceast\ practic\ agronomic\ [i pe multe alte terenuri ce vor cre[te suprafa]a înscris\ în program, dar [i s\ adauge mai multe practici specifice agriculturii carbonului.

Astfel c\, în urma unui audit, fermierii primesc între 1[i 3 credite de carbon pe hectar, în func]ie de câte practici au fost implementate în teren> dac\ exist\ doar no-till sau au fost utiliza]i [i fertilizatori organici sau chiar

au fost [i gestionate eficient resturile vegetale [i, de ce nu, au fost sem\nate culturi de acoperire dup\ recoltarea culturilor principale din sezon. Creditele pot fi apoi valorificate pe pia]a voluntar\ de carbon, de c\tre fermier, sau prin intermediul Agreena.

Creditele AgreenaCarbon sunt validate de DNV, lider mondial pe pia]a consultan]ilor în asigur\ri [i sunt acreditate ISO. Pot fi vândute sau pot fi p\strate pentru a compensa propriile emisii de GES.

Pentru ca fermierii s\ se bucure de unul dintre beneficiile principale ale programului, plata anticipat\, conform planific\rii sezoniere, trebuie s\ ]in\ cont de criteriile de eligibilitate, care în acest caz sunt permisive> fermierul trebuie s\ fie înscris pe platform\, unde va introduce date reale despre parcelele sale [i va calcula cantitatea

estimat\ de eliminare a GES. Agreena calculeaz\ poten]ialul fermei respective conform celei mai bune estim\ri.

Recompensele nu vin doar din creditele de carbon valorificate. Pe termen mediu, fermierii pot observa o sc\dere a costurilor datorit\ implement\rii bunelor practici. Reducerea num\rului de utilaje [i a cantit\]ii de combustibil necesar, precum [i consumul unei cantit\]i reduse de îngr\[\minte au efecte economice pozitive asupra afacerii. Mai mult, afacerea devine [i compatibil\ cu normele de raportare în vigoare, f\r\ prea mult efort.

Implementarea practicilor de agricultur\ regenerativ\ aduc cu sine cifrele vizate la nivel european.

Beneficiile pe termen lung, de[i vizibile treptat, dau rezultatele scontate, inclusiv recoltele mai bogate pe care le doresc to]i fermierii. Nu trebuie subestimate beneficiile pe termen lung pentru s\n\tatea solului.

Cum deveni]i

un fermier “de carbon”

Cei care, cumulat, utilizeaz\ îngr\[\minte naturale, seam\n\ [i culturi de acoperire [i mobilizeaz\ foarte pu]in solul (arat redus) pot beneficia de pân\ la 3 certificate de carbon pe hectar.

În toamna anului trecut, Agreena a oferit 32 de euro pe certificat.

Iat\ care sunt pa[ii pentru a deveni fermieri “de carbon”>

1. Introduce]i datele câmpului pe platforma Agreena, iar consultan]ii companiei v\ pot ajuta. Programul va calcula poten]ialul de reducere [i eliminare a carbonului [i, implicit, venitul preconizat.

2. Dup\ recoltare, v\ autentifica]i în platform\ [i v\ raporta]i datele reale ale câmpurilor (randamente actuale, consumul efectiv de îngr\[\minte [i combustibil etc.).

3. Programul Agreena cuantific\ apoi elimin\rile [i reducerile de carbon ale fermei, [i va emite certificatele CO2 verificate.

4. Dup\ aceea, pute]i alege s\ v\ p\stra]i certificatele, s\ le vinde]i sau, ca alternativ\, s\ cere]i s\ le vând\ Agreena c\tre companii verificate.

Prin implementarea metodelor agricole sustenabile, se observ\ cre[terea biodiversit\]ii solului, sporirea capacit\]ii acestuia de a re]ine apa [i îmbun\t\]irea con]inutului de substan]e nutritive. Toate acestea contribuie la o mai bun\ calitate a solului, crescând astfel eficien]a [i productivitatea în ferm\.

AgreenaCarbon este programul lider în Europa de certificare a carbonului la nivel european [i de]ine acreditare interna]ional\ pentru monitorizarea, cuantificarea, validarea [i verificarea reducerilor emisiilor de gaze cu efect de ser\ [i ale elimin\rii de carbon.

Culturile de acoperire îi aduc lui Radu Martinescu mai multe certificate de carbon

Trei din ultimii patru ani au fost cu pierderi economice pentru ferma familiei Martinescu din Cior\[ti, jude]ul Vrancea. Pierderile din 2020 s-au compensat în 2021, dar au urmat doi ani de co[mar> 2022 cu produc]ii calamitate [i 2023 cu produc]ii mediocre [i pre]uri mici de valorificare. În aceste condi]ii, investi]iile preconizate în digitalizare [i adoptarea tehnologiilor minim invazive de preg\tire a solului în vederea sem\natului au fost amânate. Strategia de moment este supravie]uirea.

Ferma de 950 de ha, din care 250 ha proprietate, este administrat\ de fra]ii Radu (30 de ani), [i Marius (26 de ani), sf\tui]i de tat\l lor. Care, împreun\ cu fratele s\u, au pus bazele afacerii în 1992. În 1998 ajunseser\ la 1.500 de ha lucrate, dar probleme de s\n\tate (ale unchiului lui Radu [i Marius) i-au for]at s\ se restrâng\ la 400 de ha.

Prezent în ferm\ înc\ din copil\rie, Radu a început s\ se implice serios dup\ terminarea liceului.

Preocupat în special de mecanizare, a f\cut Politehnica, respectiv Ingineria Autovehiculelor, specializarea tractoare, promo]ia 2016.

“Nu m-am imaginat niciodat\ f\când altceva. Agricultura mi s-a p\rut întotdeauna interesant\, fiindc\ este un domeniu imprevizibil, spontan, f\r\ repeti]ii plictisitoare.

Opera]iunile sunt acelea[i, dar niciodat\ la fel”, spune el.

{i-ar fi dorit s\ se implice mai mult în munca efectiv\ din câmp, dar, când [i-au împ\r]it sarcinile, l-a l\sat pe Marius s\ aleag\. A[a c\ Radu a r\mas s\ se axeze pe activit\]ile din sediul fermei. Se mai urc\ [i el pe tractor, dar nu zilnic.

“{i tata ne mai ajut\. Ne sf\tuim, uneori c\dem de acord, alteori mai ies scântei, dar e firesc, suntem genera]ii diferite, cu mentalit\]i diferite”, zâmbe[te Radu.

Una dintre concesiile f\cute seniorului a fost extinderea spre zootehnie> cresc 600 de oi, Merinos de Palas, p\[unate pe islazul închiriat de la Prim\rie. Ca atare, în structura culturilor, al\turi de grâu, orz, floare [i porumb [i-a f\cut loc [i lucerna.

“Rapi]\ nu mai punem, din cauza condi]iilor meteo. Lipsa apei face s\ nu avem r\s\rire. Porumbul, orice ar fi, r\sare. În 2020 [i 2022 nu s-a f\cut deloc, e adev\rat, dar a r\s\rit. Anul trecut nu atât seceta a fost problematic\, cât ar[i]a. Am avut dou\ s\pt\mâni cu temperaturi zilnice de peste 35 de grade, chiar în perioada de polenizare. Porumbul era de doi metri [i jum\tate, dar a fost calamitat 90% de ar[i]\, [tiule]ii fiind goi”.

90% din suprafa]a fermei e în programul Agreena

De creditele de carbon a auzit în 2020, prin platforma Commodity Carbon.

Robert VERESS uuu

“M-am consultat cu Teofil Dasc\lu, despre care citisem în pres\ c\ folose[te acest serviciu. Am luat leg\tura c u p e r s o a n a l u i d e c o n t a c t d e l a Agreena. La momentul respectiv era o p e r s o a n \ d i n s t r \ i n \ t a t e . { a n s a mea e c\ vorbesc engleza, altfel nu ne-am fi putut în]elege. M-am înscris chiar atunci. Erau cam pu]ine informa]ii, nu [tiam exact ce va fi, dar am pornit pe ideea c\ m\car nu a m c e p i e r d e . M - a [ f i b u c u r a t [ i dac\ încasam doar cinci mii de euro, dar surpriza a fost c\ au fost mai mul]i, anual, iar acum intr\m în al patrulea an. Între timp am aflat mult m a i m u l t e d e s p r e s u b i e c t , e i a u acum reprezentan]i în ]ar\, ceea ce e d e a j u t o r p e n t r u c e i c a r e n u vorbesc o limb\ str\in\”.

Condi]iile de participare la program le consider\ simple Ini]ial, a f\cut contract pe cinci ani. A evitat perioada maxim\, de zece ani, gândindu- se c\ intervin multe necunoscute.

“Nici nu luasem în considerare faptul c\ nu voi mai ara niciodat\ Am întrebat ce se întâmpl\ dac\ vreau s\ ar. Mi s -a explicat c\ trebuie s\ notific, se acord\ o derogare, iar în anul respectiv nu se va acorda niciun certificat pentru sola arat\ Îns\, dup\ un an, trebuie s\ revii la practicile conservative”.

A început cu jum\tate din suprafa]\ Dup\ primul an a extins la 90%, iar la suprafa]a contractat\ ini]ial a extins termenul contractual la 10 ani Cu 10% din suprafa]\ nu a intrat în program, fiind suprafe]e prea mici.

În prezent se fac contracte anuale [i se re]ine o garan]ie care se restituie dup\ cinci ani de practici corecte

A beneficiat de sume generoase, fiindc\ fix în anul de contractare începuse lucr\rile conservative (minim till) Astfel, a încasat aproape 34 de euro/ha, pe 750 ha

Acum a introdus culturi de acoper i r e ( m a z \ r e - m u [ t a r- r a p i ] \ ) î n a i n t e a culturilor de prim\var\, fiindc\ ajut\ la cre[terea num\rului de certificate.

“Dac\ le distruge solul le las a[a ([i sem\n direct în mulci), dac\ nu, le încorporez în sol Temperaturile au sc\zut, maz\rea a început s\ moar\, deci nu cred c\ va mai fi necesar\ încorporarea”.

Înaintea culturilor de toamn\ nu poate folosi covoare, fiindc\ grâul e sem\nat dup\ floare [i porumb.

Radu Martinescu a[teapt\ s\ se redreseze economic înainte de a trece la no -till Sezonul 2021-2022 a fost extrem de prost din punct de vedere agricol, cu produc]ii de numai 90 de kg de grâu/ha [i 800 de kg de floare (porumb - zero).

Radu Martinescu î[i asum\ [i decizia neinspirat\ de a depozita aceste mici cantit\]i, pierderile crescând prin î n t â r z i e r e a v a l o r i f i c \ r i i Î n a c e s t e condi]ii, a avut de achitat [i penalit\]i c\tre traderi, pentru cantit\]ile contractate anticipat [i nelivrate. Asta pentru c\, în mod ciudat, Vrancea nu a intrat pe lista jude]elor calamitate, de[i produc]iile au fost mai mici ca în alte jude]e de pe list\

În sezonul urm\tor, produc]iile au permis acoperirea costurilor la grâu [i la floare Grâul a dat o medie de 4,5 t/ha - sub cea multianual\ din ferm\, dar în media zonei) La orz media a fost cam tot pe acolo, dar în parcelele lucrate de cei doi fra]i de mai mult\ vreme a s\rit de 6 t/ha Floarea a dat între 2,2-2,5 t/ha, iar la porumb factorul decisiv a fost dac\ s -a lucrat sau nu terenul înainte de sem\nat

“ Pe o p a r c e l \ u n d e t a t a a ] i n u t mor]i[ s\ mai intr\m o dat\ am scos abia o ton\/ha< acolo unde nu am mai lucrat terenul am f\cut 3,5 t/ha”

Oricum, nici cu 5 t/ha nu s -ar fi scos cheltuiala de 6.000 de lei/ha.

D r e p t u r m a r e , a u r e d u s [ i p o nderea porumbului spre maxim 15%, axându- se pe grâu [i orz - 60%. Au extins suprafa]a de orz anul acesta, dup\ rezultatele mul]umitoare din sezonul p r e c e d e n t , c â n d l - a u a v u t p e n t r u prima oar\ în asolament.

Z o n a e s t e u n a î n c a r e e f e c t e l e s c h i m b \ r i l o r c l i m a t i c e s u n t c â t s e poate de evidente Nu exist\ canale de iriga]ii, ci doar de desecare, fiindc\, pân\ nu demult, singurele probleme erau cauzate de umiditatea în exces, b\ltirile fiind omniprezente Acum s -a a j u n s c a [ i f o s t e l e m l a [ t i n i s \ f i e terenuri arabile aride.

Radu Martinescu are suspiciunea c \ r e g r e s u l e s t e c a u z a t [ i d e i n t e rven]iile antropice.

“Eu cred c\ rachetele antigrindin\ au un efect negativ asupra precipita]iilor Am v\zut fenomene pe care nu ni le explic\m, iar b\trânii nu le -au tr\it în trecut. Prin zon\ trece o linie de cale ferat\ În ultimii ani, au fost foarte multe situa]ii când ploaia s -a oprit de o parte a liniei ferate”

Neavând posibilitatea de a iriga, Radu Martinescu [i-a axat eforturile de men]inere a viabilit\]ii fermei prin investi]ii în digitalizare [i lucr\ri minime.

Datele colectate de ma[inile agric o l e s u n t a g r e g a t e î n t r- o p l a t f o r m \ unde se suprapun cu h\r]ile NDVI [i istoricul parcelei, rezultând h\r]i de sem\nat cu rat\ variabil\ [i de aplicare de îngr\[\minte cu rat\ variabil\

“Investi]iile pentru a ajunge aici s-au recuperat. Ne-am adaptat mai bine genetica pentru zona noastr\ [i am gestionat mai bine cheltuielile, în special prin reducerea fertiliz\rii chimice. Am ajuns la o doz\ de azot de 70 kg/ha”.

Î n p r e g \ t i r e a t r e c e r i i d e l a m i n imum till la strip till [i no -till folosesc [i îngr\[\minte organice, respectiv 7008 0 0 d e k g / h a d e g u n o i d e p \ s \ r i livrate sub form\ de pele]i de o avicola de lâng\ Foc[ani

Îns\, pasul decisiv nu poate fi f\cut, deocamdat\

“Înc\ ne lingem r\nile dup\ 2022. Dac\ ne vom redresa financiar, planurile sunt de a investi [i mai mult în digitalizarea fermei, precum [i în achizi]ia de sem\n\tori pentru sem\nat direct [i tractoare de putere”.

Agro Holding valorific\ din plin trecerea la minim till

Agro Holding e un grup de trei ferme din jude]ul Teleorman, care însumeaz\ aproape 5.000 de hectare, situate pe raza localit\]ilor Bujoreni, Con]e[ti [i Lisa. La rândul s\u, Agro Holding face parte din Vectr Holdings (African Industries Group), al\turi de Alisa Farming (17.700 ha în C\l\ra[i) [i AgroConcept (importatorul New Holland). Agro Holding [i Alisa Farming au management diferit [i totu[i asem\n\tor. Ca [i francezul Arnaud Charmetant, colegul s\u de la C\l\ra[i, care e focalizat pe practicile agriculturii durabile, portughezul Ricardo Luís, managerul Agro Holding, are o filozofie câ[tig\toare> optimizarea continu\ a costurilor de produc]ie.

Ricardo Luís (foto) se afl\ în România din 2012

[i a preluat frâiele Agro Holding în 2020, când firma avea [ase ani de existen]\ în agrobusinessul românesc, debutul fiind achizi]ia unei ferme de 2.200 ha în Con]e[ti.

Renun]area la ar\tur\ nu a generat pierderi de produc]ie, ci multe certificate de carbon

Tot în 2020, în fermele Agro Holding s-a renun]at la ar\tur\.

“Am f\cut din 2020 trecerea la minimum till. Întâi am renun]at la plug, apoi am eliminat [i discurile grele. În prezent, mergem pe lucrare vertical\, superficial\, cu un cultivator, acolo unde e nevoie. În anumite zone mai folosim [i scarificatorul. Este o tranzi]ie spre no-till, tehnologie spre care ]intim într-un viitor apropiat. Totu[i, trebuie s\ proced\m cu aten]ie. Solurile noastre au, în general, textur\ medie, deci

pot fi lucrate relativ u[or. Îns\ orice transformare a tehnologiei de lucrare a solului trebuie gândit\ pe termen mediu [i lung. Nu ajung doi-trei ani s\ îmbun\t\]e[ti semnificativ compozi]ia organic\ a solului. {i pân\ ajungi acolo, trebuie s\ minimizezi riscurile de sc\dere a randamentului. Asta se poate face doar treptat, din aproape în aproape”.

Prin trecerea la minimum till nu a observat o sc\dere a randamentelor. În schimb, a redus num\rul de treceri, ob]inând economii.

“Sunt fermieri care prefer\ s\ discuiasc\ între recolt\ [i sem\nat, pentru

controlul buruienilor. Noi opt\m pentru controlul chimic. Facem preg\tire cu o singur\ trecere, dup\ recoltatul florii-soarelui sau a porumbului”.

Consumul de motorin\ a sc\zut constant, din 2020 pân\ acum, de la aproape 70 de l/ha, la sub 50 l/ha. {i mai este loc de îmbun\t\]ire, spune Luís. De asemenea, timpul de lucru s-a redus în urma cre[terii dimensiunii de lucru la sem\n\tori [i ma[ini de erbicidat.

Trecerea la minimum till a fost valorificat\ [i prin înscrierea în programul Agreena de stocare a carbonului.

“Am început în anul 2020-2021,

“Condi]iile de participare la program sunt simple. Este restric]ionat\ doar adâncimea de lucru, la 10 cm. Acolo unde ai nevoie s\ intri mai adânc po]i cere o derogare, explicând ce problem\ ai de rezolvat. Noi nu am fost nevoi]i s\ cerem derogare. Nu e permis\ arderea miri[tii, care oricum e interzis\ [i prin lege. Miri[tea poate fi încorporat\”, spune Ricardo Luís

testând pe 150 de ha. Apoi lucrurile au evoluat spre bine, fiindc\ au îmbun\t\]it, [i cu ajutorul nostru, suportul pentru clien]i, platforma, condi]iile. În sezonul urm\tor am crescut suprafa]a pân\ la 2.500 ha, deci cam 50% din suprafa]a fermei. Contractele le-am semnat pe cinci ani. Anul acesta vom mai cre[te cu 500-1.000 de ha, fie tot cu Agreena, fie cu alt\ platform\. Sunt înc\ dou\ op]iuni în pia]\. Am purtat discu]ii preliminare cu Cargill [i e-Agronom. Condi]iile par oarecum asem\n\toare, poate în cazul un-

uuu

Robert VERESS

ora o idee mai restrictive în privin]a lucr\rilor solului, în cazul altora beneficii fixe, mai mici”.

Ar prefera s\ aleag\ alt furnizor, pentru a împ\r]i riscurile, îns\ decizia final\ va fi luat\ spre sfâr[itul anului, dup\ o atent\ cânt\rire a exigen]elor cu beneficiile. Cert e c\ suprafa]a pentru credite de carbon va cre[te, fiindc\ programul nu necesit\ costuri suplimentare, deci câ[tigul este clar [i net.

În primii doi ani, Agro Holding a stocat, în medie, circa 0,8 t de carbon/ha, încasând între 26 [i 30 de euro/ha înscris în program.

Suma se calculeaz\ pe fiecare parcel\ în parte. Ea depinde de cultur\, existen]a culturii de acoperire, produc]ia ob]inut\, cantitatea de îngr\[\minte folosite.

“Condi]iile de participare la program sunt simple. Este restric]ionat\ doar adâncimea de lucru, la 10 cm. Acolo unde ai nevoie s\ intri mai adânc po]i cere o derogare, explicând ce problem\ ai de rezolvat. Noi nu am fost nevoi]i s\ cerem derogare. Nu e permis\ arderea miri[tii, care oricum e interzis\ [i prin lege. Miri[tea poate fi încorporat\”.

Optimizarea costurilor“religia” din fermele Agro Holding

Tot în scopul dr\muirii costurilor a fost redus semnificativ [i consumul de îngr\[\minte. În primii doi ani de mandat ai portughezului mai mult, acum s-a intrat în faza de ajust\ri fine. Îns\ totul este gândit prin prisma produc]iei optime - nu cea mai mare, ci cea mai profitabil\.

“De exemplu, test\m îngr\[\minte mai moderne, precum ureea cu inhibitor de ureaz\. Dar acestea sunt mai scumpe decât cele conven]ionale [i înc\ nu am v\zut un beneficiu real. Sunt convins c\ va veni momentul când va avea sens s\ le folosim, dar înc\ nu suntem acolo”.

Toate culturile sunt monitorizate prin satelit, se genereaz\ h\r]i NDVI,

Planuri de investi]ii

Cea mai important\ investi]ie preconizat\ în viitorul apropiat este extinderea suprafe]ei lucrate, prin noi achizi]ii de ferme [i terenuri.

Vin la rând investi]iile în iriga]ii.

“Momentan nu irig\m nimic, îns\ avem cinci proiecte în derulare, pentru reabilitarea unor sta]ii de pompare în zonele Con]e[ti [i Bragadiru. Am preluat conducerea acestor OUAI [i le-am restructurat. Dintr-un OUAI de 6.000 de ha am f\cut [ase, de 1.000 ha. Formalit\]ile au durat foarte mult. Dar, pân\ la urm\, dup\ finalizarea proiectelor, în circa trei ani, vom putea iriga pân\ la 1.200 ha. 85% din documenta]ie este preg\tit\, iar pân\ la sfâr[itul lunii noiembrie, când se deschide sesiunea, vom putea s\ depunem proiectele”.

Terenurile Agro Holding sunt bine comasate, astfel c\ 1.000 de ha vor putea fi irigate cu pivo]i. Doar aproximativ 15% din terenuri sunt proprietate, îns\ contractele de arend\ sunt încheiate pe termen lung, media fiind de 10 ani.

În plan este [i achizi]ia unei ma[ini de erbicidat cu tehnologie green-on-green [i green-on-brown, camere video care pot identifica buruienile în cultur\, aplicând erbicidul doar acolo unde este nevoie.

Tot pentru optimizarea tratamentelor fitosanitare se va investi într-o sta]ie de tratare a apei.

ferma este cartografiat\ [i cu analize de sol o dat\ la 3-5 ani (aceea[i sol\). Informa]iile adunate astfel sunt folosite pentru aplicarea îngr\[\mintelor azotoase cu rat\ variabil\, pe unele suprafe]e. De asemenea, pentru gestionarea dozajului la semin]e.

“Nu ne place deloc s\ folosim nimic în plus peste ce este strict necesar!”.

Cantit\]ile de îngr\[\minte folosite sunt sensibil sub cele medii din fermele comerciale. La sem\nat, norma de complexe starter DAP 18-46-0 este de

100 kg/ha în cazul orzului, 115 kg/ha pentru grâu, 125 kg/ha la rapi]\, 7080 kg/ha la floarea-soarelui, 100-120 kg/ha la porumb.

În vegeta]ie se aplic\, dup\ caz, îngr\[\minte pe baz\ de azot, sau azot cu sulf ori calciu, deci azotat de amoniu sau uree, sulfat de amoniu, nitrocalcar. Nu se dep\[esc 90 de kg/ha de N substan]\ activ\ pentru orz, 115 kg/ha la grâu, 110 kg/ha la rapi]\, 120 kg/ha la porumb, 70 kg/ha la floareasoarelui. Dozele variaz\ în func]ie de anul agricol, de precipita]iile din prima perioad\ a prim\verii.

Aport de microelemente se asigur\ doar la rapi]\ [i floarea-soarelui (Bor [i Sulf), respectiv porumb (Zinc), dac\ sunt condi]ii favorabile culturii.

“În anii dificili evit\m fertilizarea foliar\ - implic\ un cost mare, cu impact redus”.

Iar sezonul 2022-2023 a fost relativ dificil, inclusiv din punct de vedere agronomic, chiar dac\ volumul redus al precipita]iilor [i temperaturile foarte ridicate din timpul verii au avut impact semnificativ doar asupra porumbului [i culturilor proteice, care îns\ nu ocup\ o suprafa]\ mare în rota]ie.

“Avem o structur\ a culturilor stabil\> 25% grâu - anul acesta produc]ia medie a fost 5,4 t/ha, orz de bere 22% -5,8 t/ha, rapi]\ 10-15% - 3 t/ha, floare 20% - 2,3 t/ha, porumb 170 ha - 3,8 t/ha. A fost al doilea an când am cultivat n\ut pe 10% din suprafa]\, produc]ie medie 1,6 t/ha. Am testat [i soia la neirigat pe 150 ha [i abandon\m ideea, fiindc\ a fost 100% calamitat\”.

Pe de alt\ parte, costurile de înfiin]are au fost uria[e, cu toat\ parcimonia dovedit\ de Luís. Toate inputurile, mai ales îngr\[\mintele, au fost achizi]ionate anticipat, începând chiar din vara lui 2022, când pre]urile erau “la cer”. Prin urmare, cheltuielile nu au fost acoperite din valorificarea produc]iei.

“Mai avem stocuri [i pre]urile au revenit pe un u[or trend ascendent, îns\, cel mai probabil este s\ încheiem acest an cu o u[oar\ pierdere”.

IPSO Agricultur\ [i Agreena, parteneriat pentru succesul fermierilor

Parteneriatul strategic între IPSO Agricultur\ [i Agreena, semnat anul trecut, se afl\ în plin\ derulare. Colaborarea reprezint\ o ini]iativ\ menit\ s\ ofere un sprijin semnificativ fermierilor în ceea ce prive[te monetizarea practicilor lor agricole prietenoase cu mediul, prin intermediul creditelor (certificatelor) de carbon.

Parteneriatul urm\re[te facilitarea procesului de tranzi]ie a fermelor c\tre agricultura regenerativ\, un demers esen]ial pentru îmbun\t\]irea rezilien]ei [i rentabilit\]ii acestora.

Platforma AgreenaCarbon, dezvoltat\ [i administrat\ de Agreena, este un element central al acestei colabor\ri [i joac\ un rol crucial în gestionarea practicilor agricole pe mai mult de 2 milioane de hectare de teren, aflate în 18 ]\ri din întreaga Europ\.

Acest instrument digital faciliteaz\ monitorizarea [i verificarea eficient\ a calit\]ii lucr\rilor agricole care contribuie pozitiv la mediul înconjur\tor. În plus, ofer\ fermierilor posibilitatea de a-[i transforma eforturile de implementare a tehnologiilor pentru agricultura regenerativ\ în credite de carbon, recunoscute [i certificate la nivel interna]ional.

Reprezentan]ii IPSO Agricultur\ au precizat c\ aceast\ colaborare nu vizeaz\ doar asigurarea unor beneficii de mediu, ci [i sprijinirea intereselor economice ale fermierilor.

Agreena utilizeaz\ tehnologii de vârf, precum programul de monitorizare, raportare [i verificare (MRV), pentru a garanta calitatea [i conformitatea tuturor lucr\rilor agricole pozitive pentru clim\. În plus, compania ofer\

un program amplu de sus]inere [i încurajare a fermierilor care adopt\ [i implementeaz\ practici agricole sustenabile, cum ar fi reducerea lucr\rilor solului, utilizarea culturilor de acoperire [i a îngr\[\mintelor organice.

Aceste practici, pe lâng\ contribu]ia lor la protejarea mediului, pot fi monetizate sub form\ de credite de carbon, care pot reprezenta o surs\ adi]ional\ de venit pentru fermieri.

În acest context, fermierii români care doresc s\ fac\ trecerea c\tre agricultura regenerativ\ [i s\ implementeze practici agricole prietenoase cu mediul sunt încuraja]i s\ se al\ture programului Agreena [i s\ beneficieze de solu]iile financiare [i de cuno[tin]e oferite de cele dou\ companii. Agricultura regenerativ\ este considerat\ pe scar\ larg\ ca fiind o metod\ eficient\ de reducere a gazelor cu efect de ser\ [i de transformare a solului in rezervor de carbon, reducând astfel cantitatea de CO2 din atmosfer\.

Arpad DOBRE

For umul APPR augmenteaz\ agricu

Practicile agricole sustenabile sunt esen]iale pentru a reduce impactul negativ asupra mediului. Dar a convinge fermierii s\ adopte astfel de practici, este adesea o provocare. Forumul APPR a con[tientizat c\, odat\ cu schimb\rile climatice, agricultorul trebuie s\ experimenteze noile tehnologii, s\ evalueze influen]a acestora asupra calit\]ii [i cantit\]ii produc]iei [i s\ fie con[tient c\ este necesar s\ întreprind\ ac]iuni ferme în lupta împotriva schimb\rilor climatice.

Ast\zi, într- o er\ a inova]iei continue [i a schimb\rii, Forumul APPR împ\rt\[e[te cu cititorii acestui ghid rolul Biroului de Sustenabilitate al Fermierilor, activit\]ile întreprinse [i pe cele viitoare.

Rolul Biroului de Sustenabilitate al Fermierilor este acela de a cre[te nivelul de informare [i educare în rândul produc\torilor cu privire la s\n\tatea [i biodiversitatea solurilor [i a practicilor agricole adaptate.

Împ\r]\[im din rezultatele studiilor realizate de Centrul de cercetare agricol\ FAPPR care s\ ajute fermierii s\ pun\ în aplicare solu]ii adecvate pentru nevoile lor specifice [i de a dezvolta o serie de activit\]i [i programe adresate oric\rui aspect legat de agricultura regenerativ\.

A c e a s t \ i n i ] i a t i v \ a p o r n i t d e l a nevoia fermierilor de a în]elege mecanismele tranzi]iei, de a discuta problemele similare cu care se confrunt\, de a împ\rt\[i unii cu al]ii cuno[tin]ele [i experien]ele [i de a înv\]a din succesele [i provoc\rile celorlal]i.

Rela]ia “de la fermier la fermier ” este cea mai eficient\ modalitate de a promova agricultura sustenabil\. Forumul APPR a în]eles asta înc\ de la fondare, când se organizau frecvent vizite tehnice în ferme -model din România

În cadrul FAPPR, promovarea agriculturii sustenabile o realiz\m prin implicarea fermierilor în dialogul cu autorit\]ile [i prin intermediul evenimentelor tehnice pe care le organiz\m Interac]iunea fermierilor cu factorii de decizii [i alte p\r]i implicate în e l a b o r a r e a p o l i t i c i l o r a g r i c o l e e s t e foarte important\ [i poate s\ contribuie la crearea unei viziuni diferite care s\ sus]in\ [i s\ recompenseze

Veronica Radu, Responsabil Proiecte de Sustenabilitate FAPPR, ;ntr- o sol\ minimum till Sopema, Ialomi]a

aceste practici

Pentru viitor, pe lâng\ implicarea Forumul APPR în proiecte de cercetare na]ionale sau europene cu diver[i parteneri locali sau interna]ionali, ne propunem s\ oferim fermierilor cursuri de formare cu exper]i în sechestrarea carbonului sau prin organizarea de ateliere tehnice pe tema agriculturii sustenabile în tot ansamblul ei

ultura regenerativ\

Studii [i proiecte de cercetare în desf\[urare

Echipa tehnic\ a FAPPR a început în 2021 o evaluare pe termen mediu a rezultatelor unor practici de agricultur\ regenerativ\, în condi]ii pedo-climatice specifice pentru dou\ mari zone agricole din România În acest scop, au fost alese [ase ferme ale unor membri FAPPR, trei în zona de sud-est [i trei în zona de nord- est Acest proiect este sus]inut [i finan]at de compania Syngenta Rom=nia

La momentul începerii proiectului, aceste ferme practicau tehnologii diferite de prelucrare a solului> dou\ exploata]ii lucrau conven]ional, dou\ f\ceau lucr\ri minime (min-till) de 1 an, iar ultimele dou\ ferme practicau lucr\ri minime de 5 ani.

Perioada proiectului a fost stabilit\ la trei ani agricoli [i ia în considerare un ciclu complet de rota]ie a culturilor. În cadrul proiectului a fost evaluat\ fertilitatea ini]ial\ (fizic\, chimic\, biologic\) a solului din parcelele supuse monitoriz\rii [i sunt colectate regulat o serie de date cu privire la sol, productivitate, bilan] economic

Studiul se bazeaz\ pe principiile agriculturii regenerative> rota]ia culturilor, acoperirea solului [i diversificarea prin includerea unor specii de plante pentru covorul vegetal (culturi verzi) [i perturbarea minim\ a solului. Pe parcursul celor 3 ani, s-a stabilit c\ toate fermele vor practica, pe parcelele studiate, rota]ia grâu - floarea-soarelui - porumb

În anul agricol 2021-2022, cultura monitorizat\ a fost grâul Aceasta, în cazul fermelor care au adoptat lucr\ri minime, a fost urmat\ de un covor ve-

getal format dintr-un amestec de specii> ov\z ¡ secar\ ¡ trifoi ¡ m\z\riche de prim\var\. Pentru fermele care au lucrat solul conven]ional, covorul vegetal nu a fost sem\nat, iar fermierul a luat propriile decizii privind lucr\rile agricole Dup\ distrugerea covorului vegetal (unde a fost cazul), în prim\vara anului 2023 a fost înfiin]at\ cultura de floarea- soarelui, iar, dup\ recoltarea ei în toamn\, a început monitorizarea covorului vegetal sem\nat dintr-un amestec de latir ( L a t h y r u s sativus) ¡ m\z\riche de prim\var\ (Vicia sativa) ¡ ridiche furajer\ (R aphanus sativus) ¡ mu[tar (Sinapis alba).

În toamna lui 2023 a început cel de-al treilea [i ultimul an de proiect, urmând ca, în prim\vara 2024, cultura monitorizat\ s\ fie porumbul.

În cadrul proiectului, pentru solele în care s -au realizat lucr\ri minime, s-a folosit o tehnologie complet\ pentru protec]ia culturilor, pus\ la dispozi]ie de Syngenta pentru a în]elege mai bine rela]ia dintre diferitele programe tehnolo-

gice (produse de protec]ia plantelor) [i lucr\rile realizate în ferme. De asemenea, aceste date vor ajuta [i la realizarea unor calcule privind costul ;nfiin]\rii [i între]inerii culturilor în diferite sisteme agricole de cultivare

Deoarece s\n\tatea solului este unul dintre parametrii esen]iali urm\ri]i, în fiecare an au fost colectate e[antioane pentru analize de sol de la adâncimile de 0-5 cm, 5-10 cm, 1030 cm [i 30-40 cm, pentru urm\toarele elemente> cantitatea de nitra]i, amoniu, fosfor, potasiu, materie organic\, carbon organic, magneziu, pH-ul [i textura solului.

Monitorizarea parcelelor înscrise în proiect este realizat\ de echipa tehnic\ FAPPR În timpul ciclului vegetativ, agronomii realizeaz\ nota]ii privind acoperirea solului cu resturi vegetale (în cazul fermelor care au covor vegetal), calitatea structurii solului [i compactarea sa, densitatea plantelor [i prezen]a [i identificarea buruienilor [i d\un\torilor.

Platforma “Carbon Credits” va fi utilizat\ de fermieri [i institu]iile din domeniul agriculturii pentru a identifica informa]ii despre>

-amprenta de carbon a culturilor agricole (grâu, porumb, floarea soarelui etc.)<

- amprenta de carbon a verigilor tehnologice (arat, discuit, sem\nat etc.)<

- condi]ionalit\]ile dintre interesul de produc]ie al fermierului [i interesul de protec]ie a mediului la nivel de comunitate<

-intermedierea comer]ului cu credite de carbon [i facilitarea accesului fermierilor pe pia]a carbonului.

Platforma va face obiectul transferului tehnologic între fermieri [i institu]iile din domeniul agricol.

uuu

Rezultatele ob]inute sunt analizate în func]ie de cantitatea de precipita]ii înregistrat\ [i de regimul termic (temperaturi minime [i maxime) din fiecare loca]ie de testare. Cultura principal\ monitorizat\ de pe fiecare suprafa]\ înscris\ în proiect este evaluat\, în final, din perspectiva productivit\]ii [i componentei economice

Din elementele preliminare generate în cadrul acestui studiu, dup\ doi ani de rezultate, datele arat\ c\ la trecerea de la un sistem conven]ional de lucr\ri ale solului la un sistem de practici bazat pe lucr\ri minime, a existat deja o îmbun\t\]ire cu 15% a structurii solului, o cre[tere cu 211% a num\rului de râme, [i o cre[tere cu 6% a popula]iei plantelor per metru p\trat, reducându- se în acela[i timp consumul de combustibil Cu toate acestea, din cauza condi]iilor pedo - climatice din ultimii ani, în zonele fermelor-pilot nu s-a observat o cre[tere a produc]iei fa]\ de sistemele conven]ionale - dar din al treilea an dup\ tranzi]ia c\tre un sist e m d e l u c r \ r i s u s t e n a b i l e a r f i d e a[teptat s\ putem observa o schimbare semnificativ\ în produc]ii

Concluziile [i pretabilitatea solu]iilor testate în cele dou\ regiuni agri-

Fermierii se pot înrola în platform\ cu scopul de a avea acces la>

- informa]ii cu privire la no]iunea de “carbon credits” Credite de Carbon<

- informa]ii cu privire la emisiile de carbon generate la nivel de exploata]ie agricol\, în func]ie de lucr\rile agricole efectuate<

- recomand\ri [i informa]ii cu privire la bune practici agricole în v e d e r e a e f i c i e n t i z \ r i i a c t i v i t \ ] i i agricole din punct de vedere a protec]iei mediului<

- informa]ii cu privire la modalit\]ile de achizi]ie [i tranzac]ionare a creditelor de carbon<

- modalit\]i de cre[tere a rentabilit\]ii tranzac]ion\rii Creditelor de Carbon.

cole vor face obiectul unui studiu detaliat care va fi finalizat pe parcursul anului agricol 2023/24, adic\ al ultimului an în care se desf\[oar\ proiectului de cercetare.

În ianuarie 2024, Forumul APPR [i Universitatea de {tiin]ele Vie]ii “Ion I o n e s c u d e l a B r a d ” a c â [ t i g a t u n proiect na]ional de cercetare pe tema

“carbon credits” prin care î[i propune dezvoltarea unei aplica]ii software care are ca obiectiv monitorizarea ciclului carbonului din atmosfer\ ca efect al proceselor tehnologice agricole.

Proiectul dore[te implementarea conceptului “Carbon Credits” - credite de carbon, la nivelul exploa]iilor a g r i c o l e , c u s c o p u l d e a r e d u c e a m p r e n t a d e c a r b o n e l i b e r a t \ î n atmosfer\. Prin utilizarea creditelor de carbon, fermierii vor fi stimula]i s\ adopte noi tehnologii de produc]ie Proiectul va r\spunde problemelor cu care se confrunt\ Uniunea European\ cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser\.

Totodat\, va contribui la îndeplinirea m\surilor dispuse prin Directiva privind r\spunderea pentru mediul înconjur\tor-Protejarea resurselor naturale ale Europei (Directiva 2004/ 35/CE), prin captarea [i stocarea dioxidului de carbon (CO2) în sol, utilizându- se tehnologii conservative de lucr\ri la nivelul exploata]iilor agricole, precum [i prin monitorizarea constant\ a amprentei de carbon.

Solu]ia Bayer pentr u stocarea carbonului

Gigantul german Bayer a ;ncheiat un parteneriat cu compania britanic\ Trinity Agtech, a c\rei platform\ Sandy va fi esen]ial\ pentru Ini]iativa Bayer privind carbonul, respectiv în m\surarea [i monitorizarea carbonului la nivel de ferm\.

În plus, cooperarea va permite dezvoltarea solu]iilor Bayer pentru agricultur\ r e g e n e r a t i v \ , c u r e z u l t a t e c o n c r e t e [ i credibile

Trinity Agtech a dezvoltat o platform\ bazat\ pe cloud u[or de utilizat, iar fer-

mierii vor putea s\ evalueze u[or bilan]ul de carbon al fermei [i op]iunile viitoare

Demarat\ în 2021, Ini]iativa Bayer pentru Carbon include deja mai multe proiecte personalizate cu companii mari d i n a g r i c u l t u r \ [ i l a n ] u l v a l o r i c d e aprovizionare cu alimente. Cultivatorii care fac parte din aceste proiecte folosesc practici regenerative [i emit în medie cu 15% mai pu]in carbon decât fermierii care continu\ s\ lucreze solul conven]ional.

Sechestrarea carbonului f\r\ compromisuri economice

Cum poate România s\ creasc\ sechestrarea carbonului f\r\ a face compromisuri de natur\ economic\?

Model\rile B\ncii Mondiale examineaz\ modul în care România utilizeaz\ terenurile, apa [i p\durile sale, pentru a identifica unde ar putea fi folosite terenurile în mod mai eficient, pentru a realiza în acela[i timp obiective economice [i de mediu, inclusiv sechestrarea gazelor cu efect de ser\.

Analiza estimeaz\ produc¡ia economic\ net\ a produselor scoase pe pia]\ din culturi, p\[unat [i silvicultur\, m\surat\ în termeni monetari [i în gaze cu efect de ser\ net sechestrate.

Se estimeaz\ c\ România, cu configura]ia sa actual\ de intr\ri [i cu nivelurile actuale de eficien]\, are o produc]ie sustenabil\ de 2,3 miliarde dolari pe an din culturi, animale [i silvicultur\.

Se calculeaz\ o limit\ de eficien]\ în care se descriu produc]iile maxime sustenabile (din punct de vedere economic [i al mediului) care se pot produce cu dot\rile date (adic\ în contextul geografiei [i climei României).

Aceast\ limit\ este descris\ de linia verde din imagine.

Punctele de pe limit\ reprezint\ utiliz\rile eficiente ale terenurilor [i managementul eficient al terenurilor, în care rezultatele pentru mediu nu pot fi crescute mai mult f\r\ pierderi economice ([i invers).

Punctele din interiorul limitei de eficien]\ a resurselor pot fi îmbun\t\]ite mai mult, mutându-le c\tre limit\. Acest lucru se poate face prin alocarea mai eficient\ a resurselor între diferite utiliz\ri, sau prin utilizarea mai eficient\ a resurselor existente sau în ambele moduri.

:n imagine se eviden]iaz\ dou\

puncte importante - punctele B [i C.

La punctul B, România va continua s\ produc\ 2,3 miliarde dolari din culturi, p\[unat [i silvicultur\, dar va sechestra în plus 490 de milioane de tone de CO2 în compara]ie cu scenariul actual.

La pre]ul BM pentru carbon, de 40-80 dolari pe ton\, aceasta ar însemna 19,6-39,2 miliarde dolari.

La punctul C, produc]ia economic\ este maximizat\ f\r\ a reduce sechestrarea carbonului. Adic\ România sechestreaz\ în continuare 911 milioane tone CO 2, dar cre[te valoarea produc]iei din culturi, p\[unat [i silvicultur\ cu 1,3 miliarde dolari pe an în compara]ie cu scenariul actual.

:n acest scenariu, terenul dedicat culturilor agricole cre[te de la 10,9 milioane ha la 11,5 milioane ha.

Terenurile naturale cresc de la 5,1 milioane ha la 7,7 milioane ha, în mare parte din convertirea p\durilor de la statut silvic la statut non-silvic.

Din aceast\ analiz\ se pot extrage câteva concluzii principale. În primul rând, România este mult sub limita sa

de eficien]\, ceea ce implic\ faptul c\ este suficient spa]iu pentru a cre[te sechestrarea carbonului, produc]ia economic\ sau pe ambele în acela[i timp.

În al doilea rând, analiza terenurilor arat\ c\ culturile agricole sunt un factor determinant semnificativ al acestei ineficien]e.

Intensificarea în mod sustenabil a agriculturii [i utilizarea celor mai bune practici de management poate duce la cre[teri mari de produc]ie, care fie pot s\ compenseze eliberarea de mai mult teren pentru p\duri [i sechestrarea carbonului - ducând la o trecere c\tre punctul B - fie pot s\ duc\ România c\tre punctul C, unde aceasta î[i maximizeaz\ produc]ia economic\ f\r\ compromisuri pentru mediu.

Toate punctele de pe linia verde dintre B [i C reprezint\ aloca]ii eficiente, în care este fezabil\ cre[terea produc]iei economice [i a sechestr\rii carbonului.

Banca Mondial\ Raportul de ]ar\ privind Clima [i Dezvoltarea pentru România